PRIMUL AJUTOR N CAZ DE HEMATEMEZ

DEFINIIE:Hematemeza reprezinta vrsatura cu snge asociat hemoragiei digestive superioare. Aceasta din urm poate fi localizat oriunde la nivelul tubului digestiv pn la unghiul duodenojejunal, iar manifestarile sale clinice cuprind:-hematemeza;-melena (scaunul cu sange).

Hematemeza este un tip de sangerare cu risc vital!

Sangele extravazat in cadrul hematemezei poate fi:-rosu aprins, atunci cand varsatura se produce la scurt timp dupa debutul hemoragiei digestive superioare, iar sangele este proaspat;-maroniu-negru, cu aspect caracteristic in "zat de cafea", daca sangele este stocat o perioada in stomac si sufera transformari prin contactul cu sucul gastric.Caracteristic hematemezei este efortul de varsatura prin care se extravazeaza sangele

SIMPTOMATOLOGIE:- ameeli, astenie, slbiciune, palpitaii, lipotimie, sete, senzaie de gur uscat, scderea diurezei, care pot merge pn la stare de oc;

- paloarea tegumentara si mucoasa, cauzata de anemie pe fondul hemoragiei importante;- hipotensiune arterialsi puls scazut, tot din cauza anemiei; uneori, n cazul pacienilor n oc hemoragic puls tahicardic i hipotensiune;- alte semne asociate patologiei gastrice sau sistemice;- dureri n zona central-superioar a abdomenului, iradiate eventual n stnga, dreapta sau posterior, n ulcer gastro-duodenal, arsuri retrosternale n refluxul gastro-esofagian, disfagie (dificulti la nghiire) n esofagite sau cancer esofagian, scdere n greutate i inapetena n tumori maligne, mrirea de volum a ficatului i splinei, cu acumulare de lichid n abdomen (ascita),edeme, semne asociate cirozei hepatice;- vrsturi sanguinolente cu aspect rou aprins sau maroniu-negru cu aspect caracteristic in "zat de cafea".

CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE:- asiguarea confortului fizic i psihic, poziia corespunztoare (la pacienii cu hipotensiune poziia Trendelemburg, la pacienii care prezintvrsturi poziia lateral de siguran)- susinem pacientul n timpul vrsturilor, care vor fi colectate i prezentate medicului;- se asigura permeabilitatea cailor respiratorii si se recurge la oxigenoterapie;- se monitorizeaza cardio-vascular i respirator;- puncionarea unei vene si instituirea unei perfuzii pentru reechilibrarea sanguin si pentru evitarea instalarii ocului hemoragic;- administrarea hemostaticelor(fitomenadion, etamsilat) innd cont de valorile tensionale;- analgezie-sedare administrat cu pruden la indicaia medicului cu rol anxiolitic, linititor pentru prentmpinarea ocului;- daca pacientul prezint valori tensionale sczute pacientul va beneficia de conduita de urgen din ocul hemoragic;- supravegherea permanent a pacientului, controlul FV, continuarea msurilor deja instituite;- n spital se va recurge la transfuzii de sange;- endoscopia digestiva superioara poate avea si rol terapeutic in ligaturarea varicelor esofagiene, injectii in leziunile ulcerate, cauterizare;- sonda naso-gastrica este si ea utila in monitorizarea sangerarii;- sondele cu balonas de tip Blakemore sunt utilizate in hemostaza varicelor esofagieneHEMOPTIZIAHemoptiziaHemoptizia se caracterizeaza pintr-o expectoratie care conine o cantitate variabil de snge provenind din cile respiratorii.

Hemoptizia reprezint o URGEN MEDICAL, care impune un diagnostic etiologic rapid nvederea elaborrii unei conduite terapeutice adecvate!

Din punct de vedere cantitativ, hemoptizia poate fi:= mica (50-100 ml): sngele se elimina fractionat n accese de tuse (cte 15-20 ml la fiecare acces)= medie (100-200 ml)= mare (200-500 ml)= foarte mare (peste 500 ml): catalismica, are prognostic sever prin risc de asfixie (datorita inundarii bronhiilor) si rasunet hemodinamic (soc hemoragic).

Elemente de diagnostic clinic

Recunoasterea originii bronsice sau pulmonare a sangelui expulzat pe gura se bazeaza pe faptul ca hemoragia este precedata de senzatie de caldura retrosternala si gdilare laringiana, se insoteste de tuse iritativa, iar sangele expulzat este rosu, deschis, are aspect spumos-aerat si este amestecat, de regula, cu sputa mucoasa sau purulenta.

Alte criterii de diagnostic sunt:- antecedentele pulmonare sau cardiace , coexistenta unor semne obiective de afectare bronhopulmonara sau cardiaca depistabile in conditii de imobilizare a bolnavului.Vin in sprijinul diagnosticului de hemoptizie: dispneea, cianoza, ralurile, sindromul pleural, sindromul de condensare pulmonara, disfonia, uruitura diastolica mitrala, accentuarea zgomotului II la baza.Hemoptizia poate fi fulgeratoare, cu exanguinare si asfixie consecutiva.

Hemoptiziile mari si mijlocii determina paloare, anxietate, transpiratii, tahipnee, tahicardie, scaderea tensiunii arteriale.Socul hipovolemic este rar.Expulzarea sangelui se repeta, de regula, in prize tot mai mici in zilele urmatoare (coada hemoptiziei).

Diagnostic diferential: hematemeza, epistaxisul, hemoragia de origine faringiana.

Este necesar sa diferentiem hemoptizia adevarata (la care sangele provine din plamani sau din caile aeriene inferioare) de cazurile in care sangele provine din cavitatile nazale, faringe sau esofag, care este aspirat si ulterior expectorat sub forma de hemoptizie (falsa hemoptizie).Sangele din hemoptizie este rosu, aerat, si foarte putin coagulabil, ramanand lichid. Cantitatea poate fi mica si repetata sau abundenta.De regula, inaintea aparitiei hemoptiziei bolnavul are niste fenomene prodromale ca de exemplu senzatie de caldura, cefalee, ameteala, jena respiratorie, tensiune toracica dureroasa, senzatie de iritatie in regiunea laringiana (senzatie care duce la declansarea reflexului de tuse si aparitia hemoptiziei).

Din punct de vedere clinic bolnavul prezinta paloare, anxietate, transpiratii reci, dispnee, tahipnee, lipotimie (uneori), tahicardie, hipotensiune. Febra precede, coexista sau urmeaza hemoptiziei.

Hematemeza, spre deosebire de hemoptizie, este precedata de greturi si dureri epigastrice, se insoteste de greturi, varsaturi, survine la bolnavi cu antecedente gastrice (ulcer peptic) sau hepatice (ciroza).Sangele de origine digestiva este negru, macerat, amestecat cu mucus sau resturi alimentare.Adesea hematemeza este urmata de scaune melenice.Hemoragiile rinofaringiene si epistaxisul sunt diagnosticate prin examen local.

Cauzele hemoptiziei

1.Tuberculoza pulmonara - este cea mai frecventa cauza care ne indica atat un fenomen de activitate a procesului tuberculos cat o diseminare endobronsica.2. Bronsiectazia, traumatisme toraco-pulmonare, cancerul pulmonar se manifesta prin spute sanguinolente cotidiene sau hemoptizie masiva.3.Chistul hidatic, abcesul pulmonar si gangrena pulmonara se manifesta prin hemoptizii frecvente, adesea cu repetitie, uneori foarte grave.4.Traheobronsite - au si ele adesea spute cu striuri sanguinolente.5.Pneumonii - sputa sanguinolenta, ruginie-caramizie este unul din semnele patognomonice.6.Gripa complicata cu traheita, bronsita sau bronhopneumonie.7.Dilatatiile bronsice in special in supuratiile bronsice - sangereaza abundent.8.Hemoptizia din edemul pulmonar acut - are aspect de serozitate roza sau de sange pur atunci cand se rup varicele peribronsice ce rezulta din staza cronica pulmonara din stenoza mitrala.9.Infarctul pulmonar - caracterizat prin hemoptizie fractionata, dispnee, junghi toracic etc.10.Sindroamele hemoragipare (leucoze acute, insuficienta hepatica, intoxicatii acute)11.Afectiuni cardiovasculare: hiperteniunea arteriala(prin rupturi ale arteriolelor submucoase),valvulopatii (stenoza mitrala), EPA din insuficienta ventriculara stnga acuta, anevrism aortic, hipertensiune pulmonara primitiva.12.Teleangiectazie congenitala, gusa retrosternala (varice bronsice), periarterita nodoasa, prin ruptura unui vas pulmonar arterionodos.13.Boli autoimune: granulomatoza Wegener, sindrom Goodpasture.14.Cauze medicamentoase: tratament anticoagulant oral sau injectabil

Conduita de urgenta

Evolutia hemoptiziei este greu de prevazut, motiv pentru care se recomanda n toate cazurile repaus la pat n pozitie de usoara ortopnee, ingerare de lichide reci, n cantitati mici si repetate, punga cu gheata aplicata pe regiunea sternala sau asupra zonei presupus sangerande.Se interzice vorbitul cu voce tare.In hemoptiziile mari este necesara transfuzia de sange sau de substituenti macromoleculari .Se administreaza medicatie antitusiva, hemostatica, sedativa, tranchilizanta.Spitalizarea este necesara in toate cazurile de hemoptizii medii si mari precum si in acelea n care diagnosticul etiologic nu este precizat.In cazurile extreme este necesara toracotomia de urgenta pentru ligatura sau sutura vasului lezat.

Examinari de urgenta

Pentru investigarea cauzei hemoptiziei trebuie coroborate datele obtinute n urma anamnezei si examenului obiectiv cu rezultele investigatiilor paraclinice si imagistice (examen sputa, radiografie pulmonara, CT, bronhoscopie).

Examenul sangelui expulzat este util pentru diferentierea hemoptiziei de hematemeza.Sangele de provenienta bronhopulmonara are reactie alcalina si contine celule epiteliale, filamente de mucus si microbi.Examenul radiologic toracic efectuat la patul bolnavului poate fi decisiv pentru diagnosticul etiologic.Gravitatea hemoragiei apreciata pe baza datelor clinice (puls, tensiune arteriala), se confirma prin evidentierea semnelor umorale de anemie acuta si hemodilutie (scaderea nr. de hematii, a hematocritului si hemoglobinemiei).Leucocitoza poate indica o infectie bronhopulmonara acuta sau leucemia.

Tratament

Oprirea hemoragiei si evitarea recidivelor se realizeaza prin masuri generale (imobilizare, dieta hidrica), calmante ale tusei, hemostatice, transfuzie de sange.Tratamentul general si cel hemostatic se completeaza cu tratament etiologic.Administrarea tuberculostaticelor si a antibioticelor nu are caracter de urgenta.Tratamentul chirurgical este indicat uneori de urgenta: traumatisme toracopulmonare , eroziuni arteriale, varice bronsice, chist hidatic, tuberculoza pulmonara, cancer bronsic.Terapia hemoptiziilor din sindroamele hemoragipare se face prin transfuzii de sange si mijloace terapeutice etiopatogeneticeCONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIEHEMOPTIZIA:

Hemoptizia se caracterizeaza pintr-o expectoratie care conine o cantitate variabil de snge provenind din cile respiratorii.

Hemoptizia reprezint o URGEN MEDICAL, care impune un diagnostic etiologic rapid nvederea elaborrii unei conduite terapeutice adecvate!

MANIFESTRI DE DEPENDEN:

- Hemoragia este precedata de senzatie de caldura retrosternala si galgaitura laringiana, - - Se insoteste de tuse iritativa, iar sangele expulzat este rosu, deschis, are aspect spumos-aerat si este amestecat, de regula, cu sputa mucoasa sau purulenta.- Dispneea, cianoza, ralurile, sindromul pleural, sindromul de condensare pulmonara, disfonia, uruitura diastolica mitrala;- Hemoptizia poate fi fulgeratoare, cu exanguinare si asfixie consecutiva.- Hemoptiziile mari si mijlocii determina paloare, anxietate, transpiratii, tahipnee, tahicardie, scaderea tensiunii arteriale.Socul hipovolemic este rar.- De regula, inaintea aparitiei hemoptiziei bolnavul are niste fenomene prodromale ca de exemplu senzatie de caldura, cefalee, ameteala, jena respiratorie, tensiune toracica dureroasa, senzatie de iritatie in regiunea laringiana (senzatie care duce la declansarea reflexului de tuse si aparitia hemoptiziei).- Din punct de vedere clinic bolnavul prezinta paloare, anxietate, transpiratii reci, dispnee, tahipnee, lipotimie (uneori), tahicardie, hipotensiune. Febra precede, coexista sau urmeaza hemoptiziei.

Diagnostic diferential: hematemeza, epistaxisul, hemoragia de origine faringiana.

CONDUITA DE URGEN:- Stabilirea nivelului de contien;- Asigurarea confortului fizic i pihic, explicarea necesitii tehnicilor ce urmeaz a fi efectuate, obinerea consimmntului pacientului asupra aplicrii msurilor de prim ajutor;- Repaus n pozitie de usoara ortopnee;- Se interzice vorbitul cu voce tare;- Monitorizarea FV,calitatea i frecvena pespiraiilor, pulsului, observm culoarea tegumentelor, temperatura, comportamentul;- Oxigen administrat pe canul nazal;- Abord venos i instituirea unei perfuzii cu soluii cristaloide (ser fiziologic, soluie Ringer) innd cont de valorile tensionale i patologie;- Oprirea hemoragiei si evitarea recidivelor se realizeaza prin msuri generale , administrarea hemostaticelor: fitomenadion, etamsilat;calmante ale tusei (imobilizare, dieta hidrica); Ingerare de lichide reci, n cantitati mici si repetate, punga cu gheata aplicat pe regiunea sternal sau asupra zonei presupus sngernde.- La pacienii cu hipotensiune arterial se aplic conduita de urgen din starea de oc;- In hemoptiziile mari este necesara transfuzia de sange sau de substituenti macromoleculari .- Tratamentul general si cel hemostatic se completeaza cu tratament etiologic.- Tratamentul chirurgical este indicat uneori de urgen: traumatisme toracopulmonare , eroziuni arteriale, varice bronsice, chist hidatic, tuberculoza pulmonara, cancer bronsic.- Terapia hemoptiziilor din sindroamele hemoragipare se face prin transfuzii de sange si mijloace terapeutice etiopatogenetice.- Spitalizarea este necesara n toate cazurile de hemoptizii medii si mari precum si n acelea n care diagnosticul etiologic nu este precizat.- In cazurile extreme este necesara toracotomia de urgenta pentru ligatura sau sutura vasului lezat.- Supravegherea permanent a pacientului, continuarea msurilor instituite

Administrarea tuberculostaticelor si a antibioticelor nu are caracter de urgentaEPISTAXISSangerarea nazala (epistaxis) este frecvent intalnita in patologia O.R.L.Sangerarea nazala (epistaxis) este mai des intilnit la sexul masculin, copii, adolescenti si varstnici.Sursa sangerarii nazale este, in 80 % din cazuri, pata vasculara (situata anterior).Epistaxis-ul posterior (din portiunea profunda a foselor nazale, din sinusuri) este mai rar intalnit, dar identificarea sursei sangerarii e mai dificila.Cauzele sangerarii nazale (epistaxis-ului) pot fi locale sau generale (epistaxis simptomatic).Epistaxis-ul - cauze locale :epistaxis-ul spontan (idiopatic) - frecvent intilnit la copii, adolescentifragilitate a mucoasei nazale la nivelul petei vascularedeclansat de stranut, suflatul nasului, etc.>de mica intensitate,repetitivese opreste repede (spontan sau prin manevre minore)rinita atrofica - senzatia de "nas uscat"respiratia nazala - dificilacruste aderente (la manevrele de eliminare se produce epistaxis-ul)perforatia septalacauze :>traumatice (cauterizari frecvente, intubatie prelungita cu sonda transnazala, pulberi iritante - ciment, praf, arsenic, etc.)>infectioase (specifice - tuberculoza, sifilis, fungice)>leziuni granulomatoase, neoplazice>epistaxis recurent>cruste nazale>respiratie nazala dificila>corpi straini intranazali - mai des intilniti la copii>secretie si obstructie nazala unilaterale>epistaxis recurrent unilateral>rinolitiaza>tumori maligne si benigne nazo-sinusale, rino-faringiene>epistaxis recurent, prelungit, frecvent unilateral>traumatisme nazale, faciale, craniene - contextul in care apare este evocatorEpistaxis-ul simptomatic>boli infectioase (virale - boli infecto-contagioase, gripa, bacteriene severe)>hipertensiunea esentiala / secundara criza>de cauza hormonala - epistaxis vicariant, in timpul sarcinii>de cauza metabolica - insuficienta renala, hepatica>afectarea coagularii (coagulopatii) - congenitala sau dobindita (medicamente ce interfereaza coagularea, stare septica, etc.)>afectarea integritatii vasculare (vasculopatii) - congenitala sau dobanditaFalsul epistaxis - sangerarea se produce la alt nivel decit cel nazal, dar se exteriorizeaza aici !Sedii :>plamini, trahee, bronsii>esofag : hemoragie digestiva superioara>artera carotida interna : exteriorizare prin trompa lui Eustachio, nazo-faringeAtitudinea corecta :>anamneza>examenul O.R.L. - identificarea sediului sangerarii>nivelul tensiunii arteriale, teste de coagulare/sangerare>daca este cazul :>investigatii imagistice : radiografii, tomografii>investigatii hematologice>alte consulturi interdisciplinareMETRORAGIADEFINIIA:Metroragia este termenul medical pentru sangerarile vaginale anormale, care se exteriorizeaz prin cile genitale externe,n afar perioadei menstruale, provenite din uter. Aceastea pot sa apara dupa contactul sexual, la femeile in postmenopauza sau la femeile insarcinate.

La femeile de varsta reproductiva, metroragia poate avea numeroase cauze:

- un chist folicular ce are drept rezultat sangerari menstruale fara ovulatie. Chisturile foliculare sunt colectii de lichid formate la nivelul foliculilor (cavitati ce contin ovulele pana la maturizarea lor, permitand o ovulatie normala).- sindromul ovarului polichisticafectiune a femeii tinere ce se caracterizeaza prin asocierea unei obezitati, hirsutism(pilozitate excesiva), infertilitate, tulburari menstruale (amenoree, intre altele), marirea in volum a ovarelor, care devin fibroase (isi pierd elasticitatea) si prezinta numeroase chisturi. - hiperplazie endometriala dezvoltare excesiva a stratului de celule din cavitatea uterina (endometru)- utilizarea unui sterilet- endometrioza afectiune caracterizata prin prezenta de tesut endometrial (din cavitatea uterina) inafara localizarii sale normale- fibrom o tumora benigna formata din tesut fibros- polipi tumora benigna a endometrului- salpingita inflamatie secundara unei infectii acute sau cronice la nivelul unei sau ambelor trompe uterine- cancer genital

La femeile insarcinate, metroragia se poate datora:

- unei sarcini extrauterine- o mola hidatiforma (tumora benigna a placentei)- un hematom retroplacentar (efuzie de sange intre placenta si peretele uterin)- un avort spontan - o insertie anormala a placentei (placenta previa)

Inainte de pubertate, metroragia poat avea drept cauza:

- pubertate precoce- un corp strain in interiorul vaginului- o tumora maligna a vaginului- un traumatism local - o tumora a ovarului

La femeile dupa menopauza, metroragia se poate datora:

- unui cancer uterin- fibrom uterin- polipi uterini- telangiectazie a colului uterinCaracteristicele hemoragiei: redus n cancerul de colabundent n fibrom uterin, traumatisme, plgi ale organelor geniataleFenomene care nsoesc hemoragia:TABLOUL CLINIC AL METRORAGIEI:- Bolnava este agitat, speriat;- Durerea, mai mult sau mai puin accentuat (n funcie de etiologie- Hemoragia poate fi redussau abundent;- Starea general a bolnavei cu hemoragie abundent este alterat:- palid,- transpiraii reci,- puls normal sau uor accelerat,- tensiunea arterialeste sczut.- n cazul hemoragiilor mari:- sete,- TA prbuit,- lipotimii- Febr n procese inflamatorii

ATITUDINEA DE URGEN:

- Stabilirea nivelului de contien;- Asigurarea confortului fizic i pihic, explicarea necesitii tehnicilor ce urmeaz a fi efectuate, obinerea consimmntului pacientei asupra aplicrii msurilor de prim ajutor;- Bolnava va fi aezat n poziia confortabil, se va efectua tamponament vaginal, care const n introducerea n vagin a unor mee care se aeaz n fundurile de sac vaginal, umplndu-le succesiv, strns, acoperind orificiul extern al colului n aa fel nct tot vaginul s fie plin cu mee (hemostaz provizorie) - Monitorizarea FV,calitatea i frecvena respiraiilor, pulsului, observm culoarea tegumentelor, temperatura, comportamentul;- Abord venos i instituirea unei perfuzii cu soluii cristaloide (seruri clorurate, soluie Ringer) pentru combaterea tulburrilor hidroelectrilitice;- Oprirea hemoragiei se realizeaz prin msuri generale, administrarea hemostaticelor: fitomenadion, etamsilat;- La pacientele cu hipotensiune arterial se aplic conduita de urgen din starea de oc;- Supravegherea pacientului pn la stabilizare, monitorizarea permanenta a FVARSURILEETIOLOGIA ARSURILOR:Flacr - 75%< >Oprire - 15%< >Chimice - 5%< >Electrice - 5%< >Radiaii - Fumatul - 19%Sistemul de nclzire - 14%Incendierea voluntar - 16%< >Electric - 12%Gtitul - 7%< >Aparatura electric - 4%< >Copiii (din joac) - 4%Scntei - 4%Lichide inflamabile - 1%