Prin>ul dezmo;tenit, criz[ de succesiune `n Casa Regal[ · 2015-08-20 · întregite la Alba-Iulia,...

$: Prin>ul dezmo;tenit, criz[ de succesiune `n Casa Regal[ · 2015-08-20 · întregite la Alba-Iulia, la 15 octombrie 1922. Prin\ul Carol Oi Zizi Lambrino ... Elena era soţia unui$
În izvoarele scrise, localitateaArdud apare la începutul seco-lului al XIII-lea ca centru al unuidomeniu regal ce cuprindea în-tinsele păduri din regiunea Co-dru.

Astfel, prima mențiune a lo-calității, datând din anul 1215,menționează protopopul, comi-tele și pristaldul de Ardud. Do-

meniul regal s-a transformat încomitat și a existat până în ulti-mele decenii ale secolului alXIV-lea.

Dat fiind rolul central al lo-calității Ardud în cadrul acestuicomitat, se presupune aici exis-tența unei fortificații din perioa-da medievală timpurie.

Zilele Culturale Partium vor anima Satu Mare timp de o s[pt[m]n[

Moldova, primul stat din Europa de Est care a emis timbre po;tale

Sf]nt[ M[rie Mare `n tradi\ia s[tm[renilor

www.informatia-zilei.ro

Prin\ul dezmo;tenit, criz[ de succesiune `n Casa Regal[

PAGINA 11

PAGINA 10

PAGINA 4

PAGINA 2

IAnul XIII Nr. 650 Duminic[ 16 august 2015

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Vitalitate ;i energieprin detoxifiere

Tendin\ele 2015 ̀ n materiede amenaj[ri interioare

PAGINA 8 PAGINA 7

Uleiul de m[sline, avocado ;ialoe vera te scap[ de vergeturi

PAGINA 6

www.informatiatv.ro

Președintele Barack Obama anunţă că urmeazăsă efectueze o vizită în Arctica, prima în istorie aunui șef de stat american, dorind astfel să-i îndem-ne pe liderii lumii să facă mai mult în lupta împo-triva modificărilor climatice. Obama intenţioneazăsă viziteze Alaska la sfârșitul lui august. El va susţineun discurs la un summit al liderilor din Arctica, laAnchorage, și va efectua o vizită în Arctica.

El trage un semnal de alarmă în legătură cu to-pirea gheţarilor și dezgheţarea permafrostului șisubliniază că sate întregi și moduri de viaţă suntîn pericol.

Obama anun\[ prima vizit[ în Arctica a unui pre;edinte american

Guvernul de la Beijing a propus o reducere aprogramului de lucru pe perioada verii, astfel încâtangajații să fie liberi vineri după-amiaza și să poatăcălători, impulsionând în acest fel industria turisticădin această țară. Executivul solicită firmelor să fie"mai flexibile" și să diminueze programul de lucruatunci când condițiile permit acest lucru.

În China, concurența pentru ocuparea unui locde muncă și pentru obținerea unei promovări pro-fesionale este foarte mare, mai ales pentru persoanelecalificate, și de aceea doar jumătate dintre cei carebeneficiază de concedii plătite fac uz de acest drept.

China propune s[pt[mâna de lucru de doar patru zile ;i jum[tate

PAGINA 3

Cetatea Ardud. Repere Istorice ;i Arheologice

Metode eficiente pentrueliminarea stresului

PAGINA 5

2 Informa\ia de Duminic[/16 august 2015

Casa Regal[ a României a fostmăcinată de câteva crize dinastice`n istoria ei. Cea mai recent[, de;ide propor\ii mai mici dec]t altele,o reprezint[ excluderea Principe-lui Nicolae, fiul Principesei Elena,fiica Regelui Mihai, fapt consem-nat la `nceputul acestei luni.

Potrivit Statutului Casei Regale, tro-nul se transmitea p]n[ `n 2007 pe bazalegii salice, respectiv putea avea calitateade moștenitor numai fiul cel mai vâr-stnic al regelui în exercițiu sau, în lipsăde descendenți, ruda cea mai apropiatăde sex bărbătesc a acestuia.

Regele Carol I, în cei 48 de ani câts-a aflat la cârma României, nu a avutdescendenți pe linie masculină, ci nu-mai o singură fiică, decedată la vârstade 6 ani, astfel că tronul a revenit nepo-tului său, Ferdinand I. Acesta, căsătoritîn anul 1892 cu prințesa Maria de Edin-burgh, nepoata reginei Victoria a Re-gatului Unit al Marii Britanii și Irlandei,a avut șase copii, dintre care trei de sexmasculin, respectiv Carol, născut în1893, Nicolae, născut în 1907, respectivMircea, născut în 1913.

Regele Ferdinand i-a succedat latron lui Carol I în toamna anului 1914și a fost încoronat ca rege al Românieiîntregite la Alba-Iulia, la 15 octombrie1922.

Prin\ul Carol ;i Zizi Lambrino

În cursul Primului Război Mondial,la 27 august/9 septembrie 1918, princi-pele Carol, deghizat în uniformă de ofi-țer rus, a părăsit unitatea militară pecare o comanda și, în ziua de 31 au-gust/13 septembrie 1918 s-a căsătorit laOdessa cu Ioana Maria Valentina Lam-brino (Zizi Lambrino), ceea ce era o în-călcare a Statutului Casei Regale, carepermitea numai căsătoria cu persoanedin alte case regale. Ferdinand a ezitatînsă să aplice o pedeapsă fermă, ordo-nând arestarea lui Carol vreme de 75de zile la mănăstirea Horaița (județulNeamț).

Demersurile făcute de familia regalăși de oamenii politici pentru despărțirealui Carol de Zizi Lambrino nu au reușit(deși la începutul anului 1919 Tribuna-lul Ilfov anula căsătoria celor doi), astfelîncât acesta, la 1 august 1919, a trimisregelui Ferdinand o declarație scrisă derenunțare la calitatea de principe moș-tenitor al Coroanei României, după care

lui Carol i s-a impus domiciliu forțat laBistrița. Eforturile familiei regale de adetermina răzgândirea lui Carol au fostîn cele din urmă încununate de succes,acesta revenind la 20 februarie 1920 asu-pra renunțării la tron și promițând cănu se va căsători decât cu învoirea re-gelui Ferdinand.

Între timp, la 8 ianuarie 1920, ZiziLambrino dăduse naștere unui fiu, bo-tezat Carol Mircea Grigore. Aceasta afost nevoită să părăsească țara împreunăcu copilul său, în schimbul unei pensiiviagere substanțiale. Fiul lui Carol Mir-cea, principele Paul, al[turi de so\ia saLia, a revenit `n \ar[ dup[ 1989.

A doua renunțare a lui Carol

După aventurile cu Zizi Lambrino,urmate de o scurtă perioadă de „fideli-tate" faţă de soţia sa, principesa Elena,Carol a început să întreţină relaţii denotorietate publică cu Elena Lupescu,cu care a decis să rămână în străinătate.Ferdinand şi Maria au decis să-l trimităpe Carol la Londra, pentru a reprezentaCasa Regală din România la funeraliilereginei Alexandra a Marii Britanii.Iniţial, principele a refuzat, simulândun accident de cal şi apoi împuşcându-se în picior, dar n-a reuşit să schimbedecizia luată. După ce a asistat la fune-ralii, Carol a plecat la Paris, unde a în-tâlnit-o pe Elena Lupescu, iar de aici auplecat împreună la Veneţia. Principelea trimis pe 12 decembrie 1925 o scri-soare tatălui său prin care îl anunţa cărenunţă la calitatea de moştenitor al Co-roanei. Elena era soţia unui căpitan dela Vânători de Munte pe nume Tem-peanu, dar acesta a cerut divorţul înmomentul când a aflat de legătura soţieisale cu principele moştenitor. Aceastaera caracterizată atât de Argetoianu, câtşi de Miron Cristea, ca „o femeie de mo-ravuri uşoare", în timp ce principele Ni-colae, fratele lui Carol, o menţioneazădrept „o amantă de profesie"

În ziua de 4 ianuarie 1926, AdunareaNaţională Constituantă a adoptat legileprin care se accepta renunţarea lui Ca-rol, se modifica Statutul Casei Regale,principele Mihai era proclamat moşte-nitorul tronului şi se constituia o Re-genţă care să exercite prerogativele su-veranului, în cazul că acesta ar ajungepe tron înainte de vârsta majoratului.

Noua instituţie a intrat în vigoare dupădecesul regelui Ferdinand I pe 20 iulie1927.

La 11 februarie 1926, regele Ferdi-nand a hotărât ca fostul principe să pri-mească numele de Carol Caraiman, eli-

berându-i-se un paşaport diplomatic.Carol s-a stabilit la Paris cu Elena Lu-pescu, unde primea regulat importantesume de bani şi alte mijloace materialedin partea Casei Regale. În cele din ur-mă, Carol a profitat de divergenţa exis-

tentă pe scena politică şi a sosit inopinatla Bucureşti în seara zilei de 6 iunie 1930.Cu mult tact şi abilitate şi-a atras de par-tea sa majoritatea liderilor politici, iarpe 8 iunie a depus jurământul în calitatede rege al României, punând astfel capătcrizei dinastice.

Excluderea prințului Nicolae

Prinţul Nicolae a fost cel de-al pa-trulea născut al regelui Ferdinand şi alreginei Maria şi fratele mai mic al luiCarol al II-lea. Acesta a trăit o impre-sionantă poveste de iubire cu Ioana Do-letti, pentru care a preferat să fie exclusdin Casa Regală în 1937 decât să se des-partă de ea.

Moartea regelui Ferdinand şi urca-rea pe tron a lui Mihai I, ce avea doar 6ani, în condiţiile în care Carol al II-learenunţase la dreptul de moştenire, l-aadus pe Nicolae, pentru câţiva ani, înprim-planul vieţii politice. Astfel, el acondus Consiliul de Regenţă, instauratîntre 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, ce acondus, practic, România. În 1931, Ni-colae o cunoaşte şi se îndrăgosteşte ne-buneşte de Ioana, soţia unui politicianliberal, N.N. Săveanu, cu un an mai ma-re decât prinţul. Pasiunea fiind recipro-că, între cei doi se naşte o relaţie ce, înciuda scepticilor, a durat până în 1963,la moartea Ioanei. După divorţul ei deSăveanu, Nicolae o ia de soţie, la 28 oc-tombrie 1931, în localitatea buzoianăTohani, de unde provenea familia Ioa-nei. Tot acum, ea îşi schimbă numele înDoletti.

Totul se va tranşa în 1937 când Ca-rol, nemulţumit şi de apropierea lui Ni-colae de legionarii ce deveniseră peri-culoşi pentru proiectele politice ale re-gelui, cere Consiliului de Coroană să îldecadă pe Nicolae din drepturile cuve-nite unui membru al Casei Regale. În-tr-o ultimă mişcare de sfidare a frateluimai mare, Nicolae renunţă el însuşi laacest statut la 9 aprilie 1937 şi ia caleaexilului, sub numele de Nicolae Brana.

Cei doi se stabilesc în Franţa, apoiîn Spania, şi în cele din urmă în Elveţia,lăsând în urmă inclusiv Palatul Snagov,pe care Nicolae îl ridicase la începutulanilor 30 pentru a le fi reşedinţă.

Deciziile Regelui Mihai

Irina Walker, a treia fiică a RegeluiMihai, a fost exclusă din ordinea succe-siunii la tron, împreună cu toți descen-denții săi, în octombrie 2014, după ce afost condamnată de statul american latrei ani de închisoare cu suspendare de-oarece organizase, împreună cu soțulei, lupte ilegale de cocoși la ferma lordin Oregon, Statele Unite.

În prezent, dintre cei 5 nepoți, Re-gele Mihai a mai păstrat doar doi în or-dinea succesiunii la tron. Este vorba desora fostului principe Nicolae, ElisabetaKarina de Roumanie Medforth-Mills,și de fiica Principesei Sofia, Maria. ~n2007 Casa Regal[ renun\ase la LegeaSalic[, a;a c[ excluderea lui Nicolae las[doar mo;tenitori feminini.

O lovitur[ de teatru ar putea fi re-venirea la Legea Salic[, caz `n careurm[toarea rud[ de sex masculin este...prin\ul Charles al Marii Britanii. Carepare tot mai ̀ ndr[gostit de Rom]nia ̀ nultima vreme.

Vasile A.

ISTORIEÎn prezent, dintre cei 5 nepoți, Regele Mihai a mai păstrat doar doi în ordinea succesiunii la tron.

Este vorba de sora fostului principe Nicolae, Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills, și de fiica Principesei Sofia, Maria. ~n 2007 Casa Regal[ renun\ase la Legea Salic[, a;a c[ excluderea luiNicolae las[ doar mo;tenitori feminini.

Regele Mihai ;i Regina Ana au avut doar fete (Margareta, Elena, Irina ;i Sofia), fapt care a dus la revocarea Legii Salice

Principele Nicolae a p[r[sit Casa Regal[ pentru Ioana Doletti

Carol al II-lea ;i Zizi Lambrino, o leg[tur[ care a `ncurcat i\ele Casei Regale

Crizele de succesiune la tron nu aulipsit `n Casa Regal[ a Rom]niei

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

16 august 2015/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIELocuirea intensă a teritoriului cetății încă din preistorie a lăsat în pământ numeroase

vestigii, cele mai multe aparținând epocii medievale și moderne. Fiecare palmă depământ ascunde în ea ceva despre trecutul cetății și implicit al comunității din Ardud.

Volumul cu acest titlu a fostlansat cu câteva săptămâni în ur-mă la Ardud. Editat de DanielaMarcu Istrate, coordonatoare acercetărilor arheologice între-prinse în cetate în anul 2010, vo-lumul, prin ilustrații color și texteîn limbile română, maghiară șiengleză, prezintă succint princi-palele rezultate ale cercetărilor ar-heologice împreună cu date isto-rice, oferind și un catalog al ves-tigiilor descoperite.

Volumul a apărut cu sprijinul finan-ciar al Primăriei orașului Ardud și în co-laborare cu Muzeul Județean Satu Mare.Cartea încearcă să reconstituie, atât pen-tru specialiști cât și pentru public, uncrâmpei din istoria Ardudului, și urmă-rește două obiective< acela de informareși acela de a oferi autorităților locale uninstrument util în eforturile de continua-re a restaurărilor.

Despre cercetarea arheologică

Includerea cetății Ardud într-un pro-gram de restaurare și reabilitare a oferitprilejul pentru realizarea primelor inves-tigații arheologice în acest sit. Proiectulde restaurare s-a concentrat în jumătateasudică a fortificației, acolo unde erau vi-zibile mai multe ruine și turnul păstrataproape în întregime. Inițial proiectul decercetare arheologică a prevăzut câtevasondaje pentru a cerceta strict zona res-taurată, dar destul de repede a devenitevidentă necesitatea de a integra parteasudică a cetății în ansamblul din care afăcut parte. Arheologii au obținut astfelpermisiunea de a realiza o săpătură deevaluare pentru întreg teritoriul cetății,cu obiectivul de a obține o imagine ge-nerală asupra felului în care situl a evoluatde-a lungul timpului.

Investigația arheologică a avut unplan simplu< două secțiuni au fost reali-zate pe axele magistrale N-S și V-E (S 3și S 4), pentru a stabili planul fortificaţieişi caracteristicile terenului. În paralel,excavațiile s-au concentrat pe latura desud, în interiorul și exteriorul celor douăturnuri păstrate în ruină și în suprafațadintre ele. Cercetările au avansat spre in-teriorul incintei mai ales pe latura devest, iar în exteriorul incintei mai ales pemijlocul laturii sudice, în zona turnuluide poartă. Pe o mare parte a suprafeţeiarheologia s-a limitat însă la necesitățileamenajării terenului, deoarece nu auexistat nici fondurile și nici timpul ne-cesar pentru finalizarea săpăturilor. Înaceste cazuri, am documentat ceea ce s-a putut observa, creând astfel o bază dedate pentru continuarea investigațiilor -dacă o astfel de oportunitate se va ivi laun moment dat.

În total au fost realizate 14 unităţi decercetare (11 secţiuni şi 3 suprafeţe), încare au fost identificate peste 100 de rui-ne, câteva zeci de complexe (gropi, vetre,straturi de arsură) și numeroase artefacte(ceramică, cahle, monede, piese de port).Informaţii valoroase au fost înregistrateşi prin supravegherea lucrărilor de ame-najare a terenului realizate de către con-structor. Pe suprafeţe destul de întinse(de pildă în apropierea turnului de poar-tă) nu a fost posibilă realizarea unei să-pături arheologice exhaustive, ci doar în-

registrarea ruinelor la nivelul la care aces-tea au apărut în timpul decapării. Ra-portat la întreaga suprafață ocupată decetate, cercetarea arheologică a acoperitaproximativ un sfert, fără să luăm în con-siderare și șanțul de apărare. Cu toateaceste limitări, cercetarea arheologică acetății Ardud este una dintre cele maiample și minuțioase investigații de acestfel realizate la un monument istoric întimpul restaurării. Beneficiile acestei cer-cetări aparțin în egală măsură domeniu-lui științific (prin contribuțiile la cunoaș-terea civilizației medievale și moderne),practicii restaurării clădirilor și ruineloristorice, dar și publicului interesat în cu-noaşterea patrimoniului cultural dinaceastă parte a ţării.

Locuirea intensă a teritoriului cetățiiîncă din preistorie a lăsat în pământ nu-meroase vestigii, cele mai multe aparți-nând epocii medievale și moderne. Fie-care palmă de pământ ascunde în ea cevadespre trecutul cetății și implicit al co-munității din Ardud. Ceea ce se păstreazăconstituie un tezaur inestimabil pentrureconstituirea trecutului nostru, de aceeaorice intervenție în apropierea și pe te-ritoriul cetății ar trebui să fie monitori-zată cu multă atenție de către arheologiși istorici. Cercetarea efectuată în anii2010-2011 nu a produs decât o cunoaşte-re parţială a monumentului, dar a creatun fundament solid pentru dezvoltareaunui program de cercetare exhaustivă asitului complex de la Ardud.

Cercetarea arheologică a avut caprim obiectiv să stabilească principaleleetape de ocupare a teritoriului cetății ac-tuale. Pentru aceasta zonele studiate aufost excavate până la adâncimi de 2-3 m(în medie), grosimea maximă a depune-rilor fiind însă de peste 4 m. Pe baza să-păturilor care au străbătut întreg platoulau fost identificate< locuirea preistorică(așezare și foarte probabil șanț de apăraredin epoca bronzului), locuirea medievală(fortificație construită din piatră, secoleleXV-XVI) şi locuirea modernă evidenţiatăprin construcţia, folosirea și ruinarea cas-telului baroc (secolele XVIII-XIX).

Date istorice

În izvoarele scrise, localitatea Ardudapare la începutul secolului al XIII-leaca centru al unui domeniu regal ce cu-prindea întinsele păduri din regiuneaCodru. Astfel, prima mențiune a locali-tății, datând din anul 1215, menționeazăprotopopul, comitele și pristaldul de Ar-dud. Domeniul regal s-a transformat încomitat și a existat până în ultimele de-cenii ale secolului al XIV-lea. Dat fiindrolul central al localității Ardud în cadrulacestui comitat, se presupune aici exis-tența unei fortificații din perioada me-dievală timpurie. În cursul cercetărilorarheologice din anii 1980 s-au emis ipo-teze în acest sens, dar existența unei for-tificații timpurii nu s-a confirmat niciatunci, nici în cursul cercetărilor ulte-rioare. Exemplele de pe teritoriul Rega-tului Ungar medieval arată că astfel decomitate în zonele împădurite la margi-nea regatului deserveau în primul rândreședințele regale (curii) aflate în apro-piere, iar relațiile acestora cu cetățile eraudoar incidentale.

În anul 1385, regina Ungariei, Elisa-beta (văduva regelui Ludovic de Anjou),donează Ardudul împreună cu localită-țile Beltiug, Hrip și Ardusat lui Drag,Ioan și Balc, fiii lui Sas, descendenții vo-

ievodului Dragoș, descălecătorul Mol-dovei. Donația a fost confirmată ulteriorde regina Maria (fiica regelui Ludovic deAnjou), precum și de consortul său, re-gele Sigismund de Luxemburg, cuprin-zând de această dată și alte localități dinzonă (Homoroade, Asuaj, Bicău, Dobraetc.). Aceste danii au completat moșiileDrăgoșeștilor, primite anterior, în 1378,împreună cu cetatea Chioarului. S-a for-mat astfel un conglomerat de domeniiaflat în proprietatea familiei, de o întin-dere însemnată, ce acoperea părți consi-derabile din Sătmar, Sălaj și Maramureș.La început, centrul domeniilor și, în ace-lași timp, reședința familiei se afla la Bel-tiug, membrii familiei adăugându-și lanume sintagma ”de Beltiug.” Abia la mij-locul secolului al XV-lea Nicolae, nepotullui Drag, începea să fie numit ”de Ardud”,fiind folosită în paralel și sintagma ”deBeltiug” Acest fapt trădează crearea uneireședințe nobiliare aparținând familieiși la Ardud, precum și folosirea acesteiaîn paralel cu cea din Beltiug.

Fixarea unei noi reședințe la Ardudla mijlocul secolului al XV-lea este su-bliniată și de intențiile proprietarilor dea ridica o fortificație aici. Nicolae, nepo-tul lui Drag, amintit mai sus, obține per-misiunea de a ridica o fortificație (forta-licium seu locum munitum) din lemn laArdud în anul 1444.

Se pare că această fortificație nu afost realizată, deoarece permisiunea afost reînnoită de regele Ungariei Ladislaual V-lea (Postumul), în anul 1456. De da-ta aceasta, Nicolae Drágfi (descendentullui Drag) și Mihai Balkfi (descendentullui Balc) primeau permisiunea să ridicela Ardud o cetate (castrum sive fortali-tium) din lemn sau piatră, cu turnuri,ziduri, șanțuri, și să o doteze cu toate celenecesare apărării. Nu s-a confirmat ridi-carea fortificației nici la această dată< re-zultatele cercetărilor arheologice nu aufost concludente în acest sens, iar alte iz-voare scrise referitoare la cetate nu s-aupăstrat.

Conform inscripțiilor descoperite cuocazia refacerilor din secolul al XVIII-lea, cetatea a fost construită de Bartolo-meu Drágfi în anul 1487. Aceeași datăeste păstrată și în însemnările istorice alefamiliei, compuse la mijlocul secoluluial XVI-lea. Tot cu ocazia refacerilor dinanii 1720-1730 s-au recuperat fragmentede piatră decorate cu motive florale șiblazonul familiei Drágfi, aparținând ce-tății medievale. Testamentul lui IoanDrágfi (fiul lui Bartolomeu) din 1524menționează un turn rotund al cetății,în încăperile căruia, într-un lădoi lung,se țineau documentele familiei.

Cu ocazia refacerii menționate ante-rior au fost realizate mai multe relevee șidescrieri în scopul construirii casteluluibaroc, dar care conțin și date prețioasedespre aspectul cetății medievale. Acestedocumente confirmă că faza barocă a re-luat în linii mari planul medieval și a re-

folosit o bună parte a zidăriei păstrate.

Cetatea medievală

Informațiile oferite de izvoare isto-rice au fost confirmate, respectiv detaliatede observațiile arheologice din anul 2010.Astfel, cetatea medievală avea un planrectangular cu câte un turn pe colțuri șiun turn de poartă. Cercetările arheolo-gice au scos la iveală mai multe vestigiipe baza cărora a fost posibilă reconsti-tuirea parțială a cetății medievale. În modconcret au fost dezvelite ruinele turnu-rilor de pe latura sudică şi mai multefragmente din zidul de incintă. Pe bazaacestora a fost reconstituit un plan tra-pezoidal, cu dimensiunile interioare de35,2 m pe axa vest-est şi de 33,2 m peaxa nord-sud. Forma (moştenită ulteriorşi de castelul baroc), cu latura de est maimică decât cea vestică, trebuie să o pu-nem pe seama configuraţiei terenului.Constructorii s-au adaptat la dimensiu-nile unui platou destul de mic, aşezândzidul exterior de incintă aproape de li-mitele acestuia. Colțurile cetăţii erau pro-babil apărate de turnuri circulare< celedinspre sud au fost descoperite în săpă-turile arheologice, cele dinspre nord suntpentru moment doar presupuse, exis-tenţa lor urmând a fi probată prin inves-tigaţii viitoare. Turnurile sudice aveau laparter o formă de buclă, fiind deschisespre interiorul incintei, şi un diametruinterior de cca 7 m. Intrarea în cetate serealiza dinspre sud, printr-un turn depoartă construit pe un plan pătrat, ieşitcomplet în exteriorul zidului de incintă.Pe toate laturile sale această fortificațieera înconjurată de un șanț.

Cetatea medievală a fost construităcu fundaţii din piatră de carieră de di-mensiuni variabile, înecată în mortar, acăror grosime variază între 1,3 şi 3 m,adâncite în pământ până la cca 3 m. Ele-

vaţia pare să fi fost realizată din cărămidă<pledează în acest sens în principal unfragment din elevaţia turnului de sud-vest păstrat in situ.

Planimetria regulată, chiar simetrică,era o formă preferată a reședințelor no-biliare construite în cursul secolelor alXIV-lea și al XV-lea. Evident moda a fostrăspândită de construcțiile regale, pentruUngaria medievală cap de serie fiind ce-tățile Diósgyőr și Zvolen (Zólyom), ri-dicate de regele Ludovic de Anjou. Seriamai poate fi continuată cu alte reședințeregale (Tata, Bratislava/Pozsony) și cucele ridicate de aristocrația regatului (Ei-senstadt/Kismarton, Kanizsa, Ónod,Gyula, Ozora etc.). Planimetria simetricăsau regulată se regăsește și la reședințenobiliare de dimensiuni mai reduse, cumai puține elemente de fortificație, de-numite în izvoarele contemporane dreptcastellum< cetate mică, formă din care aderivat termenul de castel. S-a demons-trat că adaptarea acestei forme arhitec-tonice era legată de funcția de reședințăși reprezentare a cetăților, și mai puținde rolul militar al acestora. Aceste con-siderații sunt valabile și în cazul cetățiiArdudului. Deși a fost obținută permi-siunea de a ridica o fortificație, izvoarelemenționează mai frecvent cetatea Ardu-dului drept castellum decât drept cas-trum. Ridicată pe un promontoriu de lamarginea dealurilor Codrului, cetateaavea evident și o poziție strategică, dar,în primul rând, acest loc, dublat de arhi-tectura ce amintea de marile reședințeregale și aristocratice, îi conferea un as-pect impunător, care îndeplinea funcțiade reprezentare a rangului și a statutuluisocial al ctitorului.(continuare în numărul viitor)

A consemnatDr. Péter Levente Szőcs

Muzeul Județean Satu Mare

Cercetarea arheologică a avut ca prim obiectiv să stabilească principalele etape de ocupare a teritoriului cetății actuale

Cetatea Ardud.Repere Istorice ;i Arheologice


TRADI}II

La finele s[pt[m]nii trecute,la M[n[stirea “Sf]nta Maria” Rusa avut loc edi\ia cu num[rul ;asea Festivalului de pricesne marianepentru copii, festival intitulat“Maic[, pururea Fecioar[”.

Evenimentul a avut loc cu binecu-vântarea Preasfin\itului Părinte epis-cop Petroniu, sub coordonarea Prea-cucernicului Părinte Gabriel Gârdan,consilier cultural, ;i a PreacucerniculuiPărinte Silviu Boha, inspector pentru

catehizare parohială, în colaborare cuCentrul de Cultură ;i Artă al Jude\uluiSălaj.

Edi\ia din acest an s-a bucurat departiciparea a numero;i copii din maimulte parohii ale Episcopiei S[lajului,fiind invitate ;i parohii din MitropoliaClujului, Maramure;ului ;i Sălajului.De la Episcopia Maramure;ului ;i Săt-marului, în frunte cu PreacucerniculPărinte Inspector pentru catehizare pa-rohială Gabriel Băban, au luat partecopii ;i tineri de la Asocia\ia TinerilorOrtodoc;i ai Catedralei Episcopale

Maramure;ene, de la Parohiile "Sfin\iiArhangheli Mihail ;i Gavril" Târgu Lă-pu;, Lipău ;i Păule;ti, acestea din urm[din jude\ul nostru.

32 de grupuri ;i 11 soli;ti individuali au urcat pe scena festivalului

32 de grupuri de copii ;i 11 soli;tiindividuali au evoluat pe scena festi-valului, copiii din Lip[u fiind preg[ti\i;i `nso\i\i de educatoarele Nelica Pop

;i Florentina Andreica, iar din P[ule;tia evoluat la edi\ia cu num[rul ;ase aFestivalului de pricesne mariane pen-tru copii "Maic[, pururea Fecioar[" casolist vocal Alexandra Florescu.

S[tm[renii au impresionat, iar pen-tru frumoasele pricesne interpretatecu mult drag, pentru costumul populartradi\ional care a fermecat ochii privi-torilor, au ob\inut diplom[ de merit.S-au ̀ ntors acas[ ferici\i ;i impresiona\ide reu;ita Festivalului "Maic[, purureaFecioar[" organizat `ntr-un cadru pi-toresc la M[n[stirea "Sf]nta Maria"

Rus din Episcopia S[lajului. Edi\ia dinacest an, 2015, s-a desf[;urat sub egida"Anului omagial al misiunii parohiei;i m[n[stirii azi".

Au fost premia\i to\i participan\ii,fiecare grup primind o icoană cu MaicaDomnului care va fi prezentată spreînchinare în biserica parohială cu oca-zia sărbătorii Adormirii Maicii Dom-nului. Totodat[ au fost premia\i cuicoane ;i diplome soli;tii individuali,preo\ii ;i profesorii care i-au pregătitpe copii.

Ioana Vladimirescu

În fiecare an, la 15 august, Bi-serica serbează “Adormirea Mai-cii Domnului” (praznic cunoscutîn popor şi sub numele de “Sfân-tă Mărie Mare”), în amintireaadormirii şi mutării FecioareiMaria cu trupul la cer, de undeveghează asupra întregii ome-niri, revărsându-şi mila peste ceicare îşi pun nădejdea în ea camijlocitoare către Fiul ei şi Dum-nezeul nostru.

De mult ar fi pierdut Dumnezeuneamul omenesc, spun Sfinţii Părinţi,din cauza păcatelor noastre, dacă Mai-ca Domnului nu ne-ar fi luat apărareacu lacrimi fierbinţi de mamă şi cu sus-pine negrăite< “Mai lasă-i, Doamne,mai acordă-le o şansă. Poate, poate sevor îndrepta”. O lacrimă, un cuvânt, omijlocire a Maicii Domnului pot şter-ge păcatele noastre şi pot stinge mâniadumnezeiască.

Această sărbătoare este aşteptatăşi cinstită de către credincioşii sătmă-reni aproape cu aceeaşi bucurie şi in-tensitate ca Paştile şi Crăciunul. În fie-care zi a postului Sfintei Mării, cu miccu mare, creştinii participă la “Para-clisul Maicii Domnului”, la biserică.Maica Domnului deţine un loc specialşi în inima locuitorilor din aceastăparte a ţării. Potrivit tradiţiei, în satelenoastre, la mănăstiri şi la biserici fe-meile duc fructe coapte, faguri de mie-re, ca pomană pentru sufletele celoradormiţi. Pomana se face şi la cimitir,pentru cei săraci, prilej cu care se tă-mâiază şi mormintele. Pomenile sedau mai ales pentru cei care au pieritde morţi năpraznice< arşi, înecaţi, de-voraţi de animale sălbatice, trăzniţi,accidentaţi. Nu se fac pomeniri pentrusinucigaşi. Unele Marii şi Mării îşi ţinziua, sărbătorindu-şi “patroana” şiocrotitoarea. La fel procedează şi băr-baţii care poartă numele de Marin,Mărin sau Marian. Totuşi, unele femeise feresc să-şi serbeze acum onomas-tica, fiindcă e vorba de o adormire,amânând momentul pe la Sfântă Mă-rie Mică (8 septembrie - NaştereaMaicii Domnului).

Tot în această zi se organizeazătârguri mari, în cadrul cărora se co-mercializează obiecte confecţionatedin ceramică, oale de lut, ulcele, căni,farfurii. De fapt, după 15 august încep

târgurile şi iarmaroacele de toamnă.De asemenea, se fac hore prin sate. ÎnŢara Oaşului (de exemplu, la Certeze)se ţine dansul la ciupercă. Ciupercaeste locul în care se desfăşoară horeleîn sărbători. Aici se “gioacă” până sea-ra târziu, creştinii povestind minunileMaicii Domnului făcute atunci când“i-au prins jidovii feciorul”. În aceastăzi, rodul viilor începe să se coacă şi,ca atare, se tocmesc pândarii, luân-du-se măsuri de protecţie a podgorii-lor. Bărbaţii îşi schimbă pălăria cu că-ciula. Este bine ca oamenii să mănân-ce acum pentru prima dată strugurişi miere de albine. Despre strugurivorbesc şi unele stihuri, ca de pildă<

“Iar (numele persoanei)să fie curat, luminatCa steaua din cer,Ca roua din câmp,Ca strugurii în vieÎn ziua de Sfântă Mărie.”Totodată, acum este vremea când

turmele de oi “scoboară” de la munte,potrivit cântecului<

“La Sfântă Mărie Mare

Tulesc oile devaleŞi se duc şi nu mai vinPân’ la Sfântul Constantin”.În sate, toţi gospodarii se pregătesc

de ospeţe. Musafirii sunt ospătaţi cupălincă, sarmale, coptături. Fiecaregazdă îşi dichiseşte casa, şura, curtea,întreaga gospodărie, pentru a-şi în-tâmpina oaspeţii aşa cum se cuvine.

Procesiuni la mănăstirilesătmărene

Pe întreg cuprinsul judeţului SatuMare se organizează pelerinaje şi pro-cesiuni la mănăstiri. Maica Domnuluieste protectoarea tuturor călugărilorşi călugăriţelor, iar mănăstirile suntgrădinile ei. Judeţul nostru este pre-sărat cu o salbă frumoasă de mănăs-tiri, adevărate oaze de linişte, potrivitepentru unirea omului cu Dumnezeu,cu Maica Domnului şi cu Sfinţii prinrugăciune. La mănăstirile de la Bixad,Măriuş, Scărişoara, Portăriţa, Ţegheaetc. vin mii şi mii de oameni pe jos,din satele învecinate şi nu numai,

chiar şi din alte judeţe, parcurgândzile întregi, indiferent de starea vre-mii. De pildă, credincioşii din Mădă-ras călătoresc o zi şi jumătate până laMănăstirea Bixad. Niciun efort nu esteprea mare pentru a ajunge la întâlni-rea cu “Maica cerului şi a pământului”.În faţa grupurilor de pelerini mergpersoanele care poartă praporii şi cru-cile. Uneori, credincioşii sunt însoţiţide preoţii din parohiile lor. Împreunăintonează din toată inima cântări încinstea Maicii Sfinte< “O, MăicuţăSfântă”, “O, Marie Maică Sfântă”, “As-tăzi Maica-n cer se duce”, “AdormireaMaicii Domnului”, “Fecioara la mun-te”, “Maică Pururea Fecioară”, “MarieSfântă Fecioară”, “O, Maică dulce avieţii mele”, “Lacrimi mari” ş.a. Astfel,“cu cântare de mărire”, creştinii se în-dreaptă spre mănăstiri<

“Ajută-ne, Măicuţă,Să ne rugăm mereu,Să credem totdeaunaCă este Dumnezeu”.La intrarea fiecărui grup pe porţile

mănăstirii încep să bată clopotele în

semn de bun-venit. Se înconjoară detrei ori biserica mănăstirii şi din toatepiepturile răsună refrenul<

“Nu lăsa, Măicuţă,Să pierim pe cale,Căci noi suntem fiiiLacrimilor tale.Vino, Maică, iară,Nu lăsa să piarăŢara şi poporul,Turma şi păstorul”.Este o atmosferă de rugăciune cu

adevărat înălţătoare. Începe priveghe-rea de toată noaptea. În picioare (ceimai tineri) sau aşezaţi pe pături (ceimai în vârstă), credincioşii participăcu întreaga fiinţă la slujbele închinateMaicii Domnului. Se începe cu Ve-cernia, urmând Paraclisul, Acatistul,Prohodul şi Taina Sfântului Maslu.Creştinii se roagă împreună, cântă,ascultă cuvântul lui Dumnezeu pre-dicat de preoţi, sărută sfintele icoaneale Fecioarei Maria, îşi mărturisescpăcatele şi apoi aşteaptă cu nerăbdareSfânta Liturghie pentru a se uni cu Ii-sus Hristos, Fiul Mariei, prin SfântaÎmpărtăşanie. Pe lângă mănăstiri îşifac simţită prezenţa şi “precupeţii”, in-stalându-şi tarabele unde găsesc o pal-mă de loc. Se vând prăjiturele colorate,turte înşirate pe aţă, diferite mărgele,lănţişoare, iconiţe, suveniruri. Acestease dăruiesc acasă copiilor sau rude-niilor ca o amintire sau celor care n-au putut fi de faţă la sărbătoare dinmotive binecuvântate.

Aşadar, noi avem în cer o Mamăbună şi milostivă, care duce la Fiul eilacrimile şi rugăciunile noastre. Ea neajută tuturor dacă ne punem nădejdeaîn puterea ei. După cum Maica Dom-nului a fost mereu prezentă în viaţaMântuitorului Iisus Hristos, tot aşa eaeste prezentă pentru totdeauna înviaţa Bisericii lui Dumnezeu. Ea ceremilă şi ajutor de la Fiul ei pentru fie-care creştin care se roagă cu umilinţă,cu dragoste, cu credinţă şi cu pocăinţăîn faţa icoanei sfinte. Ea este apără-toarea şi mângâietoarea creştinilor,precum spune Î.P.S. Justinian Chira.În clipele cele mai grele din viaţa lor,creştinii o au drept ocrotitoare, apă-rătoare şi mijlocitoare către HristosDumnezeu. Ei i se roagă toţi ca uneiadevărate Mame şi nimeni nu rămânenemângâiat şi neajutat de MaicaDomnului.

Preot dr. Cristian Boloş

Copiii din Parohia Lip[u au fost premia\i la Festivalul de pricesnemariane pentru copii “Maic[, pururea Fecioar[“

Această sărbătoare este așteptată și cinstită de către credincioșii din jude\ aproape cu aceeași bucurie și intensitate caPaștile și Crăciunul

“Nu lăsa, Măicuţă,Să pierim pe cale,Căci noi suntem fiiiLacrimilor tale.

Vino, Maică, iară,Nu lăsa să piarăŢara şi poporul,Turma şi păstorul”.

Adormirea Maicii Domnului - Sfânt[M[rie Mare - în tradi\ia s[tm[renilor


S~N~TATEUltimele cercet[ri în domeniu relevă faptul că muzica modific[ undele cerebrale și frecvenţa

cardiacă și că sensibilitatea la durere, pulsul, tensiunea și respiraţia sunt influenţate de ritmulmuzicii sau de anumite lungimi de undă. Așadar, dacă vei asculta o muzic[ lentă, în consecinţăvei fi calm și relaxat, iar pulsul ţi se va modifica ușor. În schimb, când vei asculta o melodie zgo-motoasă te va cuprinde teama, vei fi mult mai stresat, iar ritmul cardiac se va accelera.

Stresul, insomnia sau anxie-tatea se pot trata acum prin me-tode care nu necesită intervenţiamedicului, ba chiar puteţi scăpade aceste probleme prin metodela care nici nu v-aţi gândit. Ca-nalele mass-media, dar și medi-cii, ne pun mereu în alertă cu pri-virea la boala secolului, care estestresul și care atrage în urma ei șio serie de efecte secundare pre-cum insomnia sau anxietatea.

Dacă și dumneavoastră suferiţi deaceste afecţiuni și aţi încercat o serie detratamente medicamentoase, însă fărăniciun rezultat, specialiștii vă propunsă încercaţi și o serie de metode alter-native prin care să găsiţi rezolvarea pecare o c[utaţi.

Terapia prin muzicăsau meloterapia

Se spune că terapia prin muzică estefolosită încă din antichitate și că prinintermediul ei vechii greci tratau febrasau bolile mentale. Aceștia consideraucă orice afecţiune este cauzată de un de-zechilibru apărut în ordinea cosmică șică sunetele muzicale sunt în măsură sărestabilească armonia universal[. Astfel,terapia prin muzică se folosea încă dinvechi timpuri pentru a-i revigora pe cei

deprimaţi și pentru a-i încuraja pe ceicare plecau la luptă. Psihoterapeuţii suntde părere că meloterapia reprezintă ometodă de vindecare sau atenuare a sim-ptomelor unor boli.

Ultimele cercet[ri în domeniu relevăfaptul că muzica modific[ undele cere-brale și frecvenţa cardiacă și că sensibi-litatea la durere, pulsul, tensiunea și res-piraţia sunt influenţate de ritmul muzi-cii sau de anumite lungimi de undă.Așadar, dacă vei asculta o muzic[ lentă,în consecinţă vei fi calm și relaxat, iarpulsul ţi se va modifica ușor. În schimb,când vei asculta o melodie zgomotoasăte va cuprinde teama, vei fi mult maistresat, iar ritmul cardiac se va accelera.La polul opus se află melodiile roman-tice, care domolesc tensiunea nervoasă.După numeroase teste, specialiștii auconstatat că o singură melodie roman-tică, cerebrală, scade nivelul stresuluicu 19%.

Așadar, pentru liniștea ta, în situaţiitensionate este indicat să asculţi muzicăclasică și să te relaxezi cu melodii ro-mantice, compuse special cu efecte in-viorătoare sau pline de armonie.

Sportul te scapă de stres

O altă metodă la fel de eficientă dea scăpa de stres este sportul, care dacăeste practicat cu regularitate te ajută săai o viaţă fericită și un corp sănătos.

Un bun exemplu în acest sens sunt

sportivii de performanţă care în ciudaanilor reușesc să-și menţină mintea lim-pede și trupul plin de vitalitate. Cu si-guranţă vă este cunoscut și termenulplimbărilor lungi în natură care au efectterapeutic, însă pe lângă această activi-tate relaxantă specialiștii vă recomandăsportul în general, dar și o serie deexerciţii antistres ușor de efectuat, plă-cute și eficiente.

Mai mult decât atât, sportul este be-nefic și pentru că mută atenţia de la gri-jile cotidiene și de la responsabilităţilede la job pe ceea ce aveţi de făcut în salade forţă sau pe teren. Practic, atuncicând faci exerciţii, mintea se concen-treaz[ pe realizarea mișcărilor specifice,reușind astfel să se elibereze de alte gân-duri, acest lucru funcţionând practic cao meditaţie. Bineînţeles, important estesă combinăm exerciţiile efectuate cu otehnică de respirat corect.

Numeroase persoane experimentea-ză o stare de bună dispoziţie și de îm-plinire după ce termină o ședinţă desport, iar aceste stări pozitive se păs-trează și după aceea, anulând astfel ten-siunea psihică. Tocmai de aceea, spe-cialiștii ne recomandă să luăm în con-siderare sportul ca pe o tehnică eficientăde relaxare. Orice, de la tenis și înotpână la spinning și pilates, ajută la re-ducerea disconfortului psihic acumulatpeste zi.

Important este să te ţii de acesteexerciţii odată ce le ̀ ncepi, deoarece nu-

mai așa te veiputea bucurape deplin debeneficiilelor.

Alimenteantistres

Dacăsunteţiobișnuiţi să auziţi frecvent doar de pas-tile antistres, specialiștii vă propun săîncercaţi și alimentele antistres, carepromit să vă scape de cea mai întâlnităafecţiune a omului modern.

O serie de alimente, legume sauplante cu efect calmant sunt recunos-cute a fi niște adevăraţi inamici ai uneistări de spirit tensionate. Specialiștiinutriţioniști spun că cele mai eficientealimente în combaterea stresului suntnucile, alunele, dar și alte seminţe bogateîn vitamine și săruri minerale.

Nucile conţin o cantitate însemnatăde cupru, care ajută la buna funcţionarea celulelor implicate în relaxarea psihicăși a sănătăţii creierului. Migdalele conţinvitaminele B și E, dar și magneziu șizinc. Vitaminele din complexul B șimagneziul produc hormonul fericirii,serotonina, iar secreţia acestui hormonla nivel cerebral aduce starea de bunădispoziţie aproape instantaneu.

Susanul conţine o substanţă numitătriptofan, un aminoacid esenţial orga-

nismului, care reușește să inducă som-nul natural, reduce sensibilitatea la du-rere, tensiunea nervoasă și anxietatea.De aceea seminţele de susan sunt con-siderate un antidepresiv natural.

Şi cerealele se pare că aduc un aportde energie prin glucidele cu absorbţieprelungită pe care le conţin și tocmaidin acest motiv sunt indicate persoane-lor care au o viaţă agitată, dorm puţinși sunt obosite.

Cacao crește secreţia de serotonină,hormonul fericirii, iar secreţia acestuihormon la nivel cerebral aduce stareade bună dispoziţie. O tabletă de cioco-lată cu până la 80% cacao vă poate în-dulci în anumite momente și simţurile,dar și starea de spirit.

Specialiștii sunt de părere însă că es-te mai bine să prevenim astfel deafecţiuni decât să le tratăm. Cel mai bineputem face acest lucru având o dietăechilibrată și un stil de viaţă sănătos.

Adriana Tivadar

Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r

nr. 1, jud. Satu Mare, ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST

O pastilă cu extract de roşii are ca-pacitatea de a încetini procesul de îmbă-trânire a pielii, care este de obicei acce-lerat de acţiunea razelor solare, afirmăoamenii de ştiinţă germani.

Din cauza valurilor de căldură totmai frecvente, mulţi oameni au folositcreme antisolare în vara acestui an. Cutoate acestea, cercetătorii afirmă că acesteproduse nu îi protejează pe oameni îm-potriva unor radiaţii solare potenţial pe-riculoase< razele infraroşii.

Cremele antisolare convenţionalesunt concepute pentru a bloca luminaultravioletă (UVA şi UVB), acea radiaţiecare produce arsuri şi vătămări la nivelulpielii. Totuşi, aceste produse cosmeticenu blochează razele infraroşii.

Aceste raze, care au fost descoperiteîn 1800, transmit căldura, ridică tempe-ratura pielii şi se fac vinovate de căldurape care oamenii o simt atunci când stauîn soare.

Razele infraroşii alcătuiesc până lajumătate din energia soarelui (UVA şiUVB alcătuiesc împreună între 5% şi 7%)şi razele dintr-o categorie specială, in-fraroşii A, pot să pătrundă până la celemai profunde straturi ale pielii, mult maiadânc decât razele ultraviolete.

Studii realizate recent pe animale ausugerat că razele infraroşii A ar puteajuca un anumit rol în apariţia canceruluide piele, în combinaţie cu expunerea larazele ultraviolete.

Pastila cu extractde ro;ii care stopeaz[ `mb[tr]nirea pielii

Metode antistres la care nu v-a\i fi g]ndit< muzica,sportul, alimenta\ia


RE}ETE

Sup[ de linte

Fructe de mare cu spaghete sau t[i\ei

Mod de preparare<

Lintea curățată și spălată se lasă laînmuiat 3-4 ore. Într-un vas mai mare,afumăturile se călesc ușor în ulei, apoise adaugă ceapa tăiată mărunt și se că-lește și aceasta, până când devine sti-cloasă. Se ia de pe foc și se presară cuboia, apoi se adaugă zarzavaturile mă-

runțite. Lintea se strecoară și se mailimpezește o dată, se adaugă la restulde componente. Se condimentează, seadaugă circa 2 l de apă și se pune lafiert. Când toate ingredientele s-au fiert,din făină și smântână, eventual cu pu-țină apă, se face o îngroșeală, cu grijăsă nu rămână cu noduri, și se adaugă lasupă. Se mai fierbe câteva minute și seservește caldă. Pentru supa-cremă, în-ainte de a se adăuga îngroșeala, com-ponentele, mai puțin afumăturile, sescot din zeamă și se zdrobesc cu robotulde bucătărie sau cu un blender.

Ingrediente<

300 g linte, 150 g de slăninăafumată și/sau 3-400 g alte afu-mături (ciolan, cârnați, costiță,șuncă), 300 g de smântână, 2 ce-pe de mărime medie, 2 morcovi,un pătrunjel, 3-4 căței de usturoi,2-3 frunze de foi de dafin, 3-4linguri de ulei, 2 linguri de făină,o linguriță de boia de ardei, sare,piper, eventual bază pentru

mâncăruri.

Mod de preparare<

Punem la fiert apă în două vase<unul pentru spaghete, iar în cel[lalt,când apa clocotește, fructele de marese opăresc timp de circa 2-3 minute,nu mai mult. Într-o tigaie antiaderentă,

usturoiul pisat se călește foarte puținîn ulei de măsline, doar cât să facă ospumă, se adaugă chili și fructele demare și se călesc toate împreună încă2-3 minute. Se mai adaugă roșiile bu-cățite și pătrunjelul mărunțit și se maicălesc în zeama proprie, până când toa-te ingredientele se înmoaie puțin și lasăun sos. Se condimentează și se ames-tecă totul cu spaghetele fierte și stre-curate. Se servește cu felii de lămâie.

Ingrediente<

500 g fructe de mare (congelate),500 g de spaghete sau tăiței, 5-6linguri de ulei (preferabil ulei demăsline), 4 căței de usturoi, o lin-guriță de chili mărunțit, 6-8 bu-căți de roșii ornamentale sau ro-șii mici, o legătură de frunze depătrunjel mărunțite, o lămâie, sa-re și piper, eventual un vârf de

cuțit de nucșoară răzuită.

:arlota, ca la bunica

Mod de preparare<

Într-un vas termorezistent se ames-tecă ouăle cu zahărul. Se adaugă făin[și cacao, amestecând continuu cu untel. Apoi se mai adaugă zahărul vanilat,coaja de lămâie și 1/2 l de lapte călduț.

Se fierbe la foc mic, amestecând con-tinuu. Apoi se pune și restul de lapte șise mai lasă la fiert până când șarlotaîncepe să se lege. Când s-a ajuns la con-sistența dorită, se ia de pe foc și se adau-gă untul. Se amestecă bine și se toarnăîn căni sau forme umezite. Se lasă lafrigider circa 2 ore, apoi se ornează di-rect în pahar sau răsturnată pe o far-furie. Se poate orna cu cele mai diversebunătăți, oferindu-i chiar forma unuiminitort.

Ingrediente<

Un litru de lapte, patru ouă, treilinguri de cacao, șase lingurimari de zahăr, două linguri defăină (sau amidon alimentar), 2plicuri de zahăr vanilat, coajarasă de la o lăm]ie, 100 gramede unt și bucățele de nuci, alune,cocos, stafide, ciocolată, gem sau

vișine pentru ornat.

Cl[tite cu fructe de p[dure

Mod de preparare<

Clătitele se prepară după rețeta cla-sică (se amestecă făină, ouă, lapte, pu-țină sare și bicarbonat, iar apoi se pră-jesc într-o tigaie). Fructele spălate seamestecă cu 2 linguri de zahăr și se lasăla frigider circa două ore, după care se

toarnă într-o strecurătoare, iar siropulrezultat se lasă să se scurgă într-un pa-har. Budinca se fierbe conform rețeteide pe ambalaj, dar de data aceasta sefolosesc doar 400 ml de lapte și 3 lin-guri de zahăr, apoi se răcește ameste-când. Când budinca s-a răcit complet,se adaugă fructele, se amestecă ușor,iar cu această cremă se umplu clătitele,apoi fie se rulează, fie se împătură înpatru. Se poate orna cu frișcă, boabede fructe sau cu siropul obținut ante-rior.

Ingrediente<

10 clătite, un pahar de fructe depădure (de care găsiți< zmeură, afi-ne, eventual mure), un praf de bu-dincă (se poate utiliza de zmeură,de fructe de pădure, de vanilie,sau eventual cu frișcă), 400 ml lap-te dulce, 5 linguri de zahăr, un

plic de zahăr vanilat.

Aspectul neplăcut de “coajă deportocală” poate fi îndepărtat cuajutorul masajului anticelulitic.Acest tip de masaj se efectuează înzonele afectate, cu ajutorul unorcreme, geluri și uleiuri speciale,obţinându-se îmbunătăţirea aspec-tului pielii, în urma intensificăriicirculaţiei sanguine.

Cum ;tim c[ ;edin\ele de masaj anti-celulitic nu sunt la `ndem]na oricui, `\ipropunem c]teva solu\ii simple, ieftine,dar eficiente< creme care sunt u;or de pre-parat ̀ n cas[, chiar cu ingrediente din pro-pria buc[t[rie.

Produsele cosmetice anticelulitice am-plifică arderea grăsimilor depozitate înţesutul conjunctiv și favorizează refacereafibrelor de colagen distruse de mărirea învolum a celulelor adipoase. Printre solu\iilecele mai eficiente sunt crema cu ulei dem[sline, cu aloe vera sau tratamentul cuavocado.

Cremă sau solu\ie cu uleide măsline

Amesteci 6 linguri de ulei de măsline,6 linguri de gel de aloe vera, 4 fiole cu vi-tamina A, 4 fiole cu vitamina E, câteva pi-cături de tinctură de propolis și o jumătatede linguriţă de cremă de gălbenele. Puicrema obţinută într-o cutie și o ţii într-unloc răcoros.

Pentru solu\ie cu ulei de m[sline ames-tecă 6 linguri de ulei de măsline cu 6 linguride gel de aloe vera, 4 fiole cu vitamina A,4 fiole cu vitamina E și 4 fiole cu elastină.Adaugă câteva picături de tinctură de pro-polis și o jumătate de linguriţă de cremăde gălbenele. Soluţia obţinută trebuie apli-cată zilnic, printr-un masaj de minim 5minute, pe zonele afectate de vergeturi.

Cremă cu aloe veraÎntr-un bol pui 50 ml ulei de măsline,

30 ml gel de aloe vera, 4 capsule vitaminaE și 2 capsule vitamina A, le amesteci și lepui într-o veche cutie de cremă. O aplicipe piele după duș, ca să fie mai ușor ab-sorbită de piele.

Tratament cu avocadoAi nevoie de< un fruct de avocado, 2

linguri ulei de măsline extra virgin, suculde la o jumătate de lămâie, 2 capsule de vi-tamina E, 10 picături de vitamina A ule-ioasă, tinctură de rostopască și de gălbe-nele. Pasează fructul de avocado până cânddevine ca o pastă și adaugă restul ingre-dientelor. Din tincturi vei pune câteva pi-cături, în funcţie de doza prescrisă în pros-pect, dependentă de modul de fabricare.Aplică crema obţinută pe vergeturi în fie-care seară și las-o să acţioneze timp de 30de minute.

De ajutor în cazul celulitei sunt și tra-tamente blânde de împachetări cu argilă,zaţ de cafea ori ceai verde. Dac[ nu sunte\idispus[ s[ pierde\i timp ̀ n prepararea unorm[;ti sau creme acas[, ave\i ;i varianta dea achizi\iona produse din comer\ care auaceste ingrediente. Regimul alimentarechilibrat ajută mult în acest caz, favori-zând proprietăţile anticelulitice ale creme-lor.

A consemnat Mirela F.

Uleiul de m[sline,avocado ;i aloe verate scap[ de vergeturi

;i celulit[

Cum ;tim c[ ;edin\ele de masaj anticelulitic nu sunt la `ndem]na oricui, v[ propunem c]teva solu\ii simple,ieftine, dar eficiente< creme care sunt u;or de preparat `n cas[, chiar cu ingrediente din propria buc[t[rie.Produsele cosmetice anticelulitice amplifică arderea grăsimilor depozitate în ţesutul conjunctiv și favorizeazărefacerea fibrelor de colagen distruse de mărirea în volum a celulelor adipoase. Printre solu\iile cele mai eficientesunt crema cu ulei de m[sline, cu aloe vera sau tratamentul cu avocado.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Anul 2015 este, conform spe-ciali;tilor ̀ n amenaj[ri interioare,anul ̀ n care luxul se ̀ mplete;te cuelementele decorative rustice ;icu cele inspirate de tradi\ie,cre]nd decoruri simple ;i specta-culoase `n acela;i timp.

~n acest an decorul nu va fi dictatde un stil anume, de o singur[ culoaresau de o serie restr]ns[ de materiale ;ifinisaje. Se va pune mare accent pe`mbin[rile ;i asort[rile ingenioase carevor duce la ob\inerea unui decor de-osebit, plin de personalitate. Dac[ vre\is[ ave\i casa `n pas cu moda, iat[ caresunt principalele tendin\e `n materiede amenaj[ri ale anului 2015.

1. Stiluri interioare la mod[`n 2015

Dac[ v[ pricepe\i s[ combina\i ele-mente ale stilului modern cu elementespecifice stilurilor retro, rustic sau eco,anul 2015 este anul dumneavoastr[.Compune\i, a;adar, un decor folosindornamente, finisaje ;i piese de mobilierce provin din dou[ sau trei stiluri dis-tincte. Personalizarea locuin\ei estecheia. De exemplu, dac[ v[ ve\icump[ra mobil[ nou[ pentru living,ar fi bine s[ `ncerca\i s[ v[ ab\ine\i dela accesoriile propuse de acela;i ma-gazin, dac[ nu vre\i s[ ave\i un livingde serie, identic, poate, cu cel al veci-nului de scar[. L[sa\i imagina\ia s[zboare ;i c[uta\i chiar dumneavoastr[accesoriile potrivite, f[r[ s[ v[ fie team[c[ nu ve\i nimeri stilul.

Posterele moderne, tapetul sau au-tocolantele decorative cu imprimeu descris caligrafic vor putea fi folosite ̀ ntr-o `nc[pere mobilat[ `n stil clasic, cucondi\ia s[ se g[seasc[ o punte deleg[tur[ ̀ ntre elementele ce provin dindou[ stiluri diferite.

2. Culorile anului 2015 `n amenaj[rile interioare

Ca s[ pute\i aduce `n aceea;i`nc[pere mai multe stiluri, trebuie s[v[ asigura\i c[ a\i ales ;i paleta croma-tic[ potrivit[ pentru pere\i ;i pardo-seal[. :i ce poate fi mai potrivit dec]to palet[ cromatic[ pl[cut[ ;i discret[,care s[ v[ permit[ s[ jongla\i dup[ pof-ta inimii cu mobila ;i accesoriile?

Dar nici nuan\ele mai tari nu tre-buie date uit[rii, mai ales dac[ v[sim\i\i mai apropia\i de ele. ~ntr-un de-cor `n care accentul se pune pe stilulmodern se poate merge pe ocombina\ie de gri ;i vernil. Movul ;igalbenul mu;tar vor ar[ta bine `n in-terioare amenajate `n stil retro. Com-bina\iile de violet, albastru intens ;i rozse num[r[ ;i ele printre tendin\ele cro-matice ale lui 2015.

3. Materiale de origine natural[, pentru interioare `n pas cu moda

Lemnul, piatra natural[ ;i metalulsunt materialele vedet[. Se pune accent`n special pe lemnul vechi, reciclat, darcare p[streaz[ dovada faptului c[ nueste la prima utilizare. ~ns[ ;i lemnulnobil sau esen\ele exotice sunt prezente`n colec\iile de mobilier din 2015. Lacapitolul finisaje, este momentul s[ de-

cora\i unul dintre pere\ii casei dum-neavoastr[ `n parchet sau lambriu dinlemn.

Piatra natural[, `n mod specialmarmura - exponentul luxului - este ;iea prezent[ `n amenaj[rile interioareat]t sub form[ de finisaj, c]t ;i `n cali-tate de parte integrant[ a unor piesede mobilier, precum blatul de lucru dinbuc[t[rie. ~n locuin\ele de lux marmu-ra alb[ poate fi introdus[ ;i sub formaobiectelor sanitare din baie< cad[, la-voar sau c[di\a cabinei de du;.

Metalul a devenit ;i el tot mai pre-zent `n decor, fiind folosit mai ales `ncrearea unor piese de mobilier cu des-ign deosebit< canapele, scaune, fotoliietc. Pentru 2014, designerii recoman-dau folosirea cuprului `n calitate deelement decorativ al interiorului. ~n2015, pe l]ng[ cupru, pute\i folosi at]tmetale ̀ n nuan\e aurii, c]t ;i pe cele ̀ nnuan\e argintii.

Alte materiale care v[ pot `nfru-muse\a casa astfel `nc]t s[ fie `n ten-din\ele anului 2015 sunt pielea natu-ral[, bronzul, ̀ mpletiturile din r[chit[;i \es[turile din fibre naturale.

4. Natura – element decorativ`n tendin\e

Ce alt element v[ poate `nfrumu-se\a casa la fel ca elementele inspiratede natur[? Anul acesta se pune mareaccent pe diverse finisaje ;i decora\iunicu imprimeu floral sau vegetal, pe cu-lori ce te duc cu g]ndul la cerul albas-tru, p[durile `nverzite sau p[m]ntulp]rjolit de soare.

Folosi\i ;i combina\i ̀ n decorul ca-sei dumneavoastr[ tapet decorativ cuimprimeu floral, achizi\iona\i c]tevaghivece cu plante de apartament saupur ;i simplu zugr[vi\i pere\ii `nnuan\e pl[cute de vernil. Dup[ cum sevede, aceast[ tendin\[ nu implic[ nicicine ;tie ce cheltuieli, dar nici un deranjprea mare.

5. Recicla\i

Nu este o noutate c[ folosirea ma-terialelor reciclate ̀ n decorul casei estela mod[ de c]\iva ani buni. Dac[ sun-te\i o fire creativ[ ;i artistic[, uita\i-v[`n jur ;i vede\i ce obiect vechi poate fitransformat `n ceva nou ;i util pentrucasa dumneavoastr[. Aceast[ tendin\[v[ va ajuta s[ v[ personaliza\i locuin\aa;a cum dicteaz[ trendurile anului2015, s[ economisi\i bani ;is[ crea\i ceva unic.

Ca s[ pute\i aduce ̀ n aceea;i ̀ nc[pere mai multe stiluri, trebuie s[ v[ asigura\i c[ a\i ales ;i paletacromatic[ potrivit[ pentru pere\i ;i pardoseal[. :i ce poate fi mai potrivit dec]t o palet[ cromatic[pl[cut[ ;i discret[, care s[ v[ permit[ s[ jongla\i dup[ pofta inimii cu mobila ;i accesoriile?

Tendin\ele anului 2015 `n materie de amenaj[ri interioare


DIET~

Consumul de ciocolată ar pu-tea fi “asociat” cu un risc redus deboli cardiovasculare, potrivit cer-cetătorilor britanici de la Univer-sitatea din Aberdeen, care totuşinu oferă nicio dovadă a unei le-gături directe între cacao şi bu-năstarea arterelor.

Consumul de ciocolat[ neagră a fostdeja asociat în trecut, în mai multe studii,cu o sănătate cardiovasculară mai bună,dar nu a fost stabilită cu claritate niciorelaţie de la cauză la efect. Pentru aceststudiu, un grup de cercetători britanicis-au concentrat pe analiza corelaţiilordintre consumul de ciocolată şi sănătateacardiovasculară a unui grup de 25.000de bărbaţi şi femei rezidenţi în Norfolk(estul Marii Britanii) în medie pe par-cursul unui deceniu. Ei au pus în relaţiecantitatea de ciocolată pe care partici-panţii au declarat că o consumă cu dateleprivind sănătatea cardiovasculară< nivelulcolesterolului, apariţia accidentelor car-diace şi a accidentelor vasculare cerebrale(AVC) etc.

Mereu tineri

Din observaţiile cercetătorilor reiesecă din punct de vedere statistic cei careau declarat un consum mai mare de cio-colată suferă mai puţin de boli cardio-vasculare. "Conform acestui studiu, unconsum crescut de ciocolată, de până la100 de grame pe zi, este asociat cu un riscmai mic de boli coronariene şi de accidentvascular cerebral", au declarat cercetătoriiîntr-un articol publicat online în revistabritanică de specialitate 'Heart'.

Însă echipa condusă de profesorulPhyo Myint de la Universitatea din Aber-

deen recunoaşte că cei care mănâncă maimultă ciocolată sunt în medie mai tineri,au mai puţină grăsime, sunt mai sănătoşişi practică mai mult sport. Prin urmare,este posibil ca mai ales acest stil de viaţădecât ciocolata să facă din acest grup unulîn care bolile cardiovasculare nu consti-tuie o problemă majoră de sănătate.

De asemenea, cei care ştiu că suntexpuşi riscului de boli cardiovascularepot avea tendinţa să limiteze consumulde ciocolată, considerând că adoptă odietă mai potrivită, au observat cercetă-torii. "Cu toate acestea, elementele acu-mulate prezentate în acest studiu suge-rează că un consum ridicat de ciocolată

ar putea fi asociat cu un beneficiu car-diovascular", conchid cercetătorii.

Conform site-ului csid.ro, nutriţio-nistul Arnaud Cocaul, de la spitalul pa-rizian Pitié Salpetriere, a afirmat că estevorba despre un "studiu observaţional,cu toate limitele sale". "Un producătorindustrial nu îl poate folosi ca argumentpentru vânzări", a mai declarat el.

Alt specialist parizian în nutriţie,Pierre Azam, a subliniat la rândul său căacest tip de studiu nu oferă nici o certi-tudine în materie de sănătate publică. Elşi-a manifestat îngrijorarea în legăturăcu "daunele" pe care acest tip de studiule poate produce în rândul populaţiei.

Ciocolata ne men\ineinima s[n[toas[

Un studiu realizat de UniversităţileMelbourne şi Deakin demonstrează olegătură evidentă `ntre alimentaţie şianumite deficienţe mentale.

Practic studiul spune că dieta şinutriţia sunt factori cheie pentru să-nătatea mentală. Cercetătorii demons-trează că nutrienţi precum Omega 3,complexul de vitamine B, colina, fie-rul, zincul, magneziul, S-adenosyl me-tionina, vitamina D şi anumiţi ami-noacizi au o legătură directă cu sănă-tatea creierului.

Sarea si pubertatea

Un studiu realizat pe şoarecihrăniţi cu o cantitate de alimente de3,4 ori mai ridicată decât cea zilnic re-comandată a arătat că un aport ridicatde sare produce o amânare semnifi-cativă a pubertăţii. Studiul prezentatla Congresul European de Endocrino-logie de la Dublin a arătat că şi şoareciicărora le-a fost exclusă sarea au avut`ntârzieri ale pubertăţii.

Ceea ce i-a dus pe cercetători săajungă la concluzia că aportul de sareeste necesar pentru instalarea puber-tăţii, Însă excesul poate afecta sănăta-tea aparatului reproducător. O puber-tate `ntârziată poate duce la problemecomportamentale, stres şi fertilitatescăzută.

Sarea ;i efectele ei

Cura de detoxifiere nu trebuieconsiderată a fi o pedeapsă la caresă te supui pentru a compensa epi-soadele de exces de orice natură.Obiectivul acesteia este de a-ţi re-găsi vitalitatea și energia, de amânca cu plăcere, reducând lamaxim efectele toxice ale alimen-telor, de a restabili echilibrul psi-hic și starea de bine și, de ce nu,de a obţine un tonus fizic`mbun[t[\it.

Prin acest plan alimentar nu vei re-zolva problema kilogramelor în plus,ci mai degrabă vei avea o piele mai lu-minoasă, un aspect sănătos, celulita șiretenţia de lichide ameliorate, somnulmai profund și mai odihnitor, stareade spirit optimistă și pozitivă - pe scurtvei fi în formă maximă! Specialiștii aupropus un program de detox de 7 zile,iar cel mai important lucru pentru areuși să îţi purifici organismul în doaro săptămână este să respecţi câteva sfa-turi simple!

M]ncarea trebuie să fie proasp[t[

Asigură-te că toate alimentele suntproaspete - nu în conservă, cutii sauîmpachetate și modificate pentru a leprelungi viaţa pe raft. Va trebui să facicumpărături cam de două ori pe săp-tămână, deoarece alimentele se vorstrica mai repede, însă acest lucru teva încuraja să le și consumi mai repe-de.

F[r[ alimente procesateCu toate că această regulă este ase-

mănătoare cu cea dinainte, trebuie săștii că prin “mâncăruri procesate” numă refer doar la fast-food - ai fi sur-prinsă să vezi câte produse procesateexistă despre care se spune că ar fi “să-nătoase”, dar care sunt, de fapt, destulde procesate încât să îţi deregleze hor-monii responsabili cu arderea grăsi-milor. Așadar, sunt interzise sucurileconcentrate sau cerealele “sănătoase”care, de fapt, au o tonă de conservanţi.

Ca să fie mai simplu, timp de o săptă-mână ar trebui să mănânci doar fructe,legume, ouă, carne, pește, curcan, nuci,seminţe, legume, fasole și linte.

Alcoolul, interzis!Deși sfaturile precum “un pahar de

vin pe zi ajută la sănătatea inimii” suntrisipite peste tot în ultimul timp, tre-buie să știi că alcoolul, indiferent decantitatea în care îl consumi, nu te vaajuta să scapi de kilogramele în plus!

Fără zahăr ;i îndulcitori artificiali

Timp de o săptămână, elimină za-harurile din alimentaţia ta! Acestea nunumai că vor împiedica curăţarea or-ganismului, dar sunt mai nocive chiarși decât grăsimile în ceea ce priveștesilueta. Așadar, fără zahăr, miere, siro-puri sau stevie!

Fără lactateAcestea nu numai că au conser-

vanţi, dar sunt și pline de zahăr și altesubstanţe dăunătoare organismului petermen lung.

Fără produse pe bază de grâuPâinea, pastele, cerealele, prăjitu-

rile, biscuiţii sau supele-cremă careconţin făină sunt total interzise în pe-rioada de detoxifiere. Chiar dacă elesunt, în general, pline de fibre necesareorganismului, produsele pe care noi lecumpărăm și care ajung pe masa noas-tră sunt atât de procesate chimic încâtîn loc să beneficiem de nutrienţii pecare îi conţin ajungem să ne otrăvim șisă stresăm sistemul digestiv.

Produse organice Încearcă să te hrănești cu produse

bio, cât de des poţi, pentru a evita ali-mentele cu pesticide, hormoni decreștere sau alte chimicale folosite înmâncăruri pentru a încetini capacitateaorganismului de a metaboliza grăsimi-le. Alege alimente proaspete, din sursesigure, care să îţi ofere vitamine și mi-nerale și care să te ferească de aditivi șisubstanţe nocive!

Vitalitate ;i energieprin detoxifiere

Timp de o săptămână, elimină zaharurile din alimentaţia ta! Acestea nu numai că vor împiedicacurăţarea organismului, dar sunt mai nocive chiar și decât grăsimile în ceea ce privește silueta.


Dup[ ce s-a aflat de existen\aCoroanei Sf]ntului :tefan s-auf[cut mari serb[ri `n Ungaria ;ila Viena. Credem c[ nu a fost unlucru f[r[ de folos ;i mai ales pen-tru a da istoriei informa\ii asupraoriginei acelei coroane. Aceast[coroan[ se refer[ la secolul al X-lea al erei cre;tine.

~n anul 997 murind Geza al patrulea,duce al Ungariei, dup[ intrarea lor ̀ n Pa-nonia, a avut succesor pe fiul lui :tefan,care cu toate c[ era tinerel nu a avut maimare dorin\[ dec]t s[ vad[ toat[ \ara ;ipe unguri ̀ ntor;i la cre;tin[tate. :i pentruca acesta s[ o dob]ndeasc[ era nevoie s[fac[ pace cu to\i vecinii, cunosc]nd c[pacea nu se stabile;te a;a de u;or f[r[`n\elegere ;i dreptate, ea trebuie f[cut[pentru to\i. Trebuie re\inut c[ ungurii lavenirea lor ̀ n C]mpia Panoniei erau bar-bari ;i adorau ̀ nc[ zeii, ungurii se revol-tau cu violen\[ jefuind cet[\i ;i sate ;ierau ni;te pr[d[tori de temut `n lumeacre;tin[.

Atunci :tefan, mobiliz]nd o;tirile sa-le, pleac[ ̀ mpotriva rebelilor unguri, careerau la Veszprem, ;i-i ̀ nvinge. Voios pen-tru aceast[ victorie ;i ap[r]nd-o cu totajut[torul ceresc, acolo `n locul b[t[lieiconstruie;te o m[n[stire mare, care od[dur[ lui Cean Martin. :i plin de zel ;ide speran\[ din acel timp `nainte juneleDuce :tefan nu cugeta dec]t a propaga`n Ungaria religia cre;tin[. :i pentru cas[ atrag[ asupra lui binecuv]nt[rilecere;ti f[cea mari plec[ciuni ;i adeseori`l vedeau la pragul bisericiiprostern]ndu-se ;i pl]ng]nd. Apoi tri-miser[ pretutindeni apostoli zelan\i ;i`ndat[ alergar[ `n spatele dorin\eipreo\ilor ;i a c[lug[rilor cu mult[ ;tiin\[;i virtute.

Cel mai distins dintre ace;tia a fostAstrik, ce se chema altminteri Anastasiu.Ducele :tefan face `ndat[ a se pronun\acu o m[rturisire ̀ n numele Sf]ntului Be-nedict ;i ̀ ncredin\]ndu-l că vor sta, abia`mpreun[ cu el ;i cu energia sa ;i cucuv]ntul unor eclezia;ti a;a pentru a eli-mina de tot din statul s[u idolatria, pen-tru c[ la venirea ungurilor `n Panoniaerau barbari.

~n acest fel toat[ Ungaria s-a declaratcre;tin[. :tefan a v[zut c[ nu s-ar puteaconcentra f[r[ de p[stori. Plin de solici-tudine, `mp[r\i \ara `n zece episcopate.Centrul era Strigoniu pentru ca acest locs[ fie mitropolie. Un scaun `l a;az[ `nCalacia ;i a vrut ca Astrik s[ fie episcop.

Cu toate acestea, bine;tiind Ducele:tefan c[ toate veneau ca s[-i `nt[reasc[

autoritatea f[r[ de care pl[cerea pontifi-cului de la Roma la 1000 ;i patru anidup[ moartea t]rzie a lui Enedi Astrik`n Roma. Astrik a cerut de la Papa con-firmarea episcopatelor ;i totodat[ s[ pri-measc[ ;i Coroana Regeasc[ ca ̀ n aceast[demnitate s[ poat[ mai u;or s[ pun[ `nopera marilor sale proiecte de cre;tini-zare a ungurilor.

Astrik (cunoscut ;i cu numelede Anastasius, Astericus, Ascrick, Astrissicus) a devenit primul arhiepiscop al Bisericii Catolice din Ungaria

Astrik, plecat la Roma, c[l[tori zi ;inoapte cu cea mai fierbinte dorin\[ de ainforma despre toate cele ce a f[cut Du-cele :tefan, Domnul s[u `n Ungaria, s[mai arate ;i alte ̀ mprejur[ri speciale pen-tru cre;tinare.

Tot `n acela;i an Miska, Ducele Po-loniei, ̀ ntorc]ndu-se la credin\a catolic[`mpreun[ cu poporul s[u, cerea de la Pa-pa tot acelea;i lucruri care le cerea ;i :te-fan. Silvester al II-lea a confec\ionat ocoroan[ spre a \ine fruntea lui Miska ;ispre a-l saluta ca rege pentru lucrurilebune pe care le f[cuse poporului polonezc]t ;i Poloniei. Cu o zi ̀ nainte de cea des-tinat[ spre a consemna despre CoroanaPoloniei, Astrik intr[ `n Roma, care seprezenta ca un vis `n noaptea creatoare,unde i se p[ru c[ vede un sol care-i zise<m]ine va veni la tine un delegat de lana\iunea ungureasc[, care te va ruga s[voie;ti cu autoritatea ta pentru a urmaCoroana Regeasc[ a ducelui :tefan careo cere pentru meritele lui ;i d[-i Coroanacare o \ii fiind confec\ionat[ pentru po-lonezi (Antonio Bonfini Rerum Ungari-carum Decales, p. 136)

Diminea\a se prezentar[ Astrik ;i fi-ind introdus cum era datina ̀ n consisto-riu, spune pe scurt ceea ce :tefan f[cuse`n Ungaria `n folosul religiei catolice`mpreun[ cu poporul s[u ;i face cunos-cute bisericile ridicate de el ;i la urm[ acerut Coroana Regeasc[. Senatul Cardi-nalilor dup[ ce ascultar[ cu cea mai marepl[cere a hot[r]t ;i a judecat ca :tefan s[fie demn de Coroan[. Apoi m[ rug[ s[transmit c[ pontifecele a aprobat cu au-toritatea sa suprem[ s[ transmit toatecele ce f[cuse Ducele :tefan acela;i ;ispre l[rgirea demnit[\ii pentru a-i con-cede dreptul ca s[-i poarte `nainte cucrucea `n solemnit[\ile ministerului s[uregesc ca unui legat apostolic. El Hana al[udat pe :tefan prea mult, mul\umin-du-i pentru binele ce face ;i consemn]nddreptul lui la Coroan[ zise< c[ voios o s[

o trimit[ `n semn de recuno;tin\[ ;i deiubire. ~ns[ cu Coroana va trimite ;i oscrisoare `n care se va ar[ta< "Lega\iino;tri ;i mai ales amici\ia noastr[ ca fra\iAstrik episcopul Kalocei, au umplut debucurie inima noastr[ ;i ;i-au `mplinitmisiunea lor cu at]t mai u;or, fiindc[mai d]nd semne de la Dumnezeua;tept[m sosirea lor de la o na\iune carene era mai necunoscut[. Fericile sale aleDucelui :tefan fiind prevenit[ de unnun\iu ceresc ;i ̀ ndreptat[ de ministerulini\ierilor a fost o chemare de la Dum-nezeu `nainte de am fi ajuns noi a o as-culta. Spre adev[r aceasta nu e nici de lacel ce are, nici de la cel care cere, ci de laDumnezeu care \ine mai uni\i oamenii;i st[p]ne;te lumea ;i arat[ lucr[rile pro-funde ;i `ngropate `n `ntuneric pentruc[ lumina e cu el, acea lumin[ ce lumi-neaz[ pe tot omul ce vine ̀ n lume. ~naintede toate mul\umim lui Dumnezeu Tat[lNostru, Duhului nostru ceresc, care `nzilele noastre a aflat un David `n fiul luiCeica, care nu este altul dec]t :tefan, unom dup[ inima sa, ;i lumin]ndu-l cu ce-reasc[ lumin[ l-a ridicat spre na;tereapoporului s[u, dreapta na\iune ungu-reasc[. L[ud[m drept acea pietate anoastr[ c[tre Dumnezeu ;i respectul nos-tru c[tre Catedrala Apostolic[ `n urmatrebuin\ei avute a marilor libert[\i, cucare prin mijlocirea c[r\ilor ;i a solilorno;tri a\i ̀ nchinat la biserica ApostolilorSf]n\ilor Petru ;i Pavel ;i na\iunea un-gureasc[ a c[rei cap sunte\i precum totceea a lui ;i al nostru neb[g]nd afar[`ns[;i persoana noastr[.

Act minunat care arat[ de la sineaceea ce voi cere\i de la noi. Nu zicemmai mult pentru c[ nu e lips[ a l[uda peDucele :tefan de fapte ;i de ̀ nsu;i Dum-nezeu. Tot ce a\i cerut, titlul de Rege ;iMitropolia de la Strigoniu ;i episcopatelecelelalte, cu autoritatea noastr[ ;i aferici\ilor apostoli Petru ;i Pavel, noiav]nd semne ;i porunc[ de la Dumnezeudin toat[ inima v[ acord[m cubinecuv]ntarea Senatului Apostolic ;i anoastr[. :i mai ales sinceritatea voastr[la `nchinat Senatului. Pentru persoanavoastr[, na\iunea ungureasc[, prezint[;i `n viitor, noi percepem c[ suntpreten\iile sfintei biserici Romane ;i o`ncredin\[m guvernului ;i domniei voas-tre ;i succesorilor vo;tri acelor pe care ̀ ireprezenta\i.

Ace;tia c]nd vor fi ale;i vor fi \inu\ipentru a da ;i ei nou[ ;i urma;ilor no;triprin cine au respect, a persevera `n cre-din\a catolic[ ;i a se adapta. (Acta Sancti2 septembrie Vita :tefan Disscri, nr. 185,186, 187)

Astrik a p[r[sit Roma purt]nd cu si-

ne pre\ioasa Coroan[ ;i ajung]nd aproa-pe de Strigoniu a fost ̀ nt]mpinat de Du-cele :tefan ;i de episcopi cu clerul ;i al\ipreo\i. :tefan a luat darul din partea Ro-mei cu cea mai mare venera\ie ;i dup[ oadunare specific[ a timpului a fost cubucurie declarat rege.

Din cei opt principi ̀ ncetar[ a mai fiduci. :tefan a fost declarat regele Unga-riei. Din acel moment `ncetar[ de a fiduci `n Ungaria. :tefan a fost singurulconduc[tor `n Ungaria ;i `n responsabi-lit[\ile politice ;i `n cele biserice;ti.

Cum a fost pierdută ;i apoi regăsită coroana în anul 1305?

~n decursul istoriei, se arat[ c[ `n1305, vr]nd ca s[ nu r[neasc[ nimenicoroana nici `ntr-un fel, a fost `nchis[`ntr-o l[di\[ ;i s-a ̀ ncredin\at unui dreptcredincios servitor al s[u cu porunc[ cas[ nu descopere nimeni ceea ce ar fi as-cuns `ntr]nsa. C]nd erau to\i `mpreun[c[l[torind cu o calea;c[ `n care era ;ilavi\a cu coroana, rup]ndu-se coarda cucare era legat[ coroana a c[zut jos, f[r[ca s[ vad[ cineva, ;i numai seara a ob-servat c[ a pierdut-o dup[ o c[l[torie de20 de ;iruri bune. Sup[rat peste m[sur[cei din calea;c[ se `ntoarse s[ caute co-roana ;i ̀ n cealalt[ zi afl[ tezaurul pierdut`n miezul drumului ;i a;a `l putur[ con-semna acest fapt `n istorie.

Coroana Sf]ntului :tefan, numit[ a;ade la primul rege, care pe la mijlocul se-colului al XV-lea a fost Elisabeta, V[duva`mp[ratului Albert care cu `n;el[ciunesuspect[ ;i dimpreun[ cu fiul ei LadislauPostumul, care era de cinci luni `ncor-porat la Pace din Ungaria, coroana a in-trat ̀ n custodia ̀ mp[ratului Frederik careo \ine la el 25 de ani.

Menit[ pentru regii Ungariei, Coroa-na a fost totdeauna `n custodie la Buda,apoi `n Pojoni unde `mp[ra\ii Austrieiau de\inut aceast[ coroan[ pentru regiina\iunei ungure;ti. (Vezi Gazeta Ufizialedin Milano nr. 280 / 1853.)

Aceast[ traducere istoric[ ne p[rufoarte interesant[, pentru aceea am ;itradus-o ̀ n gra\ia lecturilor Gazetei Tran-silv[nene. Cartea ponteficelui e un do-cument public care arat[ drepturile Co-roanei ungure;ti ;i marginile acelor na\iicare nu au aflat lectorul c[ ̀ n toat[ cartease vorbe;te tot acum de na\iunea ungu-reasc[. Mai `nt]i zice c[ a;teapt[ solii dela o na\iune care-i era mai necunoscut[,apoi mai la vale laud[ pe :tefan pentruc[ i-a ̀ nchinat pieptul ;i na\iunea al c[ruicap a fost, mai `ncolo sunt preten\iilepersonale ale regelui na\iunii ungure;ti,

;i domnului :tefan ;i succesorilor lui. De remarcat c[ pontificul nu

vorbe;te ̀ n toat[ cartea sa de nici o na\iu-ne afar[ de cea ungureasc[ ;i e lucru de`nsemnat c[ nu-i d[ lui :tefan ;i succe-sorilor s[i nici un drept peste alte na\iuni`n afar[ de cea ungureasc[. Este `nc[`nvederat c[ drepturile coroaneiungure;ti ;i prin urmare ;i ale neamuluiunguresc `ntemeiat pe aceast[ Coroan[,nu pot fi mai multe na\ii mai mari dec]tsunt acele prezentate ̀ n pontificate dim-preun[ cu coroana, nici se pot `ntindemai departe, adic[ peste alte na\iuni,dec]t peste na\iunea ungureasc[, cumdescrie ̀ ns[;i ̀ n cartea. De unde urmeaz[c[ na\iunile asupra c[rora s-au ar[tatdrept unguri n-au fost supuse niciodat[na\iunei ungure;ti ̀ n puterea drepturilorCoroanei cum cred ungurii sau cu voialor care au voit a se supune sau ̀ n putereaarmelor, care `ns[ nu dau nici un dreptunei na\iuni asupra alteia.

Tot a;a se fere;te pontificele de anumi ;i pe celelalte etnii, el ̀ nt[re;te mi-tropolia de la Strigoniu ;i episcopatele<nu supun[ Strigoniului ;i altor episcopiiungure;ti. Toate episcopatele aceste cumitropolii cu tot sunt dup[ originea lorexclusive de na\iunea ungureasc[ caretocmai pentru aceea s-au numit cu numecolectiv< "Eclesia hungaric[" p]n[ ̀ n ziuade azi. Deci dac[ na\iunea ungureasc[nu-;i poate aroga `n puterea Coroaneidrepturi peste alte na\iuni, cu at]t maimult `;i vor putea aroga episcopii ;i mi-tropoli\ii unguri ̀ n puterea rela\iei cato-lice drepturi de suprema\ie ierarhic[ pes-te episcopii ;i bisericile altor na\iuni. Spu-sele acestea ru;inoas[ a fost `ntemeiat[numai pe ambi\ia episcopiilor ;i a mi-tropoli\ilor celorlalte na\iuni cu care tot-deauna au fost ̀ mpreunate ;i umilirea ̀ nstupiditatea na\iei `ns[;i.

Construirea catedralei Esztergom afost realizat[ `n prima faz[ `n anii 1001- 1010 de :tefan cel Sf]nt. Esztergom afost capitala Ungariei timp de trei secole.Ea se nume;te catedrala Adormirii Mai-cii Domnului ;i a Sf]ntului Adalbert,care a fost episcop de Praga, el l-a botezatpe :tefan ca cre;tin. Catedrala Nagybol-doyasszany es Szent Adalbert primasifoszkesesyhaz a fost distrus[ de mai mul-te ori `n secolul al XII-lea `n urma unuiincendiu, apoi `n 1304 a fost distrus[ desuccesorii la tronul Ungariei, iar ̀ n 1543a fost distrus[ de otomani. Remarc[mfaptul c[ de fiecare dat[ a fost recon-struit[, la care s-au ad[ugat ;i alte`nc[peri religioase.

Historia magistra vitae est.

Prof. Dr. Ioan Corneanu

Coroana Sf]ntului :tefan, Globul Crucii, sceptrul ;i spada cruciat[ erau `nsemnele supreme ale puterii Ungariei

LEGENDEMenit[ pentru regii Ungariei, Coroana a fost totdeauna `n custodie la Buda, apoi `n Pojoniunde `mp[ra\ii Austriei au de\inut aceast[ coroan[ pentru regii na\iunei ungure;ti.

PovesteaCoroanei Sf]ntului

:tefanA;a cum a ap[rut `n

“Foaie pentru minte, inim[ ;i literatur[” din 14 octombrie 1853


MUZIC~

În acest an, în perioada 17 - 24august, la Satu Mare va avea loccea de a XIV-a ediție a Zilelor Cul-turale Partium. Organizatoriiprincipali ai șirului de manifes-tări din acest an, la fel ca de fiecaredată, sunt Fundația Identitas șiUDMR Satu Mare, iar zeci de in-stituții și organizații civile suntprezente în calitate de coorgani-zatori.

La realizarea evenimentului, Infor-mația Zilei și Informația TV își aduccontribuția în calitate de parteneri me-dia.

Şirul de evenimente începe de luni,17 august, în Sala Amfiteatru a Caseide Cultură a Sindicatelor, la ora 11, cupiesa “Mielul Baltazar”, prezentat[ deTeatrul de Păpuși Brighella. La ora 17,în holul Filarmonicii Dinu Lipatti -vernisajul expoziției “Sub o singură pă-lărie”> la Tabere, la ora 19 - Meci co-memorativ Romász János< UDMR SatuMare - Presa sătmăreană. La ora 19<30,la Casa de Cultură a Sindicatelor - Fe-derico Garcia Lorca< “Casa BernardeiAlba”, spectacolprezentat de Teatrul Jó-kai din Békéscsaba> la Turnul Pompie-rilor< ora 19 - Concert Jazz Waves Trio,ora 21<30 - Concert Elsa Valle y sushermanos afro-jazz (HU), ora 23 -Concert LS Band la un local partenerde pe strada Hám János.

Marți, 18 august, la Turnul Pom-pierilor, la ora 11 - “Lacătul magic”,spectacol prezentat de Teatrul de Pă-puși Bóbita din Pécs,> la Muzeul Jude-țean Satu Mare, la ora 17 - PaulovicsLászló - “Satu Mare - fețele orașului” -expoziție de artă plastică> la ora 18<00,la local, “A fost odată și un fotbal ma-ghiar”, discuție cu Mészöly Kálmán,Hrutka János și Détári Lajos. La ora18.30, la Casa de Cultură - Degustarede vinuri> la ora 19.30 - Georg Kreisler<“Lola Blau”, musical prezentat de Bar-tha Boróka> la Turnul Pompierilor, ora21<30 - concertul formației Muzsikás.ora 23, la Pub - Concert Láposi CsabaElvis feat, ASH band.

Miercuri, 19 august, la ora 19, laTurnul Pompierilor< “Hoțul Zbârlit”,spectacol prezentat de Teatrul de Pă-puși Bóbita din Pécs> la ora 18, în Salade Aur a Palatului Episcopal Romano-Catolic - Concert muzică renascentistă- Formația Carmina Renascentia> laora 19<30, la Casa de Cultură< “Hei,mătușo, unde-i pușca?”, spectacol pre-zentat de Teatrul József Attila, Buda-pesta> la 21<30, la Turnul Pompierilor- Concert Budapest Voices (HU)> ora23, în curtea Muzeului de Arte - Con-cert Váczi Eszter & Quartet.

Joi, 20 august< ora 9, la CatedralaRomano-Catolică - Slujbă oficiată dePSSa episcopul Eugen Schönberger>ora 10 - depuneri de coroane la statuiaSfântului Rege Ştefan> la ora 11, la Tur-nul Pompierilor - “Gingerbread Man”,poveste interactivă în limba engleză șimaghiară în prezentarea lui DannyBain, membru al Teatrului de PăpușiKabóca din Veszprém. La ora 17, la Bi-serica Reformată cu Lanțuri - “PrimulRăzboi Mondial în istoria Ungariei”,conferință istorică susținută de dr. Pol-lman Ferenc> Filarmonica Dinu Lipatti,ora 18.30 - concert festiv< “Călătoriemuzicală cu taragotul în Pannonia”>ora 20, Sala Studio Ács Alajos - “7/7”,spectacol prezentat de Teatrul de Stat

Maghiar Csiky Gergely, Timișoara> laTurnul Pompierilor, la ora 21<30 - con-certul formației Fonó (HU)> la ora 23,la pub-ul partener - concertul formațieiHistorica (HU).

Vineri, 21 august, la Casa de Cul-tură, la ora 11 - “Danny povestește< Co-pilul care locuiește pe copac”, spectacolprezentat de Teatrul de Păpuși Kabócadin Veszprém> la ora 17 - depuneri decoroane la Statuia principelui FranciscRákóczi al II-lea> la ora 18, la Filarmo-nica Dinu Lipatti - concertul Trio Uni-versitas> la ora 19.30, la Casa de Cultură- Sala Amfiteatru - “Undeva în Europa”,specctacol prezentat de Teatrul DeszkaKOMISZ din Sopron.

În această zi încep și manifestăriledin Grădina Romei, unde, la Cortulmare, la ora 19 vor avea loc discuții li-bere cu reprezentanții asociațiilor detineret invitați din opt țări diferite<“Opt țări, opt puncte de vedere”> 21<30-24<00 - Stand up comedy cu FelmériPéter, câștigătorul Festivalului de Umordin Ardeal, ediția a III-a, și HorvátNorbert Gerard, iar pe Scena mare, laora 22<30 - concert Pannonia All StarsSka Orchestra (HU).

În cele două zile de weekend, sâm-bătă și duminică, 22 - 23 august, `nGrădina Romei vor avea loc numeroa-se programe cunoscute, dar și mani-festări noi, care se vor desfășura în pa-ralel în diverse locații, ca de exemplu<strada cărților, strada copiilor, stradameseriilor din Partium, expoziţie et-nografică, arta culinară, tragere la ţintăcu paintball, insula vinului, degustarede țuică, concurs de șah, de gulaş laceaun, concurs de varză „Toros”, mă-surarea gratuită a tensiunii arteriale şi

a glicemiei, concurs de cățărare pe lăzide bere, alpinism sau studio foto. LaCasa Verde va avea loc o expoziție deflori și fluturi, iar pe scena folk și înîmprejurimi vor fi organizate diversejocuri și spectacole pentru cei mici șinu numai. După amiază spectacole decântece și dansuri populare.

Nu va lipsi nici Insula tineretului.La Cortul mare se va organiza o Seratăliterară, vizionarea filmului documen-tar “Pe urmele familiei nobiliare Ká-rolyi” sau Stand up comedy. La Scenamare și în împrejurimi< 16<00 - Zumbawith Bea> 17<00 - Concurs pentru faniiberii, organizator Igazi Csíki Sör> 18<00- concert Byealex (HU)> 19<20 - spec-tacolul magicianului Belloni> 20<00 -concert Ossian (HU)> 22.00 - concertSzempöl.

Duminică, 23 august, alături deprogramele obișnuite din parc vor avealoc și diverse evenimente noi< la Cortulorganizatorilor, între orele 14<00-15<30- Fiți invitații politicienilor locali pen-tru un șpriț. Discuții libere cu< RiedlRudolf, vicepreşedintele ConsiliuluiJudeţean Satu Mare, parlamentarul Er-dei D. István, parlamentarul Kereské-nyi Gábor, preşedintele organizaţieiUDMR Satu Mare, senatorul PatakiCsaba, preşedintele Organizaţiei Ju-deţene Satu Mare a UDMR, consilierilocali și județeni ai UDMR. Moderator<Nagy Szabolcs, președinte UDMR SatuMare.

Pe Scena mare< 15<00 - concertulformației Fekete Rózsák> 16<00 - “Vrut-am și eu să mă-nsor”, spectacol de di-vertisment al Trupei Harag György>17<00 - Concurs pentru fanii berii or-ganizat de Igazi Csíki Sör> 17<30 - con-

cert Zalatnay Sarolta (HU)> 19<00 -Concert Wolf Kati (HU).

În Centrul Nou - Piața 25 Octom-brie, la ora 21<00 - concert Neoton Fa-mília (HU)

Luni, 24 august, la ora 11, la Casade Cultură a Sindicatelor - Sala Amfi-teatru - “Törökvész Vitéz”, scris, inter-pretat și montat de Fekete Dávid> ora19<00 - Csikós Attila< “Făcuți unul pen-tru altul”, spectacolul Trupei HaragGyörgy a Teatrului de Nord Satu Mare,regia artistică< Bessenyei István> Cen-trul Nou - Piața 25 Octombrie, ora21<00 - Concert Koncz Zsuzsa. Invitat<Gerendás Péter (HU)> Music’at Caffe& Pub - ora 23<00 - Concert Phoenix -lansare de album.

Sponsorii principaliai evenimentului

Sponsorii principali ai evenimen-tului sunt< Fondul Cultural Național,Consiliul Local Satu Mare, ConsiliulJudeţean Satu Mare, Fondul BethlenGábor, Ministerul Agriculturii, FondulNaţional de Cooperare, Fundaţia Co-munitas, iar alături de aceștia 72 de fir-me susțin financiar realizarea șiruluide manifestări. Tuturor sponsorilor,dar și coorganizatorilor, precum și vo-luntarilor, fără de care realizarea ma-nifestărilor nu ar fi posibil[, organiza-torii le mulțumesc din suflet pentrusprijinul acordat.

Echipa de organizare îşi rezervădreptul de a aduce la nevoie modificăriîn program.

Există un număr de 80 de oa-meni în lume care dispun de oavere totală echivalentă cu sumade care dispune jumătate dinrestul omenirii.

50 dintre aceștia, pe diverse căi, și-auadunat averea în decursul vieții lor, 11 s-

au născut în familii bogate, iar 19 dintre eiau moștenit sume importante.

Bill Gates e cel mai bogat om din lume, cu o averede 76 de miliarde de dolari

Primul loc în clasament este ocupatde Bill Gates (SUA), cu o avere de 76 demiliarde de dolari, urmat de Carlos SlimHelu (Mexic) - 72 miliarde, Amancio Or-tega (Spania) - 64 miliarde, Warren Buffett- 58 miliarde, Larry Ellison - 48 miliarde,Charles Koch - 40 miliarde, David Koch -40 miliarde, Sheldon Adelson - 38 miliar-de, Christy Walton - 37 miliarde, Jim Wal-ton - 35 miliarde, Liliane Bettencourt - 35miliarde, Stefan Persson - 34 miliarde, Ali-ce Walton- 34 miliarde, S. Robson Walton- 34 miliarde, Bernard Arnault - 34 mi-liarde, Michael Bloomberg - 33 miliarde,Larry Page - 32 miliarde, Jeff Bezos - 32miliarde, Sergey Brin - 32 miliarde, Li Ka-shing - 31 miliarde, Mark Zuckerberg - 29miliarde, Michele Ferrero - 27 miliarde,Aliko Dangote - 25 miliarde, Karl Albrecht- 25 miliarde, Carl Icahn - 25 miliarde, Ge-orge Soros - 23 miliarde, David Thomson- 23 miliarde, Li Che Woo - 22 miliarde,Dieter Schwarz - 21 miliarde, AlwaleedBin Talal Alsaud - 20 miliarde, ForrestMars Jr. - 20 miliarde, Jacqueline Mars -20 miliarde, John Mars - 20 miliarde, JorgePaulo Lemann - 20 miliarde, Lee Shau Kee- 20 miliarde, Steve Ballmer - 19 miliarde,Theo Albrecht Jr. - 19 miliarde, LeonardoDel Vecchio - 19 miliarde, Len Blavatnik- 19 miliarde, Alisher Usmanov - 19 mi-liarde, Mukesh Ambani - 19 miliarde, Ma-sayoshi Son - 18 miliarde, Michael Otto -18 miliarde, Phil Knight - 18 miliarde, Ta-dashi Yanai - 18 miliarde, Gina Rinehart -18 miliarde, Mikhail Fridman - 18 miliar-de, Michael Dell - 18 miliarde, SusanneKlatten - 17 miliarde, Abigail Johnson -17 miliarde, Viktor Vekselberg - 17 mi-liarde, Lakshmi Mittal - 17 miliarde, Vla-dimir Lisin - 17 miliarde, Cheng Yu-tung- 16 miliarde, Joseph Safra - 16 miliarde,Paul Allen - 16 miliarde, Leonid Mikhelson- 16 miliarde, Anne Cox Chambers - 16miliarde, François Pinault - 16 miliarde,Iris Fontbona - 16 miliarde, Azim Premji- 15 miliarde, Mohammed Al Amoudi -15 miliarde, Gennady Timchenko - 15 mi-liarde, Wang Jianlin - 15 miliarde, CharlesErgen - 15 miliarde, Stefan Quandt - 15miliarde, Germán Larrea Mota Velasco -15 miliarde, Harold Hamm - 15 miliarde,Ray Dalio - 14 miliarde, Donald Bren - 14miliarde, Georg Schaeffler - 14 miliarde,Luis Carlos Sarmiento - 14 miliarde, Ro-nald Perelman - 14 miliarde, Laurene Po-well Jobs - 14 miliarde, Serge Dassault - 14miliarde, John Fredriksen - 14 miliarde,Vagit Alekperov - 14 miliarde,John Paul-son - 14 miliarde, Rupert Murdoch - 14miliarde, respectiv Ma Huateng, care dis-pune de o avere de 13 miliarde de dolari.

Lista celor 80 depersoane care de\ino avere cât jum[tate din restul omenirii

Zilele Culturale Partium vor animaSatu Mare timp de o s[pt[m]n[

Anul trecut manifest[rile Zilelor Partium au atras zeci de mii de participan\i

Organizatorii principali ai șirului de manifestări din acest an, la fel ca defiecare dată, sunt Fundația Identitas și UDMR Satu Mare, iar zeci de instituțiiși organizații civile sunt prezente în calitate de coorganizatori.

Pagin[ realizat[ de Eva Laczko


MAGAZIN

La fiecare două săptămâni o limbădispare pentru totdeauna.

La sfâr;itul lunii februarie din 1974,scriitorul de ficțiune ;i consumator deamfetamin[ Philip K. Dick, în timp ce seodihnea în casa lui, a avut o serie de vi-ziuni puternice. Acestea au continuat;i pe tot parcursul lunii următoare, ocombinație de modele geometrice vii cuimagini ecleziastice, cu scopul de a creainterpretări noi ;i profunde ale istorieireligioase ;i literare.

Lev Tolstoi a suferit de cazuri grave;i frecvente de depresie ;i, în cele din ur-mă, a devenit un ascet rătăcitor în cursulvieții sale octogenare. Tragic, el a muritdupă ce s-a îmbolnăvit de pneumonie,plecând în mierzul nopții ;i în mijloculiernii spre gară.

Lev Tolstoi era un Don Juan în tim-purile sale. A rămas celebru pentru ceeace a fa[ut în noaptea nunții sale cu SofiaBehrs (în vârst[ de 18 ani)< a obligat-osă-i citeasc[ jurnalele întreaga seară pen-tru a o pregăti cu obiceiurile lui sexuale;i a-;i mărturisi toate aventurile amoroa-se pe care le avusese pân[ atunci.

Liviu Rebreanu a creat personajul săuApostol Bologa din "P[durea Spânzura-ților" inspirându-se din viața familiei sale.Personajul principal este, de fapt, o copiedestul de fidelă a fratelui său, Emil, spân-zurat la Ghime; în 1917.

Lui Edgar Allan Poe îi era fric[ deîntuneric. Posibil, una din cauzele care adus la aceast[ fobie a fost faptul că în co-pilărie viitorul scriitor a `nvățat în cimi-tir.

Lui Joseph Heller i-au trebuit 8 anisă termine romanul "Catch 22".

Manuscrisul original al romanuluilui Steinbeck "Despre ;oareci ;i oameni"a fost mâncat de un câine.

Marin Preda nu scria niciodată cupixul sau creionul. Scria cu un stilou cupeniță de aur, care după moartea lui nua mai funcționat niciodată. Penița era to-cită mai mult într-o parte ;i pentru ascrie cu el trebuia să ;tii cum să îl ții ;i înce poziție să îl apleci, dar nimeni nu areu;it să-l facă să scrie.

Mark Twain adora pisicile ;i ura co-piii (a vrut s[-i facă o statuie regelui Irod).

Marchizul de Sade a avut, fără îndo-ială, o viață excentrică. Credințele saleculturale stăteau la confluența ideilor re-volu\ionare legate de libertatea sexual[;i morală, narate, de altfel, în multe lu-crări ale sale ;i de unde noi am mo;tenittermenul de sadism. În 1803, nu multdupă încarcerarea sa, el a fost declaratnebun ;i plasat într-un azil. Dar nici înazilul respectiv Sade nu a renunțat la re-lațiile sale sexuale ilicite, pân[ la moarteasa din 1814.

Mircea Eliade, autorul unor capodo-pere precum "Maitreyi" sau "Romanuladolescentului miop" (o lectură reco-mandată tuturor adolescenților), a fost,probabil, legionar.

Monstrul din romanul "Franken-stein" scris de Mary Shelly nu arenume, de;i scriitoarea obi;nuia să-ispun[ Adam.

Numele celor trei mu;chetari din ro-manul lui Dumas sunt< Porthos, Athos;i Aramis.

Până în prezent, s-au scris mai binede 20.000 de cărți despre ;ah.

Pe vremea lui Shakespeare nu existaufemei actori, a;a că toate rolurile erau in-terpretate de b[rbați.

Prima Biblie în limba eschimo;ilor aapărut la Copenhaga în 1744.

Prima carte scrisă de L. Frank Baumavea ca subiect cre;terea găinilor.

Prima povestire polițistă scrisă vreo-dată i-a aparținut lui E.A. Poe. În "Cri-mele din Rue Morgue", acesta îl introducepe detectivul Auguste C. Dupin.

Primul dicționar în engleză a fostscris de Noah Webster. I-au trebuit 36 deani ca să-l termine.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Prima țară din lume care a emisun timbru este Regatul Unit al Ma-rii Britanii și Irlandei.

Timbrul se numea ”Penny Black” șia fost tipărit în 6 mai 1840, având pe elportretul reginei Victoria. Cel de-al doi-lea stat care tipărește timbre este Braziliaîn 1843, în timp ce în Grecia primelemărci poștale au apărut în anul 1861,în Imperiul Otoman în 1863, în Serbiaîn 1866 și în Bulgaria în 1879.

Primele mărci po;tale române;ti se numeau “cap de bour”

În spațiul românesc, primele mărcipoștale au apărut în anul 1858 și se nu-meau mărci “cap de bour”. Prima seriea fost tip[rită la 15 iulie 1858, începânda fi utilizate după o săptămână, pe 22iulie 1858. La această dată au fost puseîn circulaţie la biroul poștal din Iași, ur-mând ca mai apoi, începând cu data de8 august, să fie distribuite și la celelaltebirouri poștale moldovenești. Circulaţialor a fost redusă, deoarece în data de 31octombrie 1858 au fost retrase.

Capul de bour a fost ales datorităsimbolisticii sale. Conform legendei le-gate de acest simbol, se spune că voie-vodul Dragoș era la vănătoare și pe ma-lul unei ape se întâlne;te cu un un bourși în urma luptei că\eaua voievodului,Molda, moare, fiind îngropată acolo,voievodul botezând râul Moldova și acelteritoriu la fel, pe care îl ia în stăp]nire,iar capul de bour devine simbol heraldical conducătorilor moldoveni. Primeletimbre poștale au fost făcute la Iași latipografia ”Atelia Timbrului” în timpulcaimacamiei lui Nicolae Vogoride. Au

copiat un model de timbru austriac, fo-losindu-se matriţe de oţel pentru tipă-rirea lor. Acest timbru a fost un “faptjignitor” faţă de turci, care nu permiteauniciun fel de autonomie instituţionalăsau economică, cum ar fi moneda pro-prie, însemnele, drapelul. Acest timbrureproducea într-un cerc capul de bour,semn heraldic de pe stema PrincipatuluiMoldovei, o goarnă poștală, o stea încinci colţuri, legenda “porto scrisori”scrisă cu litere chilirice și valoarea no-minală a timbrului (au existat patru va-lori, de 27, 54, 81 și 108 parale), ampla-sată în interiorul buclei de formă elipticăa goarnei poștale. Cercul avea dimen-siunile de 19,5 mm la valorile de 27 și54 de parale, 19,75 mm la valoarea de81 parale și 20,25 mm la valoarea de108 parale.

Imprimarea timbrelor s-a făcut po-trivit tehnicii tête-bêche, în care al doi-lea timbru era rotit la 180° față de linia

de separație, pentru a distinge mai binerândurile de timbre. Tirajul acestei emi-siuni poștale a fost mic< 6.000 la 27 deparale bucata, 10.000 la 54 de parale,2.000 la 81 de parale și 6.000 la 108 pa-rale. Imprimarea timbrelor s-a făcut pecoli de 32 de mărci poștale în patru rân-duri a câte opt bucăţi. Hârtia era spe-cială, de provenienţă străină, având gro-simea, structura și culoarea diferită. Caadeziv pentru gumare a fost folosită gu-mă arabică de culoare galben-brun, careera aplicată manual în straturi inegaleși neuniforme. Mărcile din prima emi-siune Cap de Bour, cu valorile nominalede 27, 54, 81 și 108 parale, au valori cu-prinse între 5.000 și 100.000 de euro, înfuncţie de calitate, ștampilat sauneștampilat, dacă este sau nu pe scri-soare etc.

După retragerea acestei prime emi-siuni si odată cu introducerea tarifuluipoștal unic, a fost pusă în circulaţie la

1 noiembrie 1858 a doua emisiune “Capde bour” cu valori de 5 parale, 40 deparale și 80 de parale.

Acest al doilea timbru reproduceasemnul heraldic de pe stema Principa-tului Moldovei, o goarnă poștală, o steaîn șase colţuri în loc de cinci (de pe pri-ma emisiune), legenda PORTO GAZE-TEI sau PORTO SCRISOREI (adicăpentru scrisori sau pentru ziare), iar va-loarea nominală a timbrului era scrisăcu litere latine, alfabetul chirilic folo-sindu-se la scrierea cuvântului “PAR”(parale). Forma rotundă a primei mărcipoștale a fost înlocuită cu un dreptunghiușor rotunjit la colţuri, cu lăţimea maimică decât înălţimea. Imprimarea tim-brelor s-a făcut tot la Atelia Timbruluidin Iași, în coli de 32 de mărci poștaleîn patru rânduri a câte opt bucăţi. Hârtiaera de provenienţă englezească, subţire,aproape transparentă, albă sau gălbuie.Această a doua emisiune a fost retrasăla 1 mai 1862, cunoscându-se ca ultimădată de circulaţie ziua de 3 mai 1862 laoficiul poștal din Botoșani. Această emi-siune a fost destinată expedierii prinpoștă a ziarelor și imprimatelor. Mărcilepoștale “Cap de bour” au fost nedante-late și au avut putere de circulaţie doarîn Moldova. A doua emisiune a totalizat10.001 timbre.

Cea mai scumpă piesă filatelică ro-mânească este cea pentru ziarul ”Zim-brulu-Vulturulu”, costând 8 mărci de 5parale ”Porto Gazetei” din a doua emi-siune Cap de Bour. Acesta a fost șiobiectul uneia dintre cele mai mari tran-zacţii din ultimii cinci ani, la o licitaţiela Geneva, cu aproximativ un milion dedolari (inclusiv taxe). În prezent, în lu-me, sunt existente 750 de exemplare de“Cap de Bour” din prima emisiune, din-tre care 50 se află în România.

În spațiul românesc, primele mărci poștale au apărut în anul 1858 și se numeaumărci “cap de bour”

Isaac Asimov a fost, pe lângăun scriitor de succes, şi unul din-tre cei mai exacţi futurologi aiumanităţii. În 1964, el şi-a im-aginat cum va arăta viaţa în 2014.Puţine lucruri au fost eronate.

Iată cele 11 previziuni ale lui IsaacAsimov pentru 2014. Asimov consi-dera că în 50 de ani oamenii vor de-veni mult mai plictisiţi.

Umanitatea va suferi de boala plictiselii

"Cea mai sumbră speculaţie pe ca-re o pot face pentru anul 2014 e căumanitatea va suferi de boala plicti-selii, care va creşte în intensitate. Vaavea consecinţe mintale, emoţionaleşi sociologice uriaşe, iar psihiatria vafi cea mai importantă ştiinţă medicală.Cei puţini şi norocoşi, care vor fi im-plicaţi în muncă mai creativă, vor fielita umanităţii şi vor trece dincolode statutul de robot". Astăzi, depresiaasta boala secolului.

Asimov credea că electrocasniceleşi electronicele vor funcţiona pe ba-terii cu autonomie uriaşă şi nu vormai avea cabluri.

În vremea lui Asimov, energia nu-

cleară părea viitorul omenirii şi chiaraşa era să fie, dacă nu se întâmpla ac-cidentul de la Cernobîl, care a pus fri-ca în calea evoluţiei energetice a uma-nităţii. Asimov considera că centralelenucleare vor oferi 50% din energia ne-cesară omenirii.

Asimov a văzut şi o alternativă laenergia nucleară. Încă de pe vremealui, oamenii s-au gândit la metodeprin care să reducă dependenţa decombustibili fosili, care au un termende expirare. Asimov consideră căenergia solară va putea influenţa ma-siv omenirea, mai ales în zone deşer-tice.

Deşi Asimov nu-şi imagina maşinicare să fie şi avioane, credea că dru-murile şi podurile nu vor mai fi nece-sare, pentru că maşinile vor fi dotatecu aer comprimat şi cu schiuri de apăprin care să poată să treacă peste ob-stacole.

Vor fi roboţi care ne vor ajuta. "Cutoate acestea, ei vor avea o calitateproastă şi nu vor fi chiar pe scară largă.Roboţii nu vor fi nici un bun comun,dar nici foarte calitativi, cu toate aces-tea vor exista", a zis Asimov în 1964.El a menţionat că roboţii ar putea săne facă şi curăţenie, lucru ce se întâm-plă astăzi, pentru că avem aspiratoarecare se orientează singure prin casă.

Tuburile cu aer comprimat vortransporta bunuri. Soluţia nu a prinspentru folosirea ei pe scară largă, cimai degrabă în aplicaţii foarte restrân-se şi nişate. De exemplu, băncile trans-portau banii în tuneluri cu aer com-primat. Lucrul se petrece şi în hyper-

marketuri astăzi. Asimov credea c[ oamenii vor co-

loniza Luna până în 2014. Cu toateacestea, nu am colonizat satelitul na-tural al Pământului, deşi ne-am gânditcum să facem asta şi am ajuns acolo.El mai credea că pământenii vor puteavorbi cu cei de pe Lună prin conver-saţii intermediate de unde laser carese modulează, uşor de manipulat înspaţiu. El a calculat că o conversaţieva fi lentă, pentru că mesajul ar ajungeîn 2,5 secunde la destinatar.

Asimov a considerat că în 2014oamenii vor începe să locuiască subapă, oraşe întregi care vor fi construiteca nişte acvarii.

Crez]nd c[ speranţa de viaţă vaajunge la 85 de ani, Asimov s-a inte-resat foarte mult de problemele adusede suprapopulare. El a considerat căoamenii vor trăi mai mult, pentru căvor fi folosite dispozitive mecanice ca-re să înlocuiască rinichii sau inimilebolnave şi vor repara arterele, veneleşi nervii.

Asimov credea că în 2014 omeni-rea va avea joburi care vor putea fi fă-cute fără probleme de către maşini,nu de oameni. Oamenii vor fi devenitpână în 2014, în multe locuri, îngriji-tori ai roboţilor şi maşinilor automa-tizate.

Primele timbre poștale au fost făcute la Iași la tipografia ”Atelia Timbrului” în timpul caimacamieilui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac, folosindu-se matriţe de oţel pentru ti-părirea lor.

Psihiatria va fi cea mai importantă ştiinţă medicală, a prevăzut Asimov

Aspecte inedite despre scriitori

;i poe\i

11 previziuni ale lui Isaac Asimov, unele devenite azi realitate

Moldova, primul stat din Europade est care a emis timbre po;tale


În această lună, Festivalul In-ternațional George Enescu aducepublicului din București și din alteorașe din țară peste 2.500 dintrecei mai valoroși artiști români șistr[ini.

În total, șapte orchestre din top 20 celemai bune ale lumii în acest an concerteazăpe scena ediției 2015 a Festivalului Inter-național George Enescu (30 august - 20septembrie, București). Astfel, publiculFestivalului se va putea bucura inclusiv deprimele patru cele mai bine cotate orches-tre ale lumii. Topul celor mai bune orches-tre la nivel mondial a fost realizat de pres-tigioasa publicație britanică “Gramopho-ne”.

Royal Concertgebouw Amsterdam,Filarmonica din Berlin, Orchestra Filar-monicii din Viena, precum și LondonSymphony Orchestra, desemnate la finalullunii aprilie de prestigioasa publicație“Gramophone” drept cele mai bune patruorchestre din lume ale momentului, vorsusține concerte în cadrul ediției 2015 aFestivalului Internațional George Enescu(30 august – 20 septembrie, București).Cu 90 de ani de tradiție jurnalistică, revista“Gramophone” este considerată un reperîn lumea culturală internațională.

Filarmonica din Berlin,în România după 15 anide negocieri

Filarmonica din Berlin susține un con-cert extraordinar în Festivalul Enescu pe3 septembrie, la Sala Palatului, avându-l lapupitru pe legendarul dirijor Sir SimonRattle. Orchestra va fi prezent[ la București

în premieră, după 15 ani de negocieri.Royal Concertgebouw Amsterdam, “or-chestra cu cel mai catifelat sunet din lume”,potrivit criticilor de specialitate, revine înFestivalul Enescu - orchestra a fost pre-zentă, deja, în trei ediții ale evenimentului- și, în 2015, va bucura publicul în ultimeledouă zile de Festival Enescu, pe 19 sep-tembrie și pe 20 septembrie. La pupitrulorchestrei se va afla unul dintre muzicieniiîn plină ascensiune internațională, dirijo-rul de origine letonă Andris Nelsons, că-ruia revista BBC Music îi dedică un portretchiar în numărul curent, din iulie. LondonSymphony Orchestra (8 și 9 septembrie,Sala Palatului) va fi dirjată pe scena Festi-valului Enescu de cunoscutul dirijor deorigine română Ion Marin.

Valentina Nafornița, o steaa operei internaționale

În același timp, concertul susținut derenumita Orchestră a Filarmonicii din Vie-na pe 16 septembrie la Sala Palatului vamarca o dublă premieră. Solista concer-tului va fi soprana Valentina Nafornița,care a absolvit cursurile Universității Na-ționale de Muzică din București, “o stea amuzicii clasice internaționale”. ValentinaNafornița este membră a ansamblului le-gendarei Opere de Stat din Viena.

Pe lângă cele patru orchestre cele maibune din lume, alte orchestre situate înTop 20 alcătuit de “Gramophone” vor maifi prezente în ediția 2015 a FestivaluluiEnescu, printre acestea numărându-seStaatskapelle Dresden și San FranciscoSymphony Orchestra, orchestră distinsăcu un Pulitzer Prize pentru Muzică ;i careva interpreta în premieră lucrarea “Voixde la Nature” de George Enescu.

Zeci de artiști români de top

În anul în care se împlinesc 150 de anide la nașterea legendarului compozitorfinlandez Jean Sibelius, violonista SarahChang, despre care New York Times scriecă “talentul ei este la un nivel atât de înalt,încât nu ne rămâne decât să îl venerăm”, aadus pe scena Festivalului InternaționalGeorge Enescu chiar Concertul nr. 2 pen-tru vioară și orchestr[ `n Re minor de Si-belius, unul dintre cele mai frumoase con-certe pentru vioară compuse vreodată.Violonista Sarah Chang a debutat la vârstade doar 8 ani, alături de prestigioasa NewYork Philharmonic și, în anul 2012, a îm-plinit 20 de ani de înregistrări exclusivepentru celebra casă de discuri EMI Clas-sics.

Pe scena Sălii Palatului, în seara dedeschidere a Festivalului Enescu, violo-nista va fi acompaniată de Orchestra Ro-mână de Tineret, formată din cei mai va-loroși tineri muzicieni din România. Re-cunoscută la nivel internațional, orchestraa fost invitată de-a lungul timpului în ca-drul unor festivaluri internaționale de top,de la Berlin la Paris, și a susținut o serie deconcerte inclusiv pe scena sălii Santa Ce-cilia din Roma, între primele cele mai râv-nite săli pentru evenimente muzicale dinlume.

O seară Mozart, sub bagheta lui Mădălin Voicu

Pe 12 septembrie, la Ateneul Român,publicul se poate bucura de o seară inte-grală Mozart, în intepretarea Orchestreide Cameră București “Ion Voicu”, sub ba-gheta cunoscutului dirijor Mădălin Voicu.Soliștii vor fi o alăturare pe cât de surprin-

zătoare, pe-atât de frumoasă< violonistulŞtefan Tarara, născut la Heidelberg din pă-rinți români și laureat al ediției 2014 aConcursului Enescu, într-o finală cu ovațiiși strigăte de “bravo”, va concerta alăturide unul dintre cei mai reputați violoniștiai lumii, violonistul francez Pierre Amoyal.Cei doi vor aduce publicului Concertulpentru două viori în Do Major de Mozart.

Cristian Mandeal;i Ruxandra Donose

Unii dintre cei mai aclamați muzicieniromâni în plan internațional, dirijorul Cri-stian Mandeal și mezzosoprana RuxandraDonose, se întâlnesc pe aceeași scenă laFestivalul Enescu, în dup[-amiaza de 16septembrie, la Ateneul Român. Le va fialături Monte Carlo Philharmonic Or-chestra. Formată din 87 de instrumentiști,este cea mai veche orchestră din lumeafrancofonă. În program sunt lucrări deBartók, Enescu și Mahler.

“Descoperă-l pe Enescu!”,în Bucureștiul Creativ

La această ediție a Festivalului, Bucu-reștiul Creativ este dedicat descopeririimuzicii lui George Enescu, prin proiecteinedite în spațiul public - de la instalații șiexpoziții la ateliere de creație pentru copii.Programul complet al evenimentelor, caresunt gratuite, poate fi consutat pe site-ulFestivalului Enescu, la adresa http<//festi-valenescu.ro/bucuresticreativ/.

Cel mai mare evenimentinternațional cultural organizatde România

Unul dintre cele mai importante eve-nimente culturale internaționale organi-zate de România, Festivalul Internațional“George Enescu” aduce în medie 20.000de turiști străini la București și are o aco-perire mediatică ce variază de la televiziunicu renume - CNN, Euronews - la BBC șiremarcabile cotidiene străine și publicațiide specialitate (The Guardian, Gramop-hone), la mass-media de top în plan na-țional. Putând fi considerat un adevăratbrand cultural de țară, Festivalul duce maideparte valorile în care credea GeorgeEnescu< creativitate, generozitate și impli-care.

O medie de 20 de lucrări ale compo-zitiorului român sunt astăzi interpretateîn cadrul Festivalului Internațional GeorgeEnescu, în viziunea contemporană a unoradintre cele mai importante ansamblurisimfonice ale lumii, având la pupitru diri-jori de marcă.

Este parte din identitatea Festivaluluisă promoveze și să valorizeze creațiile enes-ciene, atât în țară, cât și în plan internațio-nal - să le readucă în repertoriul interna-țional.

Concertele, transmise livepe site

În linia deschiderii către un public cul-tural cât mai numeros, Festivalul GeorgeEnescu este conectat la noile tehnologii.Publicul din întreaga țară și din lume seva putea bucura de cea mai mare partedintre concertele Festivalului Enescu întransmisii live la calitate HD pe site-ul Fes-tivalului Enescu, www.festivalenescu.ro,dar și la Grand Cinema Digiplex Băneasa(București), precum și la mall-uri din Cluj,Constanța, Oradea și Pitești.

Cele mai bune patru orchestre ale lumiiîncânt[ publicul la Festivalul Enescu

Prin>ul dezmo;tenit, criz[ de succesiune `n Casa Regal[ · 2015-08-20 · întregite la Alba-Iulia,...

Documents

Transcript of Prin>ul dezmo;tenit, criz[ de succesiune `n Casa Regal[ · 2015-08-20 · întregite la Alba-Iulia,...