Frîncu Mihaela Hanelore

Principiul eligibilităţii

Principiul eligibilităţii nu este stabilit în mod expres de normele legii fundamentale, ci

în mod indirect prin dispoziţiile art. 121 alin. 1 şi 122 alin. 2 din Constituţia României, care

prevăd că autorităţile administraţiei publice locale, consiliile locale, primarii şi consiliul

judeţean, sunt alese în condiţiile legii. De altfel, se impune, de la început, să subliniem faptul

că principiul eligibilităţii, ca şi celelalte principii dezvoltate de legea organică, puse la baza

administraţiei publice locale, sunt absorbite în conţinutul principiului autonomiei locale,

consacrat de normele constituţionale ale art. 120 alin 1. Principiul eligibilităţii autorităţilor

administraţiei publice locale îşi are însă sediul materiei şi îşi găseşte, în mod distinct,

recunoaşterea în normele Legii nr. 67/2004, pentru alegerea autorităţilor administraţiei

publice locale, care detaliază şi dezvoltă principiul eligibilităţii prevăzut în art. 2 al Legii

215/2001, stabilind şi alte norme referitoare la procedurile de alegere ale consiliilor locale şi

judeţene, precum şi ale primarilor. Potrivit acestei regelmentări, consiliile locale, consiliile

judeţene, primarii şi Consiliul General al municiupiului Bucureşti se aleg prin vot universal,

egal, direct, secret şi liber exprimat.Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii

electorale prin vot exprimat pe baza reprezentării proporţionale, în cadrul unui scrutin de

listă.Primarii comunelor şi ai oraşelor sunt aleşi pe circumscripţii electorale prin votexprimat

pe baza scrutinului uninominal1.

Această modalitate democratică de alegere a autorităţilor locale, sistemul reprezentării

proporţionale, în cazul consiliilor şi a scrutinului uninominal, în cel al primarilor, stabilită de

legiuitorul organic, este mai înainte de toate, o opţiune politică2.Odată alese, autorităţile

administraţiei publice locale nu îşi încetează mandatul decât numai în anumite cazuri limitativ

prevazute de lege şi numai în condiţiile legii, asigurându-se astfel, continuitatea mandatului

lor de 4 ani pentru care au fost alese. Regula menţionată decurge, în mod explicit, din

dispoziţiile Legii administraţiei publice locale, conform cărora „consiliile locale şi judeţene,

precum şi primarii aleşi în cursul unei legislaturi, ca urmare a dizolvării unor consilii sau

devenirii vacante a unor posturi de primari, încheie mandatul predecesorilor 3”. În acest

mod, legiuitorul pune în evidenţă una dintre consecinţele principiului eligibilităţii şi anume

1 Corneliu Manda, Drept admnistrativ , Tratat elementar, ediţia a IVa, Ed. Lumina Lex, Bucureşti , p. 2042 Gheorghe Zaharia, Drept Administrativ Român, p. 1973 Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, art. 24, alin. 2;

permanenţa mandatului autorităţilor locale alese pentru întreaga legislatură.Trebuie menţionat

şi faptul că, pentru a fi ales primar sau consilier, candidatul în alegeri trebuie sa respecte

anumite condiţii stabilite atât de Constituţie, cât şi de lege. Aceste condiţii de eligibilitate sunt

cumulative şi se referă la:- calitatea de alegător (cetăţenii români care au împlinit 18 ani,

inclusiv cei care împlinesca această vârstă în ziua alegerilor, potrivit art. 36 din Constituţie);-

dreptul de a fi ales (cetăţenii români cu drept de vot, care au împlinit vârsta de cel puţin 23de

ani, conform art.37 alin.2 din Constituţie, dacă nu le este interzisă asocierea în partide

politice, potrivit art.40 alin.3 din Constituţie); desigur că, dacă una din persoanele care ocupă

funcţiile nominalizate de art. 40 alin3 doreşte să candideze în alegeri, ea o poate face dacă în

prealabil demisionează din funcţia pe care o are, iar demisia să fie dovedită cu ocazia

înregistrării candidaturii;- domiciliul (au dreptul de a fi aleşi cetăţenii români cu domiciliul în

ţară, potrivit art.16 alin.3 din Constituţie şi cu domiciliul pe teritoriul unitaţii administrativ-

teritoriale, conform art.3 alin3 din Legea 67/2004). Există şi „interdicţii”, potrivit cărora: nu

pot fi aleşi, cetăţenii români care fac parte din categoriile prevazute la art.40 alin.3 din

Constituţie: judecătorii Curţii Constituţionale,avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai

armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici, stabilite prin lege organică;

persoanele care fac parte din categoriile prevazute la art. 5 alin. 1 lit. a) şi b) din Legea nr.

67/2004, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale : alienaţii sau debilii

mintali puşi sub interdicţii, persoanele lipsite de drepturi electorale pe durata stabilită prin

hotărâre judecătoareacă. Candidaturile pentru autorităţile publice locale se propun de către

partidele politice constituite potrivit legii partidelor politice, ele reprezentând, pentru

alegătorii locali, adevărate garanţii şi opţiuni clare. Se pot depune şi candidaturi independente,

depunerea acestora fiind însă condiţionată de prezentarea unei liste de susţinători. Astfel,

pentru funcţia de consilier se cere un minimum de 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi

pe liste, dar nu mai puţin de 50 de susţinători în cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor

urbane de rangul II şi III şi de 1000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor

municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I. La funcţia de primar, candidaţii

independenţi trebuie sa prezinte o listă de susţinători,care trebuie să cuprindă minimum 2%

din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste pentru circumscripţia în care candidează, dar

nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazuloraşelor, 1000 în cazul municipiilor şi

sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5000 în cazul municipiului Bucureşti4.

Trebuie să se remarce că eligibilitatea autorităţilor locale capătă mai ales conotaţii

politice dar şi sociale cu totul deosebite care derivă, mai înainte de toate, din natura juridică

4 Legea 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, art. 44

aacestora, astfel că ele, nefiind autorităţi statale, nu vor exercita decât voinţa cetăţenilor

dinunitatea administrativ-teritorială în care sunt alese. În acest sens, considerând-o totodată si

ca o altă caracteristică ce decurge din principiul eligibilităţii autorităţilor locale, calitatea de

consilier sau primar, obţinută, de regulă, pe lista partidului ce l-a propus, este acceptată şi

compatibilă cu calitatea de membru al partidului, care are influenţă decisivă pentru deţinerea

funcţiei respective. Ca atare, reiese că răspunderea politică a autorităţilor locale este nu numai

de ordin electoral, deoarece, dacă se ajunge la retragerea încrederii politice, acest fapt poate

conduce la încetarea calităţii de consilier şi de primar, deşi ei sunt aleşii colectivităţilor locale,

iar mandatul exercitat este unul de natură reprezentativă şi nu imperativ, aplicându-se, în

opinia prof. univ. dr. Corneliu Manda, în acest caz, în mod corespunzător, prevederile art. 69

alin. 2din Constituţia României care prevede că „orice mandat imperatic este nul”.În sfârşit

un ultim aspect necesar a fi subliniat, ca o consecinţă a principiului eligibilităţii, se referă la

faptul că autorităţile locale, odată alese, în condiţiile stabilite de lege,devin autorităţi locale

reprezentative, recunoscute implicit şi de către stat, ceea ce poate da actele şi acţiunile lor să

poată produce efecte juridice încadrate în ordinea juridică a statului,desigur în măsura în care

acestea se încadrează constant în respectarea cadrului legal.5

5 Corneliu Manda, Drept admnistrativ , Tratat elementar, ediţia a IVa, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, pp. 205-206