1.Definitia dreptului procesual civil si a notiunii de process civil : Definiie:dreptul procesual civil este ansamblu de norme juridice care reglementeaz modul de judecat de ctre instanele judectoreti a pricinilor privitoare la drepturile civile ori la interesele legitime care se pot realiza numai pe calea justiiei, precum i modul de executare silita a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii.Procesul civil: este activitatea desfurat de instan, pri, organe de executare care particip la nfptuirea justiiei n cauzele civile n vederea realizrii sau stabilirii drepturilor i intereselor civile supuse judecii i executrii civile a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii conform procedurii prevzut de lege.2.Particularitatile dreptului procesual civil 1. Are caracter complex pentru c implica indeplinirea unei multitudini de acte procedurale.2. Presupune realizarea activitatii judiciare cu participarea partilor si a altor subiecti procesuali.Indispensabila este nu numai activitatea partilor ci si cea a instantei.3. Are caracter formalist ntruct actele de procedur sunt supuse unor exigene de form i unor termene n nuntru crora trebuie exercitate anumite acte de procedur.4. Presupune realizarea activitatii judiciare intr-o cauza civila concreta.Activitatea judiciara presupune aplicarea legii la un caz concret.3.Principiile dreptului procesual civil : definitie , enumerarePrincipiul legalitatii-Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui numai in fata de legePrincipiul inamovibilitatii judecatorilor.Prin inamovibilitate se intelege acel beneficiu al legii care le confera judecatorilor stabilitate in functiePrincipiul adevaruluiPrincipiul rolului activPrincipiul egalitatii partilor in fata justitieiPrincipiul desfasurarii procesului in limba romanaPrincipiul publicitatiiPrincipiul oralitatiiPrincipiul contradictorialitatiiPrincipiul dreptului de aprarePrincipiul disponibilitiiPrincipiul nemijlociriiPrincipiul continuitatii

4.Principiul legalitatiiPrincipiul legalitatii- presupune respectarea normelor de catre toate persoanele fizice si juridice, precum si de catre stat. Judecatorul are indatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legii privind realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor partilor din process .

5.Principiul inamovibilitatii judecatoruluiPrin inamovibilitate se intelege acel beneficiu al legii care le confera judecatorilor stabilitate in functie:judecatorii odata investiti in functie nu mai pot fi revocati, transferati sau suspendati decat in conditii exceptionale.Inamovibilitatea este consacrata in mod expres de art.2al.1 din Legea nr.303/2004 care reia prevederile constitutionale inserate in art.125al.1.Procurorii se bucura de stabilitate. 6.Principiul rolului activAspect principale: -cu privire la situaia de fapt i motivarea n drept, judectorul este n drept s cear partilor s prezinte explicaii, oral sau n scris, precum i s pun n dezbaterea lor orice mprejurri de fapt ori de drept, chiar dac nu sunt menionate n cerere sau n ntmpinare obligatia instantei de a ordona, din oficiu, administrarea probelor pe care le consider necesare, chiar dac prile se mpotrivesc obligatia judecatorului de a pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor de parti in proces si de starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a procesului7.Principiul disponibilitatiiPresupune-dreptul persoanelor interesate de a porni sau nu procesul civil -dreptul de a determina limitele cererii de chemare n judecat sau a aprrii-dreptul de a renuna la judecat sau la dreptul subiectiv dedus judecaii-dreptul de achiesare -dreptul de a stinge litigiul prin tranzacie-dreptul de a ataca sau nu hotrrea i de a strui sau nu n calea de atac exercitat-dreptul de a cere executarea hotrrii judectoreti8.Principiul continuitatiia primit in C.proc.civ. o consacrare expresa in art.19 care stipuleaza ca ,,judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decat pentru motive temeinice, in conditiile legii. Presupune solutionarea intregului proces numai de catre judecator investit initial care nu poate fi inlocuit decat pentru motive temeinic justificate.

9.Principiul dreptului la aparareDreptul la aprare are 2 acceptiuni:a. material - mai larg - i care cuprinde ntregul complex de drepturi i garanii procesuale care asigur parilor posibilitatea de a-i apra drepturile i interesele.b. formal - mai restrns - i care vizeaz dreptul prilor de a-i angaja un aprtor.Realizarea dreptului la aprare prin prisma modului de organizare i funcionare a instanelor este asigurat de existenta unui sistem de principii care st la baza organizrii i funcionarii instanelor cum ar fi legalitatea, egalitatea, gratuitatea, colegialitatea, publicitatea.Ajutorul public judiciar este o garantie a dreptului la aparare.10.Principiul desfasurarii procesului in limba romanaConstitutia stipuleaza expres ca ,,procedura judiciara se desfasoara in limba romana.C.proc.civ. prevede la art.18al.1 ca ,,procesul civil se desfasoara in limba romana.Exista doua exceptii:-persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna fata de instantele de judecata, in conditiile legii, insa actele de procedura se vor materializa in inscrisuri redactate in lima romana; -cetatenii straini si apatrizii au drepul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret; Nerespectarea principiului desfasurarii procedurii judiciare in limba romana atrage dupa sine nulitatea hotararii pronuntate in cauza.

11.Clasificarea legilor de procedura civila a.Dupa obiectul de reglementare: -legi de organizare judecatoreasca reglementeaza structura, alcatuirea instantelor judecatoresti si statutul magistratilor; ex.Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara; -legi de competenta-reglementeaza atributiile organelor judiciare in raport de alte organe cu atributii jurisdictionale si realizeaza in acelasi timp delimitarea de sarcini in cadrul sistemului instantelor judecatoresti; sediul principal al acestor norme il constituie Codul de procedura civila; - legi de procedura propriu-zisa-reglemeneteaza modul de desfasurare a activitatii de solutionare a cauzelor civile si de urmarire silta a dispozitiilor cuprinse in titlurile executorii; sediul principal al acestor norme il constituie Codul de procedura civila; aceste legi se divid la randul lor in legi de procedura contencioasa;-legi de procedura necontencioasa;-legi de executare silita; b.Dupa sfera raporturilor sociale reglementate: -legi generale-regelemeneteaza raporturile aplicabile in orice materie cu exceptia acelora pentru care s-a instituit o alta procedura;art.721C.pr.civ. si art.2C.proc.civ. precizeaza expres ca dispozitiile sale alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila; -legi speciale de procedura-prescriu reguli de urmat intr-o anumita materie determinate si datorita acestei imprejurari norma speciala deroga de la dreptul comun;ex.Legea nr.247/2005 privin reforma in domeniile proprietatii si justitiei, cuprinde in titlul XIII dispozitii privind judecata proceselor funciare derogatorii de la dreptul comun; Clasificarea este importanta pentru stabilirea raporturilor dintre acestea atunci cand vin in concurs.Prima regula este aceea ca normele speciale au intaietate fata de normele generale chiar daca acestea sunt ulterioare.Cea de a adoua regula stabileste ca legile special se intregesc cu cele generale.Cea de a treia regula ce trebuie retinuta este aceea ca legile special sunt de stricta interpretare. c.Dupa caracterul conduitei: legi procedura imperative-cele care impun o anumita conduita de la care partile nu pot deroga; -legi de procedura dispositive(supletive sau permisive)-cele care impugn o conduit de la acre partile pot conveni sa se abata; De regula, caracter imperativ trebuie atribuit normelor care vizeaza interesul public al bunei administrari a justitiei si caracter dispozitiv celor care nu exced interesele procesuale ale partilor.Sunt considerate cu caracter imperativ normele referitoare la organizarea judiciara, competenta materiala a instantelor si cele care vizeaza principiile de baza ale activitatii judiciare.12.Actiunea normelor de procedura in timp -legea procesual civila produce efectele in tot intervalul de timp de la intrarea in vigoare si pana la abrogare; actele si faptele ce se produc intre momentul intrarii in vigoare si abrogare vor fi supuse legii respective (tempus regit actum); legea procedural nu are putere retroactiv; conflictul legilor in timp se solutioneaza potrivit principiului imediatei aplicatiuni a legii noi(nu mai este reluat de C.proc.civ.)-ultimul act normativ va guverna atat procesele in curs de judecata, cat si cele nascute din fapte anterioare noii legi,dar promovate dupa aparitia acesteia.Legea noua nu aduce atingere actelor procedurale imdeplinite anterior intrarii ei in vigoare. Dar nici legea veche nu se mai aplica dupa abrogarea sa-art.25 Cod procedura civila.

13.Elementele actiunii civile-enumerare si explicare-actiunea legilor de procedura civila este guvernata de principiul teritoritalitatii, in sensul ca legile romane se aplica pe intreg teritoriul tarii.Consecinte: a)legile procedurale romane se aplica doar proceselor ce se solutioneaza in tara noastra;b) aplicarea unei legi de drept substantial straine de catre o instanta romana nu determina si aplicarea legii procedurale a statului respective;c) efectuarea unei comisii rogatorii, in tara noastra, la cererea unei autoritati judiciare straine, se face dupa legea noastra procesuala;d) hotararile judecatoresti pronuntate in strainatate pot fi executate in Romania numai dupa incuviintarea urmaririi silite de catre instanta romana competent; exista si hotarari recunoscute de plin drept- cazul hotararilor straine care se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate.C.proc.civ. stipuleaza intr-un articol distinct problema teritorialitatii legii de procedura aratand ca in cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate determinarea legii de procedura aplicabile se face potrivit normelor cuprinse inh Cartea VII intitulata ,,Procesul civil international.- asupra persoanelor-nu ridica probleme deosebite;drepturile procedurale sunt recunoscute si persoanelor fizice si juridice straine.14.Instanta de judecata notiune si structurainstana este organ mputernicit de lege s rezolve litigiul intervenit ntre pri.-noiunea de instan este susceptibila de mai multe nelesuri;-in nelesul cel mai larg desemneaz organul mputernicit de lege s soluioneze un conflict ntre pri. -in neles mai restrns, noiunea de instan desemneaz numai instanele judectoreti sau un un anumit grad de jurisdicie. -n nelesul cel mai restrns, noiunea de instan desemneaz completul de judecat.15. Incompatibilitatea judecatorului notiune , descriere , principia , cazuri16.Cazuri de incompatibilitate absoluta a judecatoruluia.Judectorul care a pronunat o hotrre sau ncheiere interlocutorie ntr-o pricin nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n apel, recurs contestaia n anulare sau revizuire.b.Judectorul care nu poate lua parte la judecat cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator n aceeai cauz.cnd exist mprejurri care fac justificat temerea c el, soul su, ascendenii ori descendenii lor sau afinii lor, dup caz, au un interes n legtur cu pricina care se judec17.Abtinere-Recuzarea si abtinerea se solutioneaza de instanta cu actiunea principala- art.50 alin.(1) C.proc. civ.; daca din cauza recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata ( de pilda, unii judecatori sunt in concediu sau sunt incompatibili) cererea de recuzare se va solutiona de catre instanta ierarhic superioara; Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art.47 C proc.civ. se judeca de catre instanta in fata careia au fost formulate, chiar de completul n faa cruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judectorului recuzat.

Forma-cererea de recuzare trebuie sa cuprinda elementele oricarei cereri care se adreseaza unei instante si sa indice motivele de recuzare, precum si mijloacele de dovada;propunerea de recuzare se poate face si verbal in fata instantei.Se poate i verbal n edin, consemnndzu-se n ncheierea de edin. Moment-recuzarea trebuie solicitata pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri; daca motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea interesata va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute [art.44 alin.(2) C.proc. civ.]. Neinvocarea exceptiei de recuzare in conditiile mentionate atrage dupa sine decaderea partii din dreptul de a o mai invoca.Procedura- in camera de consiliu si fara citarea partilor, cu ascultarea judecatorului care a fost recuzat. Legea nu permite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare- art. 51 alin. (3) C.proc.civ.Daca cererea este admisa- judecatorul se va retrage de la judecarea litigiului; Incheierea prin care s-a admis recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate. Incheierea de admitere sau respingere a cererii de abtinere, precum si cea de admitere a recuzarii nu poate fi atacata prin nicio cale de atac. Regimul juridic al incheierii prin care s-a respins cererea de recuzare este insa diferit. De data aceasta incheierea poate fi atacata, dar numai odata cu fondul cauzei. Dac ncheierea este definitiv, ea va putea fi atacat cu recurs la instana ierarhic superioar art.53al.1C.proc.civ.a si recuzarea judecatorului

18.Compunerea si constituirea completului de judecata

19.Coparticiparea procesuala- definitie , explicare , formeFormeArt. 59 Cod de procedur civil prevede c mai multe persoane pot fi mpreun reclamante sau prte, dac obiectul pricinii este un drept sau o obligaie comun sau dac au aceeai cauz ori exist ntre ele o strns legtur. Aceast situaie se numete: coparticipare procesual sau litisconsoriu. Copacitatea procesual se clasific n funcie de dou criterii:a.dup cum se reunesc prile cu interese identice sau se reunesc mai multe cereri ntre aceleai pri sau si cu alte pri dac exist o legtur strns avem:Coparticipare subiectiv prile activ mai muli reclamani pasiv mai muli pri mixt - mai muli reclamani i mai muli pri - obiectiv cererile b.n raport cu rolul voinei prilor:-Coparticipare procesual facultativ n principiu este independena procesual adic actele, aprrile, concluziile nu pot folosi sau pgubi pe ceilali. n cazul n care prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii legale efectele hotrrii se ntind asupra tuturor actelor utile cauzei i extind efectele i asupra celorlali participani.-Coparticipare procesual necesar. Pentru a fi parte n proces fie singur fie mpreun cu alii, orice persoan trebuie s ndeplineasc condiiile de exerciiu ale acliunii civile.

Efectele coparticiprii-numai in cazul litisconsoriului facultativ-coparticipanii procesuali se bucura, n raporturile dintre ei, de independen procesual- art.60al.1 C.pr.civ. potrivit cu care ,,actele de procedur, aprrile i concluziile unuia dintre reclamani sau pri nu pot profita celorlali i nici nu i pot prejudici.Exceptie -dovezile odat administrate sunt ctigate cauzei n raport cu toi coparticipanii.- coparticiparea procesual necesar este guvernat de principiul dependenei- art.60al.2 C.pr.civ. dispune ca ,,dac prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii a legii, efectele hotrrii se ntind asupra tuturor reclamanilor sau prilor, actele de procedur ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele de procedur ncuviinate numai unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedur folosesc i celorlali; textul are n vedere doar actele i termenele de procedur favorabile;dac actele de procedur ale unora dintre pri sunt potrivnice celor fcute de ali participani instana va ine seama de cele mai favorabile;-hotrrea judectoreasc produce efecte similare fa de toi coparticipanii. -excepiile absolute, ca prescripia dreptului la aciune, puterea lucrului judecat sau necompetena instanei, profit tuturor participanilor procesuali in cazul admiterii20.Conditiile pentru a fi parte in process1Capacitatea procesual reprezint aplicarea pe plan procesual a capacitii civile.A.Capacitatea procesual de folosin art.56C.proc.civ. acea parte a capacitii care const n aptitudinea unei persoane de a avea drepturi i obligaii pe plan procesual.Art. 56al.1 orice persoan care are folosina drepturilor civile poate s fie parte n judecat.Pot sta n judecat i persoanele frr persoanlitate juridic dac sunt constituite conform legii art.56al.2;Persoanele fizice cu aceast calitate de la natere i pn la moarte.Persoanele juridice au aceast capacitate de la nregistrare, nfinare i pn la ncetarea persoanei juridice. n cazul persoanei juridice se aplic principiul specialitii capacitii de folosin. -Se invoca pe cale de exceptie, n orice stare a pricinii; Sanctiunea lipsei capacitatii de folosinta- actele lovite de nulitate absolut;B.Capacitatea procesual de exerciiu art.57C.proc.civ. acea parte a capacitii procesuale care const n aptitudinea unei persoane care are dreptul de a valorifica singur un drept n justiie, exercitndu-i singur toate drepturile procesuale i ndeplinindu-i toate obligaiile procesuale capacitatea de a sta n judecat.Art. 57al.2 persoanele care nu au exerciiul drepturilor lor, nu pot sta n judecat dect dac sunt reprezentate, asistate sau autorizate(minorii sub 14 ani si perasoanele puse sub interdicitie).Reprezentarea apare n cazul persoanei fizice, lipsite de capacitate de exerciiu (minori i persoane puse sub interdicie). Aceste persoane stau n judecat prin reprezentare care pot fi: tutorii; curatorii; prinii.Art. 58 Curatela special; prevede c este obligatorie numirea curatorului cnd exist contrarietate de interese ntre reprezentat i reprezentant;Curatorul special se numete n cazurile cnd este nevoie de timp pn la numirea reprezentantului legal.Poate fi curator special numai avocatul desemnat anume de Barou pentru fiecare instan,Asistarea apare n cazul persoanelor fizice cu capacitate de exerciiu restrns (minorii nre 14 18). Acetea sunt citai i stau personal n proces, dar sunt asistai de prini sau tutore care semneaz actele alturi de ei i sunt de asemenea citai n proces.Autorizarea intervine n cazul actelor de dispoziie fcute de reprezentanii legali sau ocrotitorii legali ai minorilor fr capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns. Pentru acetia este necesar autorizarea organului competent care de regul este autoritatea tutelar.Persoanele juridice i exercit capacitatea de exerciiu prin organele lor de conducere sau alte persoane mputernicite de aceste persoane.Actele procesuale sunt lovite de nulitate absolut atunci cnd nu exist capacitate procesual de folosin.Cnd sunt fcute de o persoan fr capacitate procesual de exerciiu ele sunt anulabile.Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea confirma ns n totalitate sau n parte aceste acte.21.Capacitatea procesuala de folosinta conditie a actiunii civileA.Capacitatea procesual de folosin art.56C.proc.civ. acea parte a capacitii care const n aptitudinea unei persoane de a avea drepturi i obligaii pe plan procesual.Art. 56al.1 orice persoan care are folosina drepturilor civile poate s fie parte n judecat.Pot sta n judecat i persoanele frr persoanlitate juridic dac sunt constituite conform legii art.56al.2;Persoanele fizice cu aceast calitate de la natere i pn la moarte.Persoanele juridice au aceast capacitate de la nregistrare, nfinare i pn la ncetarea persoanei juridice. n cazul persoanei juridice se aplic principiul specialitii capacitii de folosin. -Se invoca pe cale de exceptie, n orice stare a pricinii; Sanctiunea lipsei capacitatii de folosinta- actele lovite de nulitate absolut;22.Sanctiunea lipsei capacitatii de folosinta in procesul civilSanctiunea lipsei capacitatii de folosinta- actele lovite de nulitate absolut;23.Reprezentarea legala a partilor in processsituatia in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil;-2 forme- legala si conventionalaReprezentarea legala-cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, cazul persoanelor juridice(prin organele de conducere-conform C.civ.), alte cazuri prevazute expres de lege;24.Reprezentarea judiciara conventionala a partilor in processReglementarea acestei reprezentri este n articolul 83-89 Codul de procedur civil reprezentarea se poate face prin mandatar neavocat sau prin avocat.Exceptional legea nu permite reprezentarea judiciara conventionala:-in cazul chemarii la interogatoriu-art.352C.pr.civ.;Excepii art.353 i 356C.proc.civ;-actiunile de divort-art.920C.pr.civ;25.Interventia voluntara principalIntervenia voluntar este cererea unui ter de a intra ntr-un proces pornit de alte pri pentru a-i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din proces. n primul caz, intervenia este principal, n cel de-al 2 lea caz intervenia este accesorie.a.Intervenia principalSe face sub forma unei cereri de chemare n judecat i este ndreptat impotriva ambelor pri din proces. n aceast cerere terul tinde s ctige pentru sine n parte obiectul procesului. Cererea poate fi fcut doar n faa primei instane i nainte de ncheierea dezbaterilor. Cu nvoirea prilor cererea se poate face i direct i indirect n apel.26.Interventia voluntara accesorieIntervenia accesorieSe face tot sub forma unei cereri de chemare n judecat. Se face ntotdeauna n interesul uneia dintre pri i fiind o aprare prin care nu se invoc un drept propriu se poate face att la fond ct i n apel.

Intervenia voluntar indiferent de form este n competena instanei sesizat cu cererea principal. Pentru ca prile din proces s nu fie surprinse i pentru a li se asigura dreptul la aprare, articolul 51 dispune c instana va asculta prile i se va pronuna n principiu asupra admisibilitii cererii. Pentru a admite cererea instana trebuie s controleze urmtoarele:-dac exist interes-dac cererea are legtur cu cererea principal-dac este admisibil-iar la intervenia principal dac este formulat n termen.Asupra admisibilitii n principiu instana se pronun prin ncheiere asupra ei nu se poate reveni, ea poate fi atacat odata cu fondul.Dac cererea de intervenie se admite, ea se comunic prilor pentru a-i formula aprrile; a depune ntmpinare i n cazul interveniei principale chiar cererea reconvenional.27.Interventia tertilor in process:notiune , forme

Terele persoane pot fi chiar ele interesate s participe la proces i legea le permite s fac acest lucru sub forma interveniei voluntare. n toate cazurile n care discutm de participarea terilor n proces avem n vedere existena unui singur proces care este n curs de desfurare n cadrul cruia se formuleaz cereri incidentale sau conexe.n consecin avem 3 forme mari de participare a terilor n proces:-intervenia forat art.68-77C.pr.civ;-intervenia voluntar-art.61 67 Codul de procedur civil.-Intervenia din oficiu4.1.Intervenia voluntar este cererea unui ter de a intra ntr-un proces pornit de alte pri pentru a-i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din proces. n primul caz, intervenia este principal, n cel de-al 2 lea caz intervenia este accesorie28.Chemarea in judecata a altor personae.Chemarea n judecat a altor persoane articolul 68 71 Codul de procedur civil care prevede c oricare dintre pri poate chema n judecat o alt persoan care ar putea pretinde acelai drept ca i reclamantul. Dup formulare nseamn ca forma aceasta de intervenie forat poate fi folosit att de reclamant ct i de prt. Pentru reclamant cererea se face pn la ncheierea dezbaterilor naintea primei instane, iar n cazul prtului cererea se face prin ntmpinare sau la prima zi de nviare. Nerespectarea acestor termene atrage judecarea separat n afar de cazurile n care prile consimt s se judece mpreun.Cererea trebuie motivat, comunicat tuturor prilor, iar terului i se comunic copi dup cererea de chemare n judecat, dup ntmpinare i dup celelalte nscrisuri.Terul dobndete calitatea de intervenient i hotrrea i va fi opozabil. Articolul 59 prevede o situaie special n cazul preteniilor bneti dac debitorul recunoate datoria declar c o va executa, fa de cel ce i va stabili judectorete dreptul i depune suma datorat, va fi scos din proces. Judecata va continua ntre pri i ter.29.Chemarea in garantieChemarea n judecat n garanie articolul 72 74 Codul de procedur civil .Partea poate s cheme n garanie o alt persoan mpotriva creia ar putea s se ndrepte n cazul n care ar cdea n pretenie cu o cerere n garanie sau n despgubiri. Aceast form de intervenie provine din principiul c cel ce transmite un drept este obligat s-l garanteze sub toate formele. Avem garanii legale i garanii convenionale. Cererea de chemare n garanie se face sub forma cereri de chemare n judecat. Reclamantul poate reformula aceast cerere pn la inchiderea dezbaterilor n prim instan, iar prtul odat cu ntmpinarea sau la prima nfiare. Sanciunea nedepunerii n termen a cereri de chemare n garanie este judecarea separat a acesteia dac prile nu consimt s se judece mpreun cu cererea principal. Terul intervenient primete copia dup cererea de chemare n garanie dup ntmpinare i dup celelalte nscrisuri acordndu-se termen pentru a depune la rndul su ntmpinare i pentru a-i formula aprrile.Terul devine parte n proces i poate la rndul su s cheme n garanie. Chematul n garanie poate administra toate probele i toate aprrile n sprijinul pri. Garantatul poate atepta sfritul procesului cu condiia s nu existe o obligaie legal.Dac garantul pierde procesul prin aceeai hotrre se admite cererea de chemare n garanie i n acest fel se evit un proces ulterior. Cererea de chemare n garanie se judec odat cu cererea principal dar dac judecarea cererii principale ar fi ntrziat se disjunge i se suspend judecata cererii de chemare n garanie pn la chemarea cererii principale.30.Aratarea titularului dreptuluiEa este reglementat de articolul 64-66 Codul de procedur civil spune c prtul care deine un lucru pentru altul sau care exercit n numele altuia un drept asupra unui lucru va pute arta pe cel n numele cruia deine lucrul sau exercit dreptul dac a fost chemat n judecet de o alt persoan. Aceast form de intervenie poate fi folosit numai de prt numai cnd se valorific un drept real i numai dac ntre prt i ter exist un raport juridic. Cererea se face prin ntmpinare sau la prima zi de nfiare.Terului i se comunic cererea de chemare ntmpinarea, toate nscrisurile i cererea c este artat ca titular al dreptului.n practic apar mai multe situaii:0. Titularul dreptului se nfieaz i recunote susinerile prtului iar reclamantul consimte la nlocuirea prtului.0. Titularul dreptului se prezint, recunoate susinerile prtului iar reclamantul nu consimte s ia locul acestuia.n aceast situaie titularul dreptului poate rmne ca intervenient, dac nu rmne n proces cererea se poate respinge pe excepia lipsei calitii procesuale pasive.0. Titularul dreptului se prezint dar tgduiete susinerile prtului, rmne n proces ca intervenient principal.0. Cnd titularul dreptului nu se prezint va dobndi intervenient principal.

31.Interventia fortata din oficiu32.Participarea procurorului in procesul civil33 Actele de procedura:definitie, exemple si clasificare34.Clasificarea actelor de procedura35.Cererile care se adreseaza instantei de judecata36.Cererea de chemare in judecata efecte37.Intampinarea definire si aspect procedural38.Clasificarea actiunilor civile39.Obiectul actiunii civile- notiune conditii si exemplificare40.Conditiile de exercitiu ale actiunii civile41.Sanctiunea lipsei calitatii procesuale in procesul civil42.Subiectele actiunii civile43.Citatia- notiune si elemente44.Citarea : reguli si mentiunile citatiei45.Reguli generale privind propunerea probelor46.Reguli generale privind incuviintarea probelor47.Proba prin inscrisuri48.Proba testimonial49.Proba prin rapoartele de expertiza50.Cercetarea la fata locului51.Marturisirea si prezumtiile52.Asigurarea dovezilor-notiune , conditii de admisibilitate procedura de solutionare53.Exceptiile procedurale:definitie, clasificare54 Principalele exceptii de procedura ( litispendenta , conexitate , autoritatea lucrului judecat )55.Procedura de solutionare a exceptiilor de procedura56.Activitatea ulterioara sedintei de judecata57.Activitatea premergatoare sedintei de judecata58.Regularizarea cererii de chemare in judecata59.Etapa scrisa a procesului civil60.Activitatea in timpul sedintei de judecata61 Incheierea de sedinta: notiune clasificare continut62.Termenele de procedura:durata si calculr63.Termenele de procedura-notiune rol clasificare64.Nulitatea actelor de procedura civila:notiune rol clasificare65.Nulitatea actelor de procedura civila: conditiile generale ale nulitatii66.Nulitatea actelor d eprocedura civila- efecte67.Suspendarea procesului- cazuri de suspendare68.Suspendarea facultative a ajudecatii-notiune cazuri69.Suspendarea de drept- notiune cazuri70. Suspendarea voluntara notiune cazuri71Tranzactia notiune , conditii , procedura de judecata72.Renuntarea la judecata73.Achiesarea-notiune forme exemplificare74.Perimarea-notiune conditii de operare efecte75.Completul de divergenta76.Rezultatul deliberarii77.Prorogarea legala de competenta78.Deliberarea judecatorilor- notiune explicare character completul de divergente79.Indreptarea hotararilor judecatoresti80.Lamurirea hotararilor judecatoresti81.Completarea hotararilor judecatoresti82.Executia vremelnica83.Efectele hotararii judecatoresti84.Clasificarea hotararilor judecatoresti85.Redactarea hotararii judecatoresti si continutul acesteia86.Cheltuielile de judecata-notiune character si rol cuprins aspect procedural87.Procedura de aplicare a amenzilor judiciare88.Amenzile judiciare-notiune rol cazuri de aplicare procedura de aplicare89.Decaderea notiune importanta conditii de operare efecte90.Notiunea si formele competentei91.Competenta teritoriala absoluta92.Competenta teritoriala alternative93.Competenta teritoriala exclusive94.Competenta materiala a Judecatoriei95.Competenta materiala a Tribunalului 96.Competenta materiala a Curtii de Apel97.Competenta I.C.C.J98.Formele competentei.Competenta generala-notiune si exemplificare99.Competenta teritoriala- regula si exceptia100.Exceptia de necompetenta101.Conflictele de competenta- notiune forme procedura de solutionare102.Prorogarea voluntara sau conventionala de competenta-definitie conditii de operare exceptii de aplicare103.Prorogarea judiciara de competenta104.Stramutarea pricinilor notiune cazuri procedura de solutionare