PRIORITĂŢI ALE SECTORULUI ENERGETIC DIN ROMÂNIA

Prof. dr.ing.Aureliu LECA Prof. dr.ing.Virgil MUŞATESCU

Universitatea “Politehnica” Bucureşti

Masa rotunda “ Eficienţa Energetică şi Schimbările Climatice”Organizatori: PNUD şi Ministerul Mediului

Casa ONUBucureşti, 5 iunie 2009

CARACTERISTICI SPECIFICE ENERGIEI

Produs indispensabil cu o mare valoare economică, socială, strategică şi politică

Energia este obiectul conflictelor regionale, a crizelor in alimentare (petrol, gaze), legata de marile avarii energetice, de tensiuni sociale, erori în politica energetică, chiar terorism

Lipsa accesului la energie are consecinţe grave in dezvoltarea unui stat si a lumii

Sistem inerţial cu o constantă de timp de 4-15 ani Energia şi transporturile au cel mai mare impact asupra mediului

(contribuţia energiei –depinzand de tara <=80% poluare) Energia necesită investiţii considerabile Energie = Economie + Eficienţă +Mediu + Etică Deceniile următoare vor fi dominate de provocările dezvoltării unei

economii eficiente energetic, competitive, cu carbon redus, securizată energetic

2

STRATEGIE INTEGRATĂ PENTRU ENERGIE ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE PENTRU EUROPA

(2007-2030)

Obiectiv strategic: reducerea emisiilor de GES (în special, CO2), cu 20% până în 2020, cu limitarea încălzirii globale la maxim 2°C în plus faţă de temperaturile din era preindustrială.

Plan de acţiuni / Ţinte majore: Reducerea consumului de energie prin creşterea eficienţei

energetice cu 20% până în anul 2020. Dublarea ponderii SRE în consumul brut de energie al UE de la

6% în prezent la 12% în 2010 şi la 20% în 2020. Creşterea ponderii energiei electrice produse din SRE în totalul

consumului de la 14% în prezent la 22% în 2010. Creşterea ponderii biocombustibililor în transporturi la 5,75% în

2010 şi la 10% în 2020.Dezvoltarea durabilă – proces în continuă evoluţie care urmăreşte perfecţionarea economiei, a societăţii şi a condiţiilor de mediu pentru beneficiul generaţiei actuale şi al celor viitoare.

3

De ce eficienta energetica? Obiectivul general al strategiei sectorului energetic, pentru perioada

2007-2020, îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi  lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi a unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Cele trei obiective ale strategiei energetice europene, adoptate si in strategia romaneasca:

a) Siguranta in alimentarea cu energie;b) Sustenabilitate a sistemului energetic;c) Competitivitate.Toate sunt asigurate prin eficienta energetica.Eficienţa energetică este cea mai uşor disponibilă, cea mai puţin poluantă şi

cea mai ieftină resursă dintre toate resursele energetice existente.

De ce eficienta energetica ?- o viziune economica

Optimul social diferit de cel particular; Pretul marginal social al energiei > pretul

marginal al energiei la nivel de economie: Ps = Pe + βγ Pret mai mare => consum mai mic de

energie la punctul de optim social Deci, in acest caz, piata singura nu poate

aduce consumul la punctul optim, trebuie alte instrumente de stimulare a reducerii cons energetic la nivel de societate.

Eficienţa energetică în România – prioritate fundamentală (1)

România – o ţară bogată în resurse energetice sărace şi scumpe: Petrol şi gaze naturale – rezerve pentru 15 ani; dependenţa de importuri: petrol >50%,

gaze >35% (2007), cumulat 70% (2015). Cărbune – rezerve limitate, calitate scăzută; hidro şi uraniu – scumpe ca investiţii.

Structura surselor primare de energie: petrol şi gaze-65%; cărbune – 20%; regenerabile – 7,5%; nuclear - 4%; hidro – 3,5%.

Structura consumului final de energie: industrie - 43%; sectorul rezidenţial -34%; transporturi -15%; alţi consumatori -8%.

Legislaţia, instituţiile, programele - există, dar multe se misca greu; progresele sunt modeste.

România are inca cea mai energo-intensivă economie din UE: IE primară 0,511 tep/1000 euro2005, de 3,1 ori media IE în UE25 IE finală 0,385 tep/1000 euro2005, de 3,3 ori media IE în UE25

Intensitatea energetică (IE) – indicator sintetic – raportul între consumul intern brut (sau final) de energie şi produsul intern brut (PIB) la preţuri constante, exprimat în tep/1000 euro (1 tep = 10,5 Gcal).

4

Eficienţa energetică în România – prioritate fundamentală (2)

Eficienţa energetică (EE) – orice măsură care are drept rezultat furnizarea unui serviciu la un consumator final cu o reducere în energia utilizată (“doing more with less”).

Pierderile energetice: industrie -25%; clădiri -40-50%; transporturi -35-40%. Potenţialul naţional de economii energetice – 35%.

Surse majore de pierderi energetice: materiale, aparate, echipamente, tehnologii energo-intensive, izolaţii termice, materiale de construcţii, schimbătoare de căldură, pompe, compresoare, ventilatoare, arzătoare, cazane termice, echipamente electrice, aparate electrocasnice, iluminatul, contorizarea, clădiri, sustragerea de energie, cultura EE (“business as usual” sau BAT?).

Factori defavorabili EE: EE este desconsiderată, instituţiile responsabile puţin active, programe de EE declarative, fără efecte practice, audituri energetice formale, penalizări nestimulative, management defectuos, finanţare dificilă.

5

Eficienţa energetică în România – prioritate fundamentală (3)

Măsuri pentru reducerea IE şi creşterea EE:

Energia, IE şi EE trebuie introduse pe agenda politică a României, exprimându-se voinţa politică de a promova prevederile UE.

Pentru reducerea IE trebuie dezvoltate industriile prelucrătoare, cu valoare adăugată la PIB (elaborarea “Strategiei dezvoltării economice a României”, document absent în prezent).

Actualizarea şi utilizarea fermă a cadrului legislativ, instituţional şi de reglementări din “Strategia Naţională de Eficienţă Energetică” (2003) şi a “Legii Eficienţei Energetice” (Legea 199/2000) imbunatatita prin OUG 22/2008.

Consolidarea şi creşterea autorităţii ARCE, ca agenţie guvernamentală de eficienţă energetică.

În conformitate cu actuala legislatie, trebuie accelerat procesul de executare a auditurilor energetice (ca instrument de evaluare), iar rezultatele certificate şi implementate.

Creşterea penalizărilor anuale pentru neefectuarea auditurilor energetice la valori maxime de 0,1-0,5% din consumul anual de energie (electrică, termică, combustibili).

Încheierea de acorduri voluntare pe termen mediu şi lung cu întreprinderi industriale pentru creşterea EE, mediate de Guvern şi urmărite de ARCE.

Soluţii urgente pentru finanţarea EE, promovarea managementului utilizării energiei (DSM) şi a companiilor de servicii energetice (ESCO).

Îndeplinirea “Primului Plan Naţional în domeniul Eficienţei Energetice” (2007-2010) cerut de UE (iunie 2007).

6

Cogenerarea şi alimentarea centralizată cu căldură – situaţia prezentă

Cogenerarea şi reducerea consumului de energie în clădiri – direcţii promovate de UE (eficienţă energetică, reducere CO2).

Cogenerarea şi încălzirea urbană – cel mai deficitar subsector energetic.

Pierderile energetice totale foarte mari: 35% (cele mai bune sisteme), 80% (cele mai ineficiente), plătite de consumatori.

Pierderile energetice în clădiri: circa 50%; 85000 blocuri de locuinţe, 3 milioane apartamente, 7 milioane persoane.

Efecte sociale mari: venituri reduse, suportabilitatea facturilor, ajutoare sociale.

Programele “Termoficare 2006-2009 şi 2007 -2015”; reacţia autorităţilor locale: în general, lipsă de interes.

Energetica urbană este într-o situaţie critică: voinţă politică declarativă, managementul programelor (la nivel central şi local) deficitar, birocraţie excesivă, finanţare neacoperită.

Ţările UE: după criza petrolului (1973) au redus consumurile energetice în clădiri cu 60-65%; ţinta UE (2012): reduceri cu încă 22%.

7

8PRINCIPALII FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ EFICIENŢA

ÎNCĂLZIRII CENTRALIZATE ŞI SUPORTABILITATEA FACTURILOR

Eficienţa încălzirii

centralizate şi suportabilitatea

Veniturile locatarilor

Cadrul instituţional şi de reglementare

Protecţia socială

Cadrul legislativ

Politica naţională de eficienţă energetică

Politica naţională privind cogenerarea

şi încălzirea centralizată

Programe guvernamentale şi finanţarea

Asistenţă străină BM, USAID,

BERD, UE etc.

Cadrul politic, economic şi social

Situaţia cogenerării şi a încălzirii centralizate

Combustibili, căldură

Preţuri şi tarife, alocarea costurilor

Modernizarea surselor de căldură

(CET-uri şi CT-uri)

Reabilitarea termică a clădirilor

Cogenerarea industrială

MODUL DE CLASIFICARE A PRIORITĂŢILOR PENTRU INVESTIŢIILE ÎN ŢĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE/TRANZIŢIE

PRIORITATEAFactor de

importanţă (1-4)

Cadrul legal care defineşte drepturile şi obligaţiile investitorilor privaţi 3,57

Plata de către consumatori şi sistemul de constrângeri 3,11

Posibilitatea obţinerii creditelor sau garanţiilor guvernamentale şi/sau de la agenţii multilaterale 3,11

Independenţa instituţiilor de reglementare şi a proceselor faţă de interferenţa arbitrară a guvernului 3,09

Eficienţa administrativă – reducerea duratei necesare aprobărilor şi licenţelor 2,98

Independenţa judiciară – reducerea influenţei guvernului asupra independenţei reale 2,92

Menţinerea şi stabilitatea persoanelor oficiale alese, în cadrul procesului politic 2,85

Reglementări care să definească clar şi să permită ieşirea investitorilor din infrastructură 2,83

Nivelul ratingului creditului de investiţie pentru datorii externe pe termen lung 2,83

Percepţia negativă şi opoziţia faţă de investiţiile private printre membrii societăţii civile (sindicate, presa, organizaţii neguvernamentale) 2,73

Sector în tranziţie a structurii pieţei liberalizate 2,68

Evaluarea ţării prin indicatorul Percepţiei Internaţionale a Nivelului de Corupţie şi Transparenţă 2,66

Costul şi disponibilitatea scadenţelor împrumuturilor pe piaţa bancară naţională 2,49

Suportul pentru procesul de licitaţie competitivă la selectarea investitorilor / cumpărătorilor de proiect 2,43

Abilitatea de a se integra pe verticală cu alte segmente ale sectorului energetic (generarea din amonte sau distribuţia din aval, alimentarea cu gaze, exportatorii de energie etc.) 2,00

9

Cogenerarea şi alimentarea centralizată cu căldură – măsuri urgente

Reafirmarea fermă a voinţei politice privind modernizarea energeticii urbane în România, responsabilizarea autorităţilor locale, a ministerelor şi autorităţilor de reglementare.

Rezolvarea necorelărilor de ordin legislativ, HG şi reglementări în vederea atragerii investitorilor străini şi autohtoni (promovarea cogenerării de inalta ef).

Finanţarea modernizării cogenerării şi a SACET – problemă fundamentală, coordonată de MEF (circa 6 miliarde euro); facilităţi financiare şi fiscale.

Imbunatatirea metodei ANRE de alocare a costurilor între cele două produse ale cogenerării (electricitate şi căldură), pe baze economice şi bonus de mediu.

Preluarea reglementării căldurii de la ANRSC de către ANRE. Dimensionarea corespunzătoare a celor două UMP (din Ministerul Adm. şi Internelor şi

Ministerul Dezv. Regionale şi Locuinţei). Diferenţierea preţului de vânzare a gazelor naturale între populaţie şi consumatorii

industriali. Raportul preţ populaţie/preţ industrie = 2,15 (media UE25), respectiv 1,04 (România); aceasta constituie principala cauză a debranşării de la SACET a circa 550 000 apartamente.

Reabilitarea termică a clădirilor: Program naţional (20 ani), finanţare (minim 6 miliarde euro), crearea de locuri de muncă, absorbţia fondurilor europene, reducerea import. energ., modernizarea a circa 150 000 apart./an, reducere emisii CO2. E necesara accelerarea implementarii programului pt a capitaliza avantajele pe termen mai lung.

10