8/18/2019 Problematica Autenticității Din Perspectiva Construcției de Personaj În Romanul Patul Lui Procust de Camil Petrescu

1/3

Problematica autenticită ii din perspectiva construc iei de personaj în romanulț ț  Patul lui Procust  de Camil Petrescu

Romanul lui Camil Petrescu dezvăluie o structură diegetică complexă, pe care o

impune după modelul proustian, reu ind totodată să depă ească acest canon. Acest eseu î iș ș ș propune să trateze problematica autenticită ii din perspectiva construc iei personajelor,ț țutilizând ca structuri argumentative conceptele de naratologie furnizate de intvelt.

Conceptul de autenticitate reprezinta esen a crea iei camil petresciene i are în vedereț ț șfiltrarea realită ii prin propria con tiin ă, capabilă de a surprinde calitatea devenirii iț ș ț ș!uidditatea experien ei apogetice. Problematica autenticită ii este reconstituită din perpectivaț țsubstan ialismului i are ca scop ob inerea adevărului esen ializat.ț ș ț ț

"tructura narativa a romanului dezvăluie un tip de nara iune #omodiegetică, înțconformitate cu canonul proustian.

$nstan a auctorială este cea care construie te scenografia discursului literar iț ș șreprezintă un alter%ego al autorului concret. Aceasta instan ă se materializează în text prințnotele de subsol ce au valoare explicativă i prin cel de%al doilea &pilog. 'in însemnărileș

 paratextuale aflăm încă de la început că această instan ă este un scriitor ce tocmai scrie unțroman pe care îl unicizează prin sintagma dosar de existen eț  . (ai mult de atât, scriitorul estei un dramaturg cunoscut, ce are piese puse în scenă la )eatrul *a ional i se dovede te a fi unș ț ș ș

teatrolog excelent cu vaste cuno tin e în domeniu+ notele de subsol numeroase abundă înș ținforma ii despre actori, cronici si piese de teatru. 'e asemenea, romancierul frecventeazățcercuri culturale elitiste i este informat cu privire la discu iile din Parlament.ș ț

Cele patru texte cu valen ă de dosare de existen ă constituie substan a epică aț ț țromanului, dezvăluie patru biografii ce dovedesc a avea legături comune i au din punct deșvedere formal, bineîn eles, forma unei structuri #omodiegetice. Aceste texte cu valoare dețmacrosecven e narative sunt epistolarul doamnei )., jurnalul lui -red asilescu, istoriaț&miliei si epistolarul lui adima.

Conform lui intvelt, nara iunea #omodiegetică presupune ca unul si acela iț ș personaj să îndeplinească o dublă func ie ca narator /eu % narant0 î i asumă nararea povestirii,ț șiar ca actor /eu % narat0 joaca un rol în istorie. Această suprapunere dintre eul 1 narant i eul 1 șnarat are consecin e la nivelul perspectivei narative, a viziunii i a focalizării. 'oamna ), -redț șasilescu i adima /care, de i absent, oferă material epic prin scrisori0 narează la persoanaș ș

întâi experien e trăite i filtrate în con tiin ă.ț ș ș ț)ipul de viziune aferent acestei suprapuneri este cel împreună cu  /conform lui

2enette0, ceea ce înseamnă că naratorul de ine tot atâtea informa ii ca personajul. Acesteiț țviziuni îi corespunde focalizarea internă, ce desemnează o perspectivă narativă ce se situeazăîntr%un actor în interiorul povestirii.

Confesiunile doamnei ). reprezintă prima macrosecven ă narativă i sunt oferiteț șromancierului dupa insisten ele acestuia. $ni ial instan a auctorială îi propune doamnei ). unț ț țrol în piesa de teatru Act vene ianț  , pe care aceasta îl refuză. Acceptă totu i sa îi furnizezeșmaterial pentru viitorul roman sub forma unor epistole, scriind  sincer până la confesiune.

Asfel doamna ). devine narator i personaj, transcriind povestea de iubire a lui ', oșexperien ă nefertilă însă, ce nu aduce în discu ie momentele apogetice ale existen ei sale.ț ț ț

1

8/18/2019 Problematica Autenticității Din Perspectiva Construcției de Personaj În Romanul Patul Lui Procust de Camil Petrescu

2/3

)otu i, în epistole este men ionat un misterios 3, obiectul pasiunii sale, ce stârne te interesulș ț șinstan ei auctoriale.ț

Cea de%a doua macrosecven ă narativă, jurnalul lui -red asilescu denumitț  Într-odupă - amiază de august   încadrează istoria &miliei, care, la rândul ei, încadrează ultimamacrosecven ă narativă, epistolarul lui adima.ț

Printr%o strategie de persuadare, naratorul îl contactează pe -red asilescu, aratându%se interesat de povestea &miliei, însă este convins ca viitorul jurnal va ascunde confesiuniautentice i experien e apogetice. Acest jurnal este menit să explice si sa completezeș țconfesiunea doamnei ).

Ceea ce apare ca inedit este epistolarul lui adima, o întreagă colec ieț   de scrisoriaranjate si sortate de aleria, sora &miliei, pe care -red asilescu le cite te cu interes,șmemorând evenimente la care fusese i el prezent i care provoacă, mai mult de%atât,ș șdevenirea lui -red. Prin lectura scrisorilor i legătura cu doamna )., -red devine o con tiin ăș ș țreflexivă, capabilă să interog#eze propriile experien e. Acest mod de construc ie aț ț

 personajului argumentează problematicii autenticită ii, pe care romanul o tratează ex#austiv.ț'oamna ). , adima si -red asilescu sunt personaje rotunde, care evolueaza de%a

lungul diegezei, au con tiin ă lucidă i analitică, sunt capabile de a substan ializa i de aș ț ș ț șsurprinde esen a existen ei.ț ț

'oamna )., proprietara unui magazin de mobilă cubistă se remarcă prin modestie ișsinceritate 1 scrisorile acesteia au un aspect linear i trădează doar o singură mare pasiune, ceaș

 pentru -red. orbind mai mult despre ceilal i, doamna ). nu se impune ca centru al interesuluiți manifestă un refuz categoric pentru atitudinea ex#ibată. "pa iul intim 1 camera acesteia esteș ț

menit să îi completeze imaginea 4în odaia de dormit, varuită alb i cu vreo două dungi aurii,ș

nu e decât divanul alb, scăzut i vast, tabloul de uc#ian, ceasornicul i la căpătâi o masu ăș ș țalbă pentru becul cu abajur de faian ă ca să pot ceti seara. 5ncolo nimic, nici covoare peț parc#etul lucios ca o oglindă de stejar, nici o mobilă de%a lungul pere ilor goli 6...7 nicițdraperii la fereastră 1 nu e nici un pericol de vecini 1 de poate năvăli lumina prin amândouăferestrele, a a că, diminea a înainte de a trece în camera de baie, iau mai întâi, respirândș ț

 puternic, o adevarată baie de lumină.8 'oamnei ). îi plăceau a adar lucrurile simple, curate iș șmodeste. "e dovede te a fi, de asemenea, un personaj rafinat i intelectual, citind căr i variate,ș ș țnu numai despre ar#itectură, ci i despre istorie, sociologie, medicină. &a însă i se descrieș ș45mi place lumina...apoi pământul...cartea...roc#ia...fructele...zăpada...tot ce eneprefăcut...net.8

-red asilescu, cel mai complex i autentic personaj al romanului, obiectul pasiuniișdoamnei ). , se descoperă pe sine într%o după%amiază de august în casa demimondenei &milia,citind scrisorile lui adima. Pentru ceilal i nu este decât un sportiv i un milionar incult, însăț șasta se dovede te a fi mult mai mult de atât 1 scrisorile lui adima îi dezvăluie un tip deșexisten ă pe care nu o mai trăise până atunci. -red în elege astfel ce înseamnă pasiunea uneiț țtrăiri, sensibilitatea i experien a apogetică 1 a a î i explică iubirea pe care adima i%o purtaș ț ș șnecondi ionat &miliei.ț

5n rela ia cu doamna ), -red este inconstant i contradictoriu, o urmăre te mânat deț ș șgelozie la )ec#irg#iol, de i refuză sa reia rela ia cu aceasta, iar în final renun ă la pasiunea saș ț ț

definitiv, lasându%i totu i testamentul.ș

2

8/18/2019 Problematica Autenticității Din Perspectiva Construcției de Personaj În Romanul Patul Lui Procust de Camil Petrescu

3/3

'emodatul adima îi scrie scrisori de dragoste cu mare încărcătură emo ionalăț&miliei, utilizând repeti ii i reveniri, indici ai autenticită ii la nivelul de construc ie aț ș ț țdiscursului.

'estinul lui adima este similar cu cel al lui -red asilescu 1 adima se sinucidelăsând o scrisoare doamnei ), iar -red moare într%un accident aviatic, simbolic pentru năzuin ațsa spre absolut, cu gândul la aceea i doamnă ).ș

Asupra lui adima, perpectivele personajelor sunt diferite. Astfel, -red asilescu îlconsideră inteligent, serios ca un profesor universitar, demodat, însă cu preocupări culturaledeosebite. 5n contrast, pentru &milia, adima reprezintă doar un gazetar banal care o iube te,șmult prea bătrân i urât pentru a îi stărni interesul, dar tocmai această diferen ă dintre cei doiș țmarc#ează personalitatea deosebită a lui adima.

a nivelul temporalită ii narative, analepsele declan ează fluxul memorieiț șinvoluntare sau voluntare, iar jurnalul lui -red oferă material epic prin amintirile acestuiadespre prima întălnire cu adima la )ec#irg#iol, care urma să se sfâr ească cu un duel, despreș

doamna ). i legătura celor doi, dar i despre multele întâlniri cu adima, care îi apar lui -redș șîntr%o lumină diferită i îl fac capabil sa deceleze sensul adevărat al evenimentelor. 'uratașinterioară se dilata, iar personajul este capabil să rememoreze o istorie complexă într%osingură dupa%amiază de august.

Planul verbal corespunzător naratorului #omodiegetic are în vedere povestirea la persoana $, iar mijlocul de expunere preferat este monologul. )otu i, în scrisorile doamnei ).ș

i în jurnalul lui -red apar inser ii dialogale. "unt utilizate a adar toate cele trei stiluri direct,ș ț șindirect i indirect 1 liber.ș

"pa iul de desfă urare al istoriilor este în cea mai mare parte 9ucure tiul cosmopolit,ț ș ș

un spa iu urban în care doamna ). i -red asilescu se remarcă, fiind posesori ai unor locuin eț ș țmoderne, în conformitate cu spiritele acestora. 'oamna ). apreciază arta, mobila vec#e ișclădirile vec#i, iar lui -red îi plac locuin ele simple cu aspect modernist i mobilă cubistă.ț ș

:n alt spa iu semnificativ pentru desfă urarea istoriei este )ec#irg#iolul, un locț șmonden unde î i petreceau o parte din timp cei din clasa socială înstărită a 9ucure tiului.ș ș

5n ceea ce priveste rela iile dintre instan a auctorială i personaje, aceasta î i asumăț ț ș șini ial func ia de agent manipulator, stabilit doua contracte cognitive 1 unul cu doamna. ) iț ț șunul cu -red asilescu, contacte ce îi vor furniza material pentru viitorul roman. $nstan ațauctorială î i asumă, de asemenea, i func ia explicativă /eviden iată prin comentariileș ș ț ț

 paratextuale0, precum i func ia explicativă i func ia evaluativă. 5n final, când înmâneazăș ț ș țdoamnei ). jurnalui lui -red, pentru a o ajuta să îi dezlege taina, acesta î i asumă func ia deș țagent.   *aratorii 1 personaje preiau o serie de func ii precum func ia explicativă /ace tiaț ț șfurnizează explica ii cu privire la evenimente ale istoriei0, func ia evaluativă / are în vedereț țepitetele, compara iile i comentariile prin care naratorii pronuntă judecă i intelectuale sauț ș țmorale asupra evenimentelor istorisite sau asupra altor personaje 1 de exemplu paginile amplede comentarii ale lui -red cu privire la &milia0, func ia emotivă /naratorii î i manifestă emo iiț ș țcu privire la ceea ce istorisesc 1 această func ie se observă cu precădere în epistolele luițadima i în jurnalul lui -red0.ș

3