Probatiunea- forma moderna de reactie sociala mpotriva criminalitatii Fenomenul infractional nu poate fi oprit n totalitate, dar poate fi redus numarul celor care ajung sa ispaseasca o pedeapsa n spatele gratiilor si pentru ca societatea noastra sa se bucure de mai multa siguranta, este necesara conjugarea eforturilor tuturor cetatenilor si ale autoritatilor publice pentru realizarea controlului social asupra acestui fenomen. Astfel controlul social poate fi mai eficient dect cel juridic. In acest sens, probatiunea apare ca o forma moderna de reactie sociala si protectie mpotriva criminalitatii fiind una dintre institutiile de justitie penala ce se refera la "toate activitatile specifice ce se desfasoara n domeniul justitiei penale: evaluare presententiala, interventia nainte de faza judecatii, gestionarea masurilor si sanctiunilor comunitare, asistenta penala si post penala, activitatile de preventie a infractionalitatii." Sistemele moderne de probatiune au n vedere anumite obiective si anume: nevoia de securitate a individului n cadrul comunitatii; prevenirea infractionalitatii; asigurarea unui tratament corespunzator nu numai celor care comit astfel de fapte, ci si victimelor acestora n sensul uneijustitii restaurative; adaptarea normelor etico-juridice la mutatiile ce survin n cadrul sistemului economic, cultural sau social n ansamblu. Probatiunea in perioada moderna este definita ca fiind "parte a complexului de justitie penala; probatiunea este una dintre de justitie penala a carui rol n cadrul acestui sistem este hotart de catre Guvern, si ale carei activitati sunt determinate direct prin politicile guvemamentale (prin care putem ntelege de fapt, politicile stabilite de clasa politica). Rolul probatiunii este definit mai degraba n termenii posibilelor beneficii care sunt aduse comunitatii si, n mod mai specific, n termenii capacitatii probatiunii de a proteja publicul prin activitati care sanctioneaza si controleaza infractorii". Un sistem modern de probatiune presupune realizarea unei justitii restaurative ale carei principii se subscriu realizarii unor proceduri flexibile in orice faza a procesului penal, cu includerea medierii n beneficiul reciproc al partilor: victima si infractorul, ru de le acestora, reprezentanti ai comunitatii, reprezentanti ai autoritatii penale. Justilia restitutiva pleaca de la premisa ca toatepartile ar trebui implicate n raspunsul la infractiune: infractorul, victima si comunitatea. Astfel, conform paradigmei restitutive are loc o deplasare a accentului pe urmatoarele aspecte (J.F. Klaus, 1998): infractiunea este considerata a fi ndreptata mpotriva altei persoane sau a comunitatii; pedeapsa nu nseamna n mod necesar producerea deliberata a suferintei; controlul infractionalitatii se realizeaza prin mecanisme socio-economice; raspunderea juridica include asumarea faptei si repararea pagubei; raspunderea penala capata concomitent o dimensiune individuala si sociala; caracterizarea infractorului se realizeaza n functie de capacitatea si dorinta de reabilitare a acestuia; rolul victimei nu mai este unul periferic, aceasta devenind actor central. "A media nseamna a interveni ntre partile ostile si a le conduce spre schimbarea atitudinii si a perceptiei celeilalte parti din oponent n partener si spre rezolvarea conflictului ". Scurt istoric al infiintarii sistemului de probatiune din Romnia. in 1996 Ministerul Justitiei a nceput sa promoveze o practica mai creativa n aplicarea actului de justitie. Una din primele masuri luate n acest sens a fost crearea unui centru experimental de probatiune la Arad. Acest experiment a pus la aceeasi masa societatea civila, Directia Generala a Penitenciarelor, instantele locale precum si autoritatile locale. Intentia a fost de a proba cteva dintre elementele de probatiune - referatele de evaluare - document oficial, confidential, preponderant necifric, scris de consiliul de probatiune, la solicitarea judecatorului sau procurorului, avnd rolul de a introduce informatie sociala n decizii juridice - supravegherea n comunitate etc. Centrul experimental din Arad a fost format, initial, din voluntari ai Asociatiei Europa pentru Europa, care au fost ulterior angajati ai Penitenciarului Arad. Urrnatorul centru experimental de probatiune a fost cel de la Centrul de reeducare Gaiesti - mai 1997. In august 1997 a fost creat centrul experimental de probatiune Focsani, ce reunea personal din Penitenciarul Focsani si din Fundatia Oameni pentru Oameni. in 1998 au fost create centrele experimentale de probatiune Gherla, Dej si Cluj, cu sprijinul pen itenciarului Gherla, al Spitalului penitenciar Dej si al Fundatiei Prison Fallowship din Cluj. Cu ocazia acestor centre experimentale de probatiune a fost initiat priniu l program post-universitar de probatiune din cadrul unei universitati. Spre sfrsitul anului 1998 a fost nfiintat centrul deprobatiune din lasi Asociatiei Alternative Sociale. n 1999 au fost nfiintate centrele experimentale de probatiune din Pitesti, Trgoviste si Timisoara. Ultimul centru experimental de probatiune a fost cel din Bucuresti, nfiintat n anul 2000 ntr-un parteneriat mai larg- Ministerul Justitiei-GRADO-Fundatia pentru ocrotirea familiei si copilului. Toate centrele experimentale de probatiune au fost create prin ordin al Ministrului Justitiei si au fost coordonate la nceput de catre un compartiment din Directia Generala a Penitenciarelor, si mai trziu, de catre Serviciul de Probatiune din Ministerul Justitiei. n anul 2000 este adoptata Hotarrea Guvernului nr. 1239/2000 de punere n aplicare a O.G nr. 92/2000 prin care sunt stabilite detaliile procedurale si practice ale activitatii de probatiune. in august 2001 au fost nfiintate 28 de servicii de reintegrare sociala supraveghere tot attea judete. in decembrie 2002 au fost nfiintate 23 de servicii. Chiar daca originea institutiei probatiunii a fost situata n sistemul penitenciar, iar apoi in comunitate, prin intermediul ONG-urilor, din anul 2000, dezvoltarea sistemului de probatiune s-a bazat pe infrastructura tribunalelor. Din anul 2000 serviciile de probatiune se bucura de legitimitate deplina si recunoastere legara, ceea ce face ca din ce n ce mai multi magistrati sa utilizeze serviciile acestui sistem.Probatiunea s-a consacrat n sistemul sanctionator ca un serviciu profesionist care propune reintegrarea n cadrul comunitatii a persoanelor care au savrsit infractiuni, pentru cresterea sigurantei publice prin prevenirea recidivei. Serviciile de probatiune colaboreaza cu instantele pentru individualizarea pedepselor, valorificnd eficient resursele comunitatii n procesul de punere aplicare a hotarrilor judecatoresti, dezvoltarea parteneriatului cu institutiile locale, publice sau private, fiind Un organism specializat n cadrul sistemului de justitie penala. Din punct de vedere al imfrastructurii conceptuale, probatiunea reprezinta unproces ce presupune o varietate de activitati operationale, inclusiv practici de investigatiesi supraveghere. Dat fiind rolul important pe care au serviciile de probatiune n reintegrarea sociala a persoanelor care au fost sanctionate cu pedepse neprivative de libertate, colaborarea interinstitutionala apare ca necesara si obligatorie n realizarea activitatilor principale ale acestora, suportul oferit de partenerii comunitari- institutii publice si ONG-uri-oferind cadrul necesar pentru atingerea scopului comun, acela de crestere a gradului de siguranta publica. inca de la nceputul existentei sale, probatiunea a reprezentat "o a doua sansa" acordata infractorilor, care s-a bazat pe respectarea legii si adoptarea unui comportament acceptabil moral, sens n care formularea atitudinilor si comportamentelor adecvate cu privire la familie, religie, loc de munca si modul de petrecere a timpului liber a reprezentat continuu fundamentul probatiunii. in planul serviciilor, probatiunea nglobeaza activitati menite sa sporeasca eficienta sistemului de justitie penala, n masura n care aceasta promoveaza drepturile omului, urmarind n acest fel sa mareasca importanta conceptului de individualizare si, prin urmare, sa promoveze comportamentul adecvat al persoanelor care comit actiuni ce contravin normelor penale.