Prin Harul Lui Dumnezeuscoala-duminicala.ro/wp-content/uploads/2012/07/... · 2012. 7. 5. ·...

Anul , Nr. 2 , August 20110 5 1Anul , Nr. 2 , August 20110 5 1

Revista Cultului Penticostal, Departamentul Familii, Tineret, CopiiLUCRAREA CU COPIII FONDAT- Ă DE DEPARTAMENTUL COPII AL REGIONALEI ARADRevista Cultului Penticostal, Departamentul Familii, Tineret, CopiiLUCRAREA CU COPIII FONDAT- Ă DE DEPARTAMENTUL COPII AL REGIONALEI ARAD

BOGODIN� 2011BOGODIN� 2011Prin Harul Lui DumnezeuPrin Harul Lui Dumnezeu

TABĂRA SPERAN�EITABĂRA SPERAN�EI

26.06-01.07.2011

27.07-01.08.2011

01.07-06.07.2011

Jud. Dolj, Caraș-Severin

Jud. Dolj, Vâlcea

Jud. Alba

Cart

ea făr

ăcu

vint

e

Cart

ea făr

ăcu

vint

e

AU AJUTAT:

( colecte în biserici,școala duminicală,conferin�e de învă�ători din:România, Italia, Spania,Irlanda, Austria, Fran�a,Portugalia )

Asocia�iaMisiunea Speran�aCultul Creștin Penticostal

AMEC

Asocia�ia Speran�a Bogodin�Liga Bibliei

MUL�UMIRI:

lui Dumnezeucelor care au ajutatcelor care vor ajuta

În anul 2011,în aceste taberes-au bucurat407 participan�i.

02.08-07.08.2011 14.08-19.08.2011

Jud. Argeș, Gorj

Slavă Domnului!

PROVOCARE PENTRU 2012PROVOCARE PENTRU 2012Ajută

un copil

sămeargă

în tabără!

Ajutăun copil

sămeargă

în tabără!

Cu ajutorul lui Dumnezeu 560 de participan�i / 7 tabere

Informa�ii: Muică Cristian Samuel, Tel. 0722-20.44.15, Email. [email protected] / Asocia�ia Misiunea Speran�a, Tel. 0364-401.009

,,Domnul să-�i răsplătească ce ai făcut, și plata să-�i fie deplină din partea Domnului...,,,,Domnul să-�i răsplătească ce ai făcut, și plata să-�i fie deplină din partea Domnului...,,RUT 2:12 aRUT 2:12 a

Cu cât criza

e mai mare, Dumnezeu

este mai tare!

Jud. Hunedoara, Timiș

0723-455561

Revista Cultului Penticostal, Departamentul Familii, Tineret, CopiiLUCRAREA CU COPIII FONDAT- Ă DE DEPARTAMENTUL COPII AL REGIONALEI ARAD

www.scoaladuminicala.rowww.scoaladuminicala.ro

LUCRAREA DIN DIASPORA

2.04.2011 Conferin�a învă�ătorilor dinNordul Italiei �inută la Verona

4.06.2011 Conferin�a învă�ătorilor dinPortugalia �inută la Biserica Penticostală

din Almacil

12.03.2011 Conferin�a învă�ătorilor din Irlanda,Biserica Betel, Dublin

14.05.2011 Talantul în nego� faza na�ionalăpe Italia

19.03.2011 Conferin�a învă�ătorilordin Comunitatea Teritorială Andalucia,

Biserica Elim, Roquetas de Mar

16.04.2011 Conferin�a învă�ătorilor din Fran�a�inută la Biserica Filadelfia din Paris

Tendinţe şi provocări pentru anul 2012

Ispravnici eficienţi ai generaţiei de mâine

Părin i străluci i, profesori fascinan i

Ochii orbi ai băieţelului, l-au văzut pe

Tulburările de spectru autist

Isus, ştiu, mă iubeşte

zvorul speranţei

Tabară cu copii în

Talantul în negoţ – aza naţională 2011

în negoţ –

uiană

ăducanu

Sărbătoarea anuală

pălărie

Lucrarea din diaspor

S-a rupt ceva în Zacheu

� � �

Isus

I

Spania

F

Talantul Memorarea scripturii

Interviu cu Eusebiu Bur

Interviu cu Luigi R

Copiii lui Isus

Joc – Nimerește în

De-ale copiilor

a

Mărgăritarul • 1

E D I T O R I A L

EEste evident faptul le dinpunct de vedere economic i din punct de vederespiritual. Cu ajutorul lui Dumnezeu mi-am

tendinlui Dumnezeu

Fau trecut, mai sunt

. a

vor fiexpresiile pe care le vom auzi foarte des de acumîncolo. lipsei de viziunesau a fricii de cheltuieli va avea ca rezultat

Dumnezeu. Evanghelialui Hristos

îngrijora cu privirela : personal suntîmpotriva risipei de bani dar ideii derestrîngere

iectele Departamentului pentru copii al Culal acoperi

Acum estemomentul cernerii:

vor

,, folosind scuza „

”.

va fiîn tot mai multe biserici

imp pet

i pesteprogram

că traversăm vremuri gredar ş

propus săarăt trei ţe care vor apărea cu privire la lucrarea

şi trei lucruri pe care trebuie să lefacem.

iindcă vremurilene găsim în situaţia că nu

bani suficienţi pentru lucrările importante alebisericii Există tendinţ de a nu mai găsi înţelegerela conducerea bisericii pentru fonduri destinateeducării copiilor, adolescenţilor şi tinerilor.

Reducerea lucrării datorită

restrângerea Împărăţiei luitrebuie propovăduită până la marginile

pământului dar acest lucru nu se va întâmpla dacă noivom fi fricoşi, stresaţi şi ne vom

bani. Nu vreau să fiu înţeles greşitsunt şi împotriva

a lucrării fiindcă nu sunt bani.

Implică-te înpro tuluiCreştin Penticost şi prin dărnicia ta o partedin costul lucrării.

cei care au făcut lucrarea pentrucă erau sponsorizaţi, fi puşi în situaţia de a alegesă continue sau să iasă în şomaj spiritual. Cei careveneau rar la biserică vor găsi un motiv în plus ca săvină şi mai rar costul deplasării labiserică nu mi-l pot permite aşa des

tendinţa precum şi înactivitatea multor lucrători creştini, chiar şi uniidintre cei care lucrează cu copiii. Acest fapt va firezulatul lipsei de t recut cu Mântuitorul înodăiţă, precum si lipsa finanţării lucrării. Tendinţafirească a multor creştini este de a munc

din punct de vedere pământesc şi de apetrece mai puţin timp cu Mântuitorul (unii au

1) Reducerea cheltuielilor.

2) C

3)

reşterea somajului spiritual.

Lucrare şi pocăinţă ieftină de suprafaţă

bune

Acum numai este vremea de a investi, a da premii, a-i deplasape copii la concursuri, a da stimulente, etc.,

O sugestie,pe care o dau tuturor lu -i folosi banii de e în lucrarea cu copiii

).

crătorilor cu copiii, este de aş dărnici(dărnicia este ce dai Domnului peste valoarea dezeciuială, pe care o dai în biserică

Şomajulspiritual este ultima treaptă pe care poate cobor

tea deznădejdii şi poate chiar a lepădăriide credinţă.

îcineva înain

datorii mari şi nu au altă şansănu şi din punctul de vedere al

Mântuitorului). duritrebuie să mărturisesc că şi eu mă lupt la acest capitol.M-am obişnuit cu lucrurile de zi cu zi şiuneori uit faptul că Domnul Isus Hristos nu acceptă orelaţie Uitându-mă la realitatealucrurilor petrecute în bisericile de pocăiţi constat cutristeţe faptul că această stare de compromis seinfiltrează cu repeziciune atât în biserici cât şi în viaţa

Pentru vremuri ca acestea, cât şi pentru cele carevor veni, însuşi Mântuitorul nespune ce avem de făcut:

cu privire la strictul necesar:mâncare, băutură şi îmbrăcăminte, fiindcă

nu înseamnă însă a nu tţi face datoria muncind şi

căutând loc de muncă.Unii dintre noi ne-am obişnuit poate cu

provizii pentru o perioadă mai lungă, alţii să avembani adunaţi la saltea şi dintr-o dată po te ne trezim cănu mai avem nimic pus deoparte. Ce este de făcut? Sămă încred şi să te încrezi în Dumnezeu pentru ziua demâine. să- lţ MareluiStăpân pentru că ne-a purtat, ne poartă şi va purtade grijă.

Unii creştini caută să-şi rezolvesinguri problemele şi din start sunt sortiţi eşecului.Oricât de bun ar fi planul de redresare economicăpersonală pe care l-ai făcut îţi spun dinainte căşansele sunt de 100% Nu că în vremuri mai bunenu ar fi trebuit să facem lucrul acesta dar

rurile să se încheie aicidar Mântuitorul adaugă: Îţi spunclar şi răspicat:

îţi va fi greu nu uita

,

de reabilitare dinpunctul lor de vedere

Acum când scriu aceste rân

instant cu El.

de zi cu zi.

în Matei 6:31-34

(Matei6:32 b). Nu te îngrijora - eîngriji, în sensul de a-

a

Mai mult decât atât, I mu umimne

,

esteCe bine ar fi ca luc

.

Nu uita:

Atunci când

instant,

aspune al

rne.

CEAM DE FĂCUT ?

Caută Împărăţia lui Dumnezeu şineprihănirea Lui.

eşec.acum

urgenţa numărul unu

Este timpul să fiişi sarea pământului. Nu mai adug aici nimic decâtrugăciunea: Domne ajută-mă şi ajută-ne pe toţi.

AMIN

Samuel Cristian MUICĂ rob al lui Hristos

1) Nu te îngrijora

.

2)

.

3) Nu te compromite. lumina

:

Tatălvostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele

să căutăm Împărăţia luiDumnezeu

doar dacă o să cauţi cu adevăratneprihănire Lui, împlinind-o în viaţa ta zi de zi, doaratunci poţi că eşti cu adevărat căutătorÎmpărăţiei ete

Nu te îngrijora dar de ziua demâine

mai întâi

Matei 19:29.

şi neprihănirea Lui

crători în acestevremuri grele şi a vremurilor mai grele care vor veni,nu va rămâne nebinecuvântat în viaţa aceasta şinerăsplătit în veşnicie.

nu te îngrijora,caută mai întâi Impărăţia lui Dumnezeu şineprihănirea Lui, nu te compromite ci fă

partea de dărnicie înlucrarea cu copiii şi citeşte mereu

sacrificiul multor lu

lucrareaDomnului cu sacrificiu, dând

pentru anul 2012pentru anul 2012T PENDINŢE ŞI ROVOCĂRIT PENDINŢE ŞI ROVOCĂRIT PENDINŢE ŞI ROVOCĂRIT PENDINŢE ŞI ROVOCĂRI

2 • Mărgăritarul

Introducere

Ispravnici eficien i!

,,If you wish to enrich days, plant flowers; if youwish to enrich years, plant trees; if you wish to enricheternity, plant ideals in the lives of others”. (

(

robul acela zice în inima lui:

Dar cine n

-

S. TruettCathy)

e ti zilele, plante ti anii

e ti ve”. S. Truett Cathy)

„Dacă vrei să-ţi îmbogăţ ş eazăflori; dacă vrei să-�i îmbogăţ ş , planteazăpomi; dacă vrei să-�i îmbogăţ ş şnicia, plantezăidealuri în vieţile altora

Lucrarea la care sunte i este deconducere. Conducerea nu este îns cevaspectaculos! Se s torullucr !

e ti s -i influen ezi pe cei dinjurul t u, atunci este iimplic a i sârguin a sunt bune,dar ele nu sunt suficiente! Felul în care î tivia a va determina dac al ii se vor încrede î

u continuu va întrupa viziune, principii ivalori.

(1Cor. 4:1-2)

(Luca12:42-48)

: Tavem ii,

care ne va

Aceasta pentru noi (cu copiii),

caracter, integritate, îndemânare. Altfel, se poate

m implicaţ unaă

pune pe drept cuvânt urmău: Conducerea înseamnă influenţă

Daca vrei să reuş ş ă ţă necesară o participare şare continuă. Dorinţ ş ţ

ţi trăieşţ ă ţ n tine

suficient încât ei să dorească să te urmeze. Exemplultă în alţii ş

rebuie permanent în slujireanoastră să în vedere perspectiva judecăţjudecată aduce răsplătire sau condamnare.

mai ales pentru cei celucrează trebuie să însemne o motivare îndezvoltarea noastră continuă în ceea ce înseamnă

ţ

„Iată cum trebuie să fim priviţi noi: ca nişteslujitori ai lui Hristos, şi ca nişte ispravnici aitainelor lui Dumnezeu. Încolo, ce se cere de laispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios înlucrul încredinţat lui.”

„Şi Domnul a zis: Cine este ispravniculcredincios şi înţelept, pe care-l va pune stăpânul săupeste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană lavremea potrivită? Ferice de robul acela, pe carestăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!Adevărat vă spun, că îl va pune peste toată avuţia sa.

Dar dacă Stăpânulmeu zăboveşte să vină; dacă va începe să bată peslugi şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să seîmbete, stăpânul robului aceluia va veni în ziua încare el nu se aşteaptă, şi în ceasul în care nu ştie, şi-lva tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celornecredincioşi în lucrul încredinţat lor.

Robul acela, care a ştiut voia stăpânului său, şinu s-a pregătit deloc, şi n-a lucrat după voia lui, va fibătut cu multe lovituri. -a ştiut-o, şi a făcutlucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţinelovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; şi cui is a încredinţat mult, i se va cere mai mult.”

Un principiu

ajunge la trista realitate despre care spune carteaJud 2:10-11:

Mo tenirea pe care o la i în urma ta r mârile tale vor fi uitate.

in la câteva lucruri la careeste bine s d m aten e:

- Trebuie s em un mareaccent pe a tr i vie i ! Asta îns nu sepoate dac noi în ine nu avem convingeri ferme înceea ce prive te credinta cre tin . Convingerile suntacele priorit i care stabilesc punctul de referin înabsolut toate deciziile noastre. Adic , tu nu po�i d ruialtora ceea ce nu ai, nu po en a pe al ii s aibceea ce nu este parte din via a ta.

Convingerile tale – teologice, morale, spirituale,etice – determin scopurile i obiectivele tale. Deaceea, cei care ne implic în lucrare sunt i eiresponsabili i trebuie s fie siguri c suntem corec

în convingerile noastre.Provocare: Analizeaz - i convingerile acum

din când în când!Cu durere trebuie s recunosc faptul c am

acceptat prea u or uneori persoane necalificate dinacest p.d.v. la coala Duminical . Dou cazuri cudat chiar recent , sunt elocvente în aceast privin(prin m rturia lor ulterioar , au ar tat faptul c nuerau calificate pentru aceast slujire). Nu se poateprimi binecuvântarea Domnului încalcândprincipiile Lui! Ce transfer m noi în copii? Sau, pecine l s m s slujeasc la copii? Sunt calificate acelepersoane?

Din nou: Analizeaz - i convingerile acumând în când!

noastr cu cei c rora le slujim. Ceeace faci este o slujire care se vede nu în clasa de coalDuminical în primul rând, ci în detaliile din via a lor

ecători

ş ş ă ne multtimp după ce faptele şi realiză

Vreau să ne oprim puţă ă ţi

ă pună ţ ă

ă şş ş ă

ăţ ţăă ă

ţi influ ţ ţ ă ăţ

ă şă ş

ş ă ă ţi,biblici

ă ţ şimai fă aceasta

ă ăşŞ ă ă

ă ă ă ţăă ă ă ă

ă

ăă ă ă ă

ă ţ şi maifă aceasta din c

ă ăŞ ă

ă ţ

“Tot neamul acela de oameni afost adăugat la părinţii lui, şi s-a ridicat după el un altneam de oameni, care nu cunoştea pe Domnul, nici cefăcuse El pe

intenţionate

ntru Israel.”

I.PATRU ELEMENTE IMPORTANTE

1.

2.

ex.

Convingerile

Asocierea

Ispravnicieficienţi




ai genera iei de mâineţai genera iei de mâineţai genera iei de mâineţai genera iei de mâineţ


de zi cu zi. S ai în aten ie ceea ce este importantpentru copii i s implementezi în ei ncurajare!Deci, ! Mare aten ie deci larela iile create între noi i copii. Acestea se extinddincolo de cl direa bisericii. Trebuie s ne investimîn vie ile lor, pur i simplu.

.. Charles F.Adams (diplomat), s-a uitat odat în

jurnalul s u i a g sit scris: Am fost azi la pescuit cufiul meu - o zi irosit ”. Fiul lui, Book Adams, înjurnalul s u a scris pentru exact aceea i zi: „Am fostazi la pescuit cu tat l meu – a fost cea mai frumoas zidin via a mea de pân acum ”

Ceea ce transmitem prin mo tenirea noastr estemai ales bazat pe rela ii! Aceasta înseamn timp,disponibilitate, implicare. Nu este important doar cevreau eu ca i înv tor/înv toare, ci cum anumepot sluji mai eficient! O perspectiv care trecedincolo de sala de clas de la coala Duminical .

Cineva spunea despre copii c eiau nevoie mai mult de modele decât de critici!

Ca s fim ispravnici eficien is m

credin a cu aspectele vie ii de fiecare zi. Asta nu sepoate realiza doar prin cuvinte sau vorbiriinspira ionale. Copiii au nevoie de mai mult de atât.Au nevoie de ac ateste prinnoi, modele autentice de urmat! Ca s creem modele,Domnul permite uneori s trecem prin situa ii în carenu ne place ajungem, dar El vrea s alegematitudini care reflect caracterul Lui în noi.

Câteva (pentru a fimodele bune) la care a sugera mult aten ie:

. În general slujitorii nu sunt cei maismeri i oameni!Aceasta este una din cele mai dificiletr s turi de caracter ale liderilor. Arogan a ester d cina problemelor conducerii. Natura noastrp c toas ne propulseaz foarte u or spre oconcentrare excesiv i nes n toas asupra proprieipersoane. Cea mai dificil întrebare la care trebuie sr spund cei a eza i în slujbe de conducere este: Sunteu smerit/smerit ? Aproape întotdeauna consider mc suntem mai smeri i decât suntem în realitate!Rareori recunoa tem mândria înainte de a fi preatârziu. (Mat.11:29 ; 1P.5:5-6). Când aura pozi iei seinterpune în calea atitudinii de slujire, atunci nu nemai potrivim pozi iei!

. i cuno ti slujba i cau i mereus te dezvol i înv nd mai mult? Foarte mul i din ceiimplica i în slujire se tem c dac admit faptul c nutiu ceva, atunci ar putea s par mici. Trebuie

permanent s ne dezvolt m! Suntem ucenici încoala lui Isus. Uneori este util s fim chiar

vulnerabili în fa a copiilor la acest capitol.i tem mereu

( – ucenicii/ apostolii + Consiliul dela Ierusalim, Fapte. 15).

Aceast tr s tur se refer ladisponibilitatea de pentru ca s

ă ţş ă î

ţţ ş

ă ăţ ş

Ne interesează ei?ă

ă ş ă ,,ă

ă şă ă

ţ ă !ş ă

ţ ă

ş ăţă ăţăă

ă Ş ă

ă

ă ţă integră

ţ ţ

ţţiuni ale noastre care să

ăă ţ

să ăă

ş ă ţ

ţă ă ţ

ă ă ăă ă ă ă ş

ă ş ă ă ăă ă

ă ă ş ţă ă

ă ţș

ţ

ţÎţ ş ş ţ

ă ţ ăţâ ţţ ă ă ă

ş ă ăă ă

ş ăţ Nu

suntem desăvârş ţi! Trebuie să creş şi săne dezvoltăm!

ă ă ă ă ăă

rela iile sunt importante

Interesul nostru real îimotiveaz pe copii

ex

trebuie s facemmereu punte î i via

ex

a fi gata s sacrifici

�

ă

ăntre adevăruri ş ţă,

ă te

3.

a.

b.

c. .

Modelarea.

Tr s turi importante

Smerenia

Competen a

Curajul

ă ă

ţ

reu ti s faci ceea ce trebuie. „Dac a c uta s placoamenilor nu a mai fi robul lui Hristos” – spunea ap.Pavel. Populismul sau frica de a nu avea repercusiuniîn pozi ia/slujba noastr ne opresc de la deciziiimportante. Integritate i curaj înseamn i

! Teama de a nu gre iîmpiedic creativitatea i progresul nostru în slujire.

. i pas de fiecare din cei pecare îi sluje ti, tot atât cât i pas de tine? Dac nu,atunci de ce îi sluje ti? i de ce s-ar încrede ei în tine?Compasiunea trebuie s decurg din dragosteanoastr pentru Domnul.

Ispravnicul din pilda noastr din Evanghelia dupLuca a dovedit aceste tr s turi prin atitudinea sa. Decâ

...

Indiferent cârile vie ii de slujire, trebuie s dovedim

devotament. În ciuda dificult lor prin care trecem,niciodat nu trebuie s abandon m (Ps.1:3 „ ...tot ceîncepe, duce la bun sfâ ”)! Poate s fie foartedificil s tr im vieti inten ionate, dar se merit atâtpentru diferen a pe care o facem pentru al ii, la alc ror destin contribuim, cât i pentru eternitateanoastr .

Geddie a mers în Aneityum(insuli lâng Australia, în Pacific) unde a slujit ca imisionar timp de 24 ani. Pe monumentul ridicat înmemoria lui sunt inscrip ionate cuvintele urm

Este marele nostru privilegiu primit de laDumnezeu, dar i marea noastr responsabilitate s

en m atât genera ia noastr cât i pe ceaviitoare.

şeş ă ă ş ă ăş

ţ ăş ă ş

şă ş

Îţ ăş îţ ă ă

ş Şă ă

ă

ă ăă ă

te ori Îl vedem pe Isus arătând această trăsătură!

t de mari suntprovocă ţ ă

ăţiă ă ă

rşit. ăă ă ţ ă

ţ ţă ş

ă

ţă ă ş

ţ ătoare:

ş ă ăinflu ţă ţ ă ş

srecuno ti atunci când ai gre it

Ex. In 1848 Dr. John

ăş ş

d.

4.

Compasiunea

Perseverenta.

( . Un predicator în vizit laleprozerie: „n-a face slujba asta nici pentru 1 milionde $”, spunea el v zând cum este schimbat debandaje un lepros. La sfâr itul vizitei acolo, asistentaaceea s-a apropiat de predicator i i-a spus: „Nici eunu a face slujba asta pentru 1 milion de $ frate, dar ofac gratuit, pentru Domnul Isus” )

„Când a sosit aici în 1848, nu existau cre tini. Când aplecat, în 1872, nu existau p gâni.”

ex ăş

ăş

şş

.

Is-a făcut milă de gloate

şă


II.

UNDEM CORECT

1.

2.

AMENINŢĂRI LA OSLUJIRE EFICIENTĂ ŞI CUMRĂSP

V-a i î de cerecolta unora la câmp este atât dediferit fa de a altora? Privi icâ

buruienior iar al�ii nu

fac aceasta.La fel ca i un bun agricultor,

te ca lucrarea cucopiii Noi avemamenin facemfa

suntem sau nu ispravnicieficien i.

, la care vreau sv provoc s gâ .

Dac r spundem corect la acestf e l de amenin

nostru va da randamenti bucurie.

ucrarea ta, ei nu vor fi dispu

,lucrarea ta cu copiii

pentrubiserica în comunitateadin care faci parte!

, în scopul de a sprijiniactivitatea pe care o face i.

ine!lucrarea ta ca i

î apastorul vostru, la

/ s t a f f -u lu i , l a

chiar la copii. Promova i lucrareîn publica iile bisericii

dac ave i a a ceva, face ipublicitate în commai mult, vorbi

îndeplinite. Provocaa

a c a s s a u c u a l i c o p i i .Entuziasmul este molipsitor

fimvinova i c

ţ ntrebat vreodată

ă ţă ţmpul! Poate este pentru că unii

luptă împotriva lor şidăunătorilor plantel

ş

, dacă doreşsă crească.

ţări la care trebuie săţă, atacuri care vor demonstra

dacăţ

Iatăă

ă ă ndim împreunăă ă

ţă r i , a tunc iprogramulş

- Dacăoamenii nu ştiu ce se întâmplă înl şi să îşiasume ceva din ceea ce seîntâmplă. Dacă refuzi să comunici

nu va finiciodată o prioritate

ta locală şiOamenii sunt

vitali pentru lucrarea voastră şi deaceea ei trebuie să ştie ce seîntâmplă

ţ Dacă einu ştiu despre această lucraresuficient, ei nu o vor susţ Mărefer la şnvăţător/învăţătoare, rel ţionată

la alţi membri aipe r sona lu lu ivoluntari, părinţi, comunitate şi

ţ avoastră ţ

ă ţ ş ţunitate, şi cel

ţi despre anumitelucrări ţi-i pecopii să vorbească despre aceast

ă ţşi

inspiră!

– Dacă nusuntem atenţi, putem ajunge să

ţ ă iubim ceea ce facem,lucrarea noastră, dar nu iubim

fiecare slujitor trebu

i

ie să taieburuienile şi să distrugă para-

ziţi,, ” ,,

”

10 a ri la slujireanoastr

Lipsa de comunicare

Considerând copiii

meninţăă eficientă

caavând o valoare mică

copii . Dacă ei, copi i, nu au valoare pentru tine,atunci nici biserica nu are valoare pentru tine. În acestcaz abandonează lucrarea cu copiii, că înseamnă că tupesonal nu ai o chemare p Şi dacă înbiserică ei sunt trataţi ca ş cetăţeni de

şţ ş i de valoare - aşa

cum a făcut Isus. ă ţ să vină la Mine!spunea Isus. Lăsaţi biserica să ş

ţ ş ţ şşi biserica va şti

cât de mult

ş ştitermeni care să-i jignească, să-i facă să se simtăumiliţ ţ ţ

u dificultăţ ţ şţ ţ ă ăsit biserica

după ce au crescut Doar harul Lui Dumnezeu i-aadus înapoi în biserică. Dar ei au mărturisit despretrauma prin care au trecut la Şcoala Duminicală!

– Un slujitor pentru copii, spunea că aconstatat că un spaţfacilităţi slabe pentru copii, comunică faptul că esteceva de mică importanţă ceea ce se întâmplă acoloÎnsă un spaţ

ţii, mobilier corespunzător,comunică faptul că acolo copiii sunt iubiţ ţi şiaşteptaţ .

ţi-vă prin spaţiu dedouă ori. Evaluaţi-l

ţ şţ voile şi apoi faceţ schimbări!

- Dacăveţi face toate lucrurile de unul/una singură, veţ

şţ ţ eţi, de asemenea, să vă

ruinaţ şivă. , Pavel a spusliderilor că sarcina lor de a pregăti oameniilui Dumnezeu pentru lucrarea de slujire în aşa felîncât trupul spiritual al lui Hristos, biserica, să poatăfi zidit Când am antrenat şi alte persoane în lucrareanoastră, aceasta va funcţiona spre zidirea copiilor, caei să ajungă la Hristos, chiar şi atunci

ţ ţi lucrarea de recrutare devoluntari dispuşi să alături de voi!

ă ş n lucrarea noastră? Nu vom puteasinguri! Una din cele mai mari nevoi ale celorimplicaţ

ţ ş ăş

ţ ă ş ăş ă ăş ă ă

ă ăă

- Formatorii principali de dezvoltare aiunui copil sunt părinţii şi cei apropiaţi ai familiei.

ăm timpde două ore pe săptămână la casa Domnului este utilă,dar cel mai mare bine se întâmplă atunci când luaţislujirea voastră ş ţi către întreaga familie.Aţi putea fi surprinşi de nevoile pe care le veţi vedeaatunci când vă veţ

ţi slujirea voastră astfel încât să ajungeţila întreaga familie. Uneori ar fi foarte util să aveţ

ţ încriză. ,, ş

i i

entru aceasta!i categoria a

doua, lucrarea cu copiii va avea de suferit. Atuncislujirea la copii nu va primi locul potrivit, nicipersonalul i nici bugetul necesar.

Copiii trebuie trata i ca i indiviz„L sa i copiii

tie ce valoare mare auei pentru voi! Privi i-i i trata i-i ca pe ni te persoanefoarte importante pentru voi, atunci

au ei valoare. , (banal?) - teapleci tu la nivelul ochilor pentru a vorbi cu copiii dincând în când sau îi prive ti de sus doar? Folose

i în fa a celorlal i?Copiii unei familii c i, jigni i i

uneori umil i în fa a altor copii, au p r.

iu prea aglomerat, neîngrijit,

.iu curat, luminos, având materialele

necesare pentru leci, dori

i ()

Plimba l copiilor din grupa dvs.întâi din punct de vedere al unui

adult, apoi face i acela i lucru, din perspectiva unuicopil. Lista i ne i

i aveafoarte mari anse de a distruge lucrarea cu copiii lacare sunte i implica i. Put

i voi în Înera aceea

.

când noi nusuntem acolo. Înmul i

lucrezeVrem s reu im î

i în slujire este aceea de a se multiplica pentrugenera ia lor i mai ales pentru urm toarea. Aceastaspunea i ap. Pavel lui Timotei!

Via a fiec ruia dintre noi este ca i o curs cutafet , la care vine momentul când trebuie s predaitafeta celui care trebuie s o duc mai departe. Va fi

de mare ajutor pentru cel care urmeaz , dac are binepregatit terenul pentru cursa la care particip .

Predarea sau grija de copii pe care o manifest

i o îndrepta

i uita la o familie prin ochii unuicopil.

Dezvoltai în

aten ie vizita la domiciliu, consilierea familiei” ( i

).

”

De exemplu

Ex:

Efeseni 4:12

Ioan 13:4-6 i 12-15 ...

3.

4.

:

5.

Neglijen a fa a iul pus la dispozi iepentru copii

Mentalitatea

2 Tim. 2.2

O slujire care nu are în vedere familia, cidoar copilul

ţ ţă de sp ţ ţ

Imaginează-ţi că te invită cineva acasă,,Dacă e curat, loc plăcut,

ţ vă unii altora în frica lui !

aceasta spune ceva!

Sluji i- Hristos

”

Călăreţului singuratic

,,Şi ce-aiauzit de la mine, în faţa multor martori,încredinţează la oameni de încredere, care să fie înstare să înveţe şi pe alţii.”

ş


6.

7.

8.

9.

Lipsa de pregătire a voluntarilor

ţ

Izolarea lucrării ă

ş ţă

–

foarte calificate în asluji ca voluntari. D ilor lor, sunt repedea i în lucrarea cu copiii.C naturale,

de programe de formare, deîncurajare i de . De aceea, p

resurse pentru studiu individual. Trimite astfel devoluntari

lucrarea cu copiii! ile naturale aleunei persoane nu-l calific

formare-antrenare pentru voluntari pentru a cre te astfelpermanent implicarea i calitatea lucr lor.

în jurulnostru, într-ocheltui bani pe echipamente

pe copii cu programe specialei provoca i de astfel de

ispite. Art Murphy, un tip care sluje te la copii, înumbra unuia din cele mai dotate parcuri high-tech”,în Orlando, spunea nu pledprograme menite ocheze ochii i nezecopiii. El spune ca cele mai bune programe

te, cu excep ia cazului

dragostea. voluntarii icopiii la care sluje te eprograme reale, a se orienta spre programede tipul Disney .

Copiii cu care lucra i vor ine minte efectele, un

program mai grozav. Ei aadev ite în dragoste. Ajutându-i

i estemai mult decât str

Depune i eforturi pentru naturale elor, prin

lice. Întrupa i mesajul dragostei lui Isus învia ându-i cu dragoste!

e i transpareni impresiona i

de folosirea celor mai simple lucruri în a daî

–Lucrarea cu copiii poate deveni un fel de lucraresatelit care se rote te în jurul axei sale

poate

taleSe ajunge într-un asemenea caz la

suferin ntact într .

ite potrivit cu

Scrie un

iscopul bisericii locale.

ToTu ai nevoia aceasta! i

eu! La fel

Suntpersoane care datorită unor înzestrări speciale înanumite domenii, pot să pară

atorită abilităţşezate cu responsabilităţhiar şi cei care au înzestrări au mare

nevoie să beneficiezeş pregătire lanifică

evenimente de formare, asigură-le acestor persoane

să participe la conferinţe şi cursuri depregătire în Abilităţ

ă să slujească în lucrarea cucopiii! Dezvoltă permanent un proces de

şş ării

- Există o tendinţălume saturată de mass-media, de a

şi tehnologie. Poatedoriţi să-i impresionaţişi evenimente. Nu vă lăsaţ ţ

ş,,

că el ează deloc pentrusă ş ş să impresio

de acelfel sunt pur şi simplu niş

ţ în carecomunică Art provoacă ş

ş şi alt

,, , high-tech, impresie artisticăţ ţ

speciale numai până când văd un efect mai bunînsă îşi vor aminti toată viaţ

ărurile împărtăş pecopii să înţeleagă ş

ălucirea care impresionează.ţ ţ şi

transparenţă în conducerea evenimente şistudii bib ţ

ţa copiilor învăţIsus, cel mai mare Învăţător care a fost vreodată, a

avut naturaleţ ş ţă în predare. Uitaţi-vă lametodele folosite de El ş veţi rămâne ţ

nvăţătură pentru viaţă. El, Cel mai mare Învăţătordin toate timpurile!

,, ş şi pe orbitaproprie. Adică, fi ceva separat de lucrareabisericii. Dacă se întâmplă acest lucru, programul nupoate îmbrăţişa obiectivele bisericii . Şi nicifilozofia ei.

ţă din lipsă de co e generaţii Esteînsă important pentru ei să se vadă ca şi parte alucrării bisericii locale.

Principiile lucrării reuş invăţăturiledin Faptele Apostolilor şi din epistole, neîndreptăţesc să vedem că nu poate funcţiona bine olucrare care se izolează sau nu se încadreaza înscopul bisericii.

i şi descrie

, arătând cum este ea integrată în lucrarea ş

ţi oamenii doresc săse simtă necesari şi preţuiţi. Ş

şi cei care fac posibilă şi ajută slujireavoastră. Suntem dispuşi să mergem a doua milăpentru cineva care ne respectă şi ne apreciază.Oamenii au nevoie de încurajare. Uneori aşteptăm ca

Tendin a de a concura cu mass-mediapentru a atrage copiii

cu copiii de biseric

Lipsa de recuno tin

,, ătoare şichimvale zăngănitoare

arame sun”

să facă

să aplice un principiu biblic

tează la biserica talocală

studiu biblicîn loc de

scop pentru lucrarea cu copiimodul în care aceasta se rapor

.

”

”

alţii să ne-o dăruiască. Dar câtfacem noi aceasta? Priviţi cefrumos sună când Pavel spunedespre Evodia ş

ţi ultima lună a agendeidvs. ş ţi o listă cu câteva numeale persoanelor care au asistat,încurajat sau slujit în lucrareavoastră cu copiii.

dă un telefonş ţ ţă

de acea persoană Veţi culege ceeace semă ţ

ţări

Dacă nu eliminăm domeniile

ţ

ţa este săducem tensiunile, să ne facem că

nu ştim că există domeniiproblemă, și dacă le abordăm, seprea poate să ne creem

,de pierderea popularităţ

ţ Şi atunci preferăm săneglijăm ţii care maitârziu, dacă rămâ

Luptăîmpotriva neglijenţei ,prin evaluarea continuă ă

şti implicat/implicată Bucură-te în succeseletale şi învaţă din greşeli pentru amenţine ine corectă înaceastă privinţă!

ţi păstra această listăţări nă a

agendei În fiecare lună,ţ a oricărei

meninţări careţi putea

să aveţ cces în slujirea voastră şisă ţ ţ

ţ

i Sintichia în„...

” sau„

.”Revizui

i face

Scrie simplu, unmesaj e-mail scurt de multumire,

sau spune un cuvântde exprimare a recuno tin ei fa

.na i!

Una din celemai periculoase amenin înorice slujire este !

cu probleme -

despre care men ionam la început,lucrarea se va distruge. De celemai multe ori, tendinre

problememai mari. Ne temem de conflicte

ii sau apozi iei.

acele situan nerezolvate, pot

genera necazuri mari.în slujire

a lucr riicu copiii la care e

!,

o atitud

Pute cu 10amenin în prima pagi

personale.lucra i la eliminarea apare în calea uneislujiri eficiente. Astfel ve

i sufi i ispravnici eficien i ai

genera iei de mâine!

Filipeni 4:3

2.Timotei1:5

neglijen a

femeile acesteacare au lucrat împreună cu minepentru Evanghelie

Îmi aduc aminte de credinţata neprefăcută, care s-a sălăşluitîntâi în bunica ta Lois şi în mamata Eunice, şi sunt încredinţat că şiîn

şi distrugerea dăunătorilor

tine

plivirea buruienilor-

10.

Pastor, Mircea DETEȘANTurda

Neglijenţă.

ţ


„Zacheu a stat înaintea Domnului şi I-a zis: „Iată,Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi,dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoiîmpătrit.” Luca 19:8

Zacheu, acesta s-a pocăit, adică mintea și inima luis-au schimbat complet. Zacheu a fost transformat deDomnul Isus.

Drept urmare, fără să-i ceară Domnul în modexplicit să facă ceva anume, Zacheu ȘTIE CETREBUIE SĂ FACĂ!

Zacheu era „mai marele vameşilor”, iar oameniiafirmă despre el că este „un om păcătos!”. Știau ei ceștiau, ÎNSĂ Zacheu se întâlnește cu Cerul și atunci serupe ceva esen�ial în el: SE RUPE CEEA CE ÎLINEA LEGAT de avu�ie, de bani, de pământulacesta.

Zacheu parcă plutește - în ochii lui Isus a văzutCerul întreg, și atunci este evident că nu-l maiinteresează DELOC cele pământești.

Drept urmare Zacheu decide scurt, rapid, hotărâtși pentru totdeauna: „Iată, Doamne, jumătate dinavuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pecineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.”

Daca mai dă înapoi și împăa năpăstuit, nu cred că a mai rămas cu

mare lucru... probabil că avea o listă destul de lungămeni năpăstui�i de că

s Zacheu la această transformareradicală? Pentru că esen�

Mai întâi aude că trece Isus prin cetate și simte căvrea să-L vadă Om, despre care auzise

În momentul când Domnul a intrat în casa lui

trit (de 4 ori mai mult)celor pe care i-

de oa tre el...

Dar cum a ajuna Evangheliei este

TRANSFORMAREA.

pe acest

S-a rupt ceva în

ZacheuZacheuZacheumulte. Însă poate să-L vadă, pentru ca era micu� destatură, și atunci concepe un plan urgent: mă urc într-un pom și tot Îl vă

și se autoinvită în casa lui: „Zachee, dă-te josde grabă, căci astăzi tr să rămân în casa ta.” Deunde îmi știe Isus numele?

Oamenii din Ierihon ,,Cârteau şi ziceau [despreIsus]: rpe Zacheu nu-l mai interesează LOCnimic din ce spun ceilal�i, ci îl interesează doar ce

nu

d pe acest Isus.

Primul șoc îl are Zacheu în momentul cândMARELE ISUS se oprește sub copacul lui, îi spune

ebuie

”, daABSOLUT DE

pe nume

A intrat să găzduiască la un om păcătos!

spune Domnul, așa că ,,Zacheu s-a dat jos în grabă, şiL-a primit cu bucurie.”

nici pe Domnul nu-L interesează ce zicceilal�i, nici nu se uită trecutul lui Zacheu, nici nu-lîntreabă

espre care oamenii nu spuneau căar fi un sfâ

Domnul vrea să aducă mântuire în casa luiZacheu, și o aduce

În casa lui Zacheu intră mântuirea, și Zacheu oprimește cu bucurie

egăturile păcatului care-l �,,face MARE, MARE DE TOT, dar nu în cele

pământești, ci în cele CEREȘ

Dacă intră AZI Cristos în casa mea, în via�a mea,în familia mea, î

și despre care vreau săspun: „Doamne, de azi aș

Sau: ,,Doamne, Te rog să rupi Tu legăturilePĂCĂTOASE care mă �

oralitate, pornografie, rela�ii în afara căsătoriei,droguri, înșelăciune, telenovele, minciună,alcoolism, etc...” și probabil că

Cristos este același, ieri, azi și în veci, așa că dacătut rupe de orice legătură păcătoasă,

Domnul poate da aceeași eliberare fiecăruia dintrenoi, CHIAR ASTĂZI! Dacă mă pun pe genunchi, cusmerenie și pocăin�ă înaintea lui Dumnezeu, Cristosîmi dă via�a nouă – El î

De faptla

cum a ajuns el „mai marele vameșilor” -colectorul de taxe d

nt.

!

!Cristos rupe l ineau pe

Zacheu mic” din punct de vedere spiritual și îl faceliber, îl

TI.

n mintea și în inima mea, care suntlucrurile de care mi-e rușine

a ceva nu mai fac, nu maispun, nu mai gândesc”?

in legat de avere, de bani, deim

fiecare avem multe decompletat aici...

pe Zacheu l-a pu

n mine.

Ioan CIOBOTA

Mărgăritarul • 7Mărgăritarul • 7

Generaia actuală de părini a vrut cumva săcompenseze lipsurile copilăriei lor și a încercat sădea copiilor ce aveau mai bun: cele mai frumoasejucării, haine, plimbări, școli, televizor șicalculator. Alii le-au umplut timpul copiilor cumulte activităi educative ca învăarea limbilorstrăine, informatică, muzică. Intenia esteexcelentă, însă părinii nu au ineles cătelevizorul, jucăriile cumpărate, internetul șiexcesul de activităi blocheaza copilăria, în carecopilul are nevoie să inventeze, să înfrunteriscuri, să sufere decepii, să aibă timp de joacă șisă se bucure de viaă.

2. Utilizarea greșită a funciilor memoriei

3. Informăm și nu formăm

Acest lucru se intâmplă pentru că inteligen�a lor afost blocată, noi ne-am transformat în mașini demuncit iar pe ei îi transformăm în mașini de învă�at.

Sistemul educa�ional actual aduce foarte multăinforma�ie, de cele mai multe ori inutilă. Copiii șitinerii înva�ă cum să opereze cu fapte logice, dar nuștiu cum să abordeze eșecurile. Înva�ă să rezolveprobleme de matematică, dar nu știu să-și rezolveconflictele existen�iale. Sunt antrena�i să facă calculefără să greșească, dar via�a este plină de contradic�iiși probleme care nu pot fi calculate. Acest lucru seîntâmplă pentru că inteligen�a lor a fost blocata, noine-am transformat în mașini de muncit iar pe ei îitransformăm în mașini de învă�at.

Prin sistemul educa�ional actual memoriacopiilor este transformată într-un depozit deinforma�ie inutilă, iar excesul acesteia blocheazainteligen�a copiilor și bucuria lor de a trăi. Cea maimare parte a informa�iilor pe care le acumulăm nuvor fi folosite niciodată. Numărul actual de școli estemai mare decât în orice altă epocă, însă acestea nuproduc persoane care gândesc, și nu e de mirare căelevii au pierdut plăcerea de a învă�a.

Pe de altă parte, mediile de informare îi seduc custimuli rapizi, gata prepara�i, care îi transportă petineri, fără ca ei să facă vreun efort, în mijloculdiverselor aventuri – sportive, de război, politice sausentimentale. Bombardamentul acesta de stimulicare vin prin televiziune și internet ac�ioneaza asuprasubconștientului, mărindu-le nevoia de plăceri învia�a reală. Astfel în timp ei nu mai gasesc plăcere înmicii stimuli ai rutinei zilnice și vor căuta stimuli totmai puternici, trebuind să facă foarte multe lucruripentru a avea pu�ină plăcere. Toate acestea genereazăpersonalită�i fluctuante, instabile și nemul�umite.

Noi nu îi formăm pe tineri, ci doar îi informăm. Eicunosc tot mai mult despre lumea în care se află, darnu știu mai nimic despre lumea lor interioară.Educa�ia este tot mai lipsită de ingredientulemo�ional și produce tineri care rareori știu să îșiceară iertare, să își recunoască limitele sau să se punăîn locul celorlal�i.

O genera�ie de copii și tineri mai bolnavă psihicdecât oricare alta din istoria umanită�ii: copiidepresivi, preadolescen�i și adolescen�i care

1. Blocarea inteligenei

Care este rezultatul?

dezvoltă obsesii, sindroame de panică, timiditate,fobii sau agresivitate. În plus, tot mai mul�i dintre eicaută plăcerea de moment în consumul de tutun,alcool și droguri.

Dr. Augusto Cury ne spune că în ziua de azi nuajunge să fim părin�i buni, ci trebuie să devenimpărin�i inteligen�i. Pentru aceasta, ne vorbește despreșapte deprinderi ale „părin�ilor buni” și cum trebuietransformate ele de către „părin�ii inteligen�i”. Iatăprima dintre ele:

ărin�ii buni au grijă să satisfacă, în măsuraposibilită�ilor lor economice, dorin�ele copiilor lor.Fac petreceri pentru aniversări, le cumpără pantofi,haine, produse electronice, organizează excursii.Părin�ii inteligen�i dau copiilor ceva incomparabilmai valoros. Ceva ce nu se poate cumpăra cu to�ibanii din lume: fiin�a lor, povestea vie�ii lor,experien�ele lor, lacrimile lor, timpul lor. Părin�ii carele fac în permanen�ă daruri copiilor lor sunt păstra�i înamintire doar pentru un moment. Părin�ii care sepreocupă să le dăruiască copiilor exemple și povestiridin via�a lor rămân de neuitat.

Astăzi, părin�ii buni cresc copii zbuciuma�i,înstrăina�i, autoritari și angoasa�i, pentru căsocietatea s-a transformat într-o fabrică de stres.Părin�ii care nu-și înva�ă copiii să aibă o viziunecritică asupra publicită�ii, a emisiunilor deteleviziune și a discriminării sociale îi transformăîntr-o pradă ușoară pentru sistemul acaparator. Pentruacest sistem, copilul vostru nu este o fiin�ă umană, ciun consumator. Pregăti�i copilul pentru „a fi”, căcilumea îl va pregăti pentru „

Ajuta�i-vă copiii să nu fie sclavii problemelor lor.Alimenta�i amfiteatrul gândurilor și teritoriulemo�iilor cu curaj și îndrăzneală. Nu le accepta�itimiditatea și nesiguran�a. Dacă problemele se potrezolva, vor fi rezolvate, iar dacă nu, trebuie să neacceptăm limitele.

Vechile corec�ii și binecunoscutele predici nu maifunc�ionează. Când deschide�i gura să repeta�i acelașilucru, declanșa�i un resort din subconștient caredeschide anumite arhive ale memoriei, ce con�in criticimai vechi. 99% din criticile și corec�iile părin�ilor suntinutile în influen�area personalită�ii tinerilor.

A-�i surprinde copilul înseamnă a spune lucruri lacare ei nu se așteaptă. De exemplu: copilul a ridicatglasul la voi. Se așteaptă să �ipa�i și să-l pedepsi�i. Darpute�i începe prin a tăcea și a vă relaxa, apoi pute�ispune: ,,Nu mă așteptam să mă superi în felul acesta. Înciuda durerii pe care mi-ai provocat-o, eu te iubesc și terespect mult”. Apoi copilul trebuie lăsat să segândească.

CE ESTE DE FĂCUT?

ă ărinii inteligenidăruiesc propria lor fiină

Părinii buni alimenteaza corpul, păriniiinteligeni alimentează personalitatea

Părinii buni corectează greșelile, păriniiinteligeni iși învaă copiii cum să gândească

ărinii i”; păriniiinteligeni spun: „Ce părere ai desprecomportamentul tău?” „Gândește înainte săreacionezi”.

P

a avea”.

P rinii buni dau cadouri, p

P buni spun: „Greșeșt

profesoriprofesoriPărin i�Părin i� străluci i,�străluci i,�străluci i,�străluci i,�

fascinan i�fascinan i�fascinan i�fascinan i�


P

r lor,p

P buni dau informaii, pinteligeni povestesc istorioare

ărinii buni își pregătesc copiii pentruaplauze, părinii inteligeni își pregătesc copiiipentru eșecuri.

Părinii buni educă inteligena copiiloărinii inteligeni le educă sensibilitatea.

Părinii buni vorbesc, părinii inteligenidialoghează ca niște prieteni.

ărinii ărinii

PĂRIN�II INTELIGEN�I ÎȘISTIMULEAZĂ COPIII SĂ-ȘI ÎNVINGĂ

TEMERILE ȘI SĂ AIBĂ ATITUDINIBLÂNDE.

Părinii buni oferă oportunităi, păriniiinteligeni nu renună niciodată

Stimula�i-i pe copii să aibă obiective, să cautesuccesul în studiu, în muncă, în rela�iile sociale, darnu vă opri�i aici. Ajuta�i-i să nu le fie teamă deinsuccese. Nu există podium fără înfrângeri. Mul�inu strălucesc în munca lor pentru că au renun�at înfa�a primelor obstacole, pentru că nu au avut răbdaresă suporte un „nu”, pentru că nu au avut îndrăznealade a înfrunta unele critici, nici umilin�a de a-șirecunoaște greșeala. Perseveren�a este la fel deimportantă ca și capacita�ile intelectuale. Pentrupărin�ii inteligen�i, a avea succes nu înseamnă a aveao via�ă fără greșeli. De aceea sunt în stare să spunăcopiilor lor: „Am greșit”, „Scuză-mă”, „Am nevoiede tine”. Părin�ii care nu-și cer scuze nu-și vor invă�acopiii cum să abordeze arogan�a.

A sta de vorba înseamnă a vorbi despre lumeacare ne înconjoară, a dialoga înseamnă a vorbidespre lumea în c a relata experien�e, aîmpărtăși ceea ce se află ascuns în inima fiecăruia, apătrunde dincolo de cortina comportamentelor.Peste 50% din părin�i n-au avut curajul de a dialogacu copiii lor despre temerile, pierderile și frustrărilepersonale. Nu trebuie să deveni�i o jucărie în mânacopilului, ci un prieten foarte bun. Adevărataautoritate și respectul solid se nasc din dialog.Dialogul este o perlă ascunsă în inimă. Ea estescumpă, pentru că aurul și argintul n-o pot cumpăra.

Capta�i-vă copiii prin inteligen�a voastră, nu prinautoritate, bani sau putere. Ști�i care estetermometrul care indică dacă sunte�i agreabil?Imaginea pe care o au despre voi copiii și prieteniiacestora. Dacă le face plăcere să fie în preajmavoastră, a�i trecut testul. Odată, una dintre fiicelemele a fost criticată pentru că era o persoană simplă.Se sim�ea tristă și respinsă. După ce am auzitpovestea ei, mi-am pus imagina�ia la treabă și i-amspus următoarea pildă: unii preferă un soare frumospictat într-un tablou, al�ii preferă un soare real, chiardacă este acoperit cu nori. Am întrebat-o: ce soarepreferi? A ales soarele real. Atunci, am adăugat,chiar dacă unii oameni nu cred în soarele tău, elstrălucește. Tu ai lumina proprie. Într-o zi norii se vorrisipi și oamenii te vor vedea. Să nu-�i fie teamă că i�ipierzi lumina.

Părin�ii inteligen�i sunt semănători de idei și nucontrolează via�a copiilor lor. Ei seamănă și așteaptăca semin�ele să germineze. Pe timpul așteptării poatesă apară mâhnire, dar, dacă semin�ele sunt bune, vor

are :suntem

încol�i. Nimeni nu-și ia diploma în misiunea de aeduca. Înainte, părin�ii erau autoritari; astăzi suntcopiii. Învă�a�i să spune�i „nu” fără teamă. Dacă ei nuaud „nu” de la dumneavoastră, nu vor fi pregăti�i săaudă „nu” de la via�ă. Părin�ii trebuie să cedeze înfa�a șantajelor și presiunii copiilor. În caz contrar,emo�ia copiilor va deveni un balansoar: astăzi suntdocili, mâine explozivi. Trebuie stabilite clar ceaspecte pot fi negociabile. De exemplu, a merge laculcare noaptea târziu în cursul săptămânii și a setrezi devreme pentru a învă�a este inacceptabil și prinurmare ne-negociabil. Trăim vremuri grele. Părin�iidin toată lumea se simt pierdu�i. Cucerirea planeteisufletului copilului este mai complexa decâtcucerirea planetei.

3. A fi excesiv de critic: a obstruc�iona copilăriacelui educat

4. A pedepsi la furie și a pune limite, fără a daexplica�ii

5.Afi nerăbdător și a renun�a să mai faci educa�ie

nu

1.Acorecta în public2.Aexprima autoritatea cu agresivitate

6.Anu te �ine de cuvânt7.Adistruge speran�a și visele

Augusto Cury

CELE 7 PĂCATE CAPITALEALE EDUCA�IEI

Dr. Augusto Cury, psihiatru și psihoterapeut,și-a dedicat 17 ani din viaă cercetării modului încare construiește și se dezvoltă inteligena.Analiza pe care o face societaii contemporaneajunge la următoarea concluzie: singurătatea nua fost niciodată atât de intensă: părinii își ascundsentimentele de copii, copiii își ascund lacrimile depărini și profesorii se refugiază în autoritarism.Cantitatea de informaie și cunoștine disponibileeste mai mare; cu toate acestea, noile generaii nusunt formate pentru a gândi, ci pentru a repetainformaii. În cartea sa, „Părini strălucii,profesori fascinani“, tradusă și în română, Dr.Augusto Cury atrage atenia asupra necesitaiischimbării felului în care se face educaiacontemporană.

Părini strălucii, profesori fascinani

Sursa:http://groups.yahoo.com/group/ascoriasi2002/

ISUS

Ochii orbiOchii orbi


ai b ie elului,ă ţ

Într-o diminea ca oricare, am plecat spre loculunde m a teptau ochi orii curio i ai unor copila i,ner bd tori s vad ce vom face ast zi, ce ne vomjuca. Era locul meu de munc pe care-l primisem îndar de la TATA.

Acea zi fusese mai deosebit pentru mine decâtcelelalte, deoarece hot râsem ca în aceea zi smeditez mai mult la tot ceea ce Dumnezeu mi-a dat is -I vorbesc TAT LUI meu despre ceea ce era înmintea i-n inima mea.

Am intrat grupa de copii ifiecare dintre ei aveau ceva de f cut, fiindconcentra i la ceea ce f ceau. Dar - care erasingurul din grup ce putea vorbi - îmi recunoscupa ii când am intrat în înc pere. Era ceva normalpentru el, s recunoasc fiecare angajat dup pa iis i. Hm!... ce mare adev r îmi spunea acest lucru:fiecare om e recunoscut dup pa ii s i... dup roadelesale.

M-am a ezat într-un col al camerei, nedorind s -ideranjez, ci doar s -i supraveghez pe micu iiîngera i. În sinea mea, am început s m rog i s -Ispun lui TATA ce este în inima mea, ce gândesc, cesimt, ce m mul ume te, ce m nemul ume te i înnumai câteva minute eram departe, departe cumintea de locul în care m .

ţăă ş ş ş ş

ă ă ă ă ăă

ăă ă

şă Ă

şca de fiecare dată la ş

ăţ ă

ăş ă

ă ă ă şă ă

ă ş ă ă

ş ţ ăă ţ

ş ă ă ş ă

ă ţ ş ă ţ ş ş

ă aflam

băieţelul

Deodat b ie elul m-a întrebat:iar eu, f r s gândesc, i-am r iimediat veni r ,,Da?” i din nou f r sgândesc prea mult, dându-mi seama c el nu tie ceînseamn s te rogi, l-am întrebat dac - i maiaminte te ce i-am povestit despre Dumnezeu, iar elfoarte senin i sigur pe ceea ce-mi r spunde, mi-a zisc : da, i mai aminte te. L-am întrebat dac mai tiecine este Domnul Isus i unde este EL, iar r spunsulveni repede i hot rât: (ar tând cudegetul înspre partea mea dreapt )

Am ramas mut de uimire dar plin de pace ibucurie. tiam c Domnul Isus este cu mine darniciodat c -L vede înpartea mea dreapt i c ascult ceea ce-I spuneu. Am continuat discu ia mea cu EL i I-ammul prezen a Sa atât de vie i de real icu o mai mare încredere, iubire i îndr zneal , I-amspus Domnului Isus ceea ce este în inima mea.

Dup ce am plecat de la lucru, m-am gândit ctrebuia s -l întreb pe b ie el cum arat Domnul Isus,cum e zâmbetul S , cum e

, o sumedenie de întreb ri mi-au trecut prinminte dar imediat am realizat c un b ie el ce s-an scut orb i care nu poate vedea tot ceea ce vedemnoi, nu ar putea s -mi r spund la întreb rile mele...

Domnul Isus e mai real decât ne putem noi daseama i într-adev r El este la dreapta noastr i neascult când i vorbim. Dac acest b ie el, care nu aputut vedea vreodat , Îl poate vedea pe Domnul Isusi-L poate recuno te, cu siguran c i noi l vom

recunoa te atunci când Îl vom vedea.Din acea zi, rug ciunea mea a fost diferit , pentru

c convingerea c Domnul Isus este cumine, c m ascult i c mereu EL este la dreaptamea.

ă ă ţă ă ă ăspuns: ş

ăspunsul: Ş ă ă ăă ş

ă ă ă şş

ş ăă îş ş ă ş

ş ăş ă ă

ă

ă ă şŞ ă

ă nu-mi mai spusese cineva ăă ş ă El ă tot

ţ şţumit pentru ţ ş ă ş

ş ă ă

ă ăă ă ţ ă

ău îmbrăcat, ce culoare auochii Săi ă

ă ă ţă ş

ă ă ă ă

ş ă ă şă Î ă ă ţ

ăş aş ţă ă ş Î

şă ă

ă mi-a întărit ăă ă ă ş ă

,,Gabi, ce faci ”

,,Isus este aicii ascult tot ce-I

zici. Vorbe te mai departe cu El !

?,,Mă rog”,

ş ăş ”

Gabi POVIAN

l-au v zut peă ISUSISUS

Ochii orbiOchii orbi


- No iuni fundamentale -ţ

,,

,,ciudaţi

interacţiune socială,comunicare şi şi

Life is 90% how you take it, and 10% how youmake it.”

”

limbaj, comportament interese

(Irving)

Chiar înnu putem schimba nimic în

de noi pe care oputem în sens pozitiv sau negativ. Despre

câteceva în domeniul tulbur autist în care

numeroase în ultimul deceniu.În activitate

întâlnit copii maiîn lumea

priveau în ochi, zâmbeau sauvorbeau singuri, nuanumite obiecte, cu o vorbire

copii trebuie modul degândire ne

Deci, - Este un sindromcomplex de neurodezvoltare, o tulburare dedezvoltare pervaziv (=infiltrativ ) care cuprindetoate domeniile de dezvoltare, cu simptomatologieprezent înainte de vârsta de 3 ani. Tulbur rilepervazive de dezvoltare cuprind mai multepsihice cu diferite grade de severitate, de la autismulinfantile (asociat cu retard mintal sever)

înalt (cu intelect normal): autisminfantile Kanner, tulburare dezintegrativ acopilariei, tulburare Rett, tulburare Asperger, autismatipic (retard mintal cu elemente autiste), TSAnespecificat Toate au în comun o deteriorare

în trei domenii:.

Incapabil s stabileasc rela ii cu egaliiLipse te interesul pentru al i copiiLipsa empatiei (nu în elege ac iunile celorlal i)Nu împ rt e te bucuriaNu folose te limbajul mimico-gestualExpresie facial s rac

dacă proporţie de 90% viaţa ne este datăşi această zonă, rămânetotuşi o mică parte care depinde şi

influenţaaceastă parte de 10% vreau să vă împărtăşesc

ărilor de spectrus-au făcut cercetări

a dumneavoastră de învăţători deşcoală duminicală, sigur aţi

, visători, pierduţi parcă lor, carenu vă niciodată

se jucau cu alţi copii, ataşaţi debizară… Pentru a lucra

cu aceşti să le înţelegemşi să adaptăm stilul de comunicare la

capacitatea lor de înţelegere.

ă ă

ă ăafecţiuni

până laautismul funcţional

ă

ă.calitativă

ă ă ţş ţ

ţ ţ ţă ăş ş

şă ă ă

ce este autismul?

SOCIAL :INTERACŢIUNE Ă•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Nu tie s interpreteze expresia facial , gesticaNu r spunde la z reciprocitemo ionale)

Nu au joc imaginativ, ci senzoriomotor (alinierea,pocnirea, mirosirea juc riilor).

• Contactul vizual absent sau sporadic, nesus inutsau neobi nuit (prive te prin” sau tangen ial)

• Întârziere sau lipsa total a dezvoltlimbajului expresiv (absent la cei cu retardmintal sever asociat)

• Limbaj mecanic, stereotip, ecolalic (repetautomat sunetele auzite)

• Vorbe te despre el la persoana a III-a sau a II-a• Prozodiebizar ciudat cuvintele):

voce-robot, monoton , sacadatDificultate de a ini ia sau a sus ine o conversa ie(pot sus ine un monolog pe un subiect favorit)

• Nu în eleg metaforele, fac dezacordurigramaticale.

Aderen inflexibil la rutin i ritualuri• Solicit ordine, au mare rezisten la schimbare• Stare de panic în locuri necunoscute, dup

reamenajarea locuin ei, schimbarea garderobei• Mi c ri repetitive bizare: merg pe vârfuri, se

rotesc în jurul axului, flutur mâinile în câmpulvizual

• Autostimulare senzorial , autoagresiuni: se mu c , se lovesc peste urechi

• Preocupare pentru p r i ale obiectelor(ro i de ma ini)

• Ata ament fa de obiecte, interesa i de calit ile lor senzoriale(miros, gust).

autismului infantilegeneral de 5 : 10.000,

dar 0,5-1% au elemente de spectruautist conform unui studiu dinAtlanta, 2004. Tulburarea estede 4 ori mai frecvent la b ie i

50% au retard mintalasociat.

În autismului sun

factori geneticiambientali:• la gemenii

ş ă ăă âmbet (absenţa ăţii

ţ

ă

ţş ş ,, ţ

ă ării

ă

şă (pronunţă

ă ă, stridentăţ ţ ţ

�ţ

ţă ă ă şă ţă

ă ăţ

ş ăă

ă -ş ă

ă ţţ şş ţă -ţ ăţ

înpopulaţie în

ă ă ţşi

-t incrimi-

naţişi

mono-

COMUNICARE și LIMBAJ:

COMPORTAMENT și INTERESESTEREOTIPE:

I

etiologia

ncidenţaeste

T SULBUR RILE DE PECTRUĂ

AUTISTAUTISTAUTIST


zigoţi ţă

ţ ă-

ţ ş

şiă ş ţ ă

ă,d ţă ă ă

vorbeşte o disfuncţie aresponsabil de abilitatea de a gestiona eficient

relaţiile socia şi existenţa unorla următoareleţ ţ

ţ

ă ă ă

ţă ăţ

ă haotică, deneînţeles înţelege

celălalt, nu poate fi empatic, nu ştieacţiunile

informaţiilor i şi

Tulburările de spectru autist se asociazătulburări

ăă ă

ţ ă

ă şIntervenţia respectă următorii

paşi:ş ă ţ

ă ţ

, 60-92% din fra i au autism• transmitere poligenic (6-10 gene implicate)• inciden a crescut la rudele de gradul întâi

(3 8%)• factori biologici și infec io i : expunere

la etanol, virusul rubeolei, acid valproic,suplimente nutritive

• traiul în câmpurile electromagnetice aleaparatelor electrocasnice, telefoane mobile…

Studii PET-scan, SPECT, MRI f-MRI aurevelat anomalii de structur i func ie cerebral :leziuni cerebrale (tumori), hidrocefalie oculteficit de neurotransmi tori: serotonin , dopamin .

Se în autism despre

le, deficiteneuropsihologice nivele:

- procesarea fe ei (decodarea mimicii, a emo iilorfaciale)

- func ii executive (planificare, organizare,flexibilitate, autocontrol)

- judecat social (capacitatea de a atribui st rimentale celuilalt)

- coeren central (capacitatea de integrare ainforma iei) .

Cu alte cuvinte, lumea social estepentru un autist, deoarece nu poate

ce vrea sau simteanticipa celuilalt, nu are o vedere deansamblu asupra prim te ca urmaredevine foarte agitat într-un mediu necunoscut.

frecvent cualte psihice sau neurologice: ADHD, ticuri(sdr. Tourette), tulburare obsesiv-compulsiv ,tulbur ri de comportament, epilepsie, tulbur riemo ionale, tulbur ri de somn.

Este foarte important! TSA pot fi diagnosticate la copii cu vârsta

peste 2 ani, de c tre speciali ti (pedopsihiatru,psiholog clinician).

- Informarea i consilierea p rin ilor, cadrelordidactice ( )

- Referire c tre institu ii cu servicii specializate

in utero

creieruluisocial

diagnosticulprecoce

şi intervenţia

www.participate-autisme.be

(gr dini e/ coli speciale, centre comunitare)- Servicii destinate copilului: stimulare

senzorial , logopedie, terapie comportamental ,kinetoterapie, hidroterapie, ergoterapie, autonomiepersonal , psihoeduca ie, suport emo ional,socializare, activit i psihopedagogice.

V programulTEACCH aplicat în special pentru copiii cuautism:

- adaptarea mediului: crearea unui mediu clar,comprehensibil, u predictibil

-

- comunicareaobiecte,

poze, pictograme, gesturi simple,- programe individualizate centrate pe

deprinderilor de autoîngrijire autoservire,deprinderilor sociale, dezvoltarea autonomiei

stimei de sine, stimulareaunor modele de comportament

social, asistare în petrecerea timpului liber.Prognosticul depinde de nivelul de dezvoltare a

limbajului copilului, fiind maisever în cazul retardului mintal asociat

Fiecare din noi e „un prizonier al propriilorautistul percepe lumea ca

.

ă ţ ş

ă ă

ă ţ ţăţ

ă prezint câteva principii dinşcolile e

şor de înţeles, şi caurmare mai sigur,

organizarea clară a timpului, spaţiului şi ametodei de lucru,

clară, fără abstractizări şi metaforeimposibil de înţeles pentru un autist, folosind

şi cuvinteachiziţia

şi

personale, creştereacomunicării, oferirea

lşi de nivelul mintal al

. Mulţi autişticu intelect normal frecventează şcoli normale, iar maitârziu în viaţa de adult pot fi angajaţi cel puţin cunormă parţială în domenii care nu implicăinteracţiuni sociale complexe. Cei cu afinităţiartistice pot fi orientaţi spre acest domeniu (muzică,pictură).

percepţii” şi fiind ostilăpentru că nu o înţelege, dar viaţa nu înseamnă săaşteptăm ca furtunile să treacă, ci să învăţăm cum sădansăm în ploaie

Simona NEDELAMedic psihiatrie pediatrică


Nu există nici o îndoială că acest imn a îndreptatinimile copiilor spre Isus Cristos mai mult decâtoricare altul. A fost scris sub formă de poezie deAnna B. Warner într o nuvelă numită ,scrisă împreună cu sora ei, Susan, şi publicată în anul1860. În această carte, devenită bestseller pe aceavreme şi întrecută la vânzări doar de

sunt spuse dedomnul Linden, un învăţător de şcoală duminicală,ca mângâiere unui copil muribund pe nume JohnnyFax. Ştiind că Johnny îşi trăieşte ultimele clipe alevieţii, domnul Linden l a luat în braţe şi a început să

nna şi Susan au crescut parte din copilăria lorîntr o casă frumoasă din New York City, dar maitârziu, din cauza unei crize financiare, au fost nevoitesă se mute cu familia într o casă veche din HudsonRiver, New York, vizavi cu Academia Militară WestPoint. Fetele au primit o educaţie creştină şi şi audedicat viaţa lui Cristos încă din copilărie. Auînceput să scrie şi să publice poezii şi poveşti pentrucopii, ajungând să dezvolte cariere literare care aucuprins 106 publicaţii, opt dintre ele fiind sc

La puţin timp după apariţia cărţii ,compozitorul de imnuri bisericeşti William

-

-

– cuvintele poeziei

- -irecite versurile acestui imn.

A-

-

-

rise, încolaborare, de ambele surori.

Say and Seal

Colibaunchiului Tom

Say and Seal

Bradburry a fost atât de fascinat de poezia spusă dedomnul Linden lui Johnny, încât s a hotărât să icompună imediat o melodie potrivită. Restul esteistorie. Imnul a devenit în scurttimp cel mai iubit imn scris vreodată pentru copii.

Deşi nu şi au revenit niciodată din cauza crizeifinanciare, cele două surori au învăţat să trăiascămulţumitoare pentru ceea ce aveau. Cineva care ocunoscuse pe Anna a mărturisit că ea nu se plângeaniciodată din cauza lipsurilor materiale. Avea oscoică pe care o păstra cu drag în buzunar şi, atuncicând îi era foarte greu, o scotea şi, privind o, îşispunea: ,,Dacă Dumnezeu a putut asigura o casă atâtde frumoasă şi sigură acestei creaturi, va avea grijă şide mine.

Anna şi Susan i-au învăţat Biblia pe cadeţii de laWest Point timp de patruzeci de ani, elev fiindu lechiar şi Dwight D. Eisenhower. Ambele surori auavut parte la înmormântare de onoruri militare, fiindsingurele persoane civile care au fost înmormântatevreodată în cimitirul militar de la West Point. Casa loreste întreţinută de Academia Militară ca muzeu, fiinddeschisă oricând vizitatorilor.

Isus, ştiu, mă iubeşte,

Cei mici Lui îi aparţin,Copilaşii la El vin.

Casă a pregătit;El spală păcatul meu,

apropii şi eu.

Deşi sunt eu mic şi slab;Din a Lui ÎnălţimeMă scuteşte pe mine.

, Bebe&BiancaCiauşu, Casa Cărţii Oradea, folosit cu permisiuneaediturii.

- -

-

-

”

-

Biblia-mi spune mie;

Pentru mine a murit,-n cer mi-

De El m-

Lui Isus sunt foarte drag,

Isus, ştiu, mă iubeşte

Da mă iubeşte, El mă iubeşte !Mă iubeşte da, Biblia mi spune aşa.-

Voi cânta doar despre Isus

Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă,pentru ca, având rădăcina şi temelia pusă în dragoste, săputeţi pricepe împreună cu sfinţii care este lărgimea,lungimea, adâncimea şi înălţimea şi să cunoaşteţidragostea lui Hristos care întrece orice cunoştinţă, ca săajungeţi plini de toată plinătatea lui Dumnezeu.

Efeseni 3:17-19

ştiu,mă iubeşteştiu,mă iubeşteştiu,mă iubeşteştiu,mă iubeşte

Isus,Isus,Isus,


Dostoievsky spunea c în prezen a copiilorsufletul poate fi t m . Noi, ca i educatori,putem s confirm m cel mai bine lucrul acesta.Atât pentru noi cât i pentru dumneavoastr ei suntvia a, speran a, lumina i bucuria i de aceeasufletul nostru în prezen a lor prinde aripi. Iubireape care o descoperim de atâtea ori în ei este pentrunoi ca un al vechi dar foarte pre ios cu care neacoperim de multe ori atunci când lumea pareîntunecoas i rece.

Ceea ce încerc m noi, ca i educatori la fiecareîntâlnire din cadrul colii Duminicale, este satingem inima copiilor în a a fel încât s - ig seasc pl cerea pream rindu-L pe Dumnezeupentru c El i-a creat pentru Sine, iar inima lor nuva avea astâmp r pân nu va g si odihn i pace înEl. Al turi de copii am petrecut cele mai frumoaseclipe, îns uneori i cele mai grele. Ei sunt

, de i adesea pot p rea .La una din grupele de coal Duminical era un

un copil care p rea c nu vrea s se integreze în niciun loc, în nici un fel. Pentru el, cântarea era oplictiseal , lec ia biblic , momentul perfect pentrua comenta iar de rug ciune nici n se putea puneproblema. Am încercat s -i oferim mai multaten ie i afec iune îns p rea s fie mai r u; amîncercat s -l ignor m, dar dup cum v da i seama,a doua variant a fost mult mai rea decât prima. Totce ne mai r mânea era s strig m la Domnul s nearate ce era de f cut, atât pentru binele lui, cât ipentru buna desf urare a orelor petrecute lagrup .

ă ţă ăduit ş

ă ăş ă

ţ ţ ş şţ

ş ţ

ă şă ş

Ş ăş ă ş

ă ă ă ăă

ă ă ă ă şă

ă şş ă

Ş ă ăă ă ă

ă ţ ă, ă u

ă ăţ ş ţ ă ă ă ă

ă ă ă ă ţă

ă ă ă ăă ş

ăşă

izvorulsperan ei iarna disper riiţ ă

Într-o duminic a venit i ne-a spus c a vizionatun documentar cre tin i vrea s le povesteasc icolegilor. Noi, educatoarele, ne-am uitat una la altai de i cu emo�ii, ne tiind la ce s ,

ne am gândit s -l l s m s povesteasc . Ceea ce amv zut în urm toarele minute era ceva greu deimaginat pentru noi: felul lui de a capta aten iacopiilor, calmul, dar în acela i timp intensitatea ipasiunea cu care le vorbea a fost ca o revela iepentru noi. tim i credem c Domnul, la momentulpotrivit, va face prin acest copil mari lucr ri, iar noine rug m ca a a cum le-a povestit copiilor aceaistorioar Domnul s -i dea putere s vesteascEvanghelia cu îndr zneal . O schimbare treptatnu brusc , îns o schimbare pe care Domnul af cut o în via a unui copil.

Aici, în Spania, unii p rin nu se d ruiesc îneduca ia spiritual a copiilor lor, ci îi sprijinesc i îiîncurajeaz n a crede toate noile teorii care apar. Înfelul acesta, copiii devin mai pu in sensibili laascultarea Cuvântului lui Dumnezeu i este multmai grea implicarea lor din inim în Planul luiDumnezeu. De altfel, i libertatea pe care secolulXXI o ofer , este un rival puternical bisericii. Noi ne rug m ca Tat l s - i împlineascvoia în via a lor i s poat s fie exemple vii, atâtpentru cei din jurul lor cât i pentru noi, fiindc nuexist suflet mai sensibil mai ginga ca cel al unuicopil!

ă, ş ăş ş ă ă ş

ş ş ş ă ne aşteptăm- ă ă ă ă ă

ă ăţ

ş şţ

Ş ş ăă

ă şă, ă ă ă

ă ă ă,ă ă

ă - ţă ţi ă

ţ ă şă î

ţş

ăş

ă prin mass-mediaă ă ă ş ă

ţ ş ă ă ăş ă

ă şi ş

Erasmina PETRESCU, Dani TRIFSpania - Biserica Elim Arganda del Rey

IzvorulIzvorulIzvorul

în Spaniaîn SpaniaTabară cu copiiTabară cu copii


Cu ajutorul lui Dumnezeu și a unoradintre � aducem laîndeplinire cu mult efort o idee mai

noastre.În perioada 11-17 iulie 2011, într-o

localitate de Murcia,într un spa�iu bine organizat, și-au datîntâlnire 37 de copii din 4 bisericievanghelice � �

� tori.

Aproape to�i au fost, dar în timpul acestor

� ne trezimși ne

timpul petrecut în șiînchinare înaintea lui DUMNEZEU,copiii au petrecut mult

șNe-am întors ac în mintea

tuturor gând:și la anul în

maitabere și în anii

MULUMIM celor care auorganizarea taberei: conducerii

bisericilor �ilor, sponsorilor (atâtdin Spania cât și din România).

învă ători am putut să

veche. De la început am trăit sub semnulincertitudinii, dar Domnul a răspuns larugăciunile

lângă Spania,-

române, înso i i de 8învă ă

pentru prima datăîntr-o tabără zile amînvă at să stăm împreună, săîmpreună, să mâncăm să jucămîmpreună.

Pe lângă laudă

timp pe terenul dejoacă i la piscină.

asă, însăcopiilor a rămas un singur

să meargă tabără! Sperăm, cuajutorul lui Dumnezeu, să organizăm

următori.făcut

posibilă, părin

DUMNEZEU SĂ VĂBINECUVÂNTEZE PE TO

SPOIALĂ

�I!

Cornelia șiMarius ALBERT,

Coordonatorii tabereiRoquetas de Mar

în Spaniaîn SpaniaTabară cu copiiTabară cu copii


Binecuvântarea Domnului s-a revărsat şi anulacesta peste cei care au studiat Cuvântul Său, căci îperioada făşurat

–fazanaţională

u o lună înainte s-a desfăşurat fazanaţională pentru adulţi la Deva în Biserica

Copiii se pregătesc pentru concurs şimai ambiţioşi ulţi dintre ei se

menţin în top, alţii avansează în clasamentulpunctelor obţinute la concurs. Deşi este un concursde dificultate mare care necesită pregătiri asidue şimultă perseverenţă numărul de concurenţi creşte

n24-26 iunie, s-a des

a Concursului biblicpentru copii, la Biserica Golgota din

Hunedoara. C

Emanuel.intens din

an în an devin tot . M

,, cu

cea de-a nouaediţie Talantul în negoţ

fiecare an

,

,

pe aceste culmi, o

sunt:

. Ceea ce mă bucură cel mai mult este căprin acest concurs formăm o generaţie decunoscători ai Cuvântului lui Dumnezeu şi mă rog caDomnul să-i facă şi împlinitori aşa cum ne învaţăIacov în epistola sa.

Cum vă spuneam copiii s-au prezentat bine şifoarte bine la faza naţională a concursului şi mulţidintre ei au obţinut maximul de 100 de puncte. Însăpână au ajuns aici au avut de parcurs un drum lung cumulte hopuri începând cu faza pe biserică şiculminând cu cea regională. Numai un an întreg destudiu intens i-a putut duce bţinândpremiile I, II sau III la faza naţională. Câştigătoriiconcursului

F 2011aza naţionalăF 2011aza naţionalăTALANTUL ÎN NEGOŢTALANTUL ÎN NEGOŢ

Locul Categoria Nume renume Punctaj Biserica Localitatea Jude ul Regionala

1 2_3 Postu Sebastian 100,00 Vaslui Vaslui SV2 2_3 Homorozan Ioan Cristian 99,00 Betel Sighi oara Mure CJ3 2_3 Pitariu Sarah 95,00 Emanuel Sibiu Sibiu BV3 2_3 Sîrbu Claudiu 95,00 Betania Câmpia Turzii Cluj CJ1 4_5 Bozdog Ioana 98,00 Betania Câmpia Turzii Cluj CJ2 4_5 Bot nel Bogdan 97,00 Golgota Târgu-Jiu Gorj O-A2 4_5 Pa cu Daniel 97,00 One ti Bac u SV3 4_5 Coita Raluca 96,62 Efrata Oradea BH BH1 6_7 Calujac Raul 100,00 Speran a Suceava Suceava SV1 6_7 Pop Andreea 100,00 Betel Oradea BH BH1 6_7 Be liu Maria 100,00 Maranata Pite ti Arge O-A1 6_7 Asofronie Emima 100,00 Mitocul Dragomirnei Suceava SV1 6_7 Sfabu Dorina Teodora 100,00 Nr.3 Boto ani Boto ani SV1 6_7 Ignat Rebeca 100,00 Eben-Ezer Sebe Alba CJ2 6_7 Ghiman Alin 99,79 Filadelfia Timi oara TM AR3 6_7 Acasandrei Lauren iu 99,67 Filadelfia Petro ani HD AR1 8_9 Sîrbu Mihaela 100,00 Betania Câmpia Turzii Cluj CJ2 8_9 Bor Samuel 98,40 Cezareea Re i a CS AR3 8_9 Opri a Georgiana 97,00 Golgota Târgu-Jiu Gorj O-A1 10_11 Chira Daniel 100,00 Golgota Hunedoara HD AR1 10_11 Vaipan Simona 100,00 Nr.1 Boto ani Boto ani SV1 10_11 Pan iru Ligia 100,00 Nr.3 Boto ani Boto ani SV2 10_11 Bot nel Elisa 99,79 Golgota Târgu-Jiu Gorj O-A3 10_11 Frâncu Simon 98,00 Câmpina PH BV

și p

ș ș

ăș ș ă

ș ș ș

ș șșș

ș

ș ș

ș ș ș șă

16 • Mărgăritarul16 • Mărgăritarul

După cum aţi putut observa din listacâştigătorilor, aici ipat copii din toată ţara.

i au avut ocazia să se cunoască, să meargă îndrumeţie la Castelul

părtăşie înbiserică şi

Fraţii din Hunedoara şi din Devimitori şi s-au pus la dispoziţia noastră în toate cele

trei zile cât s-a desfăşurat concursul.Atmosfera a fostcaldă şi deschisă cu toate că s-au simţit şi emoţiileconcurenţilor şi ale învăţătorilor care şi-au pregătitcopiii.

păstorită de fratele Dani Hada şi copii auprimit fiecare câte un plic cu bani şi diplomă, iarpremianţilor li s-au dat şi cupe.

Felicităm organizatorii şi echipa tehnică cât şibisericile gazde pentru tot ce au făcut calucrarea Domnului să înainteze e rugăm ca El să lerăsplătească însutit pentru munca şi efortul depus înslujba Lui. Totodată urăm succe acestor copiiminunaţi la faza europeană loc pe 15-17august 2011, la Orăştie. Domnul să răsplăteascătuturor celor ce s-au ostenit în vreun fel în aceastălucrare, căci numai El îi cunoaşte pe toţi.Amin!

Copiii din Italia au aşteptat cu emoţii această fazăa concursului, ştiind că se vor confrunta cu copiifoarte bine pregătiţi. Concursul a produs mişcare înmulte familii şi biserici. Dorim pe viitor să neimplicăm mai mult pentru a-L cunoaşte pe Cel carene-a mântuit şi ne dă o perspectivă pentru viaţa de aicişi de dincolo de nori, în veşnicie. Cu ajutorul fraţilorslujitori vom căuta să promovăm această lucrare încât mai multe Biserici Penticostale din Italia.

au particE

din Hunedoara, la Cetatea dinDeva urcând cu telecabina, au avut

au legat prietenii.a au fost foarte

pr

,

Festivitatea de premiere a avut loc la Biserica, i

o

pentru. N

s, care va avea

din Mansue, Italia

Golgota

Nadia AVRAM

Florea Mirela

În continuare prezentăm câteva impresii ale unorparticipan�i sau care au pregăti

ăt concuren�i pentru

faza european :

Talantul în negoţ este o oportunitate extraordinarăpentru copii de a asimila cunoştinţe biblice înperioada cea mai propice a vieţii pentru acumulareainformaţiilor. Copiii învaţă foarte multe lucruripentru şcoală – unele chiar inutile – cu cât maifolositoare sunt învăţăturile biblice! Iar acest concurscreează un mediu în care copilul este provocat nunumai să citească Biblia, ci să o studieze cu foartemare atenţie.

din Piteşti, România

Copiii spun: „Pentru noi acest concurs a fost unvis împlinit.” A fost o experienţă foarte, foarte, foartefrumoasă pe care vrem să o continuăm pe viitor şi totodată să o extindem şi în celelalte biserici din Dublin.Ne-am bucurat să avem părtăşie cu voi în tot acesttimp. Fiţi binecuvântaţi!

Este un har de a-ţi vedea copiii cu Biblia în mână,de a fi rupţi de calculator şi de a strânge CuvântulDomnului care este viu şi lucrător. Poate nici noi capărinţi, nici copiii nu realizează ce efecte benefice auasupra lor, dar noi semănăm cu speranţa că într-o zivom secera cu cântări de veselie.

oncurs! Motivul de a fiîmpreună din mai multe ţări cu prilejul acestei lucrăridivine este un mare motiv de bucurie. Am ajuns cuconcursul biblic Talantul în negoţ la margineaAtlanticului şi cu ajutorul lui Dumnezeu sperăm să-ltrecem în curând ... şi acest concurs să devinăintercontinental.

Acest concurs este o adevărată binecuvântare.Copiii sunt încântaţi să studieze Biblia, le placecompetiţia. M-am ocupat personal pentru pregătirealor şi am rămas plăcut surprinsă cât de repede învaţă

Lavinia Tudorache

Adrian Groza

Kiss Maria

Dane Damian

din Dublin, Irlanda

din Petrila, România

Sunt încântat de c

din Almacil, Portugalia


şi ştiu să aplice Cuvântul în situaţii din viaţă. Auajuns să cunoască Biblia atât de bine încât măcorectează când citesc greşit. Înainte să vin în ţară auvenit două din elevele mele de la şcoala duminicală şimi-au urat drum bun. În acelaşi timp m-au rugat ca sănu rămân în ţară pentru ca să ne pregătim şi anulviitor pentru concurs. Îmi sunt foarte dragi şi suntsigură că acest concurs va face din aceşti micuţicopii, oameni mari destoinici pentru orice lucrarebună. Pe mine m-a ajutat mult acest concurs, m-amotivat să cercetez Scripturile, îl văd

deoarece am câștigatfoarte mult din punct de vedere spiritual, m-amîmbogă�it fa�ă de Dumnezeu, El mi-a răspuns lamulte întrebări și mi-a dat mai multă putere să luptîmpotriva păcatului. Am învă�at împreună cu fiicamea care a ajuns până la faza regională. Și pe ea acercetat-o Cuvântul Domnului și mi-a pus multeîntrebări. Domnul m-a binecuvântat și din punct devedere material – așa cum a spus și fratele Samuel lafaza pe �ară. Pentru ajutorul care mi l-a dat Domnul laacest concurs și pentru toate aceste binecuvântări Îllaud și Îl preamăresc pe atotputernicul Dumnezeu!

Acest concurs a adus un mare beneficiu grupeinoastre de școală duminicală. Copiii au rămas cu maimultă învă�ătură din Cuvântul lui Dumnezeu și aurăspuns foarte bine participând la orele de pregătire,chiar unul din ei în urma studierii evangheliei dupăMarcu a venit la mine să își mărturisească păcatele.

n nego�” motiveazăcopiii să înve�e Cuvântul lui Dumnezeu. Acest lucrueste foarte important pentru creșterea spirituală aoricărui om. Copiii sunt viitorul bisericii, așa că esteimportant să fie instrui�i, să cunoască Biblia, săcrească astfel. De ce să ne crească TV-ul șicalculatorul copiii? De ce să nu-i crească instruirea șieducarea în Cuvântul lui Dumnezeu? Dacă noi nu legăsim de lucru vor găsi ei în altă parte. Pentru mineacest concurs e binevenit, apreciat și așteptat, sper sănu înceteze niciodată! Și noi în Câmpia Turzii avemprobleme, de obicei de natură financiară, dar avândîn vedere că este criză e oarecum de în�eles, totușidacă investim în copii vom avea o marebinecuvântare, deci am să lupt în continuare ca acestconcurs să nu ia sfârșit în zona noastră.

Concursul a fost eficient în Biserica Filadelfia dinPetroșani și a captat de-a lungul anilor aten�iamajorită�ii. Copiii sunt încânta�i de participarea laconcurs, în mod deosebit de premii. Foarte greu aufost capta�i cei de la 18 ani în sus, încet dar sigur s-auimplicat și au dat randament fiind mândri atunci cândau câștigat. O problemă cred că ar fi premierea,câteodată prea...! Copiii sunt dezamăgi�i când, chiardacă au muncit învă�ând, nu au câștigat. Da, esteconcurs, nu to�i câștigă. Cred că trebuie căutat unechilibru și explicat cât mai mult și clar copiilor ceînseamnă un concurs biblic. Premiile ar trebui alesecu aten�ie, ca să urci un etaj, trebuie să calci pe

ca pe un har cape o binecuvântare.

din Elche, Spania

Concursul biblic „Talantul în nego�” a fost o marebinecuvântare pentru mine

din Cluj Napoca, România

din Sibiu, România

Concursul biblic „Talantul î

din Câmpia Turzii, România

Anuţa Uifelean

Maria Pop

Pitariu Beniamin

Diana Sârbu

fiecare treaptă, la ultima fază a concursului trebuiecâștigat premiul mare!

Frumuse�ea concursului constă în următoarele: 1.Când privesc acești copii mă gândesc că sunt roduljerfei lui Isus Hristos și mă bucur de dragostea cu carene-a unit Isus; 2. Învă�ând pentru concurs avemocazia să ne pregătim atât noi cât și pe ei ca împreunăsă devenim mai buni lucrători în via Domnului; 3.Cred că ori de câte ori diavolul îi va ispiti, DuhulSfânt le va aduce aminte de Cuvântul Domnului pecare l-au învă�at și astfel vor avea mai multe șanse dea birui ispitele; 4. Este o pregătire pentru venireaDomnului Isus.

Spania și pentru prima dată suntem la unasemenea eveniment. Am rămas impresionat și esteun lucru frumos și bun. Dorim cu ajutorul Domnuluila următorul concurs să fim mai multe persoane.

sul „Talantul în nego�” este într-adevăr oviziune de la Dumnezeu. Ca învă�ătoare care s-aocupat personal de 3 copii, am avut o mare experien�ăîn decursul acestor doi ani de când am început săparticipăm. M-am apropiat mult de Cuvântul luiDumnezeu și aceasta mi-a influen�at în bine via�a.Consider că dacă fiecare creștin ar studia Biblia înacest mod, trezirea spirituală nu ar întârzia să vină.Am observat că Dumnezeu se descoperă celor cestudiază Biblia. Explicând Biblia pe în�elesul celormici parcă mi s-a deschis „o fereastră” spre cer, amfost îmbogă�ită spiritual. Copiii care studiază înprofunzime Biblia au ajuns să se apropie mult deDumnezeu.Am observat lacrimi în ochii copiilor maiales când se vorbea despre suferin�ele Domnului Isus.După acest studiu biblic, copiilor le este clar care estevoia lui Dumnezeu, ce este păcatul, ce este plăcut sauneplăcut lui Dumnezeu.

Sunt hotărâtă să continui pregătirile pentruTalantul în nego� cu copiii fiindcă acesta neîmbogă�ește pe to�i!

Un lucru important, foarte important este ca săînve�e copiii Cuvântul lui Dumnezeu, în acest mod sevede o stimulare a copiilor de a se implica mai mult îna studia. Domnul să vă binecuvinteze și să vă �ină tari.O lucrare de invidiat de cei din jur – se mirau cumcopiii înva�ă din Biblie și se bucură.

Iloiu Alina

Cosma Rodica

Homorozan Daniela

Florea Ioan

din Petroșani, România

din Baia Mare, România

Sunt înso�itorul copiilor Diana și Sami dinArganda

din Arganda, Spania

Concur

din Sighișoara, România

din Mansue, Italia

Lazăr Rauca


Acest proiect, sau mai bine zis ramură aproiectului Talantul în negoţ, îşi are originea în inimalui Dumnezeu şi are ca motto comun Psalmul 119:11„Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nupăcătuiesc împotri

Cu siguranţă că în multe biserici s-au organizatconcursuri de memorare a Scripturii, dar în modorganizat şi pe o arie mai extinsă

yOlariu a pornit această lucrare

mită prin Duhul Sfânt în privinţa memorăriiScripturii. Lucrarea s-a îmbunătăţit şi începând cuan şcolar 2011-2012 cu ajutorul lui Dumnezeuvrem să o implementăm şi în Europa (ca proiect alDepartamentului pentru copii al Cultului CreştinPenticostal) iar fratele Andy va implementa înCanada şi SUAproiectul Talantul în negoţ.

opiii, tinerii, adulţii pot să participe laambele ramuri ale Talantului în negoţ

start ramura la care participă;negoţ – memorarea Scripturii se

desfăşoară în paralel cu Talantul în negoţ formascrisă şi promovată până în prezent în ţară. Întimp ce se va desfăşura concursul scris Talantulîn negoţ, învăţătorii care nu sunt la supraveghereîn sală vor forma comi şi vorexamina pe concurenţii de la Talantul în negoţ –memorarea Scripturii. Vor funcţiona mai multecomisii concomitent.

în faţacomisiei (este indicat să se inregistreze audiosau chiar să se filmeze pentru a avea probe în cazde contestaţii), toată porţiunea de Scriptură datăspre memorare pentru anul şcolar în curs.

Vom anunţaulterior materialul de memorat pe următoriiani.

va Ta”.

acest concurs apornit în urma cu doi ani în Canada. Fratele And

în urma viziuniipri

ul ,

,clasic

- C nu, fiecare

alege din- Talantul în

sii

- Fiecare concurent va recita din memorie

ntru

Principii directoare:

PEN

regime (în total 91 de versete),

.

de 3 persoane

TRU ANUL ŞCOLAR 2011 – 2012 SEÎNVAŢĂ IOAN CAPITOLELE 14, 15, 16 înîntVERSIUNEA CORNILESCU CLASIC(varianta publicată pe site)

- Pentru corectare comisia va folosi chestionarulde corectare și indica�iile pe care le va primi.

Acum

memorat.

-ul:- ,

a

Pentru fiecare participant, iserica va

a concursului.Premiile vor fi

1, 2 sau3. Deci locul 1 s-a

putem spune faptul că pechestionarul de corectare va apărea tot pasajul de

Dacă concurentul va reproduce dinmemorie perfect versetul, i se va trece punctajulmaxim iar dacă va avea greşeli se va acorda unpunctaj mai mic în funcţie de greşeala făcută.Până în decembrie vom finaliza exactmetodologia de corectare şi o vom publica pesiteToţi concurenţii vor participa la un loc fărădiferenţiere de vârstă (cel puţin în anul acestaşcolar) şi calificare pentru următoarele faze seva face cu locurile 1, 2 şi 3.

- la Talantul în negoţ –memorarea Scripturii b dona sumaindicată ca fond de premiere la fel ca şi pentruparticipanţii de la cealaltă ramură

de asemenea egale ca şi aleparticipanţilor de la ramura cealaltă aconcursului. ÎNCEPÂND DE ANUL ACESTAŞCOLAR ANUNŢĂM OFICIAL FAPTUL CĂFONDULDE PREMIERE SE VAÎMPĂRŢI LANUMĂRUL TOTAL DE PREMIANŢI. În acestcaz dacă vor fi, de exemplu, la faza naţională maimulţi premianţi pe un loc şi fondul nu estesuficient ca să acopere toate premiile, vomîmpărţi banii în aşa fel ca să ne ajungă săpremiem pe toţi cei care au luat locurile

r pute să primeasca doar 400 leiîn loc de 500 lei, totul în funcţie de numărul depremianţi şi cât de mare va fi fondul de premiere.SĂ NE RUGĂM LUI DUMNEZEU SĂSCOATĂ MULŢI SPONSORI CA SĂ PUTEMMĂRI PREMIILE.

Acest proiect Talantul în negoţ – memorareaScripturii are consimţământul conduceriiDepartamentului pentru copii al Cultului CrestinPenticostal şi alte detalii le vom comunica ulterior.

După finisarea proiectului vom publica exact

datele.

Samuel Cristian MUICĂ rob al lui Hristos,

www.scoaladuminicala.ro

TALANTUL ÎN NEGOŢTALANTUL ÎN NEGOŢ

M SEMORAREA CRIPTURI IM SEMORAREA CRIPTURI IM SEMORAREA CRIPTURI IM SEMORAREA CRIPTURI I


În primul rând vreau să îţi mulţumesc pentrucă ai acceptat invitaţia noastră şi de asemena

pentru timpul acordat. Aşadare câte ceva despre copilăria ta,

unde te-ai născut şi în ceă

Ce te-a determinat să participi la Talantuln ţ şi la ce vârstă ai participat prima oară

ă

ă

şţ ă

ă

îimulumescEusebiu, spune-n

mediu ai crescut?R spuns:

înego ?

R spuns:

Ce te-a atras cel mai mult la acest concurs?R spuns:

De câte ori ai ie it printre primele locuri la fazape ar ?

R spuns:

A dori umiDomnu cut partede mic copil veghind asupra mea, ca mai apoi, cânda ajung -L iubesc -mi

.n Deva, jud. Hunedoara

pruncie la Casa Domnului coaladumin n interiorul bisericii.Crescând mai mare, Domnul m-a ajutat potimplic tot mai mult în lucrarea Lui

ntare.

nd am participat la acestconcurs, acum 4 ani, a fost mai mult

rii de la :par copiii . Nu a pornitdin proprie , î

realizez tot mai mult imudierii Cuvântului lui Dumnezeu,

aloc tot mai mult timp pentrucercetarea Scripturii, inclusiv a ilor din Bibliealese pentru fiecare an în parte

(Proverbe 1:6). Am fosti de a fi mai priceput în

Legea Domnului.

Cel mai multeste o modalitate prin care a

prin tura Biblieiia i

acum du riei bucur deCuvântul care Domnul Isus n mine prinintermediul acestui concurs.

acum de 2 ori.

ş să încep prin a mulţlui pentru harul de care mi-a fă încă

m crescut mai mare să să şi sădoresc să cunosc cât mai multe din Sfânta ScripturăM-am născut î , fiind dus dinfragedă , apoi la ş

icală organizată îsă să mă

şi astfel obţinândbinecuvântare peste binecuvâ

Prima dată câdatorită

împrejură şcoala duminicală trebuia săticipăm toţi la faza pe biserică

iniţiativă nsă cu trecerea timpului, amînceput să portanţacunoaşterii şi st şiam început să

cărţ

însoţit mereu de dorinţade a mă hrăni din Cuvânt ş

m-a atras CuvântulDomnului, văzând că şputea să cresc spiritual învăţă ,profitând de concursul acesta în direcţ aceasta, ş

pă scurgerea anilor copilă , măl-a sădit î

Până

pentru prindereaînţ ui cuvânt adânc,înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor cutâlc

elesului unei pilde sau al un

Care ar fi planurile de viitor în privinţaconcursul

ă

ţ ş

ă

, te-aş ruga să transmiţi unmesaj cititorilor noştri

Ră

Florin

ui, vei participa mai departe?R spuns:

Care a fost reac ia ta când ai aflat ca ai ie it pelocul 2?

R spuns

Acum în încheiere

spuns

Încă nu ştiu ce îmi va rezerva Domnulîn viitor, însă resc să

să am î

M-am bucurat dând slavăpărtăş cu fraţ lângă

mine câinimă pe lângă de a fi încheiat

legămâ prin botezul în apă î

În final, aş puţine cuvinte săş ă

să. Mă folosesc

:

şă au primit Cuvântul

cu toată râ rile în fiecare zi, ca săă dacă ce li se spunea este aşa, vă sfătuiesc să

strângeţi nimă ca să nupăcătuiţi şiDomnul să ne ajute în privinţa aceasta pe toţ

ă

ă

de la postul de radio creştinRadio -

nu do scap din vedere studiereaCuvântului. Este important ntotdeauna LegeaDomnului sub ochii mei, cum spunea psalmistul înPsalmul 119:30b.

: Domnuluiîm indu-mi bucuria ii care erau

nd am aflat vestea, astfel dublându-mibucuria din faptul

nt cu Dumnezeu n ziuaaceea.

.: dori prin

îndemn i s încurajez pe cei ce vor citi aceste rânduricerceteze

care este Biblia de cuvintele DomnuluiIsus din Evanghelia dupa Ioan 5:39 care spune

i de frumosul exemplu demn de urmat aliudeilor din Berea, care dup ce

vna, cercetau Scriptuvad

Cuvântul Domnului în i, cum spune psalmistul în Psalmul 119:11,

i!Amin!Eusebiu Buruian nu a putut lua parte la

premierea concursului. În ziua în care a fostpremierea fratele noastru a încheiat leg mânt cuDumnezeu în apa botezului.

Sion din Deva

scrisoarea de dragoste a lui Dumnezeu

Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţiviaţa vecinică, dar tocmai ele mărturisesc despreMine

NEAGOE

participant la Concursul

categoria de vârstă 18-25 aniTALANTUL ÎN NEGOŢ,

Interviu cu

EUSEBIU BURUIANĂEUSEBIU BURUIANĂEUSEBIU BURUIANĂ


În primul rând vreau să îţi mulţumim pentrucă ai acceptat invitaţia noastră şi de asemenapentru timpul acordat. Aşadar Lugi, spune-necâte ceva despre copilăria ta, unde te-ai născut şiîn ce

ă

Ce te-a determinat să participi la Talantuln ţ, şi la ce vârstă ai participat prima oară

ă

ă

mediu ai crescut?R spuns:

înego ?

R spuns:

Ce te-a atras cel mai mult la acest concurs?R spuns:

M-am n scut într-o familie de cre tinipenticostali. Tat l meu fiind pastor, de mic amînv at s l slujesc pe Domnul, vrând-nevrând, prinpoezie. Iarna, aproape în fiecare zi mergeam laevanghelizare, cu tat l meu, unde am înv at primadat s mi pun talantul în nego . De mic mi-a pl cuts citesc din Biblie, i din clasele mici, citeamfoarte mult. Îmi aduc aminte c odat , în clasa adoua, am citit toat cartea Exod într-o zi.

Înainte de a exista concursul: ,,Talantulîn ego ”, mi-a pl cut s m au la întrecere, cub ie ii din biseric care cite te mai mult din Biblie.În acest context e u or de în eles, cum am privit euconcursul, în clasa a treia, când s-a organizatconcursul pentru prima dat la noi în jude .

Trebuie s recunosc c la început m-aatras concuren a. Îmi pl cea s m ,,lupt cu al ii” îmiimaginam c sunt în r zboi. Chiar dac mi doreamfoarte mult s c odat lametode necinstite. Dac a fi c tigat în modnecinstit, cred c m-a fi sim it mai r u, decât dac afi pierdut. Cu timpul îns am început scon tientizez, cât de c tigat sunt, citind imemorând Scriptura. Ast zi, m-am eliberat de toatecapriciile de atunci, i ori de câte ori particip laconcurs, m rog Domnului ca El s fac a crede

. Ceea ce m atrage ast zi cel mai mult la

ă şă

ăţ ă Î

ă ăţă ă î ţ ă

ă ş încăă ă

ă

n ţ ă ă ă iă ţ ă: ş

ş ţ

ă ţ

ă ăţ ă ă ă ţ

ă ă ă îă âştig, nu am apelat nici ă

ă ş âşă ş ţ ă ă ş

ă ăş âş ş

ăş

ă ă ă ce vde cuviinţă ă ă

concurs, este faptul c nv i c m ntâlnesccu al i tineri, din toat ara, care au aceea i dorin .

: De trei ori

Mi-a s particip atâta timp cât vafi posibil, toat via a putea, cu ajutorulDomnului.

: Am sim it în adâncul sufletului c numerit, i c Dumnezeu a fost prea bun cu mine, pentruc , privind în jur am v zut al i tineri care nu au primitharul si îndurarea pe care am primit-o eu de laDumnezeu. De exemplu era acolo un tân r care s-an scut f r o mân , cred c el ar fi trebuit s c tige…

: O vorb din popor spune: ,,” De la aceast regul nu scap nici

concursul ,,Talantul n ego ”, îns nu trebuie respinsceva doar pentru are i o parte rea. Ar trebuicomparate avantajele i dezavantajele. În privin aTalantului, eu cred ca avantajele sunt mult mai mari.Gândi i-v de pild dac venind prigoana am ajungeîntr-o închisoare, unde nu am avea nici o frântur deBiblie, cât de avantajat ar fi un copil care tieEvanghelia dup i în copii, nuneap rat trimi ndu-i la Oxford sau la Harward, cipune i-le Scriptura în bra e de mici, e cea mai marevaloare.

Luigi a c tigat locul I.

ă î ăţ Biblia ş ă ă îţ ă ţ ş ţă

ş dori ăă ţa daca se v

ţ ăş ă

ă ă ţ

ăă ă ă ă ă ă âş

ăă ă ă

î n ţ ăcă ş

ş ţ

ţ ă ă ăăş

ă Ioan, pe de rost. Investiţă �âţ ţ

âş

De câte ori ai ie it printre primele locuri la fazape ar ?

spuns

ui vei participa mai departe?spuns:

Care a fost reac ia ta când ai aflat c ai ie it pelocul 1?

spuns

Acum, în încheiere,

spuns

şţ ăRă

Care ar fi planurile de viitor în privinţaconcursul ,

Ră

ţ ă ș

Ră

te-aş ruga să transmiţi unmesaj cititorilor noştri.

Ră în tot binelee i un r uş ă

Florin NEAGOEde la postul de radio creştin

Radio - Sion din Deva

participant la Concursul

categoria de vârstă 18-25 aniTALANTUL ÎN NEGOŢ,

Interviu cu

LUIGI RĂDUCANULUIGI RĂDUCANULUIGI RĂDUCANU


În urmă cu 12 ani învăţătorii djudeţului Caraş-

Severin ne-am înţeles să organizăm o sărbătoare acopiilor

la această întâlnirîntrebările care aşteptau răspuns. Dar prin

harul lui Dumnezeu, ideile au început să curgă ânăadrul acestei

sărbători a fost inclus şi un concurs care asecţiuni: cântare solo, cântare

psalmi, predică (băieţii din clasele a VII-a şi a VIII-a), cunoştinţe biblice generale, Noul Testament,Vechiul Testament. Ultimele trei secţiuni erau probescrise.

Copiii bucuroşi s-au înscris la proba unnaţie nativă. De aici apărut

denumirea concursului: «Talantul în negoţrecut

şcolar are şi o fază europeană. Concursul a continuatsă se dezvolte, dar sărbătoarea copiil proiect arămas în umbră

articipat la Festivalul Speranţeiorganizat la Timişoara. În cadrul acestui proiect

Artiştidiferite secţiuni. Am participat şi

noi cu copi şiţa şi am obţinut premii şi cupepeste aşteptările noastre.

În primăvara anului 2009, fiind la olucrători din Comunitatea TeritorialăAndalucia, sărbătoarea

Iniţiativa a avut-o pastorul Ştefan Ghereşîmpreună cu alţi păstori şi învăţători din zonă.

o scară mailargă, participând

româneşti din Roqueta de Mar şiîmprejurimi

urma unei discuţii avute cu pastorul IoanBochian, preşedintele Comunităţii RegionaleBucureşti, că pe raza acestei comunităţi,începând cu anul 2008, anual se organizează un

include şi

a III-a ediţieşi Domnul Isus mi-a vorbit că a sosit timpul potrivit

, e copii din maimulte biserici penticostale din

cu ocazia zilei de 1 iunie.Ce vom face e a copiilor? - a fost

una din, p

am organizat întreg programul. În cavut mai

multe în grup, poezii,

de aveautalent, chemare, încli a

», careprin harul lui Dumnezeu începând cu anul t

or, ca.

În anul 2008 am p

pentru copii, s-a organizat concursul « i luiIsus» cuprinzând

ii din Re

instruire alor cu copiii

Spania, am organizat.

În2010 evenimentul s-a repetat, dar la

copii din mai multe bisericipenticostale

.În

am aflat

care asemeneaconcursuri. Pe data de 10 aprilie 2010 personal amparticipat la a

Copiiilui Isus

Congres al copiilor

Festivalului Paşi spre cer

să pornim un astfel de proiect la scară naţională Deaceea în cele ce urmează voi prezenta câteva liniidirectoare a (preluate în mare măsură dela Bucureşti), urmând ca fiecare zonă să-şi punăamp asupra lucrării, dar să o facă sub călăuzireaDuhului Sfânt şi în colaborare cu păstorii şiresponsabilul lucrării cu copii din regionala(comunitatea teritorială) respectivă.

adunarea copiilor din mai multe bisericila un loc pentru a glorifica pe Creatorul şi

ezeu darurile (talanţii)primite

se adresează cop şcoaladuminicală de la cele mai mici grupe până la clasa

la sărbătoareînsoţiţi de învăţătorii de la şcoala duminicală

cţiunea se desfăşoarăiarnă-

primăvarăProgramul se ţine într-o biserică mai mare care

să aibă şi săli anexeDacă se

depăşeşte acest timp introdusă 1 oră pentrupauza de masă.

- După eveniment vă rugăm să ne trimiteţi un scurtarticol informativ, câteva impresii şi poze pentru a lepune pe

ăciunea de începutrea participanţilor din fiecare

biserică (copii + învăţători) şi a juriuluiJuriul să fie format din 3-5care să provină

, din alt judeţ, regionalăcţie biblică, un verset

de memorat şi imnul sărbătorii: .Pauză o

.

le proiectului

renta

i

- Scopul:a pune în

lucrare spre slava lui Dumnde la Domnul Isus.

- Programul iilor de laa

VIII-a inclusiv. Copiii vor participa.

- A într-o zi de înapropierea zilei de 1 iunie, sau în perioada de

.-

.- Durata programului – cel mult 3-4 ore.

, trebuie

site-ul:

1. Cuvânt de bun venit: 5 minute. O sugestiepentru ora începerii: ora 10,00.

2. Rug : 3 minute.3. Prezenta

: 10minute persoaneneutre, din biserici care nu aucopii în concurs , etc.

4. Program constând în le50 minute

5. -15 minute. În timpul pauzei se face

I. Scopul proiectului

II. Modul de desfăşurare al programului (pro-gram model)

Sărbătoarea COPIII LUIISUS

sâmbătă

www.scoaladuminicala.ro

PROIECTULSĂRBĂTOAREA ANUALĂPROIECTULSĂRBĂTOAREA ANUALĂ

C IOPIII LUI SUSC IOPIII LUI SUSC IOPIII LUI SUSC IOPIII LUI SUS


poză de grup care va fi datăfiecărui partic pant (copil şi învăţător)

gerea la sorţi:

bileţele şi apoi se ţelordinea participării la

program

arebiserică cititoriiBibliei pentru anul 2011 vor fi chemaţi într-osală separată şi vor completa testul anual. Ocomisie formată din minim 3 învăţători vastabili ordinea punctajului şi vor pregătidi lomele şi borcanele cu miere pentrufest de premiere (diplomă şi borcan

copii şi învăţătoricare au citit toată Biblia în anul 2 ). Dacăaveţi fonduri locale pe lângă diplomă şiborcanul cu miere, vă rugăm să mai adăugaţiunPauză (ceai, suc, dulciuri) .

-(

ă( ). Înainte de masă se

va face o rugăciune de binecuvântare.. Fiecare biserică va

primi un premiu. Veţi începe cu premiileobţinute în funcţie de punctaj (locul I, II, III,menţiunea I, II, III) şi veţi încheia cu celepentru: originalitate, mesaj spiritual, impactla publi eea esteca fiecare biserică să plece acasă cu câte unpremiu (cine ia premiu pentru punctaj nu maiprimeşte alt premiu). În cadrul acesteifestivităţi de premiere se vor premia şi toţiciti

te în faţă pentru a fi cunoscuţi şiap audaţi câştigătorii de la Concursul biblicTalantul în negoţRugăciunea finală.

la încheierei .

6. Tra 5-10 minute. Numeletuturor bisericilor prezente vor fi trecute pe

extrage câte un bile ,pentru a se stabili

.7. Sesiunea I: 50 minute. Cuprinde programul a

cinci biserici: 10 minute pentru fiec. În cadrul acestei sesiuni,

pivitatea cu

miere vor primi doar acei011

,

premiu pentru fiecare cititor al Bibliei.8. 20 minute9. Sesiunea a II-a: 50 minute. Cuprinde progra

mul a cinci biserici 10 minute pentru fiecarebiseric ).

10. Masa de prânz 60 minute

11. Festivitatea de premiere

c, încurajare, consolare etc. Id

torii Bibliei din anul 2011. De asemenease vor scoa

l.

12.

NOTE FINALE:- Pentru asigurarea premiilor veţi sta în rugăciune

şi veţi apela la sponsori locali. Dacă nu se rezolvă subnici o formă, atunci liderii de la lucrarea cu copiii dinfiecare biserică participantă,

niment) vor stabili ce premiu aduce fiecarebiserică. În acest caz

va ţine cont ca premiul să nu fie datbisericii care l-a adus în concurs. premiipentru grup de copii, obiecte sau materiale care săpoată fi folosite la şcoala duminicală. Dacă suntemanunţaţi din timp (cel puţin 1 lună înainte deeveniment) putem oferi în NumeleDomnului, pentru fiecare biserică partic pantă, câte

şi data desfăşurării evenimentului. Aşteptămapoi o poză care să cuprindă pe toţi participanţii lasărbătoare ,

adăuga şi alteactivităţi după încheierea festivităţii depremiere şi a rugăciunii finale rganiza oexcursie în zonă (obiectiv o ieşirela iarbă verde unde se pot organiza diferite jocuri saucompetiţii în aer liber.

- Sugerăm ca prânz să fie suportată debiserica organizatoare. Dacă se face un calendarpentru 5 sau chiar 10 ani în vederea organizări

vine rândul fiecărei bisericio singură dată la mai mulţi Nu trebuie să negândim neapă

a dvișuri, fructe şi ceai sau sucentru judeţele cu multe

ugerăm ca această sărbătoare, să fieorganizată pe zone. Pentru judeţele cu mai puţine

sărbătoarea se poate organiza lanivel judeţean sau chiar regional acolo undeComunitatea Regională sau Teritorială este mai mică.Recomandăm să

căcialtfel, se lungeşte programul foarte mult şi copi

ate fiecărei biseric,

ntregime cântările, totul trebuie aranjatînsă în aşa fel ca programul fiecărei biserici să seîncadreze în cele 10 minute.

sugerăm forma programmenţionată mai sus, ur nd pentru anii viitori cuajutorul lui Dumnezeu să mai diversificămprogramul

zonă îşi va adapta programul în funcţie şide cu tura religioasă a zonei respective şi bine nţelesîn bună înţelegere cu păstorii din ale căror bi

Pe 7 mai 2011, noi la Reşiţa cu ajutorul luiDumnezeu am aplicat forma de program menţionatămai sus, la care am adăugat şi o ieşire la iarbă verde

Informaţii, consultanţă şi comanda ceasuriloMuică

Cristian Samuel 0722-204415

când se vor întâni pentrua discuta organizarea evenimentului (3 luni înainte deeve

, în momentul când se facepremierea se

Sugerez

, pentru anul 2012,i

un ceas de perete cu emblema

. Ceasurile vor fi oferite gratuit dar taxelede expediere a coletului vor fi suportate ramburs laridicarea coletului.

- La acest program se mai pot. De exemplu,

se poate oistoric, turistic) sau

masa de

iacestui eveniment atunci

ani.rat la un meniu foarte sofisticat; se pot

servi s n .- P biserici penticostale,

s

biserici penticostale,

ca la un asemenea evenimentparticipe copii din 10-15 biserici, nu mai mult,

ii nuvor rezista.

- Cele 10 minute aloc i potcuprinde: cântare cu grupul cântare solo, poezie,versete, psalmi sau proverbe (din Biblie). Nu trebuiecântate în î

- Pentru anul 2012 demâ

.- Fiecare

l îserici vin

copiii.

.- r cu

emblema , la, 0255-214529 sau

email: .

Sărbătoarea Copi

Sărbătoarea

ii luiIsus

Copiii lui Isus,

Copiii lui Isus

[email protected]

Samuel Cristian MUICĂ, rob al lui Hristos


Jocul în a nimeri 5 mingi deping-pong (sau mai multe, în funcie decâi copii sunt

cupartea de sus care va sta pe capulunui arbitru. Se

cât și caCopiii

cejocul, de unde vor arunca încercând

cât mai multe mingi îninteriorul

constă

într-o echipă) într-opălărie confecionată din carton,

goală,poate desfășura atât

sub formă de ștafetă probăindividuală. vor sta la o anumitădistană impusă de cel coordonează

sănimerească

pălăriei. Bianca DREAVĂ

(joc de exterior)(joc de exterior)

CUM S-AU ÎMPLINIT VISELEŞI POVEŞTILE COPILĂRIEI

Laura MARIN U, CraiovaĂ

Domnul mi-a zis:

.

Ai fost Ileana-Cosânzeanabalaur

.

Celor o mie trandafiri ce dorm

,,Nu te mâhni când eşti dispreţuităCa o Cenuşăreasă-n lumeViaţa de creştin e împlinităÎn umilinţă, post şi rugăciune.

Răpită de un zmeu –Eu, prinţul Isus, te-am salvatSă vii-n palatul meu de aur

Tu ai visat să fii prinţesă

Eşti crinul meu din văi şi eşti aleasăMireasă, trandafirul din Saron.

Fii AEu, Regele Isus te-oi învia

Isus, Biserica, sunt mirii

.

lbă-ca-Zăpada în purtare

Te voi trezi cu-o sărutareSus, în Împărăţia Mea.

Acolo-i tinereţe fără bătrâneţeŞi viaţă fără de sfârşitAcolo-i nesfârşită frumuseţeLumină fără asfinţit.

Şi nuntă mare o să fie

Şi vom trăi în veşniciePovestea cea reală, a iubirii ”

Nimerește în pălărieNimerește în pălărieNimerește în pălărieNimerește în pălărie

(pove tile cre tine au o sorginte creş ş ştină)


1.

2.

3.

O feti

Aceasta le explicase copiilor c

Feti

Nervoas

Micu- Când o s-R-Atunci o s

** *

O educatoare observa copiii în timp cedesenau, oprindu-se din când în când s

Ajungând lâng

- Îl desenez pe Dumnezeu.Educatoarea r- Dar nimeni nu Dumnezeu.F

- O s tie...în câteva minute.

Un profesor la discutacele zece porunci

Le explica ce înseamn

- Exist

F

- S

ţă discuta cu învăţătoarea desprebalene.

ă este fizicimposibil pentru o balenă să înghită un om,deoarece, deşi este un mamifer foarte mare, areun gât mic.

ţa susţinea că Iona a fost înghiţit de obalenă.

ă, învăţătoarea a reluat explicaţia...este FIZIC IMPOSIBIL!

ţa a spus:ă ajung în rai, o să-l întreb pe Iona.

Şi dacă Iona s-a dus în iad?ăspunsul a venit prompt:

ă-l întrebaţi dumneavoastră.

ă vadăcâte o lucrare.

ă o fetiţă care lucra cu mareatenţie, o întrebă ce desenează... Fetiţa spuse:

ăspunse:ştie cum arată

ără să se opreasca o secundă, cu privireaţintă la desen, fetiţa răspunse:

ă ș

Şcoala de duminicăcu copiii de cinci - şase ani.

ă să ,,cinstești pe mamaşi pe tatăl tău , apoi îi întreabă:

ă vreo poruncă făcută special să neînveţe cum să ne purtăm cu fraţii şi cu surorilenoastre?

ără şovăire, un băieţel (cel mai mare dintrefraţi, în familia lui) răspunse:

ă nu ucizi.

** *

”

De-alecopiilorDe-alecopiilorDe-alecopiilorDe-alecopiilor


** *

** *

””

** *

** *

”

”

4.

5.

6.

7.

Într-o bun

Se uit- De ce aiMama r- Ei, bine, de câte ori m

Feti

- Mama, atunci cum se face c

Copiii fac poze în clas

- Ia gândi

Din spate se auzi o voci- soara, a murit!

O profesoarexplice cât mai clar, ea spuse:

- Acum, copii, dac

- Da, spuser- Atunci de ce atunci când stau normal, sân

gele nu se duce tot în picioare?Un mititel r- Pentru c

La ora pr

O c

Mai departe, pe linie, erau pr

Un copil pozna

ă zi, o feti�ă stătea lângă mamacare spăla vasele în bucătărie. Dintr-o datăobservă cele câteva şuviţe de păr cărunt, încontrast cu părul negru al mamei.

ă fix la mama şi o întreabă:şi păr alb, mami?

ăspunde:ă necăjeşti şi mă faci să

plâng sau sunt doar supărată, unul din firele melede păr devine alb.

ţa cade pe gânduri şi după scurt timp,întreabă:

ă bunica areTOATE firele albe?

ă, iar profesoaraîncearcă să-i convingă să comande fiecare opoză de grup.

ţi-vă ce frumos va fi peste ani, săspuneţi: ,,Iat-o pe Monica, acum e avocat sau,,El e Mihai, acum este doctor .

şoară:Şi aceasta este profe

ă preda circulaţia sanguină.Încercând să

ă stau în cap, sângele - aşacum ştiţi -, se va duce în cap şi o să mă înroşesc lafaţă.

ă copiii.-

ăspunse cu convingere:ă picioarele dumneavoastră nu sunt

goale pe dinăuntru.

ănzului, copiii stăteau cuminţi lacoadă în cantina şcolii elementare catolice. Încapul mesei era un coş mare cu mere.

ălugăriţă scrisese un bilet: ,,Ia UNSINGUR măr. Domnul e cu ochii pe mere!

ăjiturile cuciocolată.

ş adăugase o notă: ,,Ia câtevrei! Domnul e cu ochii PE MERE!


,, ă ce mor, fărăsă fie îmbălsămaţi, pentru că trupurile lor au fostbăgate în pămant cu cerul în ei - Sabina Dallu,12 ani

,,În religia noastră, oamenii care au murit seîngroapă în pământ pentru că aşa este bine, săpunem la l

,,Picătura este bombată, mai ales lacrima şisudoarea, pentru că ele sunt pline desentimente. -Ana Maria Pop, 14 ani

,,Inima bate, bate până se stinge; inima e calumânarea şi dacă tu crezi în Dumnezeu, El ţi-oaprinde din nou in cer. - Claudia Draghia, 9 ani

,,Ca să ne iubim semenii trebuie să neantrenăm la nevorbit vorbe urâte. - ArcadieMartin, 8 ani

,,La uşa inimii cuiva nu trebuie nici săciocăneşti, nici să năvăleşti, nici să te rogi, citrebuie doar să cânti. - Florentina Stoian, 11 ani

,,Când Îl ai pe Dumnezeu în suflet, toţioamenii din jurul nostru ne sunt rude. - CatalinaOpaina, 14 ani

,,Umorul este vitamina de luat la viaţa grea. -Raluca Barbulescu, 14 ani

,,Se spune despre artişti că umblă cu capul înnori, că artistul vrea mereu să-l vadă peDumnezeu. - Irina Moscu, 12 ani

,,Omul este o adevărată fabrică de dorinţe,pentru că se naşte cu dorinţa de viaţă şi moare cudorinţa de a fi veşnic. -

,, rtodoxe, sfinţii sunt slabi,alungiţi la faţă şi la corp, pentru că aşa arată ceicare sunt buni la suflet, că lor le-a rămas în corpdoar sufletul, au ajuns numai piele şi suflet. -

,,E bine ca atunci când eşti elev să înveţipoezii, pentru că aşa cum depun oamenii bani înbancă, pentru mai târziu, trebuie să aduni poeziiîn şcoală, ca să ai poezie când te faci mare. -AnaMatei, 12 ani

Unii oameni nu putrezesc dup

oc ceva de unde l-am luat. - FelixRoncea, 12 ani

Matei Filimon, 14 ani

În bisericile o

Tudor Matache, 12 ani

”

”

”

”

”

”

”

”

”

”

”

”

* * *

* * *

* * *

* * *

* * *

* * *

* * *

* * *

* * *

* * *

* * *


* * *

* * *

* * *

* * *

* * *

* * *

* * *

,,Nu-şi trăiesc viaţa - spun unii desprecălugări, deoarece li se pare greşit cum călugăriiprea şi-au lipit viaţa de suflet şi nu şi-au lipit-o detrup, cum fac alţi oameni - Paul Paun, 12 ani

,,Numai cel ce aude cu sufletul, se poateîncânta de concertul dat de greier şi de izvor. -Nicoleta Stefan, 14 ani

,,Muzica te curăţă de urât, dar numai dacă ofoloseşti ca săpunul, adică toată viaţa, nu aşa, dincând în când. - Irina Răducanu, 12 ani

,,Diferenţa dintre mama, tata şi Dumnezeu ecă mama şi tata pot crea oameni, dar nu plante şianimale şi e imposibil ca ei să facă o mare. -Roxana Chis, 10 ani

,, finţii învaţă la o şcoală din cer, că eilocuiesc pe pământ dar îngerii le aduc din cerlecţii în fiecare zi, să le facă acasă - LeonAlexandru Guţu, 8 ani

,,Dumnezeu îi iubeşte pe cei necredincioşi,dar îi iubeşte cu suferinţă

,,Dacă ar apărea aici, acum, Domnul nostruIsus Hristos l-aş întreba dacă mă poate duce laMama Lui, că eu vreau să o întreb pe MaicaDomnului cum este să ai un copil-Dumnezeu. -AlinaAndreea Zane, 8 ani

”

”

”

”

”

”

”

S

- Ion Martin, 10 ani


18.09.2010 Conferin�a învă�ătorilordin Comunitatea Zonală Centru-Sud

din ITALIA, Biserica din Villalba

23.10.2010 Conferin�a învă�ătorilordin Comunitatea Zonală ITALIA NORD,

Biserica din Mansue

11.12.2010 Prima Conferin�ă a învă�ătorilordin Zona Madrid Nord, Spania

27.11.2010 Conferin�a dinComunitatea Teritorială Mediterana, Spania

învă�ătorilor

6.11.2010 Conferin�adin Bisericile Penticostale,

Freie Christengemeinde, Austria, Lintz

învă�ătorilor 20.11.2010

zona Cernău�i,

Conferin�a învă�ătorilordin Bisericile Penticostale Române

din Ucraina

LUCRAREA DIN DIASPORA

Prin Harul Lui Dumnezeuscoala-duminicala.ro/wp-content/uploads/2012/07/... · 2012. 7. 5. ·...

Documents

Transcript of Prin Harul Lui Dumnezeuscoala-duminicala.ro/wp-content/uploads/2012/07/... · 2012. 7. 5. ·...