ISBN 973-98850-8-x

@ Toate drepturile rezervateEditurii REGISTeUfax: 02I 222 26 16; 07 44 7 S 65 86

, www.edituraregis.ro

Tipar executat la:

EVEREST g:TIPOGRAFIA

Oscar Wilde

PWtF"f,ru9ru

Regis

RUNS

Prinlul Fericit .................5

Privigheto area Si Trandafirul ....................... 23

Uriasul cel egoist ...,......36

Un prieten devotat.................

Un Artificiu cum nu sunt mu\te....................65

Copilul-Stea ............ ...... 88

Ziua de nastere a Infantei

PRIUNTUt f"f,Rlg[T

RraUv/\us, deasupra cetifii, pe o coloani lnalti,A/r.'ridica statuia Prinlului Fericit. Eraacoperiti cu frunzulile subliri de aur, drept ochiavea doui safire luminoase qi la mAnerul sabieilui strilucea un rubin mare gi rogu.

Cine trecea pe acolo, o admira.

- Efrumoasicaun cocog de tabl6, observase

unul dintre consilierii oragului, care ar fi vrutsi se zici despre el c[ are gusturi artistice, darnumaidecAt se gribise s[ adauge: picat ci nu-itot aEa de folositoare! fiindu-i team[ si nu-lcreadi lumea nepractic, ceea ce vI asigur ci nuera.

- YezI? De ce nu poli si fii Ei tu ca PrinlulFericit? il intreba o mami inleleaptl pe blielagulei, care plAngea cerind s[-i dea Luna. PrinluluiFericit nici nu-i trece prin gdnd si pldngi pentrua$a ceva.

- Bine ci mai e cineva fericit pe lumea

aceasta, mormeia cite un dezilazionat, uitindu-se la minunata stafuie.

- Parc-ar fi un inger! ziceau copiii de la corcAnd iegeau din Catedrali, imbricali in hainelelor de catifea rogie, cu gorlurile albe ca zdpada.

- De unde qtifi voi? Ati vezutvreunul? intreba profesorul dematematici.

- Cum si nu, am vLzut in vis,rispundeau copiii gi profesorul de

matematici se incrunta gi se uita laei sever, fiindci lui nu-i plicea si gtie

ci aceqti copii viseazi. intr-o noapte,trecu pe deasupra cetilii un Rindunel.

O intilnise incind zbura de-a

:/ffi"f:{1"'. :'*"

/" /j'l /,

Prietenii lui plecaseri de $asesiptimini in Egipt, el insi rimisesein urmi, deoarece era indrigostit de

o Trestie frumoasi.primivari, intr*o zilungul rdului dupi un birziun maregi galben gi fusese aga de irnpresionatde talia ei sublire, incit se oprisenumaidecdt si-i vorbeascl.

:**%*-,*

- O si mi lagi si te iubesc? o intrebaseRAndunelul, ciruia li plicea si intre de lainceput in materie gi Trestia se inclinase addnc.Atunci el incepuse si zboare de jur-imprejurulei, atingdnd apa cu vArful aripilor gi fbc6nd totfelul de vilurele ca de argint. Se chema c6-i face

curte gi lucrul acesta a linut astfel toati vara.

- Ce atagament ridicol! ciripeau celelalterindunici; n-are para chioari gi rubedenii citplr in cap; gi e drept ci riul era plin de trestii.Pe urmi, cdnd a venit toamna au zburat toate.Dupi ce plecari ele, Rdndunelul incepu si se

simti singur gi si se sature de Doamna Visurilorlui.

- Nu gtie s[ lege doui vorbe, ziceael, mi-eteami ci-i o uguratici, fiindci flirteazd intrunacu vintul $i e drept ci de cdte ori bitea vdntul,Trestia ii frcea cele mai gralioase reverenfe.Recunosc ci e casnici, mai zicea el, dar cindsofului ii place si voiajeze, n-are niciun haz ca

sofiei si nu-i plac6.

- Nu vrei si mergi incolo cu mine? ointrebi el intr-un tdrziu dar Trestia didu tristdin cap. Era prea ataEati de gospoddria ei, ca

si-l urmeze.

- Te-ai jucat cu mine! strigi RAndunelul.Rlmas bun! Am plecat spre Piramide! gi zburd,

de acolo.

Zburb toatl ziua gi cAnd se-ntuneci ajunse

in cetate.

- Unde ag putea poposi? igi zise el. Sper cioragul a frcut oarecare pregitiri. $i deodati a

vlzut statuia pe coloana ei inalti.

- Am gisit! a strigat el plin de bucurie. Eo pozilie admirabili gi aer curat cit poftegti gi

cobori de sus, tocmai intre picioarele PrinluluiFericit.

- Ce mai culcug de aur, iqi zise el incetigoruitAndu-se imprejur gi pregitindu-se de culcare;dar tocmai cAnd si-gi puni capul sub aripi, o

picituri mare de api a cdzut pe el. Ce si fieasta? exclami el. Nu vid niciun norigor pe cer,

stelele strllucesc Ai totuqi ploui. Ce mai climi innordul acesta al Europei! Deodat| a clzut incd.

o piciturd.

- La ce folosegte o statuie, daci nu poate

micar si te apere de ploaie? zise el. Trebuie si-micaut un horn ca lumea gi se hotlri si zboare de

acolo.

Dar pdnl si-gi desfaci, aripile, o a treiapicituri a cdzut; se uiti in sus gi a vizut... Ah,ce avhzut? Ochii Prinlului Fericit erau plini de

lacrimi gi lacrimile curgeau in jos pe obrajii de

aur. Fala lui era aga de frumoasi in lumina lunii,incit micul Rdndunel se simli cuprins de mil[.

- Cine egti dumneata? zise el.

- Eu sunt Prin{ul Fericit.

- De ce pldngi atunci? intrebi R6ndunelul.M-ai udat tot.

- CAnd eram viu gi aveam o inimi omeneasci,rispunse statuia, nu gtiam ce sunt lacrimile,fiindci triiam in Palatul de la Sans-Souci, undeintristarea n-are voie sd intre. Toati ziua m5,

jucam cu prietenii mei prin gridini Ei seara

conduceam dansul in sala cea mare. imprejurulgrldinilor mele se ridica un zid inalt, dar toatecele ce m[ inconjurau erau aga de frumoase,incit nu-mi trecea prin g6nd si intreb ce eradincolo de el. Curtenii mei mi numeau PrinlulFericit gi daci plicerea e fericire, e adevirat c[eram fericit. Aga am triit gi a$a am murit. Daracum, dupi moarte, m-au suit aici, aga de sus,

incit pot vedea toatl mizeria gi toati, urAleniacetilii mele gi cu toate c[ inima mea e de plumb,nu pot decit si plAng.

- Ce? Nu e toati de aur? se miri RAndunelulin gindul lui, cici eraprea politicos ca si faclvreo observafie personali cu glas tare.

- Departe de aici, continui incet statuia, cuun glas muzical, departe de aici, intr-o strad6, se

afli o cisuli siricicioasi. Unul dintre geamurieste deschis gi prin el pot vedea o femeie care

sti la o masi. Fala ei este slabi qi ofilit5, iarmAinile ei aspre gi rogii sunt infepate de ace,

fiindci este croitoreasi. Brodeazi flori de argintpe o rochie de mitase, pe care cea mai drigulldintre domniEoarele de onoare ale Regineiwea si gi-o puni la viitorul bal de la palat.intr-un coll al odiii, pe un pat, bdielelul ei este

bolnav. Are friguri, cere portocale qi plingefiindci mama lui nu poate si-i dea decAt apd.

Rindunel, Rindunel, nu vrei si-i duci rubinulde la mAnerul sabiei mele? Picioarele mele suntinlepenite pe piedestal gi nu pot si mi migc.

- Sunt agteptat in Egipt, rispunse Rindunel.Prietenii mei zboar[ acum in susul gi in josulNilului Ei stau de vorbi cu florile de lotus. incurind se vor duce la culcare in mausoleulRegelui cel Mare. Regele insugi este acolo, incogciugul lui zugrivit. Este infbgurat in pdnz6.galbeni gi imbilsimat cu mirodenii. imprejurulgdtului are un girag de mlrgele verzi ca jadul gi

miinile lui parci sunt frunze uscate.

- RAndunel, Rindunel, drag RAndunel, zisePrinlul, nu vrei si stai cu mine o noapte gi sifii mesagerul meu? BiielaEului ii e aga de sete gi

mama lui e atit de tristi!Nu prea imi plac biiefii, rdspunse

Rindunel. Asti-vari, cum mi a$ezam pemalul riului, erau doi obraznici de biieli aimorarului care aruncau numaidecAt cu pietre inmine. Nu m-au nimerit niciodatl, fiindci noi,

l0

rAndunelele, zburim prea repede gi mai ales eu,

mi trag dintr-o familie vestiti pentru agilitateaei, dar totuqi era o lipsi de respect.

Dar Prinful Fericit era a$a de trist, incAt

micul Rindunel se intristi qi el.

- E foarte frig aici, zise el, dar pot si stau o

noapte cu dumneata ca si-!i fiu mesager.

- iti mu\umesc, Rindunel, zise Prinlul gi

RAndunel culese rubinul cel mare de la sabia

Prin{ului 9i cu el in cioc zburi peste acoperigurileoragului.

A trecut pe lAngi turnul Catedralei, undeerau sculptali ingerii de marmurl albi. A trecutpe l6ngi palat gi a auzit zgomotul muzicii qi

al dansului. O fatl frumoasi iegi in balcon cuiubitul ei.

- Ce minunate sunt stelele, zise el, gi ce

minunati e puterea dragosteii

- Sper ci rochia mea o si fie gata pentrubalul de la Curte, rispunse ea; am vorbit simi-o brodeze cu flori de argint, dar croitoresele

acestea sunt aga de lenege.

A trecut apoi pe deasupra riului gi a vizutfelinarele atArnind la catargele coribiilor. Atrecut peste ghetou gi i-a vdzut pe evreii cei

bitrini tocmindu-se unii cu allii qi cdntlrindbanii in balanle de arami. Ajunse, in sfirgit, lacisufa cea umiliti qi se uiti pe fereastri. Biiatul

1l

se invdrtea in pat, chinuit de friguri gi mamaadormise biruiti de osteneall. A sirit iniuntrugipuse rubinul cel mare pe mas6,lAngi degetarulfemeii. Pe urmi,'zburd ugor imprejurul patului,ricorind fruntea biiatului cu aripile sale.

- Ce ricoare mi-e, zise biiatul, se vede cimi fac bine, gi adormi.

Rindunel zburdinapoi la Prinlul Fericit gi-ipovesti ce flcuse.

- Ce s[ fie asta? se miri el. Cu toate citimpul nu s-a mai incilzit, mie nu imi mai e frig.

Aceasta-i fiindci ai flcut ofaptnbuni, zise Prinlul, gi RAndunelula cbzut pe ginduri qi pe urml a

adormit, fiindci de cite ori se gindea,el adormea.

Cum se fhcu ziul, zburi la riu qi

ftcu o baie.

Ce fenomen remarcabil,zise profesorul de ornitologie, care

tocmai trecea pe pod. O rAnduniciiarna! $i scrise un articol lung asupracazului, in ziarul local. Toati lumea

vorbea despre el, cici era plin de vorbe ciudatepe care nimeni nu le infelegea.

- Asti-seari plec in Egipt, zise RAndunelulgi perspectiva aceasta il umplea de veselie.

Yizith toate monumentele publice gi a stat

mult timp in vArful clopotnifei. Oriunde se

ducea, vrlbiile ciripeau gi-gi spuneau una alteia:

- Ce strlin distins!Astfel petrecu de minune. Cind se ridici

Luna, zburbla Prinlul Fericit.

- N-avefi vreun comision pentru Egipt? iistrigi el. Tocmai plec.

- RAndunel, R6ndunel, zise Prinful, nu vreisi mai stai o noapte cu mine?

Sunt agteptat in Egipt, rispunseRAndunelul. Mdine, prietenii mei o s[ zboare

spre catedrala a doua. Hipopotamul doarmeacolo printre trestii Ei pe un tron inalt de granitsti zeul Memnon. Toati noaptea se uiti la stele

gi cAnd luceafbrul de ziud se arati, scoate unstriglt de bucurie gi pe urml tace. La amiazileiigalbeni vin la marginea apei si se adape. Ei au

ochii ca nigte smaralde verzi gi rigetul lor e maitare decit mugetul cascadei.

- Rlndunel, R6ndunel, zise Prinful, colodeparte, peste cetate, eu vid un biiat tAnirintr-o mansardS. El se reazdmd de un pupitruacoperit cu hirtii gi intr-un pahar, lAngl el, este

l3

un menunchi de viorele uscate. Pirul lui este

negru gi cre!, buzele ii sunt roEii ca rodia, iarochii lui mari gi plini de visuri. El se ciznegte si

f^

sfArgeasci o piesi pentru Directorul Teatrului,dar ii este prea frig ca sd. scrie mai departe. insobl nu e foc Ai foamea l-a rizbit.

- Bine, o si mai sthu o noapte cu dumneata,zise Rindunelul, care intr-adevir avea inimibuni. O si-i duc Ai lui un rubin?

- Vai! Nu mai am rubine, zise Prinful, ochiisunt tot ce mi-a mai rimas. Sunt frcufi din niEtesafire rare, care au fost aduse din Indii acum omie de ani. Scoate-mi unul 9i du-i-I. O s6-l vindibijutierului, o s6-gi cumpere hrani qi lemne gi osi-gi sfirgeasci piesa.

- Prinfule dragi, zise RAndunelul, z6u nupot si fac una ca asta, gi a inceput si plAngi.

- Rindunel, RAndunel, dragRAndunel, zisePrinful, ft cum i1i poruncesc.

$i aga, Rdndunel scoase ochiul Prinlului gi

zbar|cu el spre mansarda studentului. Era uqorsi intri, fiindci in acoperig era o gauri. Prinea se repezi gi intri ln odaie. Tanirul stitea cucapul in mdini, aga incAt nu auzi fitfAitul aripilorpisirii gi cind igi ridici fala, avdzut safirul celfrumos pe viorelele uscate.

* Am inceput si fiu apreciat, strigi el, acesta

trebuie si fie de la weun mare admirator. Acum

t4

pot si-mi isprivesc piesa, 9i nu-gi mai afli loc debucurie.

A doua zi, Rindunelul zburlin port. Se lisipe un catarg qi se uiti la marinarii care trigeaucu funii ldzi mari din fundul unei coribii.

- Ei hop! Ei hop! strigau ei de cite ori se

arbta cite o ladi deasupra.

- Eu mi duc in Egipt, strigigi RAndunelul, dar nimeni nuil begn in seami gi cdnd rdsiriLuna zburil inapoi la PrinlulFericit.

- Am venit s6-mi iau rlmasbun, ii strigi el.

Rdndunel, RAndunel,drigu! RAndunel, zise Prinful,nu vrei si mai stai inci onoapte cu mine?

- E iarni, rispunse Rdn-dunelul, gi zipada inghelati o

s[ soseasci in curind. in Egipt