pro-science.asm.mdpro-science.asm.md/youth/docs/raport_pol_tin_Darie.pdf · 2 „Politici de...

2

„Politici de tineret în Republica Moldova: realităţi şi perspective” este o lucrare editată de către Ziarul nr. 1 pentru Tineri „Asta DA”, cu sprijinul financiar al Westminster Foundation for Democracy (WFD).

Conţinutul cercetării nu reflectă neapărat opinia finanţatorilor.Reproducerea parţială sau integrală a acestei cercetări este permisă doar cu acordul indicării sursei.

Director de proiect:Vasile Găluşcă

Autor: Tudor Darie

Conducător ştiinţific: Ana Margarint, doctor în politologie

Recenzent: Iosif Moldovanu, preşedintele Centrului Naţional de Resurse pentru tineri (CNRT)

Stilizare şi corectură: Tatiana Corcebaş

Design: Lunatic Productions

„Asta DA” este Ziarul nr. 1 pentru Tineri, cu un tiraj de 4000 ex., care se vinde în toate chioşcurile de distribuire a presei din ţară, inclusiv printr-o reţea proprie de distribuitori în universităţile şi liceele din Chişinău, Cahul, Ungheni, Căuşeni, Râşcani, Nisporeni, Orhei etc.

„Asta DA” este un ziar comercial cu cel puţin 16 pagini, popular în rândurile tinerilor („pe buzele tuturor”), neafiliat politic, „ieşit din cutie”, „crazy”, curajos, de calitate, influent, accesibil tinerilor, cu reporteri liberi în gândire, care abordează constructiv subiectele. Cuvintele cu care tinerii asociază ziarul sunt: interesant, actual, original, funny, color, obiectiv, util, accesibil, modern, calitativ şi „cu ghimpi”. În ordinea priorităţilor, „Asta DA” este un ziar distractiv, informativ, educativ şi analitic.

© Ziarul nr. 1 pentru Tineri „Asta DA”

Politici de tineret în Republica Moldova: realităţi şi perspective

SUMAR

Capitolul I. Repere teoretice ale conceptului „youth policy” .................................. pag. 6

Capitolul II. Situaţia politicilor de tineret în Republica Moldova .......................... pag. 10 2.1. Documentele cheie şi legislaţia în domeniul tineret .......................................... pag. 102.2. Actorii politicilor de tineret .......................................................................................... pag. 182.3. Bugetul de stat pentru acţiuni de tineret ............................................................... pag. 26

Capitolul III. Rolul instituţiilor Europene în dezvoltarea politicilor de tineret .. pag. 28

Capitolul IV. Concluzii şi recomandări ............................................................................ pag. 31

Glosar .......................................................................................................................................... pag. 35Bibliografie ............................................................................................................................... pag. 38

3

4

RefeRinţăDomeniul politicilor de tineret în Republica Moldova este cercetat insuficient. Ultimul studiu privind situaţia tinerilor a fost realizat în 2003, când a fost elaborată Strategia pentru Tineret pentru perioada 2004 - 2009. La momentul actual, ne aflăm la jumătatea perioadei de implementare a strategiei. În acest sens, este binevenită iniţiativa autorului de a cerceta evoluţia politicilor de tineret şi formularea de recomandări în acest domeniu.

În primul capitol al cercetării, Politici de tineret: realităţi şi perspective, autorul defineşte conceptul youth policy şi explică diferenţa de sens dintre termenele politica de tineret şi politici de tineret.

În capitolul II sunt examinate politicile de tineret din Moldova, prin prisma analizei cadrului legal, instituţiilor din domeniul tineret şi a bugetului de stat alocat pentru iniţiativele tinerilor. În contextul aspiraţiilor europene ale Moldovei, în capitolul III autorul prezintă şi analizează rolul instituţiilor Europene în formularea şi dezvoltarea politicilor de tineret la nivel european.

Concluziile şi recomandările autorului schiţează o perspectivă de dezvoltare a politicilor de tineret. În acest sens, consider valoroase propunerile privind cercetarea continuă a domeniului tineret, necesitatea creşterii bugetului de stat pentru acţiunile de tineret, consolidarea capacităţilor sectorului neguvernamental de tineret, revizuirea legislaţiei din domeniul tineret şi aducerea ei în concordanţă cu legislaţia europeană, monitorizarea implementării strategiilor raionale şi a strategiei naţionale pentru tineret. Autorul consideră oportun elaborarea unei viziuni noi referitoare la rolul sectorului de tineret din Moldova în contextul politicilor europene de tineret.

Autorul dispune de o bogată experienţă personală şi profesională de participare în elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor de tineret. Aceasta oferă lucrării o valoare adăugată prin modul în care sunt îmbinate aspectele teoretice cu cele practice. Tinerii sunt principala sursă care pot oferi date obiective despre realităţile cu care se confruntă şi pot elabora o viziune a ţării în care să îşi poată realiza pe deplin potenţialul ca cetăţeni. Implicarea tinerilor în procesul de evaluare a politicilor de tineret creează un mediu favorabil pentru comunicare, crearea relaţiilor de parteneriat şi schimb reciproc de experienţă dintre toţi actorii implicaţi în politicile de tineret.

În final, remarc faptul că lucrarea Politici de tineret: realităţi şi perspective este un ghid util pentru lucrătorii de tineret ca să cunoască situaţia actuală şi tendinţele de dezvoltare ale politicilor de tineret în Republica Moldova.

Iosif Moldovanu,Preşedintele Centrului Naţional de Resurse pentru Tineret (CNRT)


5

IntRodUceReTinerii reprezintă o forţă uriaşă. Datorită capacităţilor intelectuale şi puterii de a se mobiliza rapid, ei sunt motorul schimbărilor sociale, economice şi politice din întreaga lume. Dar, în ce măsură energia tinerilor din Moldova este concentrată la dezvoltarea ţării în care locuiesc? Cum structurile statului implică tinerii la construcţia viitorului „colţului de rai” Republica Moldova? Cum sunt valorificate resursele tinerilor?

Din păcate, nicio instituţie din Republica Moldova nu va putea oferi un răspuns exact la aceste întrebări. Cauza e simplă: insuficienţa cercetării şi a planificării în domeniul tineret. Prezenta lucrare este o încercare de a suplini acest gol.

Dintr-o perspectivă „open mind”, mi-am propus să definesc conceptul „youth policy”, să trec în revistă evoluţia politicilor de tineret în Republica Moldova din 1999 şi până în prezent, având la bază trei indicatori de evaluare: (1) legislaţia şi documentele cheie din domeniul tineret, (2) actorii politicii de tineret şi (3) bugetul alocat pentru acţiuni de tineret.

Deci, nu pretind la o reflectare exhaustivă a situaţiei, deoarece în această lucrare am analizat doar aspectele cheie care ţin de funcţionarea politicilor de tineret. M-am referit mai puţin la domenii de intervenţie concrete, cum ar fi accesul tinerilor la informaţie, angajarea tinerilor în câmpul muncii, participarea tinerilor, calitatea studiilor etc. Cercetarea acestora necesită din start realizarea unui studiu cantitativ aprofundat. Per general, această cercetare este o introducere în politicile de tineret şi lasă loc pentru alte cercetări complexe, care sper să nu întârzie în viitorul apropiat.

La momentul actual, există o serie de studii şi rapoarte, care abordează direct sau tangenţial domeniul tineret. În linii generale, aceste lucrări schiţează un cadru general al dezvoltării politicilor de tineret din Moldova, începând cu anul 1999 până în prezent. Prezenta cercetare este unică în felul său prin faptul că sistematizează lucrările elaborate până acum. O analiză comparativă a acestora, raportate la situaţia actuală a tineretului din Moldova şi din Europa, mi-a oferit posibilitatea să înţeleg mai bine cum au evoluat politicile de tineret şi care ar putea reprezenta perspectivele pentru viitor.

Prezenta lucrare este utilă pentru lucrătorii de tineret din agenţiile de stat din domeniul tineret şi organizaţiile neguvernamentale de tineret de la nivel local şi naţional. În contextul în care în Republica Moldova se acordă prea puţină importanţă politicilor de tineret, sperăm că apariţia acestei lucrări va stimula actorii cheie să atragă o atenţie mai mare cercetării constante a domeniului tineret şi va genera discuţii şi dezbateri în mediul organizaţiilor neguvernamentale şi autorităţilor statului referitor la evoluţia sectorului de tineret.

Tudor Darie,Directorul Ziarului nr. 1 pentru Tineri „Asta DA”

6

cApItolUl I. RepeRe teoRetIce Ale conceptUlUI „yoUth polIcy”În lucrările de specialitate întâlnim doi termeni diferiţi. Unii îi spun „politica de tineret”, alţii „politici de tineret”. Care este termenul corect?

Pentru a explica diferenţa dintre aceşti termeni, trebuie să definim iniţial echivalentul acestora din limba engleză: “politics” şi “policy”. Politics presupune o activitate legată de cucerirea şi păstrarea puterii (lupta pentru putere, jocul politic), iar policy provine de la grecescul “polis” (cetate) - o activitate de decizie, în principal legată de colectivitate (la nivelul societăţii); sensul managerial (legat de conducere, organizare şi control).

Pentru o mai bună înţelegere, o politică publică (politici) reprezintă „o reţea de decizii legate între ele privind atingerea obiectivelor, a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii specifice”1. În viziunea Oxford, o politică publică este „o poziţie comună, şi / sau o direcţie ghidată de către un plan de acţiuni, care este susţinut şi continuat de către guvernare, partide politice sau persoane individuale”2. Astfel, politicile publice (în sensul de decizie colectivă, arta deciziei colective) urmăresc organizarea unor sectoare sociale, domenii. Ex.: politici externe, politici demografice, politici agricole, politici de tineret etc. Presupun o suită de decizii, nu se referă doar la o decizie singulară, limitată.

În limba română (la fel ca şi în alte limbi romanice) aceşti doi termeni se confundă. Termenul de politică se foloseşte în ambele sensuri şi nu poate fi distins decât analizându-se contextul în care a fost folosit. Pentru o mai bună înţelegere, în limba română se foloseşte politici (sau “politici publice”) ca echivalent pentru engl. policy (sensul decizional colectiv şi cel managerial, elaborare de strategii); şi se traduce politics prin politică, care se referă la jocul de cucerire şi de gestionare a puterii.

Deci, în esenţă, aceşti doi termeni sunt foarte diferiţi. Astfel, pentru o distincţie din start, se recomandă utilizarea termenului de politici de tineret. Subliniez încă o dată că prin acest termen se înţelege politicile publice în domeniul tineretului şi reprezintă o traducere exactă a termenului englezesc youth policy.

1 Miroiu, Adrian; Radoi, Mireille; Zulean, Marian. – „Politici Publice” – Bucureşti: Editura Politeia-SNSPA, 2002, p. 24 2 Definiţie conform Concise Oxford Dictionary, Oxford University Press.


7

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite „tinerii din întreaga lume reprezintă atât o sursă enormă de resurse umane pentru dezvoltare cât şi factorii cei mai importanţi în schimbarea socială, în dezvoltarea economică şi în inovaţiile tehnologice. Imaginaţia, idealurile, capacităţile intelectuale considerabile şi concepţiile lor sunt esenţiale pentru dezvoltarea continuă a societăţii în care trăiesc. Problemele ivite în viaţa tinerilor cât şi concepţiile şi aspiraţiile lor reprezintă componentele esenţiale ale provocării şi ale perspectivelor pe care societatea le are în prezent cât şi cele ale viitoarelor generaţii.”

Forumul European de Tineret (YFJ), organizaţie umbrelă a tinerilor asociaţi din Europa, completează definiţia politicilor de tineret. „E necesar să înţelegem tânăra generaţie ca o resursă, care poate oferi soluţii durabile pe termen lung. În acest sens, urmează să le fie identificate necesităţile şi să fie dezvoltate politici care să permită tinerilor să-şi realizeze pe deplin potenţialul ca cetăţeni, iar societatea să poată beneficia la maxim de capitalul intelectual al acestora” 3.

Consiliul Internaţional al Politicilor de Tineret (ICNYP) oferă următoarea definiţie politicilor de tineret: „O declaraţie a priorităţilor şi direcţiilor, pe care ţara le-a formulat pentru dezvoltarea tineretului. Politicile de tineret la nivel naţional includ o viziune, un plan de acţiuni, realist şi orientat în timp, care permite şi facilitează participarea tinerilor la dezvoltarea ţării” 4.

Conform Strategiei pentru tineret, politicile de tineret reprezintă „un sistem de măsuri menite să asigure condiţii şi garanţii social-economice, politico-juridice şi organizatorice pentru formarea socială a unei personalităţi multilateral dezvoltate” �.

E important să înţelegem că tinerii reprezintă o comunitate a cărei nevoi şi aspiraţii cer o atenţie deosebită. Ei au nevoie de sprijin şi de un mediu care să-i ajute să treacă cu succes de la dependenţa din copilărie la autonomia şi responsabilităţile adulţilor.

Europa lărgită numără circa 7� de milioane de tineri cu vârste cuprinse între 1� şi 2� de ani. Indiferent de eterogenitatea lor (în termenii accesului la piaţa muncii, ai educaţiei, vieţii familiale, venitului etc.), tinerii îşi revendică statutul de cetăţeni, din care decurg drepturile şi obligaţiile lor. Societăţile UE îmbătrânesc, sub efectul ratei scăzute a natalităţii, conjugat cu o longevitate crescândă. Între anii 2000 şi 2020, proporţia categoriei de vârstă cuprinsă între 6�-90 de ani va trece de la 16% la 21% din populaţia totală a Uniunii Europene, în timp ce proporţia tinerilor cu vârste cuprinse între 1�-21 de ani nu va mai reprezenta atunci mai mult de 11% 6.

3 11 indicatori de evaluare a politicilor de tineret, document elaborat de către Peter LAURITZEN, European Youth Forum, iunie 2001.4 World Alliance of Young Men’s Christian Associations, World Young Women’s Christian Association. National Youth policies, Produced by the Chief Executive Officers of: Towards an autonomous, supportive, responsible and committed youth, pag. 9.� Departamentul Tineret şi Sport al RM. Strategia pentru tineret. – Chişinău, 2004.6 Sursa: Eurostat, Statistici demografice, 1999.

CAPITOLUL 1. Repere teoretice ale conceptului „youth policy”

8

Legată direct de toate aceste cifre şi statistici este recunoaşterea crescândă pe plan mondial a faptului că tineretul are un rol important în dezvoltare atât la nivel regional, naţional, cât şi internaţional. Forurile internaţionale încurajează în mod constant toate ţările lumii să instituie mecanisme politice corespunzătoare pentru a satisface nevoile tineretului.

În diferite ţări europene, datorită tradiţiei istorice în zona politicilor de tineret, există o largă varietate a conceptelor utilizate de către diverse structuri responsabile de politicile de tineret. Unele ţări consideră tinerii ca fiind cei care au vârsta de până la 2� de ani, în timp ce alţii iau în consideraţie persoanele care au de la 13 până la 2�/30 de ani. Parlamentul European şi Consiliul Europei consideră termenul “tineret” ca fiind perioada de viaţă cuprinsă între 1� şi 2� de ani 7. În timp ce în Republica Moldova a fi „tânăr” înseamnă să ai o vârstă cuprinsă între 16 – 30 de ani �. La un nivel mai înalt, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat oficial în 19�� că tinerii sunt persoanele care au vârsta cuprinsă între 1� şi 24 de ani 9.

Există şi diferite concepte referitoare la împărţirea pe sectoare a lucrului cu tineretul. În acest sens, putem defini trei modele 10:a) centralizat – se întâlneşte în ţări ca Germania, Grecia, Spania, Portugalia sau Slovenia, care au un Minister de Tineret sau un minister, care include şi tineretul;b) parţial-centralizat – politicile de tineret sunt doar parţial în sarcina unei instituţii specializate şi parţial în sarcina altor ministere (ex.: Franţa, Olanda, Finlanda, Estonia, Republica Cehă, etc.);c) local – se întâlneşte în ţările unde nu există o agenţie de stat specializată şi problemele tineretului sunt incluse simultan la mai multe ministere de resort, cum ar fi cel al muncii, sănătăţii, educaţiei etc. (ex.: Danemarca, Italia sau Islanda etc.).

Reieşind din această clasificare, deducem că Republica Moldova poate fi încadrată în modelul „centralizat”, deoarece avem un minister care cuprinde şi tineretul (Ministerul Educaţiei şi Tineretului). E important de remarcat că sunt şi alte ministere care au programe adresate tinerilor.

„Politicile naţionale de tineret urmează să fie elaborate şi implementate nu doar de către o singură instituţie la nivel naţional, ci la toate nivelele guvernării. Politicile naţionale de tineret nu vor fi relevante dacă nu vor lua în calcul necesităţile tinerilor de la nivel local şi implicarea activă a autorităţilor publice locale”11.

7 Cartea Albă a Comisiei Europene. Un nou elan pentru tineretul european, elaborată în noiembrie 2001 şi adoptată în Iunie 2002;� Legea cu privire la tineret (nr. 279-XIV din 11 ianuarie 19�99 Pagina web a ONU - http://www.un.org/esa/socdev/unyin/qanda.htm10 “Studiul asupra condiţiei tinerilor şi a politicilor de tineret din Europa” din ianuarie 2001, studiu comandat de Comisia Europe-ana şi desfăşurat de către un institut italian, IARD;11 Politicile intersectoriale reprezintă unul dintre cei 11 indicatori de evaluare a politicilor de tineret, document elaborat de către Peter LAURITZEN, European Youth Forum, iunie 2001.


9

Concluzionând la acest capitol, putem menţiona că există o serie de termeni specifici politicilor de tineret şi e important să cunoaştem din start semnificaţia acestora. Există o diferenţă majoră între termenii politică de tineret şi politici de tineret, dacă îi raportăm la cuvintele din engleză de la care provin. Astfel, în limba română se recomandă utilizarea termenului politici de tineret în contextul de youth policy.

Există mai multe modele de lucru pe sectoare cu tineretul. Republica Moldova, deşi are şi elementele şi din modelul parţial-centralizat, face parte din modelul centralizat şi promovează politicile de tineret integrate, intersectoriale, bazate pe o viziune Europeană.

Definiţie.

Reieşind din cele expuse mai sus, am formulat o definiţie proprie. Politicile de tineret reprezintă o viziune, însoţită de un plan de acţiuni realist şi orientat în timp, care reiese din necesităţile tinerilor şi în care tânăra generaţie este înţeleasă ca o resursă ce poate oferi soluţii durabile pe termen lung. Politicile

de tineret sunt asumate de către de instituţiile statului şi societatea civilă din domeniul tineret, prin care se urmăreşte crearea unui mediu corespunzător în care tinerii îşi pot realiza potenţialul, aspiraţiile şi pot contribui la dezvoltarea ţării.

CAPITOLUL 1. Repere teoretice ale conceptului „youth policy”

10

cApItolUl II. Situaţia politiciloR de tineRet în Republica MoldovaÎn Republica Moldova, tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 30 de ani constituie aproximativ un sfert din populaţia ţării 12. Acest fapt îi acordă Moldovei statutul de cea mai tânără ţară din Europa, ceea ce implică mari responsabilităţi pentru a îndreptăţi aşteptările. Situaţia actuală a tinerilor din Moldova este în mare măsură influenţată de procesul tranziţiei, fiind determinată în acelaşi timp de cunoaşterea şi conştientizarea insuficientă a circumstanţelor reale în care trăiesc tinerii, precum şi de faptul că foarte mulţi tineri nu au acces la servicii şi la informaţie de calitate.

În acest capitol, facem o trecere în revistă şi o analiză a evoluţiei politicilor de tineret în Republica Moldova din 1999 şi până în prezent, având la bază trei indicatori de evaluare:1) legislaţia şi documentele cheie din domeniul tineret;2) actorii politicii de tineret;3) şi bugetul alocat pentru acţiuni de tineret.

§ 2.1. Documentele cheie şi legislaţia în domeniul tineret

La etapa actuală, politicile de tineret din Moldova se bazează pe două documente de bază. Primul este Legea cu privire la tineret (nr. 279-XIV din 11 ianuarie 1999), care defineşte politicile de tineret, iar al doilea – Strategia pentru tineret, vine ca o completare firească a legii şi stabileşte patru priorităţi ale statului în domeniul tineret pentru perioada 2004 – 2009.

Legea cu privire la tineret

În art. 1 se stabileşte domeniul de activitate al legii, care prevede „crearea de condiţii sociale, economice şi organizatorice pentru dezvoltarea tineretului în interesul persoanei şi al societăţii, stabileşte direcţiile prioritare de promovare a politicii de stat în domeniul tineretului în temeiul Constituţiei şi al actelor juridice internaţionale la care Republica Moldova este parte şi constituie baza juridică pentru elaborarea şi adoptarea unor alte acte normative în domeniul tineretului.”

12 Departamentul Tineret şi Sport al RM. Strategia pentru tineret. – Chişinău, 2004.


11

Această lege prevede mai multe puncte benefice pentru tineretul din Moldova. Spre exemplu, în art. �, lit. c) este prevăzut expres că statul va „întreprinde măsuri în vederea reducerii cu 20% a impozitului pe venit în cazul salariaţilor de până la 2� de ani şi al familiilor tinere cu unul sau mai mulţi copii”. Ulterior, în art. 12, lit. d) este prevăzut că statul va susţine tinerele familii prin „acoperirea dobânzii bancare la creditele acordate tinerelor familii de instituţiile financiare pentru construcţia sau procurarea de locuinţă.” La fel de „revoluţionar” este şi art. 21, aliniatul (1) în care se prevede că de la „bugetul de stat şi bugetele locale se vor prevedea anual alocări de 3% pentru finanţarea programelor şi acţiunilor de tineret”.

Din păcate, legislatorii au inclus aceste puncte fără ca în Moldova să existe în acele timpuri o bază economică solidă. Astfel, legea a trebuit să fie modificată prin articolul 24, aliniatul (1), prin care toate prevederile de mai sus sunt anulate: „Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia art. � lit. c), art. 12 lit. d), art. 21 alin. (1) şi (2), care se vor pune în aplicare în mod eşalonat până la 1 ianuarie 2001”.

În acest sens, constatăm că legea este învechită şi necesită să fie modificată pentru a fi adusă în concordanţă cu prevederile actuale ale legislaţiei internaţionale în domeniul tineretului şi pentru ca să stabilească un cadru concret de cheltuieli pentru tineret. În 200� a existat o iniţiativă de modificare a acestei legi, dar a eşuat. La momentul actual, există toate condiţiile necesare pentru modificarea legii.

Strategia pentru tineret

Acesta este documentul cheie, care ghidează politicile de tineret din Moldova. Strategia pentru tineret a fost elaborată de către un grup intersectorial, format din reprezentanţi ai societăţii civile şi ai Guvernului Republicii Moldova pe parcursul anului 2003. După elaborarea primului proiect, strategia a fost consultată cu tinerii în cadrul a patru mese rotunde regionale. Ulterior, în noiembrie 2003, Strategia pentru tineret a fost aprobată de către Guvern. Această strategie prevede patru priorităţi ale statului în domeniul tineretului: 1) accesul tinerilor la servicii şi informaţie;2) participarea tinerilor la dezvoltarea societăţii civile şi cetăţenia activă;3) oportunităţi de angajare a tinerilor;4) capacitatea umană şi instituţională a sectorului de tineret şi gradul de cunoaştere a tinerilor.

Strategia este însoţită de un plan de acţiune pentru anii 2004 – 2006. Trebuie să remarcăm că în această perioadă au fost înregistrate o serie de succese importante. A crescut semnificativ numărul centrelor de resurse pentru tineri, consiliilor locale ale tinerilor, ziarelor şi posturilor de radio şcolare. Această creştere a contribuit la crearea unei infrastructuri a tineretului la

CAPITOLUL 2. Situaţia PoliticiloR de tineRet în RePublica Moldova

12

nivel local şi naţional şi la realizarea aproape integrală a priorităţii din strategie ce ţine de accesul tinerilor la servicii şi informaţii. Participarea tinerilor la luarea deciziilor la nivel local se realizează prin intermediul celor peste 2�� de consilii locale ale tinerilor sau comitetelor consultative ale tinerilor, create pe lângă Administraţia Publică Locală. La nivel central, a fost instituit Consiliul Consultativ al Tinerilor, din care fac parte cele mai importante reţele ale tinerilor, prin intermediul căruia sectorul neguvernamental de tineret participă la luarea deciziilor.

Prioritatea ce ţine de angajarea tinerilor în câmpul muncii a fost realizată doar într-o măsură foarte mică. Putem menţiona implementarea cu deficienţe a unui program de creditare a afacerilor tinerilor în 200� – 2006 şi organizarea regulată a Târgurilor locurilor de muncă pentru tineri, unde sunt prezentate multe oferte de angajare, dar care corespund într-o măsură mai mică cu aşteptările de angajare ale tinerilor. În context, e important de amintit că în 2004 Parlamentul Republicii Moldova a refuzat să aprobe un credit pentru domeniul tineret în valoare de 6 mln. USD, oferit de către Banca Mondială şi UNICEF, dintre care jumătate era grant.

MET a contribuit la dezvoltarea capacităţilor sectorului neguvernamental de tineret prin implementarea în parteneriat cu Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri (CNRT), Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM) şi Directoratul Tineret şi Sport al Consiliului Europei al proiectului „Cursul de Formare de Lungă Durată” (LTTC) şi organizarea concursului de granturi mici.

În seria „restanţelor” la implementarea strategiei putem menţiona neîndeplinirea punctelor ce ţin de introducerea în şcoli ca obiect obligatoriu a programului de educaţie în baza deprinderilor de viaţă (predarea disciplinei a fost stopată) şi crearea Centrului de cercetări şi investigaţii în domeniul tineretului. Unele puncte din strategie nu doar că nu au fost îndeplinite, ci au fost realizate „exact invers”. E vorba de crearea unui cadru juridic pentru participarea tinerilor în programe de mobilitate internaţională, prevăzut în Strategia pentru tineret. În realitate, MET a emis două ordine care a constrâns mobilitatea tinerilor (vezi capitolul următor).

Modul în care Strategia pentru tineret urma să fie evaluată la jumătate de termen era prevăzut chiar în textul documentului. Astfel, la finele anului 2006, MET urma să solicite Directoratului Tineret şi Sport al Consiliului Europei să realizeze o evaluare a politicilor naţionale de tineret. Acest lucru nu a fost îndeplinit. Partea bună e că Direcţia Tineret a Ministerului Educaţiei şi Tineretului a realizat o evaluare a planului de acţiuni 2004 – 2006 şi a Strategiei pentru tineret în cadrul Forumului tinerilor din � – 10 noiembrie 2006. Paralel, a fost realizat şi un raport privind implementarea Strategiei pentru tineret în perioada 2004 - 2006. Două recomandări din acest raport au o notă de actualitate şi e important să fie evidenţiate: (1) re-introducerea funcţiei de specialist în problemele tineretului în statele de personal ale autorităţilor locale şi (2) urgentarea procesului de aprobare a unei hotărâri


13

de Guvern privind creditarea tinerilor familii pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ.La momentul actual, urmează să fie elaborat şi aprobat un nou plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei pentru tineret pentru perioada 2007 – 2009. Participarea societăţii civile de tineret la elaborarea acestui plan de acţiuni urmează a fi realizată în cadrul Consiliului Consultativ al Tinerilor13. E important de salutat iniţiativa MET de a implica sectorul neguvernamental de tineret în procesul de evaluare a Strategiei pentru tineret la mijloc de termen. Totuşi, o evaluare independentă, pe care ar fi putut-o realiza Consiliul Europei, ar fi fost foarte benefică pentru ajustarea Strategiei pentru tineret şi a planului de acţiuni pentru perioada 2007 – 2009.

Alte acte legislative şi documente din domeniul tineret din Republica Moldova

Legea cu privire la asociaţiile obşteşti, nr. �37-XIII din 17 mai 1996, reglementează relaţiile sociale legate de realizarea dreptului de asociere al cetăţenilor şi stabileşte principiile de constituire, înregistrare, desfăşurare şi încetare a activităţii asociaţiilor obşteşti, inclusiv cele de tineret. În art. 11, aliniatul (3) se prevede că „asociaţiile obşteşti de tineret şi de copii beneficiază de sprijinul material şi financiar al statului. Statul acordă organizaţiilor de copii dreptul de a folosi gratuit sau în condiţii preferenţiale încăperile şcolilor, liceelor, colegiilor şi instituţiilor extraşcolare, căminele culturale, palatele şi casele de cultura, amenajările sportive”. Iar articolul 1�, stipulează în aliniatul (6) că membri ai asociaţiilor obşteşti de tineret pot fi cetăţenii care au atins vârsta de 14 ani, iar în aliniatul (7) că membri ai asociaţiilor obşteşti de copii pot fi cetăţenii care au atins vârsta de 10 ani.

Legea învăţământului, nr. �47-XIII din 21.07.9�, reglementează organizarea şi functionarea sistemului de învăţământ. În art. � al legii se prevede că învăţământul de stat este gratuit, iar în art. 6 este menţionat că „dreptul la învăţătură este garantat, indiferent de naţionalitate, sex, vârstă, de originea şi starea socială, de apartenenţa politică sau religioasă”. Legea nu prevede careva puncte concrete referitor la angajarea elevilor sau a studenţilor în câmpul muncii, cu excepţia art. 11, în care se menţionează expres să „plasarea în câmpul muncii a absolvenţilor de la instituţiile de învăţământ se efectuează în conformitate cu legislaţia muncii”. În art. 16 se prevede că „anul scolar în învăţământul preuniversitar începe la 1 septembrie şi are durata de 3� săptămâni”. Participarea studenţilor la viaţa universitară este prevăzută foarte vag în art. 46: „studentii sunt reprezentaţi în senatul universitar, consiliul facultăţii, consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ în proporţie de cel mult 1/4 din numarul membrilor acestora”. Drepturile şi obligaţiile elevilor şi a studenţilor sunt prevăzute în art. �7 al legii învăţământului.

Cartea Albă a Organizaţiilor Neguvernamentale de Tineret din Moldova fost elaborată în cadrul Forumului Organizaţiilor Neguvernamentale din Republica Moldova, Ediţia II, 13 Elaborarea Planului de acţiuni 2007 – 2009 pentru implementarea Strategiei pentru tineret a constituit unul dintre subiectele abordate în cadrul Consiliului Consultativ al Tinerilor din Moldova (CCTM), care a avut loc la 10 mai 2007 în incinta Minist-erului Educaţiei şi Tineretului.


14

care a avut loc în Chişinău în perioada 4-6 noiembrie 1999. Cartea este structurată pe domenii: relaţia dintre ONG - ONG, ONG - societate, ONG - structurile de stat, ONG şi cadrul legislativ, ONG - mass-media, ONG - finanţatori. Printre recomandările cărţii sunt: revitalizarea organizaţiilor de tineret-“umbrelă”, colaborarea cât mai mult posibil cu mass-media pentru a se crea o imagine reală şi corectă despre ONG-urile de tineret şi efectuarea unor cercetări şi studii în domeniul politicilor de tineret.

Proiectul legii cu privire la voluntariat a fost elaborat de către juriştii Ministerului Educaţiei şi Tineretului în septembrie 2006. Ulterior, acest document a fost transmis Coaliţiei pentru promovarea legii şi activităţilor de voluntariat, care a organizat o serie de consultări publice cu reprezentanţii ONG-urilor de tineret, mediile universitare, lucrătorii de tineret şi reprezentanţii Administraţiei Publice Centrale şi Locale, membrii organizaţiilor de tineret ale partidelor politice şi reprezentanţii fracţiunilor parlamentare. Capitolul I al legii stabileşte definiţiile din domeniul voluntariat şi principiile de activitate. În capitolul II se stipulează toate drepturile şi obligaţiile organizaţiei gazdă şi a voluntarului, care urmează să fie specificate în cadrul unui contract de voluntariat. Un aspect important al proiectului de lege îl reprezintă art. 1� în care se specifică măsurile de stimulare a voluntariatului în rândurile elevilor şi studenţilor. La momentul actual, proiectul de lege urmează să fie supus dezbaterilor parlamentare.

Strategiile raionale pentru tineretPentru ca tineretul să devină o prioritate a Administraţiilor Publice Locale, a fost iniţiat procesul de elaborare a strategiilor raionale pentru tineret. Criuleni, Leova şi Floreşti au fost raioanele pilot, care şi-au elaborat o strategie raională pentru tineret încă din 200�. Ulterior, în 2006, 29 de raioane, municipiile Bălţi şi Chişinău şi UTA Găgăuzia au beneficiat de asistenţă informaţională în elaborarea strategiilor şi a planurilor raionale pentru tineri. La forumurile raionale unde se elabora strategia raională pentru tineri participau preşedintele consiliului raional, primari şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi tineri din localităţile din raion. Tinerii lucrau în grupuri, unde făceau o trecere în revistă a problemelor cu care se confruntă. Ulterior, ajutaţi de specialişti ai MET, aceştia identificau o serie de soluţii pentru problemele lor.

Rezoluţia Forumului Tinerilor 2006 Circa o mie de participanţi din diferite regiuni ale Republicii Moldova s-au întrunit în perioada � – 10 noiembrie în cadrul Forumului Tinerilor cu genericul “Tinerii participă - comunitatea se dezvoltă”. La finalul forumului, participanţii au elaborat o serie de recomandări la nivel local şi naţional, dintre care putem evidenţia elaborarea unui nou Plan de acţiuni pentru tineret pentru perioada 2007-2009; aprobarea Legii privind voluntariatul şi ajustarea cadrului legal existent în domeniul tineretului la standardele europene; dezvoltarea unui program guvernamental de antreprenoriat pentru tineri; crearea Centrului republican pentru copii si tineret; reforma sistemului extraşcolar de educaţie; realizarea prevederilor Cartei Europene a participării tinerilor la viaţa comunităţilor regionale şi locale; numirea,


15

la propunerea tinerilor, a unui responsabil de lucrul cu tinerii în Aparatul Preşedintelui fiecărui raion; angajament logistic, administrativ şi financiar din partea administraţiilor publice locale pentru realizarea Strategiilor raionale şi locale pentru tineret; extinderea reţelei centrelor de resurse pentru tineri şi de sănătate prietenoase tinerilor în toate localităţile; instituirea unor fonduri speciale de susţinere a iniţiativelor tinerilor asociaţi si neasociaţi; crearea în instituţiile de învăţământ şi primării a unor mecanisme funcţionale de implicare reală a tinerilor în procesul de luare a deciziilor.Regulamentul - tip de organizare şi funcţionare a Centrului de tineret, aprobat de către Colegiul Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova la 27 iulie 2006. Regulamentul-tip stabileşte condiţiile de organizare şi funcţionare a Centrului de Tineret. Regulamentul stipulează cadrul juridic de instituire şi funcţionare a centrului, scopul, obiectivele şi genurile de activitate, descrie principiile fundamentale în activitatea centrului. Regulamentul-tip serveşte drept bază pentru elaborarea unui regulament al fiecărui centru, care urmează a fi aprobat la Consiliul Raional / Consiliul Local 14. Pentru buna funcţionare a centrelor şi pentru prestarea calitativă a serviciilor pentru beneficiari, există şi un set de Standarde Minime de Calitate pentru Centrele de Tineret. Acestea constituie un cadru adresat profesioniştilor care lucreaza cu tinerii în centru.

Regulamentul de activitate a specialistului în problemele tineretului este elaborat pentru realizarea prevederilor art. 16 al Legii cu privire la tineret 1�. Regulamentul stabileşte atribuţiile specialistului în domeniul tineretului, condiţiile de angajare şi competenţele lui profesionale. Regulamentul este însoţit de Fişa de post a specialistului în problemele tineretului. De asemenea, documentul specifică şi condiţiile pe care le vor întruni persoanele angajate, inclusiv studii, experienţă, cunoştinţe juridice, servicii prestate pentru tineri, tehnici de comunicare etc. În conformitate cu art. 1 al Regulamentului, acesta este persoana angajată în cadrul autorităţii publice care asigură realizarea politicilor de tineret16.

Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Consultativ al Tineretului din Moldova (CCTM) a fost adoptat prin decizia Colegiul Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova şi prevede că CCTM este un organ consultativ, permanent, apolitic şi reprezentativ al tineretului, instituţiilor, organizaţiilor şi reţelelor de tineret la nivel naţional, regional şi local, pe lângă Ministerul Educaţiei şi Tineretului. În document găsim că CCTM are ca principii de activitate protecţia tinerilor împotriva oricăror discriminări şi consultarea permanentă a tinerilor şi sectorului neguvernamental de tineret în problemele de tineret17.

Alte documente din domeniul tineret la nivel EuropeanDin seria documentelor cu relevanţă în politicile europene de tineret, putem evidenţia 14 Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri, Ministerul Educaţiei şi Tineretului. Studiu de evaluare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. – Chişinău, 2006.1� Centrul Naţional de Resurse pentru Lucrătorii de Tineret. Ghidul Lucrătorului de tineret. – Chişinău, 200616 Regulamentul de activitate a specialistului in problemele tineretului, adoptat prin decizia Colegiului Departamentului Tineret şi Sport, 2004.17 Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Consultativ al Tineretului din Moldova (CCTM)


16

Cartea Albă a Tineretului, Carta europeană revizuită cu privire la participarea tinerilor la viaţa comunităţilor locale şi regionale şi Rezoluţia Tinerilor de la Roma.

Cartea Albă a Tineretului a fost elaborată în 2001 şi se referă la situaţia tineretului din acea perioadă. E adevărat că deja cartea este depăşită în anumite privinţe, însă ea a fost documentul de bază care a dat un nou elan dezvoltării sectorului de tineret la nivel European. Această Carte Albă este rezultatul unui exerciţiu de consultare, eşalonat de-a lungul perioadei mai 2000 – martie 2001, implicând tineri de diverse origini, organizaţii de tineret, comunitatea ştiinţifică, responsabili politici şi administraţii publice. Prin amploare, durata, diversitatea persoanelor consultate şi bogăţia informaţiilor culese, aceasta consultare este fără precedent la scara europeană. Pentru anumite state europene, această consultare a constituit în egală măsură o premieră. Numărul oamenilor implicaţi şi al evenimentelor desfăşurate a fost considerabil. Cartea Albă promovează patru mesaje-cheie: pentru o participare cetăţenească activă a tinerilor; extinderea şi o mai bună explorare a sferelor de experimentare; dezvoltarea autonomiei tinerilor; pentru o Uniune Europeană apărătoare a valorilor.

Carta europeană revizuită cu privire la participarea tinerilor la viaţa comunităţilor locale şi regionale a devenit un document indispensabil pentru Consiliul Europei şi Comisia Europană în activitatea din domeniul tineret1�. Bazele Cartei europene revizuite a participării tinerilor la viaţa locală şi regională au fost extrase din lucrările primei şi celei de-a doua conferinţe cu privire la politicile de tineret, organizate de Conferinţa permanentă a puterilor locale şi regionale din Europa (CPLRE), la Lausanne (iunie 199�) şi, respectiv, la Langollen (septembrie 1991). La scurt timp după care, în martie 1992, CPLRE a adoptat Rezoluţia 237 şi articolul său 22 cu privire la adoptarea Cartei. Aceasta stabileşte intervenţii la nivelul politicilor sectoriale, cum ar fi activităţi sportive, recreative şi viaţă asociativă, combaterea şomajului în rândurile tinerilor, politici de formare şi educare care favorizează participarea tinerilor, politici de mobilitate şi schimburi de tineret, politici în favoarea egalităţii între femei şi bărbaţi, politici de luptă împotriva violenţei şi delincvenţei, politici de luptă contra discriminării, politici în domeniul sexualităţii etc.

Declaraţia Tineretului de la Roma„Înainte de a acţiona, ascultaţi-ne şi întrebaţi-ne de ce avem nevoie!”, acesta este sloganul tinerilor europeni la sfârşitul Reuniunii la nivel înalt a tinerilor, organizată pentru prima dată în UE la 2� martie, unde au participat peste 200 de delegaţi ai tinerilor din cele 27 de state membre ale UE. Declaraţia tinerilor este un apel în favoarea unui tratat constituţional european şi al unui rol important pentru Uniune în contextul globalizării. Documentul aduce în discuţie aspecte deosebit de importante pentru tinerii europeni de astăzi: dezvoltare durabilă, accesul la educaţie pentru toţi, o societate prosperă şi echitabilă şi încurajarea participării tinerilor la viaţa democratică din Uniunea Europeană. Acest document va servi ca punct de pornire pentru o serie de alte documente ale Consiliului Europei şi Comisiei Europene la adresa tinerilor din statele membre ale CoE şi UE.1� Toderaş, Nicolae. Aspectele racordării sistemului de învăţământ superior la standardele statelor membre ale Uniunii Europene: politici educaţionale şi de tineret. – Bucureşti, 2006.


17

În concluzie, putem menţiona că în Republica Moldova există un cadru legal referitor la domeniul tineret, la baza căruia sunt legea cu privire la tineret şi Strategia pentru tineret. În acelaşi timp, acest cadru legal este învechit şi urmează să fie adus în concordanţă cu legislaţia internaţională. Plus, e important să fie adoptată legea cu privire la voluntariat.

Strategia pentru tineret este documentul care a permis conjugarea eforturilor sectorului guvernamental şi neguvernamental de tineret pentru realizarea celor patru priorităţi incluse în strategie. Au fost obţinute o serie de succese importante, dintre care cel mai important rezultat este crearea unei infrastructuri de tineret la nivel local şi naţional (reţelele centrelor de resurse pentru tineri, consiliilor locale, ziare şi posturi de radio ale tinerilor). Există şi o serie de lucruri care nu au fost realizate, dintre care unele din cauza unor greşeli ale guvernării (pierderea grantului de 6 mln. USD pentru creditarea afacerilor pentru tineri şi emiterea ordinelor care interziceau activitatea ONG-urilor în şcoli sau limitau mobilitatea tinerilor). Planul de acţiune 2007 – 2009 trebuie să ţină cont de punctele nerealizate în planul precedent şi să includă o serie de alte puncte importante la moment pentru tineri şi pentru sectorul neguvernamental de tineret din Moldova.

Cartea Albă a Tineretului, cât şi Carta revizuită a paricipării tinerilor sunt documentele de bază, care au impulsionat activitatea de tineret din Europa. Reieşind din documentul European, e cazul să actualizăm Carta Albă a Tineretului din Moldova (ultima ediţie datând din 1999). ONG-urile de tineret din Moldova urmează să fie mai bine informate despre existenţa Cartei referitoare la participarea tinerilor, care deşi este „neglijată”, poate fi un bun îndrumător pentru activităţile de participare în Moldova.


18

§ 2.2. Actorii politicilor de tineret

Pentru implementarea cu succes a politicilor de tineret este nevoie de implicarea factorilor de decizie (stakeholders) în procesul de elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare. Participarea tuturor actorilor politicilor de tineret, atât din partea structurilor statului, cât şi din partea sectorului asociativ de tineret, este în conformitate cu principiul „co-management”, promovat activ de către Consiliul Europei19. La momentul actual, aceşti actori sunt:

Comisia parlamentară pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, tineret, sport şi mijloace de informare în masăDomeniul de activitate al comisiei îl reprezintă învăţământul, susţinerea şi instruirea tineretului, cultura şi instituţiile cultural-artistice, protecţia patrimoniului cultural naţional, cercetarea ştiinţifică, invenţiile şi inovaţiile, sportul, mijloacele de informare în masă şi publicitatea20. „Competenţele acestei Comisii includ modificările şi completările actelor legislative privind tineretul, organizarea audierilor parlamentare în domeniu, supravegherea şi controlul asupra realizării prevederii actelor legislative la nivel naţional şi local.”21

Direcţia Tineret, Ministerul Educaţiei şi TineretuluiDirecţia Tineret din cadrul Ministerului Educaţiei şi Tineretului este autoritatea de stat în domeniul tineretului. Astfel, în competenţa Direcţiei intră elaborarea politicilor de stat în domeniul tineretului, cercetarea domeniului tineret, instruirea specialiştilor în domeniul tineretului, elaborarea proiectelor de legi în domeniul politicilor de tineret şi participarea la elaborarea bugetului de stat la capitolul acţiuni de tineret. Direcţia Tineret coordonează activitatea tuturor specialiştilor în problemele tineretului de la nivel raional.

Din punct de vedere istoric şi a structurilor guvernamentale, din aprilie 200122 şi până în martie 200� domeniul „tineret” a fost în componenţa Departamentului Tineret şi Sport. Ulterior, acest departament a fost comasat cu Ministerul Educaţiei. Astfel, în aprilie 200� s-a format Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului. La 1� mai 2006, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat proiectul de Lege nr. 1199 privind modificarea Legii nr. 64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, prin care a fost creată Agenţia Sportului23. Astfel, “sportul” a fost transmis Agenţiei Sportului, iar ministerul şi-a schimbat denumirea în Ministerul Educaţiei şi Tineretului (MET).

19 European Youth Forum, 11 indicators of a (national) youth policy, 21 – 24 iunie 200120 Site-ul oficial al Parlamentului Republicii Moldova, http://www.parlament.md/structure/committees/cseysm/21 Centrul Naţional de Resurse pentru Lucrătorii de Tineret. Ghidul Lucrătorului de tineret. – Chişinău, 200622 UNICEF Moldova, Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova. Tinerii în Moldova. Un deceniu de tranziţie. – Chişinău, 200223 Stenograma Parlamentului RM din 1�.0�.2006, http://www.parlament.md/news/plenaryrecords/1�.0�.2006/


19

Aceeaşi tendinţă s-a înregistrat în tot spaţiul post-sovietic, deoarece “structuri guvernamentale responsabile de problemele tineretului au fost constituite în ultimii ani în Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, Armenia, Georgia, Azeibarjan, Tadjikistan. Aceste state au încercat de mai multe ori să comaseze structurile de stat şi apoi au revenit la formula iniţială” 24.

Alte ministere şi structuri de stat, care participă la realizarea politicilor de tineret sunt Ministerul Sănătăţii, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Afacerilor Interne. Aceste ministere au atribuţii sectoriale în sfera politicilor de tineret, cum ar fi angajarea tinerilor în câmpul muncii, implementarea programelor de sănătate pentru tineri, includerea fondurilor pentru tineret în legea bugetului de stat, prevenirea delicvenţei juvenile etc. Aceste ministere îşi coordonează activităţile cu Direcţia Tineret din cadrul Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Trebuie de subliniat că şi în cadrul MET sunt mai multe Direcţii, care au atribuţii ce ţin de calitatea studiilor liceale şi universitare, cum sunt Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia conţinuturi educaţionale şi inspecţie şcolară, Direcţia învăţământ profesional nonuniversitar, Direcţia învăţământ superior şi postuniversitar, Direcţia evaluare învăţământ preuniversitar sau Direcţia educaţie fizică şi sport.

24 Anastasia Iuri-Apostol, „Mecanisme şi instrumente de realizare a politicilor de tineret în Republica Moldova”. – Chişinău, 2007

În cadrul şedinţei Consiliului Consultativ al Tinerilor din Moldova, din 25 iulie 2006, Direcţia Tineret a Ministerului Educaţiei şi Tinertului a prezentat ONG-urilor de tineret un buget preliminar pentru anul

2007, destinat acţiunilor de tineret şi a solicitat propuneri de la sectorul neguvernamental de tineret, urmând ca acestea să fie expediate până la

data de 20 august 2006. Pentru încetăţenirea acestei bune practici de participare a ONG-urilor la elaborarea bugetului de stat, categoria „acţiuni de tineret”, considerăm

necesară adoptarea unei decizii a Colegiului MET, care va prevedea procedura anuală de participare a ONG-urilor la elaborarea bugetului.

Studiu de caz.


20

Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM) este o organizaţie de tip umbrelă înregistrată la 1� februarie 1999 – este forumul de reprezentare a structurilor asociative de tineret din Republica Moldova, în relaţiile cu structurile guvernamentale, forurile sau instituţiile interne şi internaţionale din domeniul tineretului. Misiunea CNTM este să promoveze interesele tinerilor asociaţi şi ne-asociaţi şi să dezvolte structurile asociative de tineret din RM prin desfăşurarea programelor şi activităţilor instructive, informative, de lobby şi consultanţă2�.

La momentul actual, CNTM are în componenţa sa 32 de ONG-uri de tineret membre, înregistrate la nivel naţional şi este membru cu drepturi depline al Forumului European de Tineret. În acest sens, CNTM este conceput pentru a fi actorul cheie din sectorul neguvernamental de tineret, care contribuie la dezvoltarea politicilor de tineret în Republica Moldova.

În timp, putem caracteriza activitatea CNTM în felul următor. În perioada 1999 – 2003, CNTM a fost concentrat mult pe proiecte mari la nivel naţional, cum ar fi „Parlamentul tinerilor”. Ulterior, în perioada 2003 – 200�, CNTM şi-a concentrat activitatea la nivel internaţional şi a devenit puţin prezent la nivel local şi naţional. Această schimbare a vectorului CNTM se datorează alegerii unei noi conduceri şi obţinerii calităţii de membru în cadrul Forumului European de Tineret. Ulterior, în perioada 200� – 2007, CNTM a continuat activităţile la nivel internaţional şi a realizat o serie de proiecte importante, cum ar fi participarea la crearea Cooperării de Tineret Est-Europene (EEYC) împreună cu alte Consilii Naţionale ale Tineretului din spaţiul CSI şi participarea la crearea Consiliului Internaţional al Tineretului Francofon (CIJEF). În acelaşi timp, CNTM s-a activizat la nivel naţional, fiind implicat la realizarea „Festivalului voluntarilor 2006”, la elaborarea proiectului legii voluntariatului şi legii anti-discriminare, în calitate de membru în cadrul Comitetului naţional al campaniei Europene de tineret „toţi diferiţi – toţi egali” şi în cadrul Consiliului Consultativ al Tinerilor din Moldova.

2� Pagina web oficială a Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova, www.cntm.md


21

Consiliul Consultativ al Tinerilor din Moldova (CCTM)Obiective CCTM este apărarea şi promovarea intereselor tinerilor şi a sectorului neguvernamental de tineret în domeniul politicilor de tineret; stimularea participării active a tinerilor în dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere; facilitarea schimbului de informaţii între minister, organizaţii neguvernamentale de tineret şi societatea civilă; dezvoltarea relaţiilor de parteneriat între organizaţii neguvernamentale de tineret şi Ministerul Educaţiei şi Tineretului; participarea la elaborarea, perfecţionarea actelor legislative şi normative în domeniul politicilor de tineret; favorizarea implicării tinerilor în activitatea culturală, sportivă, socială şi asociativă; promovarea în rândul tinerilor a unui spirit civic şi participativ; promovarea parteneriatului în domeniul tineretului prin asigurarea dialogului între Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi sectorul neguvernamental de tineret.

CCTM este format din un reprezentant al Ministerului Educaţiei şi Tineretului, câte doi reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM), ai Reţelei Centrelor de Tineret din Moldova, ai Consiliului Naţional al Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova, ai Reţelei Naţionale ai Consiliilor Locale ale Tinerilor, ai Reţelei Tinerilor Jurnalişti, ai Reţelei Media pentru tineri, ai Reţelei Organizaţiilor din Moldova ce activează în Domeniul HIV / SIDA, ITS şi Narcomaniei pe un termen de 1 an (un an) şi este constituit din 1� membri.

După o serie de discuţii cu rectorii universităţilor din Moldova, Ministrul Educaţiei şi Tineretului Victor Ţvircun a dispus la finele anului 2006 să nu permită plecarea studenţilor din Moldova prin programul Summer

Work and Travel, decât dacă aceştia se vor întoarce până la 1 septembrie 2006 în ţară. Astfel, Ambasada SUA a fost nevoită să elibereze certificate de

muncă pentru studenţii din Moldova doar până la 1 septembrie. CNTM a redactat un demers în care era menţionat că circa 2400 de studenţi nu

ar fi putut participa în programul Summer Work and Travel şi ar fi suferit pierderi financiare în mărime de peste $3 000 000. În demers se cerea

Ambasadei SUA în Moldova să dispună eliberarea formei DS-2019 până la perioada de 15 septembrie – 1 octombrie, iar Ministerului Educaţiei şi

Tineretului să permită absenţa în perioada menţionată mai sus cu condiţia lichidării de către participanţi a sesiunilor şi restanţelor. La 19 martie

2007, MET a expediat către CNTM o scrisoare oficială nr. 09-14-2767 în care anunţa despre modificarea propriei decizii. Ulterior, şi Ambasada SUA a început eliberarea certificatelor de muncă pentru studenţi până la data de

15 septembrie. E un exemplu de succes.

Studiu de caz.


22

Centrul Naţional de Resurse pentru Lucrătorii de Tineret (CNRLT) este o organizaţie neguvernamentală care activează din 2003 pentru consolidarea capacităţilor lucrătorilor de tineret, adulţilor, care lucrează cu tinerii, liderilor de tineret, inclusiv sectorul neguvernamental de tineret în promovarea participării tinerilor la dezvoltarea unei societăţi civile durabile şi integrarea în politicile de tineret Europene26. În acest sens, CNRLT contribuie la dezvoltarea politicilor de tineret la nivel local, dezvoltă capacităţi umane în domeniul tineretului, încurajează participarea tinerilor la luarea deciziilor şi dezvoltarea comunităţii, informează şi susţine organizaţiile de tineret, grupurile de iniţiativă şi lucrătorii de tineret.

Reţeaua Naţională a Centrelor de Resurse pentru Tineri a fost creată în aprilie 2003 în scopul asigurării unei comunicări eficiente între membrii ei, schimbului de experienţă şi consolidării capacităţilor instituţiilor şi structurilor care prestează servicii pentru tineri27. Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri este punctul de legătură al Reţelei şi asigură suportul logistic şi tehnic pentru funcţionarea centrelor.

26 Centrul Naţional de Resurse pentru Lucrătorii de Tineret. Ghidul Lucrătorului de tineret. – Chişinău, 2006.27 Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri, Ministerul Educaţiei şi Tineretului. Studiu de evaluare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. – Chişinău, 2006.

Ministrul Educaţiei şi Tineretului Victor Ţvircun a semnat două documente: dispoziţia cu privire activitatea ONG-urilor în şcoli (nr. 787 din 2 noiembrie

2005) şi ordinul cu privire la mobilitatea studenţilor în timpul vacanţelor (nr. 219 din 22 martie 2006). Prin aceste ordine se interzicea ONG-urilor

să desfăşoare activităţi în şcoli fără acordul prealabil al MET şi studenţilor să participe în perioadă de vacanţă în cadrul seminarelor de instruire.

Motivul invocat de către Minister în primul caz a fost activitatea în şcoli a unor secte religioase. Trebuie să menţionăm că soluţionarea cazului ţinea de competenţa altor instituţii, cum ar fi Ministerul Justiţiei sau Serviciul de

Informaţii şi Securitate. Prin această acţiune, MET a încercat „să controleze” activitatea ONG-urilor.

Referitor la ordinul privind vacanţa studenţilor, MET a încercat „să reglementeze” timbul liber al studenţilor, fapt prin care şi-a depăşit atribuţiile.Sectorul neguvernamental de tineret s-a solidarizat în cadrul şedinţelor CCTM

din 18 aprilie şi 21 iunie 2006 şi a solicitat să fie anulate ordinele. Ca rezultat, MET şi-a modificat ambele decizii.

Studiu de caz.


23

Reţeaua centrelor de tineret promovează parteneriatele dintre sectorul neguvernamental de tineret şi instituţii guvernamentale prin dezvoltarea politicilor şi activităţilor intersectoriale, încurajează dezvoltarea Centrelor de Tineret ca mijloc de dezvoltare personală şi socială a tinerilor, face schimb de experienţă şi practici reuşite în domeniul lucrului cu tinerii şi consolidează capacităţile profesioniştilor care lucrează cu tinerii pentru a asigura o participare eficientă a tinerilor în viaţa socială.

Scopul centrelor este de a facilita dezvoltarea personală şi socială a tinerilor, de a-i ajuta să-şi realizeze potenţialul şi, mai ales, să obţină cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru integrarea lor reuşită în societate. Centrele de Resurse pentru Tineri reprezintă o oportunitate pentru tineri de a cunoaşte lucruri noi, de a-şi dezvolta abilităţile, de a juca un rol activ în societate, de a influenţa în mod democratic deciziile care îi privesc.

Pe parcursul anilor 2003-200�, graţie parteneriatului dintre Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Autorităţile Publice Locale, ONG-urilor naţionale şi locale şi suportului Reprezentanţei UNICEF în Moldova, Guvernului Olandei, Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, au fost create 10 Centre Regionale de Resurse pentru Tineri – patru la Chişinău (Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri, Centrul Naţional de Resurse pentru Lucrătorii de Tineret, Centrul Media, Centrul Video) şi alte şase centre la Bălţi, Basarabeasca, Orhei, Ungheni, Soroca, Făleşti. Spre sfârşitul anului 2006, membri ai Reţelei Naţionale a Centrelor de Resurse pentru Tineri au devenit circa �0 de centre regionale şi locale de tineret2�.

Alte reţele studenţeşti şi de tineret din Moldova

Reţeaua consiliilor locale ale tinerilor (RCLCT). CLCT au drept obiectiv de a aduce la cunoştinţa mai marilor comunităţii necesităţile şi remarcile tinerilor în ce priveşte timpul liber, sportul, educaţia, ameliorarea condiţiilor de trai, amenajarea spaţiilor etc. CLCT dezvoltă diverse modele de colaborare şi cooperare cu organele Administraţiei Publice Locale. În Republica Moldova primele 17 Consilii locale ale tinerilor au fost create în anul 2000. În anul următor, alte 29 CLT au fost alese, pentru ca în 2003 numărul lor să ajungă la 93 de consilii formate şi instruite. În prezent, în Republica Moldova există 2�� Consilii Locale ale Tinerilor în 24 raioane ale republicii, inclusiv regiunea transnistreană29. Structuri similare există în 1� ţări europene (Franţa, Belgia, Elveţia, Germania, Ungaria, România, precum şi în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă), ele dezvoltându-se mai ales după 1979, Anul Internaţional al Copilului, când a luat fiinţă şi primul consiliu, la Schiltigheim, în Alsacia30.

2� Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri, Ministerul Educaţiei şi Tineretului. Studiu de evaluare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. – Chişinău, 2006.29 Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri, Raport a activităţii Consiliilor Locale ale Tinerilor din Republica Moldova, Chişinău, 200630 http://youth.md/index.php?id=7�


24

Consiliile Locale ale Tinerilor sunt organizate în 20 Reţele Regionale CLT (RRCLT) după principiul geografic. RRCLT activează în strânsă colaborare cu Direcţiile Generale Raionale de Învăţământ, Tineret şi Sport (DGRÎTS) şi Centrele Regionale de Resurse pentru Tineri (CRRT). La nivel regional reprezentanţii CLT împreună cu responsabilul din cadrul CRRT sau DGRÎTS organizează şedinţe comune pentru a face schimb de experienţă, a căuta soluţii la problemele care-i preocupă şi a planifica anumite activităţi în comun. Reprezentanţii reţelelor regionale se întrunesc în cadrul reţelei naţionale CLT unde discută problemele care-i afectează la nivel naţional.

Reţelele mass-media pentru tineri. La etapa actuală există două reţele media pentru tineri în Republica Moldova. Ambele reţele sunt destul de active, organizează şedinţe lunare, seminare de instruire, editează publicaţii pentru tinerii jurnalişti, etc.

Reţeaua Presei Tinerilor este moderată de către Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova (CTJM). La momentul actual, 40 de tineri jurnalişti de la diferite ziare şcolare sunt membri ai CTJM. Activităţile centrului sunt îndreptate spre susţinerea celor 119 ziare de tineret care există în Moldova.

Reţeaua media pentru tineri este moderată de către Centrul Media pentru Tineri şi are în componenţa sa �3 de ziare şcolare şi 27 de posturi de radio şcolare31.

La momentul actual, în Republica Moldova există cel puţin 119 ziare pentru tineri, care se editează în licee, colegii şi universităţi din toate regiunile Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană şi găgăuză32. Dintre acestea, 6� din ele au apărut cu regularitate – cel puţin o dată pe lună, iar restul au fost editate ocazional (o dată la 2, 3 luni sau jumătate de an). 3 ziare din numărul total se editau în regiunea transnistreană. Presa tinerilor are o audienţă de 70 12� de cititori, la editarea cărora au fost implicaţi 6�7 de tineri. �0% dintre ziare au fost editate în regiuni rurale, 22% în centre raionale şi 2�% - în Chişinău. Cele mai mari tiraje vândute le-au avut publicaţiile de la nivel naţional - Ziarul nr. 1 pentru Tineri „Asta DA” (4 000 ex.), „Florile Dalbe” (14 0�4 ex.), „Alunelul” (1� 000) şi „a” Mic (�000 ex.).

Senatul Republican al Studenţilor din Moldova (SRSM) este organul consultativ, permanent al studenţilor la nivel naţional, pe lângă Ministerul Educaţiei şi Tineretului, creat în primăvara anului 2006. Din cadrul SRSM fac parte Senate studenţeşti de la mai multe universităţi din Moldova. SRSM este un proces de formare şi nu este pe deplin reprezentativ, deoarece încă nu toate universităţile din Moldova au un Senat studenţesc, care să devină membri la acest for studenţesc cu statut consultativ.

31 http://centrulmedia.md/index.php?SID=papers_school32 Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova (CTJM), Recensământul presei tinerilor 2006, - Chişinău, 2006


25

Clubul Primilor Miniştri din rândul Tineretului (CPMT)Clubul Primilor Miniştri din rândul Tineretului este organul permanent, apolitic, consultativ al Primului Ministru al Republicii Moldova în probleme de tineret. CPMT îşi propune apărarea şi promovarea intereselor tinerilor în domeniul politicilor de tineret; facilitarea schimbului de informaţii şi promovarea parteneriatului între Guvernul RM, ministere, instituţii de învăţământ şi tineri. În acest sens, acordă consultanţă primului ministru în probleme de tineret, realizează şedinţe trimestriale cu Primul-ministru al RM, participă la şedinţele de Guvern şi la şedinţele Colegiilor ministerelor cu drept consultativ. CPMT trebuie să fie în activitatea sa independent de culoarea politică a primului ministru.

CPMT este format din câte 2 membri reprezentanţi ai fiecărei instituţii superioare de învăţământ de stat, şi câte un membru din cadrul universităţilor private în care studiază peste 3000 studenţi. Trebuie de remarcat că, deşi este o structură necesară pentru ca opinia tinerilor să fie auzită de către primul ministru, CPMT are o problemă în privinţa transparenţei activităţii sale (nu are o pagină web proprie şi nu a fost făcut public nici un proces verbal sau raport de activitate de la fondare).

Date statistice despre sectorul asociativDacă să ne referim la sectorul asociativ de tineret per ansamblu, vom constata că la momentul actual nu există date statistice actualizate. Ultimele statistici au fost făcute publice în 2002, conform cărora în Republica Moldova existau circa 2700 de ONG-uri în Moldova, dintre care 200 erau ONG-uri de tineret. Gradul de asociere al tinerilor era de circa 2% din numărul total al populaţiei33.

Concluzionând, putem menţiona că principalii actori ai politicilor de tineret din Moldova - Direcţia Tineret a Ministerului Educaţiei şi Tineretului şi Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM) – colaborează între ei, în conformitate cu principiul „co-management”. În acelaşi timp, e important de remarcat şi o serie de deficienţe în această colaborare. Un exemplu simplu pentru a ilustra situaţia ar fi faptul că la începutul lunii mai 2007 DT a MET şi CNTM încă nu aveau semnat un acord de colaborare.

Principalii actori guvernamentali şi neguvernamentali din domeniul politicilor de tineret reprezintă un potenţial extraordinar. Punctul slab e că nu există suficienţă comunicare şi colaborare dintre aceştia. În acest sens, instituţiile cheie din domeniul tineret urmează să-şi intensifice relaţiile de colaborare în baza anumitor proiecte de interes comun. Câteva direcţii de colaborare ar fi: monitorizarea strategiilor raionale şi a Strategiei naţionale pentru tineret, dezvoltarea capacităţilor şi cercetarea sectorului neguvernamental de tineret, revigorarea proiectului „Parlamentul Tinerilor”, promovarea în Moldova a programului „Tinerii în Acţiune”, lobby comun la nivel european pentru deschiderea în Moldova a unei Agenţii Naţionale de Tineret etc.

33 UNICEF Moldova, Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova. Tinerii în Moldova. Un deceniu de tranziţie. – Chişinău, 2002.


26

În cadrul cercetării politicilor de tineret din Moldova am constatat că la momentul actual, deşi nu există date actualizate referitor la numărul exact al ONG-urilor locale şi naţionale din Moldova, activează 80 de Centre de Resurse pentru Tineri, 258 de Consilii Locale ale Tinerilor, 119 ziare pentru tineri şi 27 de posturi de radio şcolare. În acelaşi timp, o serie de organizaţii europene sau mondiale îşi desfăşoară activitatea - AIESEC, Tinerii Europeni Federalişt (JEF Moldova), Organizaţia Naţională a Scouţilor din Moldova (ONSM) şi Asociaţia Studenţilor Europeni (AEGEE) – ceea ce contribuie la integrarea Moldovei în mişcarea de tineret la nivel European şi mondial.

Sectorul asociativ de tineret este destul de dinamic şi într-un proces de dezvoltare continuă. La această creştere au contribuit semnificativ ciclurile seminarilor de instruire din perioada anilor 2000 – 2003 şi proiectele „Parlamentul Copiilor” şi „Parlamentul Tinerilor”, deoarece majoritatea „ongiştilor” de azi au crescut în aceste proiecte. Alţi factori ar fi investiţiile semnificative ale donatorilor internaţionali în capacităţile sectorului neguvernamental de tineret, existenţa permanentă a unei agenţii de stat în domeniul tineret şi teritoriul relativ mic al Republicii Moldova, fapt ce a permis ca ONG-urile naţionale să fie prezente în toate zonele ţării.

§ 2.3. Bugetul de stat pentru acţiuni de tineret

Din anul 1991 până în 2007 constatăm alocarea din bugetul de stat a unor sume mici pentru categoria acţiuni de tineret”, inclusiv lipsa transparenţei procesului de elaborare şi realizare a acestui buget. Acest lucru presupune că nu a existat o implicare publică a ONG-urilor de tineret la elaborarea bugetului de stat pentru tineret şi a lipsit un mecanism de monitorizare din partea sectorului neguvernamental a realizării bugetului.

Comparând pe o axă a timpului sumele alocate, în ultimii doi ani se înregistrează o creştere a liniei de buget „acţiuni de tineret”. Dacă în 200�, statul aloca suma de 1 mln. MDL, atunci în 2006 suma a crescut la 3 mln. MDL şi la 3,27 mln. în 2007. Un alt aspect pozitiv este delimitarea liniei de buget “acţiuni de tineret” de “sport”, deoarece în acest mod este alocată o sumă exactă pentru “acţiuni de tineret”.

Deşi sumele alocate „acţiunilor de tineret” creşte constant, ritmul acestei majorări este insuficient. Dacă să împărţim fondurile alocate de Guvern acţiunilor de tineret la nr. de un milion de tineri din Moldova, obţinem suma de 3 lei investiţii ale statului „pe cap de tânăr” pentru acţiuni de tineret.


27

Pentru comparaţie34, în Lithuania, unde nr. tinerilor este de două ori mai mic decât în Moldova, bugetul Consiliului de Stat pentru Lucrul cu Tinerii (State Council of Youth Affairs) constituie 2,7� mln. Lt (~13,3 mln. MDL). În Azerbaijan bugetul Ministerului Tineretului constituie 1.2 mln. Euro (~20,34 mln. MDL), în Slovacia bugetul acordat finanţării ONG-urilor de tineret constituie 1,� mln. EUR (~2�,41 mln. MDL), în Croaţia, bugetul alocat pentru politicile de tineret este ~�00 000 EUR (~�,47 mln. MDL), iar în Suedia - 147 mln. SEK (~ 26�,7 mln lei).

O linie de buget importantă a Direcţiei Tineret în anul 2006 a fost oferirea de granturi mici ONG-urilor de tineret şi grupurilor de iniţiativă ale tinerilor. În luna octombrie 2006 erau utilizate circa jumătate din aceste fonduri, din cauza că există o procedură foarte birocratică de alocare a banilor în cadrul concursului de granturi mici. Astfel, pentru un proiect câştigat în luna iunie, puteai să primeşti banii abia în luna decembrie.

În concluzie la acest paragraf, putem observa că se înregistrează o creştere a bugetului de stat pentru acţiuni de tineret, dar suma cu care a crescut acesta este insuficientă pentru necesităţile pe care le are sectorul neguvernamental de tineret. E nevoie de creşterea bugetului de stat până la nivelul alocărilor din ţările UE pe „cap de tânăr”.

Concluzionând întregul capitol, e important să subliniem că în Republica Moldova, în conformitate cu criteriile europene, politicile de tineret sunt viabile, bazate pe o serie de legi şi documente importante, care reglementează activitatea domeniului de tineret; o serie de instituţii guvernamentale şi neguvernamentale; o strategie pentru tineret şi un buget care se alocă anual pentru acţiuni de tineret. Evident că există şi o serie de dificultăţi în privinţa colaborării insuficiente dintre actorii politicilor de tineret din Moldova, bugetul mic alocat pentru „acţiuni de tineret” şi modalitatea de oferire a granturilor mici.

34 Aceste cifre au se conţin în rapoartele de la vizetele de studiu, realizate de către Forumul European de Tineret şi de la Consiliul Naţional al Tineretului din Slovacia.

Trebuie să subliniem că în Legea cu privire la Tineret este specificat în art. 21, al. 1) faptul că „la bugetul de stat se vor prevedea anual alocări de 3% pentru finanţarea programelor şi acţiunilor de tineret”, iar în Strategia pentru Tineret, aprobată de Guvernul Republicii Moldova în decembrie 2003, este menţionat

faptul că „tineretul reprezintă o prioritate a statului”. Astfel, dacă ar fi să luăm în calcul faptul că bugetul de stat al Republicii Moldova pentru 2007 este de 12,08

mlrd. lei şi dacă reieşim din textul legii referitor la 3% pentru tineret, atunci deducem că statul ar fi trebuit să aloce în 2007 pentru tineret circa 360 mln. de

lei . În realitate, în 2007 bugetul pentru „acţiuni de tineret” este de 3,27 mln. lei, adică de 100 de ori mai mic decât scrie în textul legii cu privire la tineret.

Studiu de caz.


28

cApItolUl III. Rolul inStituţiiloR euRopene îndezvoltaRea politiciloR de tineRetLa nivel European există un conglomerat de structuri în domeniul tineret. La nivelul Consiliului Europei există Forumul European de Tineret şi Directoratul Tineret şi Sport al CoE, iar în componenţa Uniunii Europene - o serie de Agenţii Naţionale de Tineret. Între aceste structuri există o legătură de interdependenţă.

Astfel, dacă pornim de jos, de la nivelul fiecărei ţări în parte, membre ale Consiliului Europei, vom identifica un sistem care lucrează în toată Europa – Consiliile Naţionale ale Tineretului. Acestea sunt organizaţii umbrelă ale ONG-urilor de tineret din ţara de origine. Ulterior, toate aceste Consilii Naţionale ale Tineretului sunt unite, împreună cu celelalte organizaţii internaţionale de tineret, sub o altă umbrelă – Forumul European de Tineret. Aceasta este o suprastructură, care are o serie de organe de conducere, ce se aleg periodic din rândurile organizaţiilor membre. Forumul European de Tineret (YFJ) are o serie de grupuri de lucru constante cu Consiliul Europei, Uniunea Europeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite.

Până acum, Moldova a avut reprezentanţi în majoritatea structurilor şi comisiilor importante ale Forumului European de Tineret (YFJ): Biroului executiv, Secretariatului, Council of Europe Affairs Commission (CoEACOM)3�, The European Union Affairs Commission (EUACOM)36, Advisory Council37 şi Consultative Body on membership applications (CBMA)3�. O asemenea performanţă nu a fost obţinută de nici una dintre ţările Europei de Est, cu excepţia Republicii Moldova. Acest lucru înseamnă că Moldova deţine o serie de pârghii prin care poate influenţa formularea politicilor europene de tineret. Din alt punct de vedere, ONG-urile din Moldova nu au simţit pe pielea proprie aceste avantaje.

Documentele elaborate de Forumul European de Tineret referitoare la politicile de tineret 3� grup de lucru al Forumul European de Tineret care lucrează cu Consiliul Europei36 The European Union Affairs Commission (EUACOM) plays a key role in advising, supporting and advancing the policies and work of the European Youth Forum. The EUACOM is responsible for following the work of the institutions of the European Union, particularly the Directorate General of the Commission responsible for youth, the Council of Ministers responsible for youth, and the European Parliament Committee responsible for youth. It plays an important role in advocating YFJ positions and policies towards the institutions of the European Union - http://www.youthforum.org/en/our_work/institutional_relations/institutions_eu�.htm#37 The statutory body of the Council of Europe representing youth organisations is the Advisory Council on Youth, composed of 30 representatives of non-governmental youth organisations and networks, who hold a three-year mandate. Its main functions are to formulate recommendations on policy and programme issues related to the youth sector of the Council of Europe. The European Youth Forum has still a special place in this structure, as 20 members of this body come from its member organisa-tions and are elected by them at the YFJ Council of Members. The other 10 members are appointed by the Council of Europe’ Secretary general, after an open call for applications.3� The Consultative Body is composed of four members: two members from the INGYOs and two members from the NYCs appointed by the General Assembly on proposition of the Bureau for a period of two years as of 1st of January following the General Assembly during which they have been appointed; The Consultative Body shall address a motivated report on the membership applications by potential members to the Bureau.


29

se numesc „Position papers” şi se elaborează pentru anume sectoare concrete, cum ar fi voluntariatul, mobilitatea tinerilor, participarea tinerilor etc. În acelaşi timp, dacă o organizaţie membră are careva probleme la nivel naţional în relaţie cu structurile de stat, Forumul European de Tineret poate să intervină în interesul organizaţiei membră.

Pe paliera oficială a ţărilor membre ale Consiliului Europei (CoE), există Directoratul Tineret şi Sport al CoE, care promovează programe referitoare la identitatea şi cultura Europeană comună. Instrumentele de lucru ale Directoratului Tineret şi Sport sunt Fundaţia Europeană de Tineret39 şi Centrele Europene de tineret din Budapesta şi Strasbourg40.

La nivelul structurii Uniunii Europene există o serie de alte structuri, care facilitează dezvoltarea politicilor de tineret – programul „Tinerii în Acţiune” şi Agenţiile Naţionale de Tineret. Prin intermediul programului „Tinerii în Acţiune”, ONG-urile din Moldova pot aplica pentru finanţare în cadrul acţiunilor 1, 2 şi �. Cât priveşte Agenţiile Naţionale de Tineret, asemenea structuri există în toate statele membre ale UE şi în ţările în decurs de aderare. Principiul după care se formează bugetul agenţiilor este alocarea de către Comisia Europeană a aceleeaşi sume pe care o alocă şi guvernul statului membru. Astfel, dacă ar exista o Agenţie Naţională de Tineret în Moldova şi Guvernul ar aloca un buget de 10 mln. de Euro, atunci în mod automat aceeaşi sumă ar fi venit din partea UE pentru susţinerea iniţiativelor tinerilor.

Referitor la buget, Consiliul Europei alocă pentru tinerii din toate ţările membre prin intermediul European Youth Foundation (EYF) anual o sumă de circa 3 mln de Euro, iar Uniunea Europeană prin programul “Tinerii în acţiune” – �� mln de Euro în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 201341.

Pe parcursul lucrării m-am referit atât la instituţiile din domeniul tineret de la nivel european, documente importante, cât şi la cum tinerii din toată Europa participă prin intermediul Forumului European de Tineret la elaborarea politicilor de tineret. Documentele elaborate la nivel european schiţează un cadru general pentru dezvoltarea politicilor de tineret, astfel încât instituţiile din domeniul tineret din ţările membre ale Consiliului Europei şi Uniunii Europene sunt libere să-şi elaboreze propriul cadru legislativ şi propriile politici de tineret.

Trebuie spus din capul locului că statele din toate zonele lumii - Africa, Europa, Asia sau 39 The European Youth Foundation (EYF) is a fund established in 1972 by the Council of Europe to provide financial support for European youth activities. It has an annual budget of approximately 3 million Euros. Since 1972, more than 300 000 young people, aged between 1� and 30 and mostly from member states, have benefited directly from EYF-supported activities. In 200� the EYF supported some 300 projects involving more than 1� 000 young people.40 http://www.coe.int/t/e/cultural_co-operation/youth/7._about_us/�4European_Youth_Centres.asp#TopOfPage41 http://ec.europa.eu/youth/yia/index_en.html

CAPITOLUL 3. Rolul inStituţiiloR euRoPene în dezvoltaRea PoliticiloR de tineRet

30

continentele Americane – îşi formulează propriile politici de tineret. Totuşi, know-how-ul acumulat în domeniul politicilor de tineret în instituţiile Europene este cel mai avansat din lume. Aici şi-a avut un cuvânt de spus şi „birocraţia” europeană, care a avut grijă să „inventeze” un sistem complex de elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor de tineret. În acelaşi timp, indicatorii elaboraţi pentru evaluarea politicilor de tineret (documente, instituţii, buget pentru tineri, participarea tinerilor) se realizează perfect în cadrul instituţiilor Europene.


31

capitolul iv. concluzii şi RecoMandăRiÎn capitolele anterioare ne-am referit la politicile de tineret din Moldova şi UE din perspectiva unor indicatori de evaluare, cum ar fi documente, legi, instituţii din domeniul tineret sau bugetul alocat în acest sens. Astfel, după ce am trecut în revistă aceste puncte putem să înţelegem mai bine capacitatea de funcţionare a politicilor de tineret în Moldova.

1. Există o diferenţă majoră între termenii “politică de tineret” şi “politici de tineret”, dacă îi raportăm la cuvintele din engleză de la care provin. Astfel, în limba română se recomandă utilizarea termenului “politici de tineret” în contextul de “youth policy”;

2. Putem evidenţia că în Republica Moldova există un cadru normativ cu privire la tineret, dar şi o serie de documente importante, care reglementează activitatea sectorului neguvernamental de tineret şi ghidează politicile de tineret din Moldova. În acelaşi timp, legea cu privire la tineret şi legea cu privire la asociaţiile obşteşti necesită a fi revizuite pentru a oferi şi facilităţi fiscale concrete pentru tineri şi ONG-urile de tineret;

3. E important de remarcat şi de salutat faptul că în 2006 au fost elaborate Strategii raionale pentru tineret. O asemenea iniţiativă este o premieră pentru Republica Moldova. În acelaşi timp, trezeşte îngrijorare situaţia în care într-un timp record s-a reuşit elaborarea strategiilor pentru tineri în toate raionale din Moldova. Acest lucru pune sub semnul întrebării calitatea acestor documente. Pentru succesul implementării strategiilor raionale pentru tineret, cât şi Strategia naţională pentru tineret, urmează ca tinerii şi ONG-urile de tineret să fie implicaţi activ la implementarea acestor documente, statul să aloce din bugetul de stat şi bugetele APL resursele necesare, iar societatea civilă să monitorizeze implementarea strategiilor pentru a măsura succesul implementării acestora;

4. Este important să fie făcute mai multe eforturi la nivelul cercetării politicilor de tineret. Sunt necesare realizarea studiilor în domeniu, pentru ca toate activităţile care se planifică să reiasă din necesităţile tinerilor. De asemenea, studierea sectorului neguvernamental de tineret este foarte important, deoarece, la momentul actual, nu se cunoaşte numărul ONG-urilor de tineret la nivel naţional şi local, care sunt necesităţile lor, resursele şi potenţialul de care dispun. Soluţia ar fi crearea unei instituţii specializate în cercetarea domeniului tineret sau contractarea periodică de către stat a unor cercetători / institute de cercetare;

�. În acelaşi timp, este important să fie elaborată o nouă Cartă Albă a Tineretului din Moldova, pentru a înţelege mai bine care sunt preocupările tinerilor de azi, tendinţele de dezvoltare şi cum tinerii îşi imaginează viitorul Republicii Moldova;

CAPITOLUL 4. concluzii şi RecoMandăRi

6. Un alt document de care avem nevoie este Youth Policy Review. În conformitate cu experienţa europeană, în fiecare ţară membră, Consiliul Europei redactează un raport intitulat „policy review report”, care conţine o prezentare detaliată a situaţiei politicilor de tineret din ţara respectivă la momentul respectiv. Acest raport este necesar pentru a înţelege progresele realizate în elaborarea Strategiei pentru tineret, cât şi pentru a înţelege mai bine la ce etapă de dezvoltare suntem în domeniul politicilor de tineret;

7. Este salutabil parteneriatul dintre Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi Coaliţia pentru promovarea legii şi activităţilor de voluntariat, deoarece este unul dintre exemplele de bună practică din Moldova când societatea civilă şi guvernarea îşi unesc eforturile pentru a realiza ceva în comun. Urmează ca parteneriatul respectiv să obţină şi rezultatul aşteptat: adoptarea de către Parlamentul RM a legii cu privire la voluntariat;

�. În linii generale, se înregistrează o colaborare între principalii actori din domeniul politicilor de tineret - Direcţia Tineret a Ministerului Educaţiei şi Tineretului şi Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM). Ca exemple de succes pot servi organizarea în Moldova a şedinţei CoEACOM (Council of Europe Affairs Comission) şi lansarea în Republica Moldova a campaniei Europene de tineret „toţi diferiţi – toţi egali”. Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri are un rol deosebit de important la dezvoltarea politicilor de tineret în Moldova, deoarece coordonează Reţeaua Centrelor de Resurse pentru Tineri şi Reţeaua Consiliilor Locale pentru Tineri.

În acelaşi timp, e important de remarcat şi o serie de deficienţe în această colaborare. În aces sens, instituţiile cheie din domeniul tineret urmează să-şi intensifice relaţiile de colaborare în baza anumitor proiecte de interes comun. Câteva direcţii de colaborare ar fi: monitorizarea strategiilor raionale şi a Strategiei naţionale pentru tineret, dezvoltarea capacităţilor şi cercetarea sectorului neguvernamental de tineret, revigorarea proiectului „Parlamentul Tinerilor”, promovarea programului „Tinerii în Acţiune”, lobby comun la nivel european pentru deschiderea în Republica Moldova a unei Agenţii Naţionale de Tineret etc.;

9. În situaţia în care vor fi conjugate eforturile principalilor actori, Republica Moldova va fi un exemplu de bune practici în Europa de Est în domeniul politicilor de tineret. Acest fapt ne va oferi un statut de „lider regional” şi ne permite să iniţiem o serie de proiecte Europene la nivel regional, în special pentru dezvoltarea politicilor de tineret în spaţiul CSI. Cu siguranţă, că în acest mod se va facilita integrarea europeană a Republicii Moldova. În cazul în care va lipsi colaborarea dintre principalii actori, Moldova va pierde poziţia obţinută în structurile Europene de tineret;

10. Urmează să fie elaborată o viziune a rolului sectorului ONG din Moldova în dezvoltarea politicilor de tineret la nivel European. O astfel de viziune poate avea un succes mai mare în cazul în care este elaborată de comun acord între CNTM şi Direcţia Tineret a MET;

32


11. Lipsa în localităţi a unor persoane instruite responsabile pentru lucrul cu tinerii face anevoios procesul de realizare a politicilor de tineret şi de comunicare între tineri, autorităţi, organizaţii non-guvernamentale. Acest lucru a devenit mai dificil după ce a fost lichidată unitatea lucrătorului pe problemele tineretului de la nivel local. Astfel, e nevoie de consolidarea capacităţilor umane a specialiştilor în problemele tineretului de la nivel raional, dar şi a celor de la nivel central. Managerii ONG-urilor de tineret au nevoie de seminare de instruire la tematica scrierii proiectelor europene, lucrul cu presa, motivarea personalului, evaluare şi planificare strategică, etc.;

12. Este necesară crearea unor evenimente anuale, care ar deveni tradiţii ale sectorului neguvernamental de tineret din Moldova. Un exemplu reuşit este „Festivalul voluntarilor”. Alte evenimente anuale ar fi sărbătorirea la 12 august a „Zilei Internaţionale a Tineretului” şi organizarea „Galei societăţii civile de tineret”, unde ar putea fi premiate cele mai active ONG-uri de tineret;

13. Extinderea în continuare a infrastructurii de tineret la nivel local şi naţional (centre de tineret, consilii locale ale tinerilor, ziare şi posturi de radio ale tinerilor). Iniţiativa MET de a crea un Centru republican pentru copii şi tineret ar putea reprezenta un spaţiu unde aceste reţele ale tinerilor ar avea acces la toate resursele necesare pentru dezvoltarea sectorului de tineret din Moldova;

14. E necesară creşterea bugetului alocat de către stat pentru acţiuni de tineret. Direcţia Tineret invocă argumentul precum că tinerii beneficiază de fonduri de la stat şi prin intermediul altor ministere cum ar fi cel al sănătăţii sau al muncii, inclusiv de la bugetele locale. Acest lucru este adevărat şi se încadrează foarte bine într-o politică intersectorială, unde mai multe ministere îşi conjugă eforturile pentru realizarea programelor pentru tineri. Totuşi, trebuie să luăm în calcul faptul că dacă ne dorim integrarea europeană a Moldovei, atunci trebuie să alocăm şi „bugete europene” pentru „acţiuni de tineret”;

1�. În 2006 a fost făcut un pas important pentru participarea sectorului neguvernamental la planificarea bugetului de stat pentru acţiuni de tineret. Pentru încetăţenirea acestei bune practici de participare a ONG-urilor la elaborarea bugetului de stat, categoria „acţiuni de tineret”, considerăm necesară adoptarea unei decizii a Colegiului MET, care va prevedea procedura anuală de participare a ONG-urilor la elaborarea bugetului;

16. În acelaşi timp, e foarte important ca în bugetul de stat, categoria acţiuni de tineret, să fie incluse fonduri pentru susţinerea administrativă a sectorului neguvernamental de tineret. Nu există studii care să ne indice nivelul de dezvoltare a sectorului, dar ne dăm uşor seama că e nevoie de susţinere financiară pentru achitarea oficiului, procurarea echipamentului necesar, salarizarea personalului de bază etc.;

33

CAPITOLUL 4. concluzii şi RecoMandăRi

17. Este nevoie de reformarea concursului de mini-granturi. Procedurile birocratice de transfer al banilor în cadrul mini-granturilor urmează să fie reduse la maximum. Soluţia, din punctul nostru de vedere, este transferarea banilor pe contul ONG-urilor, iar la finele implementării proiectului să fie prezentat un raport financiar în baza standardelor stabilite de MET. În experienţa europeană există opţiunea de transfer integral al fondurilor sau de transfer a �0% din mărimea grantului, pentru ca după prezentarea rapoartelor narative şi financiare să fie transferate şi celelalte 20%. Considerăm important ca în comisia care decide în privinţa acordării granturilor să participe cel puţin 1/3 reprezentanţi ai sectorului neguvernamental de tineret. Pentru buna desfăşurare a concursului de mini-granturi este nevoie de editarea unor materiale informative promoţionale şi distribuirea lor prin reţelele de tineret;

1�. O resursă neexploarată până la capăt este Internetul. Astfel, e necesar de creat o bibliotecă virtuală a politicilor de tineret şi de facilitat comunicarea on-line dintre liderii de tineret din Moldova.

34


GloSARTineret, tineri – persoane care, ca vârstă, se află între copilărie şi maturitate, persoane de 16-30 de ani.

Serviciu social pentru tineri – instituţie specializată prestatoare de servicii informaţionale, de consultanţă şi de asistenţă socială pentru tineri.

Politici de tineret - o viziune, însoţită de un plan de acţiuni realist şi orientat în timp, care reiese din necesităţile tinerilor şi în care tânăra generaţie este înţeleasă ca o resursă ce poate oferi soluţii durabile pe termen lung. Politicile de tineret sunt asumate de către de instituţiile statului şi societatea civilă din domeniul tineret, prin care se urmăreşte crearea unui mediu corespunzător în care tinerii îşi pot realiza potenţialul, aspiraţiile şi pot contribui la dezvoltarea ţării.

Legislaţia privind tineretul – totalitatea normelor care permit implicarea tinerilor şi ONG-urilor de tineret în procesul de luare a deciziilor şi care creează un cadru legislativ favorabil lucrului eficient al administraţiei publice în domeniul tineretului.

Asociaţie de tineret – organizaţie obştească, formată din persoane de 16-30 de ani, care are drept obiectiv activităţi în domeniul educaţiei şi dezvoltării tinerei generaţii şi al soluţionării problemelor cu care se confruntă ea.

Educaţie formală – educaţie „oficială”, care include şcolile, liceele, colegiile, universităţile.

Sistem de educaţie formală – un sistem structurat cronologic şi ierarhic, pornind de la grădiniţă, şcoală primară, gimnaziu şi liceu şi până la instituţiile de învăţământ superior; totalitatea instituţiilor în care procesele educaţionale sunt pregătite, organizate, implementate, planificate metodologic şi evaluate.

Educaţie non-formală – educaţia prin intermediul organizaţiilor de tineret, cluburilor, grupurilor comunitare şi altor foruri de întrunire a tinerilor, unde aceştia au posibilitatea să capete anumite abilităţi lucrând voluntar ca parte componentă a unui grup.

Educaţie informală – procesul de învăţare pe parcursul timpului petrecut în familie, cu prietenii, citind o carte sau ziar, privind televizorul sau plimbându-se pe stradă; activităţi educaţionale spontane, realizate în afara sistemului educaţional formal, adaptate la necesităţile şi interesele beneficiarilor în scopul însuşirii unei serii de abilităţi de viaţă, de cunoştinţe specifice şi studierii valorilor şi obiectivelor societăţilor democratice şi civile.

35

Glosar

Educaţie pentru cetăţenia democratică – un complex de metode şi procedee educaţionale ce oferă cunoştinţe şi contribuie la formarea cetăţenilor activi şi responsabili.

Participare civică – exprimarea drepturilor tinerilor de a participa la procesul de influenţare a condiţiilor de bază şi proceselor legate de viaţa societăţii; participarea lor la formarea politicii statului, regiunii, oraşului sau satului; una din cele mai importante premise ale realizării drepturilor şi responsabilităţilor corespunzătoare.

Educator de la egal-la-egal (PEER Educator) – persoană care îşi educă semenii oferindu-le informaţie, ajutându-i să-şi dezvolte deprinderile şi asistându-i în transformarea schimbărilor pozitive în atitudini şi comportamente. Educatorii de la egal-la-egal trebuie să fie de aceeaşi vârstă sau un pic mai mari (cu cel mult 1-2 ani) decât membrii grupului-ţintă. Se recomandă să fie implicaţi în programele de educaţie de la egal-la-egal tineri de ambele sexe – şi fete, şi băieţi. De cele mai multe ori educatorii de la egal la egal sunt elevi de liceu (1�-1� ani). În unele cazuri educatorii de la egal-la-egal pot fi mai tineri (13-1� ani). În aceste cazuri deosebit de necesar este sprijinul din partea coordonatorului adult.

Mobilitatea tinerilor – o formă a experienţei interculturale, care oferă tinerilor posibilitatea de a participa activ la construirea societăţii şi care creează condiţii pentru dezvoltarea individuală prin intermediul activităţilor colective în toate domeniile vieţii sociale; un instrument pentru înţelegerea altor culturi, precum şi a propriei culturi.

Politică intersectorială (cross-sectoral policy) - (nu doar interministerial), e necesar să fie implicat Ministerul Educaţiei şi Tineretului, dar şi preşedintele ţării, prim-ministrul, diferite ministere.

Învăţare prin experienţă practică (Job Shadowing) - reprezintă o scurtă şedere într-o organizaţie parteneră dintr-o altă ţară, cu scopul de a face schimb de bune practici, de a deprinde noi abilităţi şi cunoştinţe şi/sau de a construi parteneriate pe termen lung, prin metoda observaţiei participative;

Vizită de fezabilitate (Fesability Visit) - reprezintă o scurtă întâlnire cu potenţiali parteneri pentru a explora şi/sau pregăti un posibil proiect transnaţional. Acest tip de activitate urmăreste să îmbunataţească şi să sprijine dezvoltarea parteneriatelor deja existente şi/sau să pregatească o activitate viitoare în cadrul Programului „Tinerii în Acţiune”;

Vizită de studiu (Study Visit) - reprezintă un program organizat de studiu, care se desfăşoară pe o perioadă scurtă de timp, care oferă o viziune de ansamblu asupra lucrului cu tinerii şi/sau asupra politicilor de tineret, aşa cum se manifesta ele la nivelul unei ţări; Vizitele de studiu se concentrează în general asupra unor teme, şi se desfaşoară ca o serie de vizite şi întâlniri între diferite proiecte şi organizaţii într-o anumită ţară;

36


Co-finanţare - principiul conform căruia grantul acordat nu poate să acopere în întregime costurile implementării proiectului. Beneficiarul trebuie să găsească surse alternative de finanţare, prin derularea, de exemplu a unor activităţi de fund-raising, prin solicitarea de fonduri de la alte organizaţii, sau chiar prin participarea cu propriile resurse;

Continuare proiect (follow-up) - acţiuni desfaşurate la finalul proiectului sau activităţii ce servesc pentru a creşte efectivitatea acestora oferind astfel o valoare adaugată;

Monitorizare - ansamblu de acţiuni de informare, analiză, evaluare şi consultanţă, întreprinse pe parcursul ciclului de viaţă al proiectelor, cu scopul de a urmări performanţele beneficiarilor în implementarea proiectului şi de a oferi acestora feed-back şi consiliere în vederea îmbunătăţirii managementului şi creşterii impactului proiectului.

37

Glosar

bibliogRafiea) Studii şi rapoarte, acte normative şi documente1. Miroiu, Adrian; Radoi, Mireille; Zulean, Marian. - “Politici Publice” – Bucureşti: Editura Politeia-SNSPA, 2002;2. World Population Prospects: The 2000 Revision, United Nations Population Division;3. Departamentul Tineret şi Sport al RM. Strategia pentru tineret. – Chişinău, 2004;4. Universitatea de Stat din Moldova, Moldoscopie, partea XXI, Ţurcan V., Rusnac Gh., Moşneaga V., Studentul în sistemul culturii politice, Chişinău, 2003;�. Universitatea de Stat din Moldova, Moldoscopie, partea XXVI, Cristal O. Participarea politică a tinerilor din Republica Moldova, Chişinău, 2004;6. Universitatea de Stat din Moldova, Moldoscopie, partea XXVI, Margarint A., Recrutarea tinerilor în elita politică, Chişinău, 2004;7. CAPTES, Moşneaga V., Teosa V., Mohammadirfard Gh., Organizaţiile neguvernamentale şi impactul lor asupra proceselor de transformare, Pan Europe, 2004;�. European Youth Forum, Shadow report on the implementation on the two first priorities of the Open Method of Coordination in the youth field, Information and Participation, 200�;9. “Studiul asupra condiţiei tinerilor şi a politicilor de tineret din Europa” din ianuarie 2001, studiu comandat de Comisia Europeana şi desfăşurat de către un institut italian, IARD;10. Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri, Ministerul Educaţiei şi Tineretului. Studiu de evaluare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. – Chişinău, 2006;11. Centrul Naţional de Resurse pentru Lucrătorii de Tineret. Ghidul Lucrătorului de tineret. – Chişinău, 2006;12. UNICEF Moldova, Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova. Tinerii în Moldova. Un deceniu de tranziţie. – Chişinău, 2002;13. Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri, Raport a activităţii Consiliilor Locale ale Tinerilor din Republica Moldova, Chişinău, 2006;14. Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova (CTJM), Recensământul presei tinerilor 2006, - Chişinău, 2006;1�. Eurostat, Statistici demografice, 1999;16. Toderaş, Nicolae. Aspectele racordării sistemului de învăţământ superior la standardele statelor membre ale Uniunii Europene: politici educaţionale şi de tineret. – Bucureşti, 2006;17. Anastasia Iuri-Apostol, „Mecanisme şi instrumente de realizare a politicilor de tineret în Republica Moldova”. – Chişinău, 2007;1�. European Youth Forum, Report on the study visit to Moldova, 1� – 21 septembrie 2003;19. EYE-Moldova. Tinerii evaluează participarea. – Chişinău, 2004;20. Concise Oxford Dictionary, Oxford University Press;

38


21. World Alliance of Young Men’s Christian Associations, World Young Women’s Christian Association;22. National Youth policies, Produced by the Chief Executive Officers of: Towards an autonomous, supportive, responsible and committed youth;23. European Youth Forum, 11 indicatori de evaluare a politicilor de tineret, iunie 2001;24. Cartea Albă a Comisiei Europene. Un nou elan pentru tineretul european, elaborată în noiembrie 2001 şi adoptată în Iunie 2002;2�. Regulamentul de activitate a specialistului in problemele tineretului, adoptat prin decizia Colegiului Departamentului Tineret şi Sport, 2004;26. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Consultativ al Tineretului din Moldova (CCTM);27. Proiectul de lege cu privire la voluntariat;2�. Rezoluţia Forumului Tinerilor din Moldova, 10 noiembrie 2006;29. Stenograma Parlamentului RM din 1�.0�.2006;30. Planul Naţional de Acţiuni în Domeniul Tineret din România (PNAT-R) a fost lansat la 23 iunie în Parlamentul României;31. European Youth Exchange Moldova, UNICEF, Ghidul lucrătorului de tineret Includerea socială a tinerilor, Chişinău 2004;32. European Youth Exchange Moldova, UNICEF, Participarea Copiilor şi Tinerilor. Ghid pentru lucrătorii de tineret, Chişinău 2003;33. Centrul Independent de Jurnalism, Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova, Presa Tinerilor în Republica Moldova. Ghid 2003-2004, Chişinău, 2004;34. Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova, Asociaţia „European Youth Exchange Moldova”, Politica de tineret. Culegere de acte internaţionale şi naţionale, Chişinău, 1999;3�. UNICEF, Young Voices. Opinion Survey of Children and Young People in Europe and Central Asia, august, 2001;36. Consiliul Europei, Compass, A manual on Human Rights Education with Young People, 2004;37. UNICEF, Asociaţia Sănătate pentru tineri, Sănătatea şi dezvoltarea tinerilor, studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor tinerilor, Chişinău 200�;3�. Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Raport privind evaluarea Strategiei pentru tineret 2004 - 2006;39. Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Studiul “Calitatea vieţii familiei tinere din Republica Moldova”, Chişinău 2006.b) Pagini web1. http://www.un.org/esa/socdev/unyin/qanda.htm - pagina web a ONU;

39

bibliografie

2. http://www.parlament.md/structure/committees/cseysm/ - site-ul oficial al Parlamentului Republicii Moldova;3. www.cntm.md - pagina web oficială a Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova;4. http://youth.md/index.php?id=7� – pagina web a Centrului Naţional de Resurse pentru Tineri;�. www.ctj.md – pagina web a Centrului Tânărului Jurnalist din Moldova;6. http://centrulmedia.md/index.php?SID=papers_school – pagina web a Centrului Media pentru Tineri;7. http:/www.uvm.dk - site-ul Ministerului Educaţiei din Danemarca;�. www.youthnet.lu - site-ul Departamentului de Politica de Tineret – Ministerul Familiei, Solidarităţii Sociale si Tineretului din Luxemburg;9. www.minedu.fi – site-ul Departamentului de Tineret – Ministerul Educaţiei din Finlanda;10. www.bmfsfj.de - site-ul Ministerului Federal al Familiei, Pensionarilor, Femeilor si Tineretului din Germania;11. [email protected] - site-ul Departamentului de Tineret – Ministerul Educaţiei din Estonia;12. www.vjrt.lt - site-ul State Council on Youth Affairs of the Republic of Lithuania.13. http://www.coe.int – site-ul Consiliului Europei;14. http://ec.europa.eu/youth/yia/index_en.html - site-ul Uniunii Europene;1�. http://www.minfin.md/ro/nationalbuget/lowsyear/ - site-ul Ministerului Finanţelor a RM;16. www.edu.md - pagina web a Ministerului Educaţiei şi Tineretului (MET).

40


bibliografie

informaţii despre autor

Tudor Darie este născut la 20 iunie 19�3 şi este, în prezent, directorul Ziarului nr. 1 pentru Tineri „Asta DA”.

În perioada 2000 – 2002 a activat în calitate de „deputat” în cadrul proiectelor „Parlamentul Copiilor” şi „Parla-mentul tinerilor”. În această perioadă, Tudor a participat la fondarea ONG-ului „Tineri pentru tineri” şi a ziarului şcolar „Glasul Copiilor” din or. Glodeni. Ulterior, acest ziar apare sub o nouă formulă - „Opinia 9”.

Pentru implicarea activă în viaţa comunităţii, Comitetul Naţional al Voluntariatului îi oferă premiul „cel mai activ voluntar al anului 2002”.

După absolvirea liceului, Tudor Darie îşi continuă studiile la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a USM (2002 – 2007) şi se implică activ în viaţa asociativă la nivel naţional: este ales preşedinte al Cen-trului Tânărului Jurnalist din Moldova (septembrie 2002 – februarie 2007) şi membru de birou în cadrul Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova (aprilie 200� – mai 2007).

ziarul nr. 1 pentru tineri „asta da”

Chişinău, str. Puşkin, 22, Casa Presei, oficiul �22Tel/fax: /022/ 232736Email: [email protected]: www.astada.md

pro-science.asm.mdpro-science.asm.md/youth/docs/raport_pol_tin_Darie.pdf · 2 „Politici de...

Documents

Transcript of pro-science.asm.mdpro-science.asm.md/youth/docs/raport_pol_tin_Darie.pdf · 2 „Politici de...