Procesele de Alocare a Resurselor Pentru Siguranța Rutieră

2
 Procesele de alocare a resurselor pentru siguranța rutieră Alocarea resurselor este de importanță capitală pentru efciența programelor de siguranță rutieră. De aceea, procesul de alocare a resurselor trebuie să existe  întotdeauna într -un program de siguranță rutieră . În mod invers, procesel e de alocare a resurselor trebuie să fe legate de obiective specifce privind siguranța rutieră pentru a obține benefcii maxime cu ondurile alocate în cadrul procesului. Premisele procelor de alocare a resurselor sunt un termen sufcient de lung !i un buget sufcient de mare. "ste de asemenea esnțială monitori#area ulterioară pentru asigurarea efcienței măsurilor care au ost fnanțate !i pentru evitarea utili#ării gre!ite a ondurilor . $ea%unsurile potențiale ale acestor sisteme pot apărea în ca#ul  în care acestea d uc la utili#ar ea accentuată a unui anumit tip de măsuri de siguranță în detrimentul altor măsuri &care sunt poate mai efciente'. Aceste eecte secundare pot f evitate prin stipularea aptului că urni#area resurselor depinde de existența unor condiții generale adecvate !i de tipul de măsuri pentru care sunt utili#ate. $eîndeplinir ea obiectivelor ar trebui să fe urmată de consecințe , pentru a asigura olosirea efcientă a resurselor.  

description

Blog pe tematica siguranței rutiere.

Transcript of Procesele de Alocare a Resurselor Pentru Siguranța Rutieră

Procesele de alocare a resurselor pentru sigurana rutierAlocarea resurselor este de importan capital pentru eficiena programelor de siguran rutier. De aceea, procesul de alocare a resurselor trebuie s existe ntotdeauna ntr-un program de siguran rutier. n mod invers, procesele de alocare a resurselor trebuie s fie legate de obiective specifice privind sigurana rutier pentru a obine beneficii maxime cu fondurile alocate n cadrul procesului. Premisele procelor de alocare a resurselor sunt: un termen suficient de lung i un buget suficient de mare. Este de asemenea esnial monitorizarea ulterioar pentru asigurarea eficienei msurilor care au fost finanate i pentru evitarea utilizrii greite a fondurilor. Neajunsurile poteniale ale acestor sisteme pot aprea n cazul n care acestea duc la utilizarea accentuat a unui anumit tip de msuri de siguran n detrimentul altor msuri (care sunt poate mai eficiente). Aceste efecte secundare pot fi evitate prin stipularea faptului c furnizarea resurselor depinde de existena unor condiii generale adecvate i de tipul de msuri pentru care sunt utilizate. Nendeplinirea obiectivelor ar trebui s fie urmat de consecine , pentru a asigura folosirea eficient a resurselor.

Multe dintre rile cu bune practici n alocarea resurselor pentru sigurana rutier finaneaz o mare parte din programele de siguran rutier din taxele interne. Adesea, componentele specifice de siguran rutier sunt incluse n programe de inginerie sau programe educaionale mai ample i pot fi dificil de identificat ca pri individuale ale bugetului. Aceast abordare privind alocarea fondurilor n sigurana rutier e relativ simplu de administrat, dar nu beneficiaz de transparen n mprirea echitabil a costurilor n grupurile utilizatorilor de drum i n monitorizarea performanei financiare a investiiilor.

Unul dintre exemplele bune n domeniu este Suedia. n Suedia, sigurana rutier este n mare parte finanat de guvern, fondurile fiind distribuite apoi la Administraia Drumurilor i n alte sectoare. n 1999, finanarea ctre Administraia Drumurilor a crescut de dou ori, 1,25 miliarde de dolari fiind alocai siguranei rutiere pe o perioad de 10 ani. S-a estimat c aproximativ 11 milioane de dolari pe an din bugetul Administraiei Drumurilor sunt investii n proiecte de siguran rutier.

Sursa: www.ec.europa.euFoto: Microsoft Office