principiul eligibilitatii

3
Frîncu Mihaela Hanelore Principiul eligibilităţii Principiul eligibilităţii nu este stabilit în mod expres de normele legii fundamentale, ci în mod indirect prin dispoziţiile art. 121 alin. 1 şi 122 alin. 2 din Constituţia României, care prevăd că autorităţile administraţiei publice locale, consiliile locale, primarii şi consiliul judeţean, sunt alese în condiţiile legii. De altfel, se impune, de la început, să subliniem faptul că principiul eligibilităţii, ca şi celelalte principii dezvoltate de legea organică, puse la baza administraţiei publice locale, sunt absorbite în conţinutul principiului autonomiei locale, consacrat de normele constituţionale ale art. 120 alin 1. Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale îşi are însă sediul materiei şi îşi găseşte, în mod distinct, recunoaşterea în normele Legii nr. 67/2004, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, care detaliază şi dezvoltă principiul eligibilităţii prevăzut în art. 2 al Legii 215/2001, stabilind şi alte norme referitoare la procedurile de alegere ale consiliilor locale şi judeţene, precum şi ale primarilor. Potrivit acestei regelmentări, consiliile locale, consiliile judeţene, primarii şi Consiliul General al municiupiului Bucureşti se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza reprezentării proporţionale, în cadrul unui scrutin de listă.Primarii comunelor şi ai oraşelor sunt aleşi pe circumscripţii electorale prin votexprimat pe baza scrutinului uninominal 1 . Această modalitate democratică de alegere a autorităţilor locale, sistemul reprezentării proporţionale, în cazul consiliilor şi a scrutinului uninominal, în cel al primarilor, stabilită de legiuitorul organic, este mai înainte de toate, o opţiune politică 2 .Odată alese, autorităţile administraţiei publice locale nu îşi încetează mandatul decât numai în anumite cazuri limitativ prevazute de lege şi numai în condiţiile legii, asigurându-se astfel, continuitatea mandatului lor de 4 ani pentru care au fost alese. Regula menţionată decurge, în mod explicit, din dispoziţiile Legii administraţiei publice locale, conform cărora consiliile locale şi judeţene, precum şi primarii aleşi în cursul unei legislaturi, ca urmare a dizolvării unor consilii sau devenirii vacante a unor posturi de primari, încheie mandatul predecesorilor 3 ”. În acest mod, legiuitorul pune în evidenţă una dintre consecinţele principiului eligibilităţii şi anume 1 Corneliu Manda, Drept admnistrativ , Tratat elementar, ediţia a IVa, Ed. Lumina Lex, Bucureşti , p. 204 2 Gheorghe Zaharia, Drept Administrativ Român, p. 197 3 Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, art. 24, alin. 2;

description

aa

Transcript of principiul eligibilitatii

  • Frncu Mihaela Hanelore

    Principiul eligibilitii

    Principiul eligibilitii nu este stabilit n mod expres de normele legii fundamentale, ci

    n mod indirect prin dispoziiile art. 121 alin. 1 i 122 alin. 2 din Constituia Romniei, care

    prevd c autoritile administraiei publice locale, consiliile locale, primarii i consiliul

    judeean, sunt alese n condiiile legii. De altfel, se impune, de la nceput, s subliniem faptul

    c principiul eligibilitii, ca i celelalte principii dezvoltate de legea organic, puse la baza

    administraiei publice locale, sunt absorbite n coninutul principiului autonomiei locale,

    consacrat de normele constituionale ale art. 120 alin 1. Principiul eligibilitii autoritilor

    administraiei publice locale i are ns sediul materiei i i gsete, n mod distinct,

    recunoaterea n normele Legii nr. 67/2004, pentru alegerea autoritilor administraiei

    publice locale, care detaliaz i dezvolt principiul eligibilitii prevzut n art. 2 al Legii

    215/2001, stabilind i alte norme referitoare la procedurile de alegere ale consiliilor locale i

    judeene, precum i ale primarilor. Potrivit acestei regelmentri, consiliile locale, consiliile

    judeene, primarii i Consiliul General al municiupiului Bucureti se aleg prin vot universal,

    egal, direct, secret i liber exprimat.Consiliile locale i judeene se aleg pe circumscripii

    electorale prin vot exprimat pe baza reprezentrii proporionale, n cadrul unui scrutin de

    list.Primarii comunelor i ai oraelor sunt alei pe circumscripii electorale prin votexprimat

    pe baza scrutinului uninominal1.

    Aceast modalitate democratic de alegere a autoritilor locale, sistemul reprezentrii

    proporionale, n cazul consiliilor i a scrutinului uninominal, n cel al primarilor, stabilit de

    legiuitorul organic, este mai nainte de toate, o opiune politic2.Odat alese, autoritile

    administraiei publice locale nu i nceteaz mandatul dect numai n anumite cazuri limitativ

    prevazute de lege i numai n condiiile legii, asigurndu-se astfel, continuitatea mandatului

    lor de 4 ani pentru care au fost alese. Regula menionat decurge, n mod explicit, din

    dispoziiile Legii administraiei publice locale, conform crora consiliile locale i judeene,

    precum i primarii alei n cursul unei legislaturi, ca urmare a dizolvrii unor consilii sau

    devenirii vacante a unor posturi de primari, ncheie mandatul predecesorilor 3. n acest

    mod, legiuitorul pune n eviden una dintre consecinele principiului eligibilitii i anume

    1 Corneliu Manda, Drept admnistrativ , Tratat elementar, ediia a IVa, Ed. Lumina Lex, Bucureti , p. 204

    2 Gheorghe Zaharia, Drept Administrativ Romn, p. 197

    3 Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale, art. 24, alin. 2;

  • permanena mandatului autoritilor locale alese pentru ntreaga legislatur.Trebuie menionat

    i faptul c, pentru a fi ales primar sau consilier, candidatul n alegeri trebuie sa respecte

    anumite condiii stabilite att de Constituie, ct i de lege. Aceste condiii de eligibilitate sunt

    cumulative i se refer la:- calitatea de alegtor (cetenii romni care au mplinit 18 ani,

    inclusiv cei care mplinesca aceast vrst n ziua alegerilor, potrivit art. 36 din Constituie);-

    dreptul de a fi ales (cetenii romni cu drept de vot, care au mplinit vrsta de cel puin 23de

    ani, conform art.37 alin.2 din Constituie, dac nu le este interzis asocierea n partide

    politice, potrivit art.40 alin.3 din Constituie); desigur c, dac una din persoanele care ocup

    funciile nominalizate de art. 40 alin3 dorete s candideze n alegeri, ea o poate face dac n

    prealabil demisioneaz din funcia pe care o are, iar demisia s fie dovedit cu ocazia

    nregistrrii candidaturii;- domiciliul (au dreptul de a fi alei cetenii romni cu domiciliul n

    ar, potrivit art.16 alin.3 din Constituie i cu domiciliul pe teritoriul unitaii administrativ-

    teritoriale, conform art.3 alin3 din Legea 67/2004). Exist i interdicii, potrivit crora: nu

    pot fi alei, cetenii romni care fac parte din categoriile prevazute la art.40 alin.3 din

    Constituie: judectorii Curii Constituionale,avocaii poporului, magistraii, membrii activi ai

    armatei, poliitii i alte categorii de funcionari publici, stabilite prin lege organic;

    persoanele care fac parte din categoriile prevazute la art. 5 alin. 1 lit. a) i b) din Legea nr.

    67/2004, pentru alegerea autoritilor administraiei publice locale : alienaii sau debilii

    mintali pui sub interdicii, persoanele lipsite de drepturi electorale pe durata stabilit prin

    hotrre judectoareac. Candidaturile pentru autoritile publice locale se propun de ctre

    partidele politice constituite potrivit legii partidelor politice, ele reprezentnd, pentru

    alegtorii locali, adevrate garanii i opiuni clare. Se pot depune i candidaturi independente,

    depunerea acestora fiind ns condiionat de prezentarea unei liste de susintori. Astfel,

    pentru funcia de consilier se cere un minimum de 1% din numrul total al alegtorilor nscrii

    pe liste, dar nu mai puin de 50 de susintori n cazul comunelor, 100 n cazul localitilor

    urbane de rangul II i III i de 1000 n cazul judeelor, municipiului Bucureti, sectoarelor

    municipiului Bucureti i localitilor urbane de rangul I. La funcia de primar, candidaii

    independeni trebuie sa prezinte o list de susintori,care trebuie s cuprind minimum 2%

    din numrul total al alegtorilor nscrii n liste pentru circumscripia n care candideaz, dar

    nu mai puin de 200 n cazul comunelor, 300 n cazuloraelor, 1000 n cazul municipiilor i

    sectoarelor municipiului Bucureti i 5000 n cazul municipiului Bucureti4.

    4 Legea 67/2004 pentru alegerea autoritilor administraiei publice locale, art. 44

  • Trebuie s se remarce c eligibilitatea autoritilor locale capt mai ales conotaii

    politice dar i sociale cu totul deosebite care deriv, mai nainte de toate, din natura juridic

    aacestora, astfel c ele, nefiind autoriti statale, nu vor exercita dect voina cetenilor

    dinunitatea administrativ-teritorial n care sunt alese. n acest sens, considernd-o totodat si

    ca o alt caracteristic ce decurge din principiul eligibilitii autoritilor locale, calitatea de

    consilier sau primar, obinut, de regul, pe lista partidului ce l-a propus, este acceptat i

    compatibil cu calitatea de membru al partidului, care are influen decisiv pentru deinerea

    funciei respective. Ca atare, reiese c rspunderea politic a autoritilor locale este nu numai

    de ordin electoral, deoarece, dac se ajunge la retragerea ncrederii politice, acest fapt poate

    conduce la ncetarea calitii de consilier i de primar, dei ei sunt aleii colectivitilor locale,

    iar mandatul exercitat este unul de natur reprezentativ i nu imperativ, aplicndu-se, n

    opinia prof. univ. dr. Corneliu Manda, n acest caz, n mod corespunztor, prevederile art. 69

    alin. 2din Constituia Romniei care prevede c orice mandat imperatic este nul.n sfrit

    un ultim aspect necesar a fi subliniat, ca o consecin a principiului eligibilitii, se refer la

    faptul c autoritile locale, odat alese, n condiiile stabilite de lege,devin autoriti locale

    reprezentative, recunoscute implicit i de ctre stat, ceea ce poate da actele i aciunile lor s

    poat produce efecte juridice ncadrate n ordinea juridic a statului,desigur n msura n care

    acestea se ncadreaz constant n respectarea cadrului legal.5

    5 Corneliu Manda, Drept admnistrativ , Tratat elementar, ediia a IVa, Ed. Lumina Lex, Bucureti, pp. 205-206