7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie

http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 1/8

David Diaconu

1

Procesul de codecizie 

Analiză a insituțiilor participante la procesul de codecizie din perspectiva teoriei de integrare

neoinstituționalistă de tip alegere rațională 

Abstract:

In this essay I will analyse how the institutions participating in the ordinary legislative

 procedure works and whether this action respect the principle of maximizing the utility by

rational choice new-institutionalism theory of integration perspective.

Firstly, i will characterize the co-decision procedure which is named after the Lisbon

Treaty (2009), the ordinary legislative procedure, describing also all the participating institutions

and the inter-institutional relations and required steps for approval the proposed normative

initiative.

Secondly, i will analyse each institution starting from national parliaments, Social and

Economic Committee, Committee of Regions and ending with European Commission, EuropeanParliament and Council of the European Union, defining for each of them my view about utility

maximization principle.

My conclusion is that the total maximization of utility which is represented by the sum of

the maximum utility of each institution is granted by the efficiency in democratizing the entire

 process and the entire European Union.

Keywords:  Maastricht Treaty, Lisbon Treaty, Rational Choice, Newinstitutionalism , Utility

maximization principle, democracy, efficiency, European insitutions, European Parliament,

European Commission, Council of The European Union.

7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie

http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 2/8

David Diaconu

2

În primul rând, teoriile neoinstitutionaliste au apărut în științele politice, fără a avea

orignile în studiile Uniunii Europene, însă s-au bazat pe reintroducerea instituțiilor în cadrul

diverselor teorii1  pentru a se demonstra că rolul acestora nu  poate fi omis când sunt analizate

entități aflate la un nivel superior, entități din care fac parte aceste instituții. (Entități supra -

individuale sau supra-naționale). Aceste teorii sunt împărțite în trei perspective:

neoinstituționalism istoric, neoinstituționalism sociologic și neoinstituționalism de tip alegere

rațională. Teoria neoinstituționalistă de tip alegere rațională susține că actorii ce iau parte la

acțiune sunt maximizatori de utilitate, acțiunile la care participă fiind soluționate în concordanță

cu această maximizare.2 

De asemenea, acest model neoinstituționalist presupune pe lângă caracteristica de mai sus

și ca actorii să fie egoiști, pentru că, după cum susține și Frank Schimmelfenning, actorii în cazul

în care sunt raționali și acționează egoist pot beneficia de recunoaștere și legitimitateinternațională.3 

Procedura de codecizie a fost introdusă prin tratatul de la Maastricht având la bază

dorința ca și Parlamentul European - reprezentantul cetățenilor statelor membre  – să devină „o

autentică putere legislativă” alături de Consiliul Uniunii Europene.4 Aceasta mai este numită și

„procedură legislativă ordinară”, ceea ce presupune că este respectată de fiecare dată când are loc

o propunere normativă, spre deosebire de perioada pre-tratatului de la Lisabona(2009)5, perioadă

în care codecizia era utilizată doar pentru anumite domenii (sănătate, cultură, educație, mediu,

cercetare și dezvoltare).6 

Acest proces presupune trei „lecturi” din partea instituțiilor Uniunii europene. În primul

rând, Comisia Europeană elaborează propunerea normativă, propunere care inițial este trimisă

către parlamentele naționale și către Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor.

Consultarea parlamentelor naționale este realizată pentru asigurarea  principiului

subsidiarității.7 Deși rapoartele emise atât de către Comitetul Economic și Social, cât și de cel al

regiunilor au caracter consultativ, cererea acestora este obligatorie. După primirea rapoartelor de

la aceste instituții, Comisia va trimite propunerea simultan către Parlamentul European și

Consiliu, având loc prima lectură. Ca urmare a acesteia, Parlamentul European va emite o opinie

care poate însemna fie avizarea propunerii normative, fie amendarea acesteia, opinia urmând a fi

transmisă Consiliului. Odată ajunsă la acesta, Consiliul va emite documentul reprezentat de

Poziția comună alături de un raport ce va conține motivile care au dus la aprobarea acestuia. 8 

7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie

http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 3/8

David Diaconu

3

Prin intermediul Comisiei, care trebuie, de asemenea, să emită un raport cu privire la opinia sa9,

Poziția comună ajunge la Parlamentul European, unde va avea loc cea d e-a doua lectură. Într -un

termen de 3 luni, Parlamentul are posibilitatea fie de a aproba, prin majoritate simplă Poziția

comună, fie de a nu emite nicio poziție, cazuri în care procedura se finalizează, Consiliul

adoptând actul normativ10. Însă există și cea de a treia posibilitate, aceea în care Parlamentul să

respingă prin vot (majoritate absolută) Poziția, caz în care cere convocarea Comitetul de

Conciliere11, transmițând de asemenea și amendamentele pe care le are. Consiliul are 3 luni la

dispoziție pentru a adopta amendamentele, situație în care procedura se finalizează și actul

normativ este adoptat, sau poate deschide procesul de conciliere. Rolul Comitetului este acela de

a media cele două poziții și nu de a propune sau de a face modificări ale acestora. După această

fază, numită și a treia lectură, procesul de codecizie ia sfârșit, actul normativ fiind adoptat sau

respins definitiv în acest context, Comisia  putând reformula altă propunere care va fi supusăaceluiași procedeu.12 

Consider că, pentru a putea caracteriza instituțiile din punct de vedere al raționalității

 privind din perspectiva actorului maximizator de utilitate este necesar să analizăm componența și

rolul fiecărei instituții, nu numai în procesul codeciziei, ci și în afara acestuia.  Astfel, în

 paragrafele ce vor urma voi caracteriza fiecare instituție ce participă la codecizie specificând

 pentru fiecare dacă acțiunile pe care le întreprind respectă principiul maximizării de utilitate. 

Sunt de părere că acest principiu de maximizare a utilității nu este identic pentru toate

instituțiile, ci reprezintă, pentru fiecare în parte, maximizarea celui mai important rol pe care

instituția respectivă îl îndeplinește.

Astfel, pentru prima instituție ce ia parte la acest proces, Comisia Europeană care are în

acest proces atât rolul de a trimite către instituțiile ce vor dezbate proiectul de propunere

normativă cât și pe acela de a retrage propunerea în anumite faze ale lecturilor în cazul în care

termenul necesar pentru implementare a fost depășit, nereferindu-mă la timpul reglementat (cel

de 3 luni sau 2 săptămâni ) ci la acela în care aprobarea propunerii poate să devină inutilă,

maximizarea utilității este reprezentată de eficiența și calitatea formulărilor propunerilor

legislative, eficiență ce va reieși din procentul ce reprezintă numărul de propuneri aprobate în

urma primei lecturi în raport cu numărul total.

7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie

http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 4/8

David Diaconu

4

Figura 1.

*Sursa: The Co-decision procedure - Analysis and statistics of the 2004-2008 legislature13

  și

Statistics on concluded codecision procedures14

 

După cum reiese din tabelul de mai sus, atât în legislatura 2004-2009 cât și în actuala

legislatură se observă un grad de aprobare mai mare al  propunerilor legislative ca urmare a

 primei lecturi ceea ce mă face să concluzionez această secțiune prin a spune că utilitatea comisiei

a crescut; cu alte cuvinte, a fost maximizată. 

Rolul parlamentelor naționale în procesul de codecizie este de a asigura principiul

subsidiarității, adică de a fi asigurată transmiterea informației către nivelul cel mai apropiat

cetățenilor.15  În acest caz, maximizarea utilității ține de capacitatea fiecărui parlament național

de a se organiza în teritoriu, referindu-mă la existența cabinetelor parlamentare și a posibilității

acestora de a păstra legătura cu votanții din circumscripția respectivă. Ținând cont de prevederile

legale, ce presupun existența cabinetelor parlamentare, această condiție fiind îndeplinită,

utilitatea acestei instituții este crescută. 

Următoarele două instituții au un rol foarte important deși rapoartele pe care le emit au

rol consultativ. Cu toate acestea, consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului

Regiunilor de către Comisie este obligatorie.

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Prima

lectură A doua

lectură   Conciliere

Prima lectură A doua lectură   Conciliere

1999-2004   33% 46% 21%

2004-2009   72% 23% 5%

2009-2014   83% 15% 2%

Procent aprobare proiecte normative în cadrul procesului de codecizie

7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie

http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 5/8

David Diaconu

5

Comitetul Economic și Social European este compus din reprezentanții diferitelor

sectoare profesionale și sociale, fiind distribuiți astfel: angajatori, lucrători și activități diverse.

Obligativitatea consultării Comitetului Economic și Social rezidă în faptul că acesta este

considerat a fi puntea de legătură dintre instituțiile Uniunii Europene și societatea civilă

organizată.16  În acest caz, consider că principiul maximizării utilității constă în respectarea

raportului emis, de către Comisie. Impactul raportului Comitetului Economic și Social European

asupra legislației Uniunii Europene este unul ridicat, prin prisma faptului că 81% dintre avize

sunt luate în considerare de către Comisie.17 

Comitetul Regiunilor este compus din reprezentanți ai regiunilor, ceea ce înseamnă o

creștere a respectării principiului subsidiarității.18  Asemenea Comitetului Economic și Social,

Comitetul Regiunilor emite un aviz cu rol consultativ însă spre deosebire de acela, Comitetul

Regiunilor nu reprezintă interesul membrilor săi, ci interesul general al Uniunii Europene19 ceeace face ca maximizarea utilității acestui actor să fie reprezentată de aceeași situație ca cea

reprezentată de parlamentele naționale și anume de eficiența cu care principiul subsidiarității este

 promovat și respectat.

Cu toate acestea, consider că pentru obținerea maximizării utilității totale a acestor două

comitete intră și pașii făcuți spre modernizarea și democratizarea instituțiilor și procesului

decizional de la nivelul Uniunii Europene, atât Comitetul Economic și Social cât și cel al

Regiunilor, prin existența și respectarea normelor de funcționare, aducând un beneficiu important

în acest sens.

Următoarele două instituții, Parlamentul European și Consiliul reprezintă instituțiile ce

dețin monopolul asupra dezbaterii și asupra aprobării propunerilor legislative. În cazul celei

dintâi, legitimitatea este dată de către votul direct al cetățenilor din statele membre, deși scrutinul

nu este organizat după același sistem electoral ci este stabilit la nivelul fiecărui stat membru. Prin

implicarea Parlamentului în procesul de codecizie, puterea acestuia a fost consolidată.20  De

asemenea, și prin implicarea Consiliului s-a dorit o orientare a instituțiilor spre mai multă

eficacitate, transparență, precum și spre o putere legislativă bicamerală.21  În opinia mea, o

 problemă în calea democratizării o constituie dualitatea Consiliului, în sensul în care acesta este

atât parte a legislativului cât și executiv. Încercarea de separare a puterilor nu a dat dovadă de

eficiență, diferența dintre cele două fiind „reținută printre rânduri”, Consiliul exercitându -și

„funcția normativă în deplină transparență”.22 

7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie

http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 6/8

David Diaconu

6

Revenind la procedura legislativă ordinară, Parlamentul este practic primul filtru

instituțional european al propunerii legislative, deoarece Avizul acestuia fie reprezintă aprobarea

 propunerii, fie amendarea ei, caz în care atât consiliul cât și comisia sunt nevoite să examineze

cu atenție Avizul.23 Consiliul are de asemenea un rol asemănător, ceea ce mă face să susțin că

maximizarea utilității în acest proces poate face referire la modul în care în ultimele trei

legislaturi (după cum am arătat în figura 1) propunerile normative au fost acceptate în număr cât

mai mare în urma primei lecturi. Acest rezultat descrie pe de o parte atât capacitatea Comisiei de

a fi eficientă cât și capacitatea Parlamentului și a Consiliului de a ajunge la un consens, tocmai

 pentru creșterea gradului de democratizare al întregului proces decizional. 

Cu alte cuvinte, consider că și în acest caz utilitatea maximală a celor două instituții este

alcătuită atât din modul în care fiecare își înțelege rolul de putere legislativă a Uniunii, aprobând

 peste 80% din propuneri încă de la prima lectură cât și din pașii rapizi spre democratizare, pașidatorați acestor decizii. Nu în ultimul rând în aceeași cale spre modernizare și democratizare a

sistemului instituțional european se regăsește și rapiditatea de soluționare a acestor propuneri.  

Pe de altă parte, utilitatea fiecărei instituții participante nu este asigurată doar de

activitatea din această procedură ci și de alte demersuri pe care le adoptă pentru democrație,

transparență, dar și pentru cetățeni. Astfel, spre exemplu, în cazul Comisiei maximizarea utilității

a fost posibilă și prin introducerea inițiativei cetățenești, ceea ce presupune posibilitatea unui

număr de un milion de cetățeni ai Uniunii Europene de a participa la elaborarea politicilor

Uniunii, solicitând Comisiei să facă o propunere normativă.24  În același sens, analizând și

creșterea utilității pentru cetățeni, în cazul Parlamentului European, sunt de părere că atât

alegerea membrilor Parlamentului prin sufragiu universal direct cât și apariția competențelor

 politice asupra altor instituții europene25 alături de cele bugetare și legislative cresc încrederea

tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția Uniunii. Nu în ultimul rând, Consiliul prin competențele

sale decizionale și de coordonare, dar mai ales prin competențele în materie de JAI, este

responsabil cu relația de cooperare dintre state în materie de justiție și afaceri interne26, fapt ce va

duce la o consolidare și eficientizare a puterii judecătorești din fiecare stat. 

În concluzie, utilitatea totală a întregii proceduri legislative ordinare este formată din

suma agregată a utilităților fiecărei instituții ce participă în cadrul acesteia, iar după cum am

analizat în paragrafele precedente, se observă dorința fiecărei instituții de a-și maximiza

utilitatea, chiar dacă pentru fiecare actor în parte reprezintă maximizarea unei anumite capacități,

7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie

http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 7/8

David Diaconu

7

unui anumit rol, în cele mai multe cazuri diferit de cele ale celorlal ți actori, situație în care susțin

că întregul proces respectă principalul element al teoriei integrării neoinstituționaliste de tip

alegere rațională, principiul maximizării utilității. 

1 Mark A. Pollack „The new institutionalisms and European Integration,” in European Integration Theory, ed. AntjeWiener și Thomas Diez (Oxford: Oxford University Press, 2009) 125. 2 Mark A. Pollack „The new institutionalisms and European Integration,” in European Integration Theory, ed. AntjeWiener și Thomas Diez (Oxford: Oxfor d University Press, 2009) 126.3  Frank Schimmelfenning „International socialization in the New Europe:Rational Action in an instutionalEnvironment” in European Journal of International Relations,(London: SAGE publications, 2000)109.4 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 372 5 *, Codecizia  și concilierea:Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului în temeiul Tratatului de la

 Lisabona, Ianuarie 2012 (Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii-Direcția pentru coordonare legislative șiconcilieri-Unitatea concilieri și codecizie, 2012), 5.6  Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 214 7 „Principiul subsidiarităţii este fundamental pentru funcţionarea Uniunii Europene (UE), mai precis pentru luareadeciziilor la nivel european. Acesta permite în special să se stabilească în ce situaţii UE are competenţa de a legiferaşi de a contribui la luarea deciziilor cât mai aproape posibil de cetăţeni.”http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0017_ro.htm8 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 373.9 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 373. 10 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 374. 11  „Comitetul de conciliere este format dintr-un număr egal de reprezentanți ai Consiliului și ParlamentuluiEuropean. Acesta are rolul de a asculta opiniile părților.” Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 374. 12 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 374-375.13  The co-decision procedure (Art.251 TEU) - Analysis and statistics of the 2004-2009 legislature:http://ec.europa.eu/codecision/statistics/docs/report_statistics_public_draft_en.pdf14

  Conciliations and codecision : Statistics on concluded codecision procedures – European Parliament :http://www.europarl.europa.eu/code/about/statistics_en.htm accesat 31/01/201415 *, Codecizia și concilierea:Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului în temeiul Tratatului de la

 Lisabona, Ianuarie 2012 (Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii-Direcția pentru coordonare legislative șiconcilieri-Unitatea concilieri și codecizie, 2012) 9-10.16  Comitetul Economic și Social European  – Home - http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.ro.home  (Accesat30/01/2014)17  Broșură Comitetul Economic și Social European,  http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/eesc-presentation-2013-_ro.pdf , 17.18 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 340 19 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 34020 Dusan Sidjanski, Viitorul federalist al Europei- Comunitatea Europeană de la origini la Tratatul de la Lisabona,

(Iași: Polirom, 2010), 373. 21

 Dusan Sidjanski, Viitorul federalist al Europei- Comunitatea Europeană de la origini la Tratatul de la Lisabona,(Iași: Polirom, 2010), 373. 22 Dusan Sidjanski, Viitorul federalist al Europei- Comunitatea Europeană de la origini la Tratatul de la Lisabona,

(Iași: Polirom, 2010), 373. 23 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008),  373.24 Inițiativă cetățenească Europeană-Home:http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/?lg=ro (Accesat 02/02/2014)25 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008),20126 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 247

7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie

http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 8/8

David Diaconu

8

Bibliografie:

*, Codecizia și concilierea:Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului în temeiul

Tratatului de la Lisabona, Ianuarie 2012, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii-

Direcția pentru coordonare legislative și concilieri-Unitatea concilieri și codecizie, 2012. 

Bărbulescu, Gheorghe Iordan – Uniunea europeană: politicile extinderii, (București: Tritonic,

2006)

Bărbulescu, Gheorghe Iordan, Procesul decizional în Uniunea Europeană, Iași: Polirom, 2008 

Broșură Comitetul Economic și Social European, 

http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/eesc-presentation-2013-_ro.pdf , (Accesat

31/01/2014)

Comitetul Economic și Social European – Home -http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.ro.home (Accesat 30/01/2014)

Conciliations and codecision : Statistics on concluded codecision procedures – European

Parliament : http://www.europarl.europa.eu/code/about/statistics_en.htm  (Accesat

31/01/2014)

http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0017_ro.h

tm (Accesat 31/01/2014)

Inițiativă cetățenească Europeană - Home:

http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/?lg=ro (Accesat 02/02/2014) 

Pollack, A. Mark, „The new institutionalisms and European Integration,” in European

Integration Theory, ed. Antje Wiener și Thomas Diez, 125-143, Oxford: Oxford University

Press, 2009.

Schimmelfenning, Frank, „International socialization in the New Europe:Rational Action

in an instutional Environment” in European Journal of International Relations,(London:

SAGE publications, 2000) 109-139. 

Sidjanski, Dusan, Viitorul federalist al Europei- Comunitatea Europeană de la origini laTratatul de la Lisabona, Iași: Polirom, 2010. 

The co-decision procedure (Art.251 TEU) - Analysis and statistics of the 2004-2009

legislature: http://ec.europa.eu/codecision/statistics/docs/report_statistics_public_draft_en.pdf  

(Accesat 30/01/2014)