8/7/2019 Problema Sufletului La Plotin

http://slidepdf.com/reader/full/problema-sufletului-la-plotin 1/3

 

Problema sufletului la Plotin 

eseu [ ] 

plotiniene 

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Remus Folto [Matasari ] 

2009-12-10 | |

PROBLEMA SUFLETULUI LA PLOTIN

Sufletul, aa cum îl concepe Plotin, este o manifestare a unui suflet universal ± emanaia a treia înordine ontologic. Problema entitilor ontologice care se genereaz unele din altele ± Binelesuprem, generatorul Inteligenei, generatoarea Sufletului, - este o problem ce poate fi rezolvatscurt. La fel cum lumina unei lumânri ± exemplul provine din Cabbal ± eman în jur fr s

piard din substana sa, tot la fel, toate existenele pân la forma cea mai de jos ± materia ± ceeste produs de sufletul universal la rândul ei, nu sunt altceva decât emanaii ale principiuluisuprem care nu îi împarte astfel deloc în lume substana sa. Lumea este o creaie din prea-plinîns consistena principiului suprem nu se face simit în ea ; ea este fr s fie cu adevrat deieste cu toate acestea în adevr. Acest fel antinomic transfigurat de a spune lucrurile este singuraform în care ele pot fi spuse. La fel sunt spuse lucrurile i în prima carte a Enneadei despresuflet, a IV-a. Sufletul personal este când divizibil dup cele cor porale ± asta întrucât esteoarecum amestecat cu cor pul ± i este când indivizibil dup cele incor porale de care el ine maidegrab ± întrucât este cu totul separabil de cor p. Enigma aceasta nu poate fi exprimat decât întermeni paradoxali, ceea ce ne amintete de antinomia transfigurat a lui Blaga. Dificultile careprovin din existena dual a sufletului personal ± nevoit s fie când cor poral, când incor poral ± 

dup cum este alctuit i lumea din materie i spirit, sunt tratate în crile ce urmeaz. Pe noi neintereseaz relaia dintre suflet i cor p i de aceea ne intereseaz relaia dintre spirit i materie ± ca s spunem aa.La Platon tim cum stau lucrurile. In Phaidon, Platon aeaz în gura lui Socrate cele maiînltoare cuvinte despre suflet i despre neapartenena lui la lumea material. Ca în Republica,sufletul se afl în cor p ca într-o temni iar întreaga sa activitate pmânteasc nu trebuieîndreptat decât pe calea realizrii prin purificare a separaiei dintre suflet i ceea ce poart toaterelele ± materia, cor poralul. Silina filosofului, din Phaidon, nu este altceva decât o meletethanatou, o pregtire pentru moarte, pentru separaie. Socrate aduce i argumente pentrudetaabilitatea sufletului fa de cor p dintre care am aminti numai câteva : tot ce exist setransform în contrariul su iar atunci de ce nu s-ar transforma i moartea în via la fel cum viaa

se transform în moarte. De asemenea în Phaidon amintete Socrate de doctrina reminisceneicare este un teribil argument pentru preexistena sufletului într-o lume pur de la care pornindtoate ideile de care se servete în lumea material preexist în el. De asemenea simplul sufletuluiîi demonstraz nemurirea cci numai ceea ce este compus poate fi dat prad morii. De asemeneastpânul cor pului, mictorul cor pului, cel ce se mic de la sine nu poate fi de esena celuimicat i care este pasiv i inert. Cel viu prin excelen nu poate fi de natura celui mort, inert. Deasemenea se stabilete de ctre Socrate faptul c valorile ca binele, frumosul, dreptul dac exist,ele nu pot exista într-o lume material i cum sufletul i nu cor pul se exerseaz în aceste valori

8/7/2019 Problema Sufletului La Plotin

http://slidepdf.com/reader/full/problema-sufletului-la-plotin 2/3

rezult c i el face parte, se mrturisete de la o lume incor poral, nematerial. Toate acestea laPlaton. S vedem cum stau lucrurile la Plotin. S ne oprim asupra raportului dintre suflet i cor p în Enneada a IV-a. Plotin se întreab dac sufletul este coninut de ctre cor p cci dac ar ficoninut de ctre cor p atunci el ar avea o esen cor poral. Tocmai asta i demonstreaz csufletul nu poate fi considerat ca un coninut al cor pului ci lucrurile trebuie s stea mai degrab

invers, adic cor pul s fie coninut de ctre suflet ceea ce ne amintete de anterioritatea sufletuluifa de materie ± materia ca produs al spiritului aa cum o concepe Plotin. Materia nu preexist cala Platon, ea nu este etern i nu reprezint materia prim pentru realizarea actului. Materiasurvine abia în urma generrii ei de ctre spirit. Astfel este salvat lumea de la imperfeciune ccimaterie preexistent înseamn ru preexistent îns Plotin este un monist convins. Dar cum estesalvat buntatea lumii când însui principiul genereaz rul? Rspunsul e simplu, rul, materiaeste o ocazionare a triumfului spiritului iar ea trebuie privit nu din perspectiva a ceva i mai josdecât ea ci ca pe o parte cea mai de jos a unui bine din regiuni superioare spre care acest jos îiaintete privirea. Toate tind, în lumea plotinian spre înlimile inteligibilului.S ne întoarcem la discuia de mai înainte : sufletul este coninut de ctre cor p sau cor pul esteconinut de ctre suflet ? Iat ce spune textul : ÄAadar nu trebuie spus deloc c vreuna din prilesufletului sau c el în întregime s-ar afla într-un cor p ca într-un loc. Cci locul este un conintor i el conine cor pul care se afl acolo unde este fiecare parte a lui, astfel încât el nu se afl înîntregime în fiecare loc. Îns sufletul nu este un cor p i nu este coninut ci mai degrabconintor.´Cor pul este divizibil i nu se poate afla decât prin prile sale în loc, ceea ce contrazice faptul clocul ar fi unul singur de o consisten omogen în toate prile sale. De aceea cor pul nu se afl înîntregime în fiecare loc la fel cum ar trebui s se afle sufletul dac acesta ar fi coninutul su.Avem pe de-o parte divizibilitatea cor pului i pe de alt parte indivizibilitatea sufletului. De aicirezult c sufletul nu se afl în cor p. Plotin adaug c mai degrab cor pul se gsete în suflet.De asemenea, mergând în continuare pe textul lui Plotin, trebuie spus c Äsufletul nu se afl încor p ca într-un vas´. Observm c se caut metafora cea mai potrivit care s exprime situareasufletului fa de cor p. Iar faptul c sufletul nu se afl în cor p ca într-un vas se poate demonstraprin aceea c dac s-ar afla ca într-un vas atunci nu s-ar putea amesteca pereii vasului (cor pul) cuconinutul (sufletul) i cor pul n-ar putea fi, prin acest amestec, astfel însufleit. Nici prin contactuldintre vas i coninut nu se poate produce însufleirea pentru c în acest contact s-ar pierde cevadin substana sau natura sufletului (în migraiune) ctre cor p ± ceea ce ar contrazice naturaincoruptibil a sufletului.De asemenea, întâmpinându-i pe peripatetici, Plotin afirm c sufletul nu se afl în cor p ca într-un subiect. Ce înseamn c nu se afl Äca într-un subiect´?Înseamn c nu se afl ca o calitate aflat în subiect i asta pentru c dac s-ar afla ca o calitatetim c acea calitate este indisociabil legat de subiect ori sufletul trebuie s respecte ideeaseparaiei de cor p. De asemenea sufletul nu este nici o parte a unui întreg care ar fi cor pul ceea ceeste lesne de îneles. Argumentaia copiaz stilul socratic aici. Tot aa nu este nici un întregpentru prile pe care le-ar compune cor pul.Trecând în alt registru ± cel aristotelic ± se spune c sufletul nu este nici forma pentru materiacor poral cci forma este inseparabil de materie i atunci cum s-ar explica dogmaseparabilitii?!De asemenea, amintindu-ne din nou de Phaidon, se spune c sufletul este stpânul cor pului însensul c este mictorul prin excelen al cor pului i de aceea nu s-ar putea afla în ceea ce esteinert fr el.Din toate acestea rezult c sufletul este mai degrab conintorul cor pului, pentru c trebuie s

8/7/2019 Problema Sufletului La Plotin

http://slidepdf.com/reader/full/problema-sufletului-la-plotin 3/3

existe o relaie între cor p i suflet. Faptul c sufletul este cel care conine ± am mai spus ± demonstreaz anterioritatea ontologic a sufletului ceea ce vrea, de altfel, s demonstreze iPlotin.De asemenea se spune c sufletul nu este nici armonia cor pului i aici se face atingere cuconcepia pitagoreic i se face tangena tot cu Phaidonul lui Platon numai c venind cu alte

argumente, mai solide i mai numeroase.Cea mai abil demonstraie, îns, este, pentru a ridica problema anterioritii ontologice asufletului, este aceea despre unitatea de percepie. Aici merit s insistm. Iat ce spune textul:ÄCci nu un organ percepe nasul, altul ochii, ci acelai organ le percepe pe toate deodat. Iar daco calitate sensibil intr prin ochi, alta prin auz, trebuie s existe ceva unic în care s se uneascambele.´ Plotin d exemplul unui chip. El nu este perceput mai înainte în ceea ce privete ochii,mai apoi în ceea ce privete nasul sau sprâncenele sau urechile. Nu, el este perceput în mod unitar i dintr-o dat. Dac în percepie nu exist diviziune atunci nu exist diviziune nici în purttorulpercepiei care este sufletul. Acest argument este puternic. Seamn cu unitatea originar sintetica apercepiei a lui Kant i este unul din argumentele care nu au fost aduse pân la Plotin.Prsind argumentele plotiniene trebuie s mai adugm un lucru important. Sufletul individualeste nemuritor i în acelai timp omogen cu sufletul universal. Teoria reîncarnrii este prezent laPlotin ca i la Platon.De asemenea trebuie menionat i faptul c sufletul individual poate lua contact cu sufletuluniversal i chiar mai mult, cu Inteligena noetic printr-o form de cunoatere ce depetediscursivul i se deschide spre intemporalul unde toate sunt una ± lumea noetic. Aceast formde comunicare mistic este Äintuiia intelectual´ ± sursa de speculaie mistic a tuturor celor carei-au urmat lui Plotin, începând cu cretinii i terminând cu Schelling.N-ar trebui omis din acest scurt eseu influena filosofiei orientale. Vorbind despre suflet nu poiignora c omogenitatea dintre sufletul individual i sufletul universal este similar filosofieiindiene a identitii dintre atman i brahman. Similariti ar fi de menionat i la capitolulomologiei dintre microcosm i macrocosm, la Plotin i în filosofia indian. Dar câte n-ar fi deadugat aici! Ne mulumim îns cu ce am spus anunând totodat un studiu mai argumentatdespre suflet la Plotin, cu referine i cu o tratare exhaustiv a problemei. Prezentul eseu nu a fostdecât o apropiere de problematica ce o implic în relaie cu sufletul un gânditor sistematic cumeste Plotin.