Problema energiei electrice in Romania si in Europa

Patarlageanu Catalin

Definirea contextului actual al pietei energetice europene Problema energiei este de o importanta vitala, iar siguranta aprovizionarii cu petrol si gaze naturale constituie o prioritate absoluta pentru orice economie a lumii. Pe fondul crizei actuale de petrol si in conditiile aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa incurajeze investitiile atat in surse conventionale, cat si in surse neconventionale de energie. Considerand criza actuala de petrol si necesitatea de a depinde cat mai putin de resursele Rusiei de petrol si gaze naturale, o prioritate a UE este gasirea unor trasee alternative de transport ale petrolului caspic spre Europa Occidentala. Rezervele tarilor de la Marea Caspica sunt interesante atat pentru UE, care si-ar putea reduce in acest fel dependenta de importurile energetice din Rusia, cat si pentru alte tari: China, SUA si Coreea de Sud, aceasta din urma intentionand sa cumpere petrol din Rusia sau Kazahstan pentru a evita zona tensionata a Orientului Mijlociu. In domeniul aprovizionarii cu resurse energetice exista o concurenta acerba intre mai multe propuneri de proiecte de oleoducte sau conducte de gaze naturale care vor transporta titeiul si respectiv gazele de la Marea Caspica spre UE, in unele din aceste proiecte fiind implicata si Romania: conducta Constanta-Trieste va avea o capacitate de 90 milioane tone anual. Tarile implicate sunt: Romania, Croatia, Serbia si Muntenegru. Italia a devenit membru in comitetul interstatal care supervizeaza proiectul de constructie a conductei care ar putea incepe, cel mai devreme, in 2007. In ceea ce priveste proiectele de conducte de gaze naturale, o propunere importanta este proiectul Nabucco in care tarile participante sunt Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria. Valoarea estimata a proiectului este de circa 4,6 miliarde euro, acesta putand deveni operational din 2011. In afara de beneficiul de a face parte din aceasta piata integrata, Romania aduce la masa atat capacitatile sale energetice considerabile, cat si pozitia sa geopolitica, cruciala pentru viitoarele rute energetice aprovizionand o singura piata europeana.

Sectorul energetic in Romania

Avand in vedere faptul ca pe 1 ianuarie 2007, Romania a intrat in Comunitatea Europeana si ca guvernul a incercat sa alinieze sistemul legislativ romanesc la sistemul legisltiv european, liberalizarea sectorului energetic a fost obiectivul cheie pentru o piata energetica libera si competitiva. Procesul de privatizare in domeniul energetic romanesc a inceput cu doi ani in urma prin tranzactia in urma careia statul roman a vandut grupului austriac OMV actiuni ale Petrom. Valoarea contractului a fost in jur de 1,5 miliarde euro, fiind cea mai mare inregistrata vreodata in sectorul energetic local. A urmat vanzarea catorva sucursale ale Electrica - Electrica Banat si Electrica Dobrogea- catre compania italiana Enel, la jumatatea anului 2004, pentru suma de 127 milioane de euro. Enel a cumparat in acest an si Electrica Muntenia Sud platind in jur de 820

milioane de euro pentru 67,5% din actiuni. Principalii distribuitori de gaz - Distrigaz Sud si Distrigaz Nord - au fost privatizati la jumatatea lui 2005. Prima a fost vanduta catre Gaz de France pentru 311 milioane de euro, iar cea ce a doua catre distribuitorul german de gaz E.ON Ruhgas pentru 303 milioane. Diferenta dintre cele doua tranzactii a fost destul de mare, Distrigaz Sud avand in momentul privatizarii datorii de 95 milioane de euro, in timp ce Distrigaz Nord avea numai 13 milioane de euro. In timpul procesului de liberalizare, Romania a ales modelul descentralizat al pietei energetice, in care producatorii si furnizorii sunt liberi sa incheie tranzactii de vanzare-cumparare a energiei. Acest model este bazat pe dezvoltarea de relatii contractuale bilaterale intre producatori si furnizori, cu cat mai putine interventii din partea autoritatilor de reglementare asupra aspectelor concurentiale ale unei astfel de relatii. Principala consecinta a liberalizarii prevazute a pietei de energie va fi cresterea eficientei jucatorilor datorita cresterii competitiei. Aceasta competitie va fi sporita pe baza accesului liber si non-discriminant a noilor jucatori pe piata, iar preturile se vor forma ca rezultat unic al mecanismului competitiv. Cateva din companiile petroliere active pe piata din Romania si-au anuntat intentia de a intra in productia energetica. Astfel, Rompetrol a anuntat ca va incepe furnizarea de energie electrica dupa investitia de aproximativ 40-44 milioane de euro intr-o termocentrala de 110 MW care va acoperi nevoile rafinariei Petromidia si a statiilor Rompetrol. De asemenea, o parte din energie va fi distribuita catre sistemul de electricitate national. Proiectul este programat sa inceapa anul viitor si va avea o durata de 18 luni. OMV - Petrom va investi 1 miliard de euro in rafinaria Petrobrazi cu scopul de a tripla productia de motorina. Productia va creste de la 4,5 milioane de tone (69% din capacitate) la 6 milioane de tone (94% din capacitate) Compania ruseasca Lukoil a anuntat ca va investi 73,5 milioane $ pentru a deveni furnizor de energie prin construirea unei termocentrale la rafinaria Petrotel din Ploiesti. Energia produsa va fi folosita in principal pentru nevoile rafinariei, in timp ce restul va fi tranzactionat pe piata. Piata locala de energie inca asteapta procesul de separare in cazul distributiei de electricitate si gaz, liberalizarea pietei si progresul in productia de energie, care este destul de in urma din punct de vedere al investitiilor.

Romania si sursele regenerabile de energie

Un alt aspect al sectorului energetic demn de mentionat in contextul aderarii tarii noastre la EU este necesitatea investitiilor in domeniul surselor alternative de energie. Conform politicilor UE de reducere a emisiilor de gaze cu 20%, Romania trebuie sa incurajeze investitiile in surse

alternative de energie, astfel ca ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie, fata de consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 33% pana in anul 2010. Obiectivul strategic propus in "Cartea Alba" a Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitara "Energy for the future: renewable sources of energy" consta in dublarea, pana in anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie ale tarilor membre ale Uniunii Europene. Atat expertii europeni, cat si cei romani considera ca, pe langa faptul ca acest tip de energie nu este poluanta si este, practic, inepuizabila, pe termen mediu si lung, costurile sale sunt mult mai reduse, in special in conditiile in care pretul produselor petroliere creste vertiginos. Sursele regenerabile de energie asigura cresterea sigurantei in alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse energetice, in conditiile unei dezvoltari economice durabile si a protejarii mediului inconjurator. Cea mai sigura sursa de energie este reprezentata de energia solara. Pe teritoriul tarii noastre, pe o suprafata orizontala de 1mp, este posibila captarea unei cantitati anuale de energie cuprinse intre 900 si 1450 kWh, in functie de anotimp. Energia eoliana este mai scumpa decat cea solara. In Romania, este in desfasurare deja un proiect langa Parcul Industrial Ploiesti. Potentialul eolian tehnic amenajabil este estimat la 8 TWh/an. Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menajer si culturile energetice. Producerea de biomasa reprezinta atat o resursa de energie regenerabila, cat si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala. Potentialul energetic al biomasei este de circa 7.594 mii tep/an, din care 15,5% este reprezentat de reziduurile din exploatari forestiere si lemn de foc, 6,4% rumegus si alte resturi din lemn, 63,2% deseuri agricole, 7,2% deseuri menajere si 7,7% biogaz. La aceeasi categorie trebuie mentionat si potentialul pentru producerea biocombustibililor. 4% din necesarul de energie al Uniunii Europeane este asigurat in prezent din biomasa. La nivelul UE, se estimeaza crearea a cca. 300.000 de noi locuri de munca in mediul rural, prin exploatarea biomasei. O alta sursa de energie este cea geotermala, care poate fi exploatata in special in statiuni. In 1998, a fost deja finalizat programul PHARE UE, la Calimanesti, Caciulata, Cozia. Romania dispune de un potential de circa 167 mii tep/an resurse geotermale de joasa entalpie, din care in prezent se valorifica circa 30 mii tep/an.

Viitorul pietei energetice

Contextul actual al pietei energetice impune astfel regandirea strategiilor pe termen mediu si lung a companiilor care activeaza in aceasta industrie. Pe de o parte, afacerile din industria petrolului si a gazelor au acum oportunitatea de a-si diversifica produsele si de a intra pe noi

piete; pe de alta parte, exista un potential enorm, inca neexploatat, de dezvoltare in zona energiilor alternative si a combustibililor ecologici, cu atat mai mult cu cat exista posibilitati semnificative de finantare prin fondurile europene dedicate proiectelor din acest domeniu. In aceste conditii, si piata de serviciilor de consultanta va evolua, iar accentul se va pune din ce in ce mai mult pe calitatea serviciilor oferite. Se vor remarca societatile de consultanta cu experienta relevanta in sectorul energetic, care ofera solutii integrate de business si care se bucura si de atuul unei bune cunoasteri a mediului economic local1. - n prezent Uniunea European realizeaz aproximativ 1/3 din energia electric produs pe Glob i din energia produs n centrale nucleare; - resursele primare de energie ale rilor membre U.E., inclusiv Romnia, sunt limitate, ceea ce explic preocuparea pentru asigurarea unor mari cantiti de hidrocarburi din zonele Orientului Apropiat i Mijlociu, Asia Central, Marea Caspic; resursele U.E. se limiteaz la rezervele de petrol i gaze naturale din Marea Nordului, Olanda, Polonia i Romniei i cele de crbune din Regatul Unit, Germania, Polonia, Cehia); - rile U.E. utilizeaz surse variate, cu pondere diferit de la ar la ar, n producerea energiei electrice; predomin: crbunele (Bulgaria, Romnia, Slovenia, Germania, Cehia, Polonia), petrolul (Austria, Belgia, Regatul Unit, Frana, Ungaria), minereurile radioactive-energia nuclear (Bulgaria, Frana, Lituania), apele curgtoare-hidroenergie(Suedia, Romnia), alte surse predominant energie eolian (Austria); - resursele neconvenionale (energia mareelor, eolian, termal) ocup ponderi nesemnificative att n Europa ct i n Romnia; n prezent Romnia este dependent de resurse energetice din exterior n proporie de 40%; - n politica energetic a rilor U.E. se constat cteva tendine: diminuarea sau chiar eliminarea crbunelui ca resurs utilizat n producia energiei electrice (din cauza polurii accentuate), creterea ponderii energiei nucleare (dar sub o strict supraveghere), realizarea unor sisteme complexe de transport a petrolului i gazelor naturale (n condiiile n care totui se are n vedere limitarea dependenei U.E. fa de importurile de gaz i petrol); - Comisia European din 10 ianuarie 2007 a adoptat un Pachet de msuri ce definete politica energetic a U.E. pe viitor, remarcndu-se:

realizarea unui studiu de impact cu privire la realizarea unei piee comune a gazului i electricitii; interconectarea cu prioritate a conductelor (oleoducte, gazoducte) i a liniilor de transport a energiei electrice din rile U.E.; promovarea unei producii de energie electric durabil (avnd n vedere reducerea polurii conform Protocolului de la Kyoto, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu 8% fa de nivelul anilor 1990 i prevenirea schimbrilor climatice datorat nclzirii globale); promovarea surselor de energie regenerabil i a biocarburanilor; monitorizarea produciei de energie nuclear n spaiul U.E.; elaborarea unui Plan strategic european, cu accent pe utilizarea n viitor a unor tehnologii ct mai performante;

o

o

Comisia European a publicat la 8 martie 2007 Cartea Verde (semnat o zi mai trziu de efii statelor membre U.E.), care impune liniile directoare ale unei politici energetice comune i lanseaz o dezbatere public la nivelul U.E.; obiectivele U.E. prevd paralel cu diversificarea surselor necesare producerii energiei electrice i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 20% pn n anul 2020, cu 30 % pn n anul 2030 i cu 60-80 % pn n anul 2050.