Prin ochi primim cele maimulte informafii despre lumea

exterioara. Dupii calculele

unui cercetiitor 80% din

amintirile pe care le piistriim

sunt inregistrate prin vedere.

O Un fascicul sub,ire de laser heliu-neonpatrunde in ochi, perforand pupila opaci-fiata, pentru ca lumina sa ajunga din noula retina.

pcin intermediul nervului optic ochiul arelegiltura cu creierul. Nervul optic se ata~eazade globul ocular la portiunea postecioara aacestuia pcintr-un mic pedicul. Informatiaoptica interceptatil de retina este transmisilpcin nervul optic la creier. Informatiile setransmit sub forma unor impulsuci electrice increier, care le ~i decodeazil. r

Cei doi ochi pcivesc din unghiuci putin di-fecite obiectele din lumea extecioara, de aceea~i informatiile trimise la creier sunt oarecum

Q ChiUl are rolul de a ne furniza infor-matii -sub forma unor imagini colo-rate -despre ad3.ncimea, distanta, ~i

mi~area obiectelor. Mi~c3.ndu-l in sus, In jos~i lateral, yedem cea mai mare parte a me-diului care ne Inconjoara.

Daal ne uitam la un aparat de fotografiat,yom putea intelege mai bine cum functionea-za ochiul nostru. Portiunea anterioara a ochi-ului functioneaza ca o lentila optica, la fel calentila de sticla a aparatului foto. Lentila opticaeste un corp cu una sau doua suprafete curbeformate dintr-un material transparent. Luminapathlnsa printr-un asemenea corp se'refracta.

Portiunea intunecata din centrul ochiului,pupila, regleaza cantitatea de lumina primita.cand lumina este slaba, pupila ya fi mai mare,daca se mic~reaza, ya lasa o cantitate redusade lumina, la fel ca in cazul diafragmei dinspatele lentilei aparatului de fotografiat. Stratuldin profunzimea globului ocular, retina, cores-punde filmului fotografic.

Cum func,ioneaz3 ochiul?Ochiul nostru este mult mai complex decitaparatul foto. Cu ajutorul aparatelor foto nuputem decat sa fIX:Im imaginile din lumeaexterioara pe un ftlm fotografic, In timp ceanimalele ~i oamenii pot interpreta informatiaaparuta pe retina ~i pot actiona potiyit infor-matiei primite.

Acest lucru este posibil datorita faptului ca

diferite. Creierul nostru insa "invata.. inca dinprimele zile sa asambleze cele doua imagini,de aceea nu vedem obiectele in dublu exem-plar. Punand cap la C!lp cele doua imagini,creierul deduce situarea obiectelor in spatiu ~idistanta la care se afla -aceasta face posibilavederea tridimensionala (vederea in spatiu).

Creierul transforma imaginea vazuta dinpozitie intoarsa in pozitie dreapta. Luminaeste refractata in cristalin ~i va proiecta pe re-tina o imagine inversata. Deoarece nu putemprivi lumea toata viata stand in cap, creierul"cite~te.. imaginea ~i o reintoarce imediat inpozitie dreapta. Pentru a invata acest lucru enevoie de ceva timp, de aceea bebelu~ii vadla inceput lumea intoarsa cu capul in jos.

Componentele ochiuluiOchiul uman este asemanator cu o bila. in

fata in mijloc exista un strat transparent, putinproeminent, comeea. Aceasta este legata destratul care formeaza albul ochiului ~i acoperade jur imprejur globul ocular -sclerotica.Marginile scleroticii sunt prevazute cu o reteabogata de vase sangvine.

Comeea este primul mediu de refractie aluminii -lentila optic:l -prin care trece lumina.

1

VEDEREA

MIOPIEDaca e~ti miop. nuvezi clar imaginileindepartate, pentru cafasciculele luminoasese intillnesc inainte deplanul retinei. Aceastase poate intilmpladaca globul oculareste alungit pe planorizontal, sau dacacristalinul refractaprea tare lumina.Miopia poate ficorectata cu lentilaconcava, astfel fasci-culele Iuminoase sevor intillni mai depar-te, la nivelul retinei.

Punctul focal este inaintea retinei

Pozitia ~i fonIJa ei nu poate fi modificata, ~ica unnare, nici distanta focal;I.

Sub comee se afla irisul. Acesta ~ culoa-rea ochiului -de cele mai multe ori c:Iprui,albastru sau verde. Irisul este de fapt un discmusculos, cu o gaurn in centru: pupila. Lumi-na p,'[trunde in interiorul ochiului prin pupiliI-

Umoarea apoasa dintre comee ~i iris ajutala mentinerea curnteniei comeei ~i indepar-tarea germenilor .

Adaptarea cristalinuluiImediat dup,'[ iris urmeaza cristalinul, celde-al doilea mediu de refractie, care insa estemobil ~i elastic. El este fixat de procesele ci-liare. FonIJa cristalinului poate fi modificatacu ajutorul mUo5Chilor din corpii ciliari. candprivim un obiect indepartat, ace-5ti mUo5Chi serelaxeaza. cristalinlll se late~te ~i se apla-

Sub influent,a lentilei concave,punctul focal ajunge pe retina

tizeaza. Dacl privim un obiect apropiat, cris-talinul devine convex.

Spatiul de dupa cristalin, camern POSte-rioarn, este umplut de o substanta gelatinoasa-umoarea vitroasa. Lumina care este refu1c-ta~ de comee ~i cristalin trebuie sa straba~ ~icorpul vitros, dup~ care atinge retina, caretapeteaza fundul ochiului.

~~ Conuri ~i bastona~ei Retina contine aproximativ 130 milioane de! celule fotosensibile -conuri ~i basto~.~ Basto~le sunt foarte sensibile la lumiruI,

I dar cu exceptia culorilor albastru ~i verde, nupot diferentia culorile. Conurile pot deosebi

~ culorile ~i maresc claritatea irnaginii, dar sunt;q nefunctionale in conditii de lumiruI slaba.

STRUCTURA OCHIULUI

Globul ocular i~i capoto forma de la

corpul vitros care ocupo camera

interioaro (posterioaro) a ochiului.

Nervul optic potrunde prin pachetul

vasculonervos. transmifiJnd impulsurilede la ochi la creier.

Mu~chi oculomotor

~

Vase sangvine

... Camera interioari1(posterioari1)

Pata oa..bil

,Vena

Umoare apoasii in cam~raanterioarii a ochiului

Tesut conjunctiv

CristalinNerv optic

Cornee

Pupilii

Iris

Sclerotica

Procese ciliare i[1" \,"1

Coroida

~~"

i~

Retina (tunica nervoasii)

Mu~chi ciliari

2

HIPERMETROPIEDaca e~ti h;permetrop.ob;ectele oprop;ate levez; neclar. Daca globulocular este prea scurtpe plan or;zontal, saucr;stal;nul nu refractasufic;ent de tare lum;-na. atunc; fasc;culelelum;noase proven;nd dela ob;ectele aprop;atenu se intalnesc pana lan;velul ret;ne;. Proble-ma poate fi corectatacu lent;/a convexa.deoarece aceastaaprop;e fasc;culele

~ lum;noase. care se vore: intaln; la n;velul ret;ne;.

Punctul focal este dincolo de retina

Efectul lentilei convexe

lacrimi" toat:I suprnfata anterioara a ochiului.Lacrima este produsa de glandele lacrimale(Harder) situate in coltul extern al otbitei ocu-lare, ~i este condus:I prin canalul lacrimal dincoltul intern al ochiului, in cavitatea nazala.Daa1 intra prnf, sau rnizerie in ochi, glandelelacrimale incep s:I produa1 rnai mult:I lacrima.

Conjunctivitatea palpebrala (cea care tape-teaza fata interna a pleoapelor), curatii ochiulcu ocazia fiea1rei clipiri. Pleoapele protejeazaochiul de lumina prea puternia1, sau dediferite particule purtate de vant, care arputea intra in ochi. Genele au ~i ele un rolprotector impotriva particulelor straine. Nidmacar sprancenele nu sunt doar simplepodoabe: ele protejeaza ochiul de pia1turilede transpiratie care se scurg de pe frunte.

Miopie. hipermetropieCele mai frecvente defecte de vedere suntmiopia, respectiv hipermetropia. Miopii nupot vedea clar obiectele situate la distantii, intimp ce hipermetropii formeaza o imagineneclara despre obiectele apropiate. Acestedefecte sunt aproape fara exceptie con-sednta modifia1rii formei globului ocular .Pentru o vedere perfecta, globul ocular tre-buie sa fie sferic. Globul ocular al miopiloreste insa alungit pe plan orizontal, iar cel al

prelevate din tesuturi embrionare, restabilindastfel functia retiniaruI.

Conurile sunt aglomernte in portiuneaposterioarn a retinei, in locul numit pata gal-bena. Majoritatea basto~lor sunt situate inafarn petei galbene, a1iIturi de citeva conuri,mai putin numeroase.

Aproape de pata galbena, tot pe retinil, seafla locul de insectie a nervului optic. in acestloc nu exista celule fotosensibile, fasciculeleluminoase care ajung aici nef1ind interceptate.Punctul respectiv se nume~te pata oarba, ~iexista la ambii ochi.

Mobilitatea ochilorImaginea care se proiecteaza in portiuneacentra1a a retinei apare cea mai clar:l, deaceea este important ca globii oculari sa fiemobili, putand orienta privirea spre obiectulunruIrit. Datorita celor ~ mu~ care seinsern pe sclern, globul ocular are o mobili-tate foarte mare.

Ochiul este protejat din toate p:i11ile. E5tead:Ipostit in orbita formata din oase, tapetatacu tesut adipos. in timpul lovirilor, a diferite-lor accidente, orbita este mai frecvent afectatadecat ochiul in sine. Fata anterioara a ochiului~i portiunea interniI a pleoapelor este acg-perita de un strat transparent -conjunctiva -aceasta protejeazi[ ~i curntil, prnctic ..sca1d:I in

Aceasta este explicatia faptului ca in conditiide lumina crepuscularn nu vedern clar ~iculorile "dispar" , totul apare in nuante de al-bastru sau verde. in asemenea situatii nufunctioneaza decit baston~ele. Franceziinumesc acea perioa~ a zilei "l'heure bleu",adica ora albastr:1.

Orbit de luminaAIn lumina foarte putemica functioneaza: doarconurile. cand lumina scade in intensitate,basto~le se reactiveaza:, dar procesul ne-cesita un oarecare timp. cand intri din stra~intr-o camern mai slab ilu~ta, ochiul tautrebuie s;I se adapteze la lumina slaba, iarcind i~i din nou la soare, e~ti "orbit" catevasecunde.

Orbirea determinata de anumite afectiuniale retinei provine din deteriorarea bas-to~lor ~i conurilor, care cedeaza dupi[ unanumit timp. Cercet:ltorii incearca s;I stimu-leze ~i reactiveze conurile ~i basto~le afec-tate, cu ajutorul unor electrozi. O alta POSi-bilitate este implantul de conuri ~i basto~e

O Chirurgii efectueaza o opera,ie la unochi cu cataracta. Cu ajutorul micro-scopului chirurgical indeparteaza crista-linul. Microscopul este indispensabil in

microchirurgie.

3

ILUZIIOPTICE

O Ce numilr vezi? Cei care vild bine culo-rile. pot observa 3 culori de bazil: ro~u.verde ~i albastru. fn acest fel pot vedeanumilrul 74. Cei care suferil de cea maifrecventil formil a vederii acromatice -dal-tonismul (confundil ro~ul cu verdele). vild fnacest caz numilrul 2 t. Vederea acromaticiltotalil este foarte raril. Acest defect esteereditar. la fel ca de exemplu culoareapilrului. ~i este mai frecvent la biliefi decatla fete. Nu se poate corecta. dar rareoricauzeazil probleme mari.

6 Pofi sil-fi gilse~ti pata oarbil. dacil ridicifn fafa ta. cu brafele fntinse. aceastil paginil.jnchide. sau acoperil ochiul stang. iar cuochiul drept uitil-te la cercul verde dinstanga. Apropie foaia fncet spre tine. panilcand cercul ro~u dispare. jn acel moment aiajuns fn acelloc al retinei. de unde porne~tenervul optic -pata oarbil.

t) Pentru a obfine lumina alba, e sufi-cient sa amestecam 3 culori; ro~u, verde~i albastru. Acestea sunt culorile de baza.Culoarea alba este deci o combinafie deculori. Culorile galben, mov ~i purpuriu seobfin din combinafia a cate 2 culori debaza -acestea sunt culori secundare.

gent, divergent, respectiv de in:lltime). Decele mai multe ori cauza const:l in faptul caunul dintre mu~chii oculomotori este flasc.

in copil:lrie cele mai frecvente tulburari devedere sunt determinate de strabism saudiferite accidente. La varst:l mai inaintat:l potap:lrea ~i alte afectiuni oculare, cum ar fi glau-comul sau cataracta.

hiperm.etropilor, scurtat. Cu ochelari saulentile de contact, ambele defecte de vederepot fi corectate. Mai nou, cercetatorii in-cearca sa corecteze miopia prin aplatizareacomeel.

Aceasta interventie, numita "keratotomieradicala" consta din efeCtuarea unor incizii infonna unot spite de roata. Imediat ce acesteincizii se vindeca, comeea va fi mai plata.Operatia se poate efeCtua ~i cu laser. Dateledespre gravitatea miopiei sunt introduse intr-un calculator, care va calcula cantitatea decomee care trebuie excizata pentru a remediamiopia.

AstigmiaModificarea formei globului ocular mai poatedetermina un alt defect de vedere: astigmia.Aceasta afectiune insote~te de obicei miopiasau hipermetropia. incurbarea comeei sana-toase este uniforma, la fel ca a unei mingi defotbal. La unii insa curbarea comeei seaIrulnamai mult cu o minge de rugby ~i are dreptconsecinta o dificultate in a focaliza obiectele.

Ochii s~ii nu privesc in aceea~i directie:de multe ori ambii ochi privesc spre interiorsau spre exterior, da.r sunt cazuri cand suntorientati in sus sau in jos (strabism conver-

Glaucom, cataractaCauza glaucomului este cre~terea cantit:Itiiapoase care se acumuleaza intre iris ~i comee,ceea ce exercit:I o presiune mare ~i o durereaccentuat:I. Vederea poate deveni tulbure,boala ducand la orbire, daca nu se trateaza. inunele cazuri se face o mica incizie cu laser pecomee, pentru a scadea presiunea in cameraanterioara a ochiului.

Cataracta este opacifierea cristalinului.Bolnavul are impresia ca prive~te lumeaprintr-un geam, care ingheata treptat. Catarac-ta se dezvolt:I in timp ~i nu este insotit:I dedurere. Operatia const:I in indepartarea crista-linului opacifiat cu ajutorul unui aparat cuultrasunete (sunete de inalta frecventa, imper-ceptibile pentru urechile noastre), ~i inlocu-irea acestuia cu unul artificial, din materialplastic. I