Primăria Municipiului Oltenița - Acasă

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI OLTENIȚA

Bd. Republicii nr. 40, mun. Oltenița Tel.: 0242.515.770; 0242.515.169; 0722.256.115 Jud. Călărași, cod postal: RO-915400 Fax: 0242.515.087 [email protected] website: www.primariaoltenita.ro

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

A MUNICIPIULUI OLTENIȚA

PENTRU PERIOADA 2021-2027


STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI OLTENIȚA PENTRU PERIOADA 2021-2027

CUPRINS

Capitolul I Despre Oltenița 1

Istoricul localității 1

Geologia 14

Unitățile de relief 16

Clima 17

Hidrografia 24

Vegetația 30

Fauna 31

Capitolul II Oltenița in cifre. Realități statistice 36

Despre analiza statistica Romania – Județul Călărași – Municipiul Oltenița 40

Populația rezidenta a județului Călărași comparație cu nivelul național 44

Intravilanul localității 53

Alimentarea cu apă 57

Alimentarea cu energie electrică 62

Alimentarea cu căldură 63

Alimentarea cu gaze naturale 63

Zone de protecție și siguranță 64

Disfunționalități și priorități 65

Activități economice 68

Sivicultură și piscicultură 83

Agricultură 84



Turism 85

Instituții și servicii publice 93

Norme metodologice utilizate 102

Capitolul III Dezvoltare sustenabila 2021-2027 114

Oportunități si cadrul european. Obiective Oltenița 2030 115

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) 114

Pilonul I – Tranziție verde și schimbări climatice 119

Pilonul II – Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului 121

Pilonul III – Competitivitate economică, digitalizare și reziliență 121

Politica de Coeziune a Uniunii Europene 2021-2027 124

Obiectivul de Politică 1 - O Europă mai inteligentă 134

Obiectivul de Politică 2 - O Europă mai ecologică 140

Obiectivul politic 3 - O Europă mai conectată 149

Obiectivul de Politica 4 – O Europă mai socială și incluzivă 153

Obiectivul de Politica 5 - O Europă mai aproape de cetățeni 160

Obiectivul Specific Fondul pentru Tranziție Justă 163

Capitolul IV Strategia municipiului Oltenita 2021-2027 172

Directii strategice

Viziune strategică 173

Obiectivele strategice de dezvoltare 175

Investiții și priorități investiționale 179



pag 1

Capitolul I Despre Oltenita.

Istoricul localității Vestigiile arheologice descoperite în zonă (cf. STUDIU DE EVALUARE ISTORICĂ-ARHEOLOGICĂ A TERENULUI INTRAVILAN ŞI EXTRAVILAN AL MUNICIPIULUI OLTENIŢA, elaborat de Done Șerbănescu, 2010) , dovedesc că cele mai vechi urme de locuire pe aceste meleaguri, datează din mileniul al VI-lea a. Chr. Urme de locuire din timpul evoluției civilizației Boian au fost descoperite la Coada Lupului, Valea Mare și la baza depunerilor arheologice de pe Măgura Gumelnița. Cea mai îndelungată locuire a comunităților omenești din epoca eneolitică a fost pe Măgura Gumelnița, unde stratul de depuneri arheologice atinge o grosime de



pag 2

trei metri. Între anii 4650 – 3950 a. Chr., aici a locuit o comunitate omenească ce a dezvoltat o civilizație înfloritoare, cunoscută sub numele de Gumelnița. Arealul civilizației Gumelnița se întindea de la Munții Carpați până la Marea Egee. Gumelnița a fost cea mai dezvoltată civilizație din Europa acelor vremuri. Săpăturile arheologice efectuate aici au scos la lumină numeroase obiecte confecționate din piatră, ceramică, oase sau metal, printre care idoli de aur și un depozit de unelte de aramă. Unele din reprezentările plastice descoperite aici, cum ar fi « Statueta cu vas pe cap », « Perechea de îndrăgostiți » sau « Oranta » sunt o dovadă a credinței religioase a oamenilor preistorici, dar și reprezentări de artă, care ilustrează posibilitățile artistice ale oamenilor de atunci.

Alte vestigii descoperite la « Renie » (vizavi de Filatură), pe Valea Mare și pe terasa din imediata vecinătate a Măgurii Gumelnița, atestă că acest teritoriu a fost locuit în perioada de tranziție de la neolitic la epoca metalelor, de comunități omenești ale civilizațiilor Cernavoda I, Cernavoda II, iar mai târziu, în epoca metalelor, de oamenii civilizațiilor Tei și Basarabi. Între « Puțul de Cărămidă » și « Valea Mare » au fost descoperite vestigii din epoca getodacică.



pag 3

Cunoscutul istoric Vasile Pârvan considera că, toată porțiunea dintre vărsarea Argeșului și localitatea Spanțov a constituit o zonă caracteristică de pătrundere și extindere a influenței grecești. La Spanțov au fost găsite câteva amfore grecești din Rhodos, care datează din secolele III-II a. Chr., ceea ce indică o puternică influență elenistică.

Bazându-se pe mărturii scrise, câțiva istorici de la începutul secolului al XX-lea au considerat că, la Oltenița se află vestita cetate romano-bizantină Constantiniana Daphne, construită de Constantin cel Mare și rezidită din temelii de împăratul Justinian. Cercetările arheologice au infirmat însă această ipoteză, deoarece nu au fost găsite vestigii romane, ci ale populației dacice romanizate și ale goților în migrație. Alte dovezi arheologice atestă locuirea zonei până în perioada evului mediu timpuriu. Actualul Municipiu Oltenița s-a constituit de-a lungul vremii din două localități distincte. Întâi a fost satul Oltenița, atestat documentar la 13 aprilie 1515, iar orașul Oltenița s-a înființat în imediata apropiere a satului cu același nume la 23 aprilie 1853. Cele două localități, cu denumirile de Orașul Oltenița și Oltenița Rurală, cu teritorii și administrații separate au coexistat până în anul 1951, când s-au contopit într-o singură localitate: Orașul Oltenița, care în anul 1997 a devenit municipiu de rangul II. Localitatea Oltenița figurează pe harta Stolnicului C. Cantacuzino tipărită în anul 1700 la Padova, dar era mai la nord de actuala locație, adică unde este astăzi



pag 4

ferma d-lui Dimitri Pironkov, pe șoseaua Olteniţa-Bucureşti. Aici se află o necropolă și o siliște medievală din secolele XVI- XVII atestate arheologic, o veche vatră a Olteniței. Conform statisticii folosite de istorici, în secolul al XVI-lea numărul gospodăriilor dintr-un sat din era în medie de 20 de gospodării, iar fiecare gospodărie avea în medie 5 suflete. Deci în secolul al XVI-lea, când Oltenița a fost atestată documentar avea 20 de locuințe și 100 de locuitori. În acea perioadă locuința de bază era bordeiul cu o singură încăpere și foarte rar cu două încăperi. Locuința-bordei era mai mult de jumătate săpată în pământ, cu acoperișul în două ape, învelită cu paie, stuf, sau lipit cu lut. Intrarea într-o astfel de locuință se făcea printr-un gârlici.

În secolul al XVII-lea populația rurală creste la 30 de familii într-un sat, deci putem considera că satul Oltenița avea 150 de locuitori. În secolul al XVIII-lea populația satelor se dublează. Pentru secolul al XIX-lea avem date concrete privind numărul gospodăriilor și implicit al locuitorilor. Din cinci în cinci ani se făceau catagrafii, adică recensământul birnicilor. Dintr-un astfel de recensământ făcut în anul 1820 aflăm că în Oltenița la acea dată erau în total 27 de gospodării birnice, adică circa 135 de locuitori, la care trebuie să adăugăm numărul celor scutiți de bir, care reprezentau cel puțin încă atâtea gospodării. În acea perioadă moșia Oltenița se afla în stăpânirea la trei proprietari: stolnicului Greceanu, slugerului Iamandache și Teodosie Varana.



pag 5

Din harta rusă tipărită în anul 1835 aflăm că în satul Oltenița la acea dată erau 82 case, deci aproximativ 425 locuitori, localitatea fiind clasată în rândul târgurilor sau orașelor, care avea și stație de poștă. În anul 1852, cu un an înainte de înființarea orașului, inginerul hotarnic Scarlat Popovici a întocmit planul viitorului oraș Oltenița. Conform acestui plan orașul a avut inițial 11 străzi din care 7 erau orientate pe direcția nord-sud, iar 4 străzi erau orientate pe direcția est-vest. Lățimea străzilor din centru era de 18 m, iar lățimea străzilor periferice era de 16 m. În plan a fost prevăzută construirea a trei piețe, dar nu s-a realizat decât una. Numărul total al locuirilor de casă era de 648, cu câte 800 mp fiecare loc de casă.

Din Marele Dicționar al României tipărit în anul 1900 aflăm că vatra orașului Oltenița era de 100 de ha, iar planul orașului avea formă de patrulater, cu 12 străzi în lung și patru străzi în curmeziș. Orașul era apărat de inundații cu diguri de pământ. De asemeni este semnalat un vechi prival al râului Argeș, care pornea din dreptul terasei superioare, „De sub vii”, trecea prin oraș și mergea până la Dunăre. În oraș erau 2



pag 6

biserici (Sf. Nicolae și Sf. Paraschiva), 2 scoli primare de băieți, o școală de fete, un spital cu 18 paturi, o farmacie și două hoteluri. Anual se organiza Târgul Moșilor. Aici era reședința subprefecturii Plăşii Oltenița, a judecătoriei de ocol și a medicului plăşii. Orașul era legat de București prin șosele bune și bine întreținute. Oltenița era în același timp singurul port al județului Ilfov la Dunăre.

Documentele istorice medievale pomenesc printre așezările rurale de pe Valea Argeșului și satul Oltenița. Prima atestare documentară a localității datează din 13 aprilie 1515, într-un document emis de către Neagoe Basarab în Oltenița, prin care domnitorul Țării Românești răsplătește cu moșii pe „Tatul vătaf din satul Priscov și „slugile mele credincioase” pentru „dreaptă și credincioasă slujbă”. Din document se deduce că Neagoe Basarab și-a răsplătit soldații de la curte, pentru biruința care au obținut-o în lupta de la Oltenița, împotriva unui uzurpator al tronului sprijinit de oști turcești. Printr-un alt document Radu de la Afumați întărește ca proprietate, în anul 1526, vistiernicului Neagoe satul Oltenița, moșia și satele din jur. Moșia boierului



pag 7

Neagoe se întindea de la Căscioarele până la Iezerul Mostiștea și avea două curți boierești, una la Căscioarele, iar alta la Negoiești. Locuitorii din satul Oltenița nu erau oameni liberi, ci erau țărani clăcași, fiind siliți să presteze clacă, să dea dijmă în produse și alte obligații către stăpânul moșie și domnie. Datorită poziției sale geografice, satul Oltenița a fost martor la numeroase războaie duse în evul mediu. Printre evenimentele militare care pot fi amintite sunt incursiunile lui Mihai Viteazul din iarna anilor 1594 – 1595, asupra cetăților turcești din dreapta Dunării, printre care și Tutrakan. În secolele următoare au loc aici, ori în preajmă, ciocniri și lupte austro-turce ori ruso-turce în timpul războaielor din anii 1735-1739, 1768 – 1774, 1806 – 1812 și 1828 – 1829. În secolele XVIII - XIX moșia și satul Oltenița au trecut pe rând în stăpânirea unor boieri, care erau și dregători domnești. Așa de pildă în anul 1742 proprietar al moșiei Oltenița era postelnicul Constantin Alexeanul, la 1825 stolnicul Radu Greceanu și la 1841 prințul Alexandru Dimitrie Ghica, cel care a vândut o parte din moșia sa pentru a se înființa orașul.

Fiind situat la un vad lesnicios de trecere al Dunării, în locul unde fluviul își îngustează albia din cauza podișului pre balcanic, satul Oltenița a avut o neîndoielnică importanță comercială. Aici se făcea un intens comerț cu cereale, vite, produse alimentare, meșteșugărești, de uz casnic etc., mai ales după ce Constantin Brâncoveanu a hotărât să fie vamă și la Oltenița, precizând locul și atribuțiile vameșilor. Datorită prosperității sale economice se impunea crearea unui oraș „slobod



pag 8

de orice dare către proprietate”, ceea ce se va întâmpla în ziua de Sfântul Gheorghe, din anul 1853. Încă din anul 1852 o delegație formată din pitarul Nicolae Protopopescu, pitarul Dimitrie Trătinescu și negustorul Panaiotes Davidolu, împuternicită de locuitorii satului Oltenița și din satele apropiate: Ulmeni, Chiselet, Mânăstirea, Chirnogi, Căscioarele, Radovanu, solicită proprietarului moșiei Oltenița să le vândă o parte din moșie, pentru a fonda un oraș, care să fie liber și unde să poată face negoț și practica diverse meserii. Alexandru Ghica le vinde întâi 100 de pogoane și dă în mod gratuit încă 500 de pogoane pentru islaz, la 23 aprilie 1853, iar în anul 1858 mai vinde 100 de pogoane pentru vatra orașului, și islazul este mărit la 900 de pogoane. Actul de întemeiere al orașului ce a luat naștere la 1853, este scris pe o cruce de marmură așezată în tinda bisericii Sfântul Nicolae din centrul orașului, la 28 aprilie 1872. În secolul al XIX-lea Oltenița era schelă (port) de grâne, a cărei activitate creste ca urmare a progresului economic al Țării Românești, după pacea de la Adrianopol din anul 1829, fiind totodată stație de poștă și reședința plăşii Oltenița. Cu timpul orașul a căpătat un caracter comercial. Activitatea din portul Oltenița fiind principala aducătoare de venit la bugetul local. În prima jumătate a secolului al XX-lea orașul avea o slabă industrie reprezentată de o moară, iar altă întreprindere era legată în special de navigație. În port era o societate anonimă pe acțiuni, unde se reparau vase și se construiau mici ambarcațiuni fluviale. Poziția sa geografică pune Oltenița în fruntea altor orașe dunărene (Alexandru I. Mărculescu, Oltenița-studiu album monografic, 1932), prin fapte concrete: a. așezarea Olteniței la un cap de pod din drumul vechi și direct care lega Constantinopole cu București; b. faptul că Dunărea, după un ocol larg în ținutul de baltă atinge iarăși marginea podișului pre balcanic, face să aibă la Oltenița o albie îngustă (cca. 800m.) și adâncă, rezultând astfel un vad lesnicios de trecere și un port bun, care permite ancorarea vaselor la mal chiar pe timp secetos; c. apropierea orașului, mai mult decât oricare alt oraș dunărean, de capitală; d. mărginirea Olteniței de jur-împrejur cu mulțime de așezări omenești, care-i depozitează toamna cantități mari de cereale, făcând din oraș ”plămânul cerealelor din sudul județului Ilfov” la Dunăre.



pag 9

Scrieri cu caracter pur geografic Despre orașul Oltenița sunt puține scrieri cu caracter pur geografic, in schimb zona din jurul sau a fost studiata in profunzime de foarte mulți geografi romani si străini. Începând cu secolul al XVIII lea când documentele cartografice se înmulțesc, apar date din ce in ce mai amănunțite, pe baza cărora se pot urmări evolutiv unele aspecte geografice. Putem menționa aici harta austriaca întocmita de Specht (1970 – 1971), ,,Militarische Karte der Kleinen oder Oesterreichischen und grossen Walachei” in care sunt menționate localități ca Giurgevo (Giurgiu), Olteniza (Oltenița), Brăila, Hirshova (Hârșova), etc., apoi in 1824 harta lui J. Dirwaldt apărută la Viena, sub numele de ,,Mappa specialis Valachie” care specifica unele aspecte asupra localităților situate la vadurile Dunării. Cea mai importanta si studiata harta din aceasta perioada o constituie harta rusa din 1835 si ediția ulterioara din 1853, ,,Harta teatrului din Europa, in anii 1828 si 1829” (titlul tradus in limba romana), care da detalii si despre numărul gospodăriilor localităților, astfel Oltenița apare aici cu 82 de gospodarii. Înainte de perioada primului război mondial, după ce se înființează in 1875 Societatea Geografica Românească, lucrările științifice vor folosi date ce se înregistrează din 1879 la postul hidrometric de pe Dunăre, de la Oltenița. Probleme complexe asupra cursului Dunării le abordează A. Penck (1891), Emm. de Martonne (1902, 1904), iar pentru terasele acestui fluviu R. Sevastos (1903, 1905), acesta publicând si studii hidrologice in 1906, elaborând prima harta hidrologica in 1907 si probleme referitoare la terase si la lunca in 1907. Primele lucrări de paleogeografie ale Câmpiei Romane si a cursului Dunării, referitoare la geneza si evoluția acestora, incluzând si zona in studiu, sunt abordate de Dumitrescu Aldem (1910, 1911) si G. Vâlsan (1914, 1915, 1916). Tot in aceasta perioada Constantin Murgoci realizează o sinteza a tuturor teraselor Dunării pentru sectorul de la confluenta Argeșului, iar Gr. Antipa realizează studii referitoare la Lunca Dunării. Perioada interbelica abordează lucrări de geomorfologie asupra mișcărilor epirogenetice din bazinul Dunării de jos, cu accent pe terasele dunărene, in studiul lui C. Brătescu din 1921, unde se tratează si limanele fluviatile cat si popinele din Lunca Dunării. Aspecte de legate de geografia Văii Dunării sunt prezentate si in lucrările publicate in 1924, 1925 de Vintilă Mihăilescu si mai târziu in 1926, 1930, in studiile despre sectorul Câmpiei Mostiștei ale lui S. Atanasiu.



pag 10

In domeniul geologiei apar lucrări de o remarcabila valoare, semnate de St. Manolescu (1923, 1924), Pache Protopopescu (1923, 1933), iar in legătură cu răspândirea loessului in lucrările lui P. Enculescu (1924, 1929), si referitor la terase G. Vâlsan (1930, 1935). Perioada de după cel de al doilea război mondial aduce si noi orientări sub raport teoretic si metodologic, cercetările constituindu-se in numeroase colective de lucru. Începând cu 1957 când a apărut lucrarea ,,Formarea Câmpiei Romane” de M.N. Pop, cercetările geologice, hidrologice, sistematizarea geomorfologica a teraselor se extinde mult in bazinul Argeșului inferior, din care enumeram lucrările si studiile elaborate de: E. Liteanu (1952, 1953, 1956), colectivul Naum, T. Grumuzescu, H. Niculescu (1954) si cele de geotectonica ale lui F. Crăciun si D. Popescu (1953). Cercetările pedologice efectuate din 1959, 1966 de N. Florea si I. Munteanu sunt completate in domeniul studierii loessurilor sau al crovurilor, din Lunca Dunării de P. Coteț (1965) si V. Tufescu (1963). Problemele de geografie complexa sunt analizate in lucrarea ,,Geografia Văii Dunării românești’’, elaborata in 1969 de colectivul de cercetători de la Institutul de Geografie al Academiei Romane. Mai apar si lucrări de climatologie si meteorologie de C. Constantinescu , ce a studiat fenomenele de iarna pe Dunăre (1964), caracteristicile topo climatice ale teraselor din Lunca Dunării in sectorul Chirnogi – Oltenița, de O. Seitan, Ghe. Neamțu 1965. O lucrare de referință pentru Oltenița este un studiu monografic, care a apărut in 1932 scris de Alex. I. Mărculescu ,,Oltenița – studiu album monografic”. O alta lucrare de referință pentru Oltenița este ,,Oltenița si împrejurimile sale”, lucrare scrisa de Dinu Mares, in 1980 ce cuprinde o frumoasa relatare istorica a evenimentelor petrecute la Oltenița, dar si evoluția geografica a orașului. Date referitoare la geografia zonei in care se afla orașul Oltenița mai apar si in lucrările de geografie generala ale marilor noștri geografi, cum ar fii: Monografia R.P.R (1960), Limnologia sectorului romanesc al Dunării (1967), ,,Enciclopedia geografica a României, Gr. Posea (1982),Geografia României (1983, 1984), De-a lungul Dunării, Popovici (1984), etc. MONUMENTE ISTORICE DE PE TERITORIUL MUNICIPIULUI OLTENIŢA TRECUTE ÎN L.M.I./2010. MONUMENTE DE ARHITECTURA 1. COD LMI /2010, CL-II-m-A-14702.01 Biserica Sf Nicolae 2. COD LMI/2010, CL-II-m-B-14701 Clădirea Muzeului Civilizației Gumelnița Oltenița



pag 11

3. COD LMI/2010,CL-II-m-B-14700 Casa Bărbulescu 4. COD LMI/2010,CL-II-m-B-14695 Turnul de Apa 5. COD LMI/2010,CL-II-m-B-14696 Moara Dunărea 6. COD LMI/2010,CL-II-m-B-14697 Casa Fudulu 7. COD LMI/2010,CL-II-m-B-14698 Casa Creației 8. COD LMI/2010,CL-II-m-B-14699 Hotel Vornicu(Victoria) MONUMENTE MEMORIALE 9. COD LMI/2010,CL-IV-m-B-14702.02 Crucea din tinda Bisericii Sf.Nicolae Oltenița 10. COD LMI/2010,CL-IV-m-B-14744 Monumentul soldaților Ruși 11. COD LMI/2010,CL-IV-m-B-14743 Monumentul Eroilor din Primul R.M. SITURI ARHEOLOGICE 12. COD LMI/2010, CL-I-s-A-14563 Măgura Gumelnița 13. COD LMI/2010:CL-I-s-B-14564 Necropola eneolitică de la Poligon 14. COD LMI/2010:CL-I-s-B-14565 Punctul Coada Lupului 15. COD LMI/2010:CL-I-s-B-14566 Situl arheologic de la Oltenița Renie

MONUMENTE ISTORICE DE PE TERITORIUL MUNICIPIULUI OLTENIŢA TRECUTE ÎN REPERTORIUL ARHEOLOGIC NATIONAL SITURI ARHEOLOGICE 1. COD SIRUTA, COD RAN: 100629.05 Ruinele fostei Carantine de la Oltenița 2. COD SIRUTA, COD RAN: 100629.13 Așezarea Dridu de la Bataluri



pag 12

3. COD SIRUTA, COD RAN: 100629.12 Așezarea Boian-Gumelnița de la Conacul Calomfirescu 4. COD SIRUTA, COD RAN: 100629.07 Așezarea culturii Tei 5. COD SIRUTA, COD RAN: 100629.06 Necropola eneolitică de vizavi de Gumelnița 6. COD SIRUTA, COD RAN: 100629.09 Așezarea Medievala timpurie de la Puțul de Cărămidă 7. COD SIRUTA, COD RAN: 100629.08 Așezarea Getica de la Oltenița 8. COD SIRUTA, COD RAN: 100629.10 Necropola Medievala de la Ratarie 9. COD SIRUTA, COD RAN: 100629.11 Potcoava Deci pe teritoriul Municipiului Oltenița sunt mai multe categorii de monumente istorice și este necesar să fie apărate și păstrate nealterate pentru viitor, numărul lor total este de 24 din care 8 sunt monumente de arhitectură situate în perimetrul orașului, 3 sunt monumente memoriale, iar 13 sunt situri arheologice toate situate în extravilan. Din siturile arheologice doar 4 sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România (LMI), iar restul de 9 numai în Repertoriul Arheologic National (RAN), dar fie că sunt sau nu trecute în L.M.I., fiind trecute în Repertoriul Arheologic National, toate siturile arheologice, conform legislației actuale în vigoare sunt protejate. În Municipiul Oltenița au fost identificate 7 obiective cu valoare istorică și arhitecturală care sunt propuse pentru listare în L.M.I. Acestea sunt: A. Cimitirul eroilor din primul război mondial, înființat în 1920. B. Mormântul eroului necunoscut, construit în 1920, odată cu cimitirul eroilor. C. Cinematograful Flacăra, construit în anul 1930 de arh. Ioan Cernescu, pe ruinele fostului ateneu. A fost numit Teatrul Comunal. D. Hala orașului, construită între anii 1934 și 1937. E. Clădirea fostei Vămi, construită între anii 1894 și 1895. F. Biserica Eroilor, construită între anii 1937 și 1939. G. Biserica Sf. Nicolae din Oltenița Veche, construită între anii 1934 și 1937. Atât Biserica Eroilor cât și Biserica Sf. Nicolae din Oltenița Veche au fost construite de către arh. Henrieta Delavrancea Gibory. Aceasta este creatoare de școală în arhitectură și a construit cartierul de vile de la Balcic. Propunerile de clasare devin operative după conformarea la prevederile capitolului II din legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată. Poziție geografica Analiza poziției spațiale a teritoriului Municipiului Oltenița, prin raportarea sa la diferite repere fizico sau economico-geografice, ne da posibilitatea înțelegerii



pag 13

depline nu numai a problemelor de ordin calitativ ce privesc mediul natural, dar si a raportului om-natura. Coordonatele matematice si hipsometrice Pentru teritoriul localității, dat fiind dimensiunile sale mici in raport cu suprafața terestra, raportarea la sistemul de coordonate geografice, nu lămurește prea multe probleme legate de elementele cadrului natural. Municipiul Oltenița se afla situat la intersecția meridianului de 26s38’28’’ longitudine estica cu paralela de 44s04’24’’latitudine nordica (Fig.1). Poziția lui pe aceste coordonate matematice explica in mare parte caracteristicile climei si legat de aceasta întregul complex de elemente fizico-geografice, care se afla in relații de intercondiționare cu așezarea si elementele climatice. Din punct de vedere hipsometric pe teritoriul studiat se întâlnesc diferențe altitudinale in funcție de tipul de relief. Aceste diferențe sunt relativ mici ele variind intre 13 m, in zona sud-estica a orașului si 18-20 m, in fostul con de dejecție al Argeșului. Altitudinea absoluta este de 35,4 m, popina Gumelnița din nord-vestul localității. Așezarea in cadrul regional Municipiul Oltenița este situat la confluenta Argeșului cu Dunărea, pe fostul con de dejecție al Argeșului, format din nisipuri si mal, carate de râu in Lunca Dunării. Acest sector din Lunca Dunării situat la est de confluenta Dunării cu Argeș a fost numit de către G. Posea in 1982 ,,Lunca Călărași”. Teritoriul municipiului se afla la contactul a doua subunități distincte ale Câmpiei Romane: Câmpia Burnazului in partea vestica si Câmpia Mostiștei in partea estica. Poziția la contactul Câmpiei Romane cu Lunca Dunării (Fig.2), a influențat foarte mult evoluția geologica, teritoriul studiat purtând amprenta evoluției atât a Luncii Dunării cat si a Câmpiei Romane. Prin poziția sa geografica, in cadrul Luncii Dunării, Municipiul Oltenița, se încadrează in zona climatului temperat – continental de tranziție, caracterizat prin veri calde, chiar toride uneori, cu precipitații reduse si ierni foarte geroase, adesea cu viscole puternice. Datorita climatului si reliefului specific zonei de lunca si mai ales al tipurilor de soluri, din punct de vedere al vegetației si al faunei, aici s-a dezvoltat biotopul de lunca.



pag 14

Așezarea in cadrul administrativ si fata de căile de comunicație Fata de capitala tarii, Oltenița se afla la aproximativ 60 km, spre sud, aproape de malul Dunării. Poziția acestui ținut într-o zona sudica a tarii, sud – estica fata de București, a determinat încrucișarea unor drumuri medievale, cu importante urmări asupra apariției si dezvoltării orașului Oltenița si a vieții social-economice din aceasta zona. Fata de celelalte orașe, mari si importante centre culturale, economice si industriale, Oltenița se afla la aproximativ egala depărtare de Giurgiu si Călărași, cele doua orașe dunărene, din vestul si respectiv estul sau. Dar o importanta deosebita o reprezintă poziția destul de apropiata fata de București, care prezinta o influenta deosebita asupra Olteniței, din punct de vedere social cat si din punct de vedere economic. Din punct de vedere administrativ Municipiul Oltenița face parte din județul Călărași, fiind a doua localitate urbana, ca mărime si importanta economica, după Municipiul Călărași, care este si reședința județului. Pana in anul 1981, Oltenița a aparținut din punct de vedere administrativ, județului Ilfov. In prezent suprafața teritoriului administrativ al municipiului este de 13,3 km2. Limita vestica a Olteniței se întinde intre oraș si localitatea Chirnogi. In partea de nord se învecinează cu localitățile Mitreni (fosta comuna suburbana a Olteniței pana in anul 1989), si Ulmeni, iar in partea estica se afla localitatea Spanțov. In partea de sud, limita administrativa a Municipiului se desfășoară de-a lungul Dunării. Municipiul Oltenița se afla la 60 km fata de București, 74 km fata de Călărași si 82 km fata de Giurgiu. Cu toate aceste orașe Oltenița se leagă prin drumurile naționale: DN4 leagă Oltenița de București, DN31 leagă Oltenița de Călărași, iar DN41 leagă Oltenița de Giurgiu. Principala artera rutiera, București – Oltenița se continua in oraș, in linie dreapta, pana in port pe malurile Dunării, unde se bifurca in forma de T. Pe lângă drumurile naționale ce leagă Oltenița de alte localități, mai întâlnim aici si calea ferata București – Oltenița, care are o lungime de aproximativ 60 de m. Geologia Un rol deosebit de important asupra întregului peisaj geografic al regiunii li au si formațiunile geologice. Atât litologia cat si structura își pun amprenta asupra morfologiei reliefului, a rețelei hidrografice, a solurilor si a întregului complex de activități economice.



pag 15

Forajele efectuate in aceasta zona au identificat un socul cristalin peneplenizat format din șisturi cristaline si șisturi verzi, ce au avut loc in ciclul baikalian. Formațiunile ce fac parte din alcătuirea geologica a acestei unități aparțin paleozoicului si neozoicului, când acestea s-au depus pe un fundament cutat, peneplenizat. Peste acestea se depune o cuvertura sedimentara mai veche (paleo – mezozoica) si alta mai noua neogena. Soclul împreună cu sedimentarul mai vechi, coboară dinspre Dunăre către nord, in timp ce umplutura neogena își schimba inclinarea tot mai mult către suprafața, tinzând spre direcție orizontala sau chiar la o inclinare ușoară către sud. La nivel macrogeologic, zona studiata este cuprinsa pe amplasamentul unui bazin de sedimentare unitar, așa zisul ,,bazin moesic”, a cărui individualizare s-a menținut cu mici excepții pana la sfârșitul cretacicului. Principalele evenimente survenite in decursul acestei îndelungate ere geologice sunt reflectate in succesiunea stratigrafica, in natura litologica a depozitelor, in resturile viețuitoarelor pe care acestea le conțin si in aranjamentul stratelor. Din punct de vedere litologic cuvertura sedimentara a Platformei Moesice poate fi divizata in cinci cicluri sau grupuri litofaciale. Dintre acestea doar 3 sunt predominat dentrice – terigene, separate de doua grupări predominant carbonatice. Cronologic cele cinci mari grupări pot fi încadrate astfel: grupul dentritic inferior, grupul carbonatic inferior, grupul dentritic terigen, grupul carbonatic superior, grupul dentritic superior ( B. Paraschiv 1975). Primul ciclu de sedimentare începe in Cambrian având la baza o serie grosiera grezoasa, cuartitica, alcătuită dintr-un strat psamitic la care se adaugă gresii si cuarțite, iar la suprafața gresii din ce in ce mai argiloase si chiar calcare depuse intra-un mediu marin. Apoi urmează o serie de depozite predominant pelitice: argile, argilete, șisturi argiloase, bancuri subțiri de calcare si intercalații de gresii calcaroase si marne. Ciclul dentritic paleozoic se încheie cu o serie grezoasa formata din gresii, cuarțite silicoase – argiloase, argile, argilite si calcare. Al doilea ciclu de sedimentare corespunde unui grup de calcare si dolomite a căror depunere a început in Givetian si a durat pana la sfârșitul Viseanului, având la baza dolomite si calcare organogene, gresii, argile la care se adaugă straturi subțiri de anhidriti. Peste acestea ciclul se încheie cu o formațiune calcaroasa carbonifera. Forajul de la Șoldanu, la 18 km de Oltenița, a permis sa se identifice in mod sigur aici, depozitele carbonifere enumerate dar si calcare compacte. Sedimentarea a fost reluata in Permo – Triasic prin succesiunea a trei mari unități litostratigrafice.



pag 16

Seria inferioara corespunde ca vârstă Permianului, prin natura litologica, stratigraficatie si prin corelația depozitelor. In Triasicul mediu, in Anisian si Ladinian apele marine se instalează in partea centrala a platformei, iar spre sfârșitul Mezotriasicului bazinul se fărâmițează într-o serie de lagune. Regimul sub continental se întâlnește in Triasicul superior, iar la sfârșitul lui, teritoriul de la nord de Dunăre se înalta, devenind uscat. In ciclul Jurasic – Cretacic au loc importante mișcări de ansamblu ale platformei in sensul ca procesul de subsidența îmbracă un facies pelagic. Ciclul Jurasic – Cretacic este reprezentat de calcare uneori organogene, marnocalcare si dolomite. Platforma Moesica evoluează ca uscat aproape tot timpul Paleogenului si Miocenului inferior. In ultimul capitol al evoluției Platformei Moesice, începe cu Tortonianul, când apele inundară, iar in Sarmațian întreg spațiu situat la nord de Dunăre constituie flancul extern al avan fosei Carpaților. Bazinul de sedimentare se menține pana la sfârșitul Pliocenului, iar pe alocuri sub forma lacustra pana in Cuaternar. In holocenul superior depozitele loessoide acoperă terasa joasa si sunt constituite din nisipuri, nisipuri argiloase, pietrișuri de lunca si prafuri argiloase de culoare cenușie – gălbuie. Aceste depozite au o grosime de 6 – 15 m. Aluviunile din baza luncilor sunt alcătuite din nisipuri pietrișuri si bolovănișuri, a căror grosime variază in Lunca Dunării intre 10 m si 13 m, in cele din lunca Argeșului intre 5 m si 10 m. Unitățile de relief Municipiul Oltenița așezat la confluenta Argeșului cu Dunarea, are un relief format din adevarate campuri aluvionare ce se imbina in marele con de dejectie al Argeșului, la iesirea acestuia in Lunca Dunării. Lunca Argeșului este situata in partea de vest a orasului, ce reprezinta si limita dintre Campia Burnazului si Campia Mostistei. Ea se prezinta sub forma unui culoar ce se desfasoara la sud de orașul Budesti, de la confluenta cu Dambovita. Are o prima directie NV – SE, pana la localitatea Curcani, unde se curbeaza si apoi ia o directie N – S. Ea prezinta sectoare alternate de ingustari si largiri, de la 3,5 km in zona Radovanu si Negoiesti pana la 5,5 in zona de varsare. Lunca Argeșului inconjoara circular extremitatea estica a Campiei Burnazului, fata de care se delimiteaza net prin functiile de terasa. Din punct de vedere litologic lunca este constituita din depozite recente, depozite argiloase si nisipoase (holocene), acestea fiind puse in evidenta in urma executarii unor foraje la Mitreni si Oltenița Nord. Aceste depozite sunt rezultate din actiunea de transport si depunere a Argeșului.



pag 17

Altitudinea absoluta a luncii coboara de la 30 m de cat masoara in dreptul satului Crivat si Radovanu, pana la 18 – 19 m la Oltenița. Aspectul morfohidrografic este destul de variat, reprezentat prin numeroase grinduri ce insotesc albia minora ca niste diguri naturale, numeroase meandre si belciuge, foste albii minore. Panta foarte mica implica o acumulare activa in patul albiei, fenomen vizibil in special in aval de confluenta cu Dambovita, materializandu-se printr-o inaltare a patului aluvial, instabilitate a talvegului care migreaza in albie, meandrari, aparitii de praguri si grinduri submerse, ostroave si renii. Albia propriu-zisa a suferit transformari puternice o data cu inceperea construiri Canalului Dunare – Bucuresti. Morfometrie si morfografie Analiza parametrilor cantitativi ai reliefului ofera largi posibilitati de cunoastere a teritoriului in vederea utilizarii lui in agricultura, transporturi, constructii, etc. Orasul Oltenita este cuprins intre 15 m in partea sudica si 30 de metri in partea nord estica. Altitudinea absoluta a zonei este de 34,5m, cat are popina Gumelnita, ce se ridica impunatoare in relieful de lunca si terase, ce au altitudini cuprinse intre 10 m pe malul Dunarii si 25 – 30 m in partea nordica a orasului Oltenita. In concluzie harta hipsometrica pune in evidenta predominarea arealului cu altitudine redusa in aceasta zona, ce este foarte important pentru practicarea agriculturii. Densitatea fragmentarii si adancimea fragmentarii reliefului, caracterul cvasiorizontal al suprafetelor treptelor genetice de relief, lipsa unei retele hidrografice permanente din zona de studiu, explica valorile mici ale densitatii fragmentarii reliefului, tipica zonelor de campie. Mai mult de jumatate din zona orasului Oltenita este cuprinsa intre valorile de 0,50 km/km2 si 2,5 km/km2. Densitatile cu valori cuprinse intre 0,1 si 1 km/km2 se intalnesc de-a lungul retelelor hidrografice temporare, in nordul Oltenitei, ce pun in evidenta fruntile de terasa, afectate de eroziune. Valorile adancimii fragmentarii reliefului sunt la fel de reduse, mai mult de jumatate au valori de 5m/km2, iar valorile cuprinse intre 10 si 15 m/km2 se intalnesc in nordul si nord vestul zonei studiate. Clima Localizarea geografica, in partea de sud a tarii, impreuna cu relieful de lunca constituie unul din factorii importanti care vor trasa nota caracteristica a climatului acestui teritoriu.



pag 18

Particularitatile climatice si topoclimatice ale Dunarii in acest sector se inscriu pe fondul climatului temperat de tranzitie in care penduleaza influente de ariditate din partea estica a teritoriului de studiu. Acest climat se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii reduse, uneori sub forma de averse, ierni foarte geroase, adesea cu viscole puternice si perioade de incalzire frecvente ce duc la discontinuitati in distributia temporara si teritoriala a stratului de zapada. Cercetarile valorilor cantitative si calitative a elementelor climatice si reliefarea particularitatilor specifice climei se bazeaza pe datele rezultate din observatiile efectuate la Statia meteorologica Oltenita.

Factorii genetici ai climei Factorii radiativi includ toate fluxurile de energie radianta care strabat atmosfera, dar pot fi redusi la radiatia solara, deoarece radiatia terestra, radiatia



pag 19

atmosferei si celelalte tipuri de radiatie nu sunt altceva decat energie solara transformata. Radiatia solara directa ca sursa principala de caldura depinde direct de transparenta aerului si de inaltimea Soarelui deasupra orizontului. Valorile maxime ale radiatiei solare directe se inregistreaza in timpul amiezii, cand Soarele se afla la cea mai mare inaltime. Suma medie anuala a radiatiei solare din zona orasului Oltenita are valori cuprinse intre 70-75 kcal/cm2. Pe timpul verii se inregistreaza cele mai ridicate valori de 10-12 kcal/cm2, in timp ce iarna valoarea radiatiei solare directe scade pana la 1 kcal/cm2. Radiatia difuza provine din radiatia reflectata de anumite elemente componente ale atmosferei, intensitatea ei este in functie de opacitatea atmosferei si de culoarea solului. Astfel iarna in zona teritoriului de studiu, datorita opacitatii mari a atmosferei, radiatia difuza este mai mare decat pe timpul verii. De asemenea ea mai creste iarna si datorita stratului de zapada care reflecta intens lumina solara. Radiatia globala provine din suma radiatiilor difuze si solare directe, masurate pe suprafata orizontala. In zona Municipiului Oltenita se inregistreaza valori relativ mari fata de restul tarii, media anuala are valori cuprinse intre 128-135 kcal/cm2 in timp ce media pe tara este de 120 kcal/cm2. Cele mai ridicate sume medii lunare ale radiatiei globale se produc in luna iulie, observandu-se totodata ca sumele zilnice ale radiatiei globale cresc din decembrie pana in iulie. In zona Municipiului Oltenita sumele anuale ale radiatiei reflectate sunt relativ mici, deoarece aici durata statului de zapada este mica fata de zona de munte unde durata stratului de zapada dureaza mult mai mult. Zapada are un albedou foarte ridicat, deci reflecta o mare cantitate de radiatie solara. Factorii dinamici Destul de important in evolutia fenomenelor climatice este rolul jucat de dinamica generala a atmosferei. Pe teritoriul tarii noastre principalele centre barice de actiune ale masei atmosferice sunt reprezentate de ciclonul dinamic al Azorelor, anticiclonul continental siberian, depresiunile barice din Marea Mediterana si cele din nordul Oceanului Atlantic. Acestea genereaza deplasari ale maselor de aer cu frecvente si intensitati diferite, influentand temperatura si mai ales circulatia atmosferica locala. Deplasarile ciclonilor si anticiclonilor pe diferite traiectorii, determina anumite stari de timp in diferite perioade ale anului, cu repercursiuni asupra formelor biofizice.



pag 20

Masele de aer ce afecteaza zona de studiu sunt de directie estica, anticilonul siberian ce aduce aici mase de aer rece ce genereaza iernii reci si geroase, si masele de aer ce vin din directia vestica ce aduc slabe influente submediteraneene, ele generand verii calde si uscate. Factorii antropici Prin activitatile sale, omul a influentat pozitiv sau negativ procesele si fenomenele atmosferice si probabil o va face si pe viitor, desi se trag numeroase semnale de alarma prin care oamenii sunt chematii sa protejeze spatiul in care traiesc, sa nu-i rupa echilibrul, deteriorandu-l . Omul prin actiunea sa a modificat in primul rand suprafata activa, ce are un rol esential in receptarea energiei solare si transformarea ei in energie calorica. Aceasta a determinat modificarea caracteristicilor solului si ale stratului de aer inferior, ce genereaza schimbarea conditiilor climatice locale. Importante suprafete din cadrul Luncii Dunarii au devenit terenuri agricole, deci ele constituie acum suprafete active care influenteaza evolutia proceselor meteorologice locale. Prin crearea unui alt tip de suprafata activa se modifica albedoul acestor zone, parametru care va fii in functie de fazele de vegetatie ale plantelor. El va avea valori mici cand aceste terenuri vor fi descoperite de vegetatie, arate si umezite de precipitatii (primavara si toamna). Lunca Dunarii se incadreaza intr-o zona cu precipitatii destul de reduse din punct de vedere cantitativ. In aceste conditii necesitatea crearii unor sisteme de irigatii a fost vitala, deci modificari ale suprafetei active. Observatiile meteorologice comparative care s-au facut deasupra terenurilor irigate si neirigate au scos in evidenta diferentieri ale proceselor meteorologice locale. In urma irigarii terenurilor se poate observa, ziua scaderea temperaturii aerului cu 4-5sC datorita proceselor de evaporare a apei. Elementele climei Temperatura aerului este unul dintre cei mai importanti parametri climatici. Regimul termic al zonei studiate este rezultatul a trei factori : – asezarea in latitudine a zonei pe paralela de 44s04’24’’ are drept consecinta un regim termic variabil in cursul anului – interferenta centrilor barici, fata de pozitia teritoriului in cadrul unitatii de relief – caracterul relativ omogen al morfologiei teritoriului precum si prezenta unor suprafete impadurite sau a unitatii acvatice, face ca regimul termic sa nu sufere decat influente reduse.



pag 21

In conformitate cu Atlasul national, teritoriul in studiu se afla intre izotermele medii anuale cu valori cuprinse intre 11-12s C, precum si zonarea in trepte a Luncii Dunarii, in partea sa sudica de – 2s, –1 s C , iar in nord intre –3s si –2sC, pentru luna ianuarie. Pentru luna iunie valorile sunt cuprinse intre 23s- 24sC. Temperatura medie multianuala are valori cuprinse intre 11s – 14s C. Media multianuala a lunii ianuarie oscileaza intre 1,8s C si – 4,5s C, iar media multianuala a lunii iulie intre 22,8s si 26,9s C. Amplitudinea termica multianuala este de 25,4s C, valoare ce reflecta caracterul continental al climei, dar in limite mai putin excesive, comparativ cu partea de est a Campiei Romane. Temperatura maxima absoluta inregistrata in anul 1998 a fost de 32,4s C, si s-a inregistrat in luna iulie. In restul lunilor aceasta a oscilat intre 10,2s C in luna ianuarie si 32,4s C in iulie. Temperatura maxima lunara creste din ianuarie pana in iulie cand se inregistreaza un maxim, iar apoi incepe sa scada pana in decembrie. Temperatura minima absoluta inregistrata in anul 1998 a fost de – 12,4 si s-a inregistrat in luna februarie. Temperatura minima lunara in anul 1998 a inregistrat valori negative pe parcursul lunilor: octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie si martie. Durata de stralucire a Soarelui Regimul anual al duratei de stralucire a Soarelui si repartitia sa teritoriala se afla in stransa corelatie cu regimul si distributia nebulozitatii, in special a celei inferioare. Norii superiori si cei mijlocii sunt mai putin dezvoltati pe verticala si din cauza transparentei datorate alcatuirii din particule de gheata, lasa sa treaca o parte din razele Soarelui. In zona de studiu se constata ca in general durata anuala depaseste valoarea de 2000 de ore, valoarea cea mai mare s-a inregistrat in anul 1990 si a fost de 2423,9 ore, iar cea mai mica valoare s-a inregistrat in anul 1991 (1985 de ore). Cele mai multe ore de stralucire a Soarelui se inregistreaza, cum este si normal, in luna iulie circa 300 de ore, iar in lunile mai, iunie, august, septembrie se inregistreaza valori de peste 200 de ore. Deoarece nebulozitatea este ridicata in sezonul rece, durata de stralucire a Soarelui, luand in considerare si momentul astronomic al solstitiului de iarna, este minima in decembrie (59,8 ore) si ianuarie (64,4 ore). Media lunara a duratei de stralucire a Soarelui este de 177,7 ore (date prelevate la Statia meteorologica Oltenita in anul 2000).



pag 22

Precipitatiile atmosferice Pozitia geografica a Romaniei fata de principalii centri barici si caracteristicile reliefului, creaza mari diferentieri in repartitia precipitatiilor atmosferice. Oltenita este asezata intr-o regiune favorabila agriculturii, deci analiza regimului pluviometric se impune de la sine. Pe baza analizei datelor de la Statia meteorologica Oltenita, zona se incadreaza intr-un regim pluviometric anual cu valori ale izohietelor cuprinse intre 500 si 550 mm, mai scazute decat media pe tara care este de 641mm. Regimul precipitatiilor este neuniform, existand mari diferentieri de la un an la altul, de la o luna la alta. Astfel la Oltenita, mediile anuale oscileaza de la 255mm (in anul 1945), 340 mm (in anul 1985) pana la 790 (in anul1991), 849mm (in anul 1966). In mod normal in decursul unui an cele mai multe precipitatii cad in lunile mai, iunie, aproximativ 2/3 din cantitatea anuala. Cele mai putine se inregistreaza in perioada rece a anului, in lunile februarie si martie, fiind cele mai secetoase, deci avand un minim pluviometric. Se distinge astfel o dispozitie anotimpuala specifica climatului temperat continental. Iarna precipitatiile sunt sub forma de zapada, insumand cantitati intre 35 si 60 mm, in timp ce primavara se remarca o crestere a cantitatii de precipitatii, ca urmare fireasca a circulatiei predominant vestice. Vara se inregistreaza o medie de 190 mm si este legata de precipitatiile abundente din luna iunie. Maxima lunara a fost in 1983 cand in luna iulie au cazut 158 mm, iar minima de 0,4 mm in august 1985 sau cum este cazul din anul 1996 cand de la sfarsitul lui iunie pana pe 25 iulie nu a cazut nici o picatura de ploaie. Toamna inregistreaza o medie de 110-120 mm, maxima fiind de 175 mm in octombrie, iar minima in noiembrie 1986 de 1,4 mm. Cantitatea maxima lunara absoluta a fost de 246,3 in 1969, iar minima lunara absoluta de 0,0 mm tot in acel an. Importanta este si cunoasterea cantitatii maxime cazute in 24 de ore, ea reflectand continentalismul regiunii, aceasta a fost de 114 mm, inregistrata la data de 20 august 1946. Vanturile Asezarea geografica a Municipiului Oltenita explica unele aspecte legate de circulatia atmosferica. Aici se interfereaza masele de aer continentale din est si nord-est, predominante iarna care aduc aer rece, uscat si geruri insotite de viscole, cu cele din vest si sud-vest predominante vara, uneori umede alteori uscate si secetoase. Din analiza datelor preluate de la Statia meteorologica Oltenita, rezulta o frecventa mai mare, 27% din sectorul nord-estic. O frecventa relativ ridicata este si cea din sectorul sud-vestic (17%), din nord si vest cu valori de aproximativ 11%.



pag 23

Frecventa calmului este relativ mica (20.1%), lunile cele mai putin calme sunt aprilie si au valori cuprinse intre 25 si 32%, iar lunile cele mai calme sunt septembrie, august si octombrie cu valori cuprinse intre 44 si 48%. Vitezele dominante ale vantului in aceasta zona sunt sub 5 m/s, dar se inregistreaza si cazuri cand viteza poate avea valori cuprinse intre 6-10 m/s. Deci putem concluziona ca in acest areal viteza vantului se incadreaza in limitele caracteristice unitatii de relief, depasindu-se foarte rar pragul de 20m/s, adica o viteza de 72km/h, poate in timpul iernii cand bate Crivatul. Dupa viteza vantului, cel mai puternic vant din zona este vantul de nord-est, Crivatul ce poate atinge viteze mari, urmeaza vanturile de sud-vest si vest, Austrul, cu viteze medii de 4 – 4,5 m/s, acesta fiind bogat in precipitatii. Regimul nesincron de incalzire si racire a suprafetelor de terasa si acvatice din Lunca Dunarii si Argesului duce la dezvoltarea unei circulatii locale diurne a aerului sub forma de brize. Astfel ziua, cand suprafata teraselor se incalzeste foarte mult, in timpul verii se formeaza curenti de convectie termica, dinspre Dunare spre terase, iar noaptea fenomenul se produce invers decat ziua. Baltaretul este un vant local, umed, ce este specific baltilor Dunarii care bate in zona Municipiului Oltenita. Acest vant isi are originea in ciclonii care se formeaza pe Marea Mediterana si Marea Neagra. Bate rar, in special toamna si primavara din sud-est spre nord-vest si este insotit uneori de nori negrii si grosi care produc o ploaie marunta si calda, de scurta durata. Uneori bate si iarna aducand precipitatii sub forma de ploaie, iar alteori bate si vara aducand racoare.



pag 24

Hidrografia Desi in general conditiile de relief si litologice nu sunt prea favorabile procesului de scurgere, totusi aceasta suprafata nu este lipsita de scurgerea de suprafata si nici de existenta retelei hidrografice. Acest element geografic a carui prezenta este destul de vizibila in zona noastra, este intr-o foarte stransa legatura cu celelalte elemente ale cadrului natural si chiar cu o serie de aspecte ale activitatii umane. Cel mai important factor geografic care influenteaza atat apele de suprafata, cat si cele subterane il reprezinta conditiile climatice. Dintre factorii meteo-climatici, un rol important il au precipitatiile, care asigura posibilitatea completarii resurselor de apa, iar evapotranspiratia determina pierderile din bilantul hidrologic. De regimul precipitatiilor este legata si alternanta perioadelor umede cu cele secetoase. Primavara cazand o cantitate mai mare de precipitatii, favorizeaza organizarea scurgerii. Acelasi proces se petrece si vara cand ploua torential, cu tot deficitul de umiditate din sol, o parte din apa cazuta se va scurge la suprafata. Influenta reliefului asupra aspectelor hidrografice are un caracter dublu, fiind vorba de o influenta directa si una indirecta (asupra climei). Inclinarea generala a reliefului elimina si directia generala de scurgere a apelor. Configuratia reliefului influenteaza in mare masura redistribuirea teritoriala a zapezii. In formele negative se observa acumularea si intarzierea maxima a duratei stratului de zapada si scurgerea cea mai intensa in timpul ploilor. Crovurile constituie



pag 25

zone de acumulare a apelor, atunci cand cantitatea de precipitatii este mai mare, fundul lor capata un aspect mlastinos. Vegetatia, mai ales cea arborescenta, contribuie la geneza unor structuri de sol mai afanate, prin aceasta marind permeabilitatea si totodata infiltrarea apei. Radacinile copacilor si a altor plante cu radacini rezistente duc la cresterea rezistentei solului, la eroziune si la inlesnirea precipitatiilor. Micsorarea procesului de scurgere si marirea infiltratiei pot fi cauzate si de vegetatia ierboasa. Solurile au si ele o influenta deosebita in procesul formarii scurgerii, in procesul alimentarii apelor subterane prin infiltratii, jucand un rol de intermediar intre factorii meteorologici si scurgere. In cazul solurilor cu permeabilitate mare, precipitatiile nu asigura mereu aparitia unor valori ridicate ale scurgerii din cauza infiltratiilor rapide. Cernoziomurile au o capacitate ridicata de infiltratii in perioada calda si secetoasa, dar au si o capacitate mare de retinere a apei. Din acest motiv iarna si primavara ele devin slab permeabile, in schimb in perioadele secetoase este nevoie de o cantitate de 5-15 mm de apa pentru saturarea suprafetei lor, necesara aparitiei momentului scurgerii superficiale. Structura geologica exercita o influenta insemnata in special asupra scurgerii si asupra distributiei apelor subterane. Acestea influenteaza atat prin structura geologica si directa a straturilor, cat si prin natura petrografica, dezagregarea si solubilitatea rocilor, loessurile fiind roci permeabile, ele permit infiltrarea cu usurinta a unei cantitati de apa din precipitatii, favorizand cresterea scurgerii subterane in defavoarea celei superficiale. Prin numeroasele actiuni pe care le efectueaza factorul uman poate influenta intr-o masura considerabila asupra aspectelor hidrologice. Prin masuri agrotehnice se produce o reducere evidenta a scurgerii. Reducerea debitelor in timpul verii, ca urmare a folosirii apei din rauri este un fenomen hidrologic destul de frecvent. Construirea de diguri contribuie si ea la transformarea regimului scurgerii. Apele freatice sunt situate la adancimi mari datorita grosimii apreciabile a depozitelor de loess, pietrisuri si nisipuri care ajung pana la 80 de m. S-au identificat mai multe raioane hidrologice cu caracteristici specifice si anume: raionul corespunzator campiei piemontane, raionul corespunzator campiei cu divagare, raionul corespunzator campiei propriu-zisa si raionul corespunzator Luncii Dunarii. Straturile acvifere sunt prezente in depunerile aluvionare ce se formeaza in albiile majore ale apelor curgatoare, constituite din pietrisuri, nisipuri si maluri aduse de ape pe timpul marilor viituri. Ele sunt in legatura directa cu apele raurilor, se



pag 26

influenteaza reciproc si constituie sursele principale ale sistemelor de alimentare cu apa. Acestea sunt deosebit de importante pentru alimentarea cu apa potabila, in conditiile in care exista pericolul poluarii apelor Dunarii, care este sursa principala de apa pentru consum a Municipiului Oltenita. O alta categorie de strate acvifere o reprezinta, in zona Oltenitei, cele de la baza loessului ce au un nivel care variaza in functie de morfologia terenului. In Lunca Dunarii, zona cu drenaj puternic unde grosimea stratelor aluvionare este mare, stratul freatic se gaseste la peste 20 m adancime, ceea ce alaturi de viteza de circulatie a curentului subteran imprima caracteristici hidrochimice specifice apelor de la baza loessului, duritate pronuntata si grad mare de mineralizare. In privinta adancimii apelor freatice, zonele cu hidroizohipse de 1-2 m ocupa cea mai mare parte a sectorului in studiu, exceptie facand zonele mai inalte si grindurile ce sunt cuprinse de hidroizohipsele de 2-5 m. Acestea au o mineralizare mai scazuta fata de cele de mica adancime de 0,471 g/l, deoarece sunt influentate de natura rocii, iar viteza de scurgere catre zona de lunca este mai mare. Calitativ apele sunt potabile, cu o stransa interdependenta cu apele celor doua retele hidrografice ce limiteaza orasul: Arges si Dunarea. Oscilatiile mari sunt intre diferite sezoane climatice, aproximativ 1,5 – 2 m si 0,40 – 0,66 m. Oltenita si imprejurimile ei sunt strabatute de o retea hidrografica marcata de raul Arges si fluviul Dunarea in principal . Argesul intra pe teritoriul judetului Calarasi, judet din care face parte si Municipiul Oltenita, in apropierea orasului Budesti si se varsa in Dunare la sud-vest de Oltenita. In acest sector Argesul se caracterizeaza printr-o vale larga, captusita cu depozite nisipoase ce permit o mare mobilitate a albiei minore. De la intrarea pe teritoriul judetului si pana la varsare, acesta primeste afluenti doar pe partea stanga cum ar fii: Dambovita, Rasa, Luica si Mitreni. Datorita acestui fapt la care se adauga si evapotranspiratia deosebit de mare din timpul verii, adancimea ajunge sa fie foarte mica intre 1 si 2 m, rareori in timpul ploilor de primavara ajungand la 3 m. Cursul principal al Argesului are o albie deosebit de larga intre fruntile primelor terase, captusita cu depozite de nisipuri, pietrisuri si argile in pelicule lenticulare ce-i dadeau pana la regularizarea albiei o mobilitate destul de mare. Eroziunea laterala, sedimentele foarte fine duceau la o schimbare a albiei, cand spre malul drept, cand spre malul stang, formand numeroase ostroave si meandre. Meandrele in aceasta zona poarta numele de potcoave, nume ramas si astazi unui lac ce provine din inchiderea unui cot al Argesului, Lacul Potcoava, aflat in nordul Oltenitei.



pag 27

Factorul determinant al regimului termic al apei Argesului il reprezinta temperatura aerului, existand o corelatie perfecta intre temperatura aerului si cea a apei. Temperatura medie a apei este de 11,5s C, fiind mai ridicata cu 0,36s C decat media multianuala a aerului. Durata medie anuala a perioadei de inghet (curgeri de sloiuri, gheata la mal, sloiuri de gheata), poate aparea in fiecare an in sezonul rece si are o durata medie de 54 de zile, incepand cu sfarsitul lunii decembrie si pana la sfarsitul lunii februarie. Argesul, prin variatiile climatice, prezinta numeroase unde de viitura insotite de devarsari in albia minora, mai ales in partea neindiguita. Pagubele provocate de viiturile raului sunt foarte mari, fiind inundate suprafete de sute de hectare de terenuri arabile, in perioada mai – iunie, cand culturile agricole sunt in plina dezvoltare. Gura de varsare a Argesului in Dunare se afla la 13,5 m fata de nivelul Marii Negre, iar latimea variaza intre 60 m si 210 m. Debitul maxim absolut s-a inregistrat in anul 1975 si a fost de 1650 m3/s, iar debitul minim a fost de 1,10 m3/s in anul 1964. Debitul mediu solid multianual este de 134 kg/s, iar cea mai mare parte din aluviunile carate de rau sunt in suspensie. Din analiza regimului hidrochimic al apelor Argesului se constata mari cantitati de impuritati chimice provenind in cea mai mare parte din apele preluate ale Dambovitei. Din aceasta cauza la care se adauga si cantitatile mari de pesticide si ingrasaminte duc la imposibilitatea utilizarii apelor Argesului pentru alimentatie si nici chiar pentru irigatii. Colectorul Argesului este Dunarea, fluviu de mare importanta pentru tara noastra, ce uda orasul Oltenita in partea de sud, cu o albie larga ce ajunge la confluenta cu raul Arges la 800 de m latime. Dunarea este al doilea fluviu ca marime din Europa, izvoraste din Muntii Padurea Neagra, culege apele din Alpi si Carpatii si este navigabila de la primul sau afluent alpin Iller. In drumul sau in lungime de 2857 km, spre varsarea in Marea Neagra, Dunarea uda 4 capitale si 10 tari, primeste numerosi afluenti si are un bazin hidrografic ce masoara 817.000 km2. In zona studiata, la Oltenita, Dunarea dupa un cot larg, intalneste marginea podisului prebalcanic, iar valea se ingusteaza, se adanceste si curge repede realizand un vad de trecere si posibilitatea amplasarii portului pentru marfuri si construirea santierului naval. Latimea albiei este aproximativ de 750 m in dreptul statiei C.F.R., din port si aproximativ 800 de m il locul de confluenta cu Argesul. Viteza curentului de apa variaza in medie intre 4,5 km/h si 6,2 km/h, iar panta de scurgere este in acest sector de 4 cm/km. Debitul mediu multianual este de 5950 m3/s, variind intre un maxim de 15900 m3/s si un minim de 1450 m3/s.



pag 28

Din gradatia pe scara hidrometrica rezulta ca nivelul Dunarii, la Oltenita se afla la 10,010 m deasupra nivelului marii. Nivelul maxim inregistrat a fost in anul 1942 de +829 cm iar nivelul minim de –110 cm inregistrat in anul 1942. Nivelele minime incep din luna august, iar minimul se inregistreaza in luna noiembrie (132,3 cm). Debite maxime ale Dunarii au fost inregistrate in 1970, cand Dunarea a atins valoarea de 14640 m3/s, iar in iunie 1987 un debit maxim de 15900 m3/s. Debitul minim a fost inregistrat in 1924 si a fost de doar 145 m3/s In ceea ce priveste scurgerea solida se poate spune ca materialul aluvionar se clasifica dupa modul in care este transportat, in aluviuni in suspensie si aluviuni tarate, acestea constituind principalele categorii care intereseaza in calculele practice. Una dintre cele mai de seama particularitati ale scurgerii de aluviuni o constituie marea variabilitate de-a lungul fluviului. Pe unele portiuni se pot produce cresteri ale debitelor solide in suspensie, provenite din erodarea patului albiei, dar aluviunile se depun in alte sectoare. Debitul solid multianual este de 1720 kg/s, respectiv 54,2 mil. t/an, cu o concentratie medie de 286 g/m3. O comparatie facuta intre valorile debitelor multianuale de apa si cele de aluviuni rezulta ca la Oltenita, la o crestere de 9% a debitului de apa exista o crestere de 37% a debitului de aluviuni. Din datele referitoare la chimismul apelor Dunarii reiese o mineralizare cuprinsa intre 200 – 500 mg/l, cea mai mare pondere avand ioni de calciu si bicarbonici. Acidul bicarbonic reprezinta 0,582% din mineralizarea totala fiind urmat de ionii de calciu, (0,144%), de SO4 (0,081%), de Na+ K (0,07%), de Cl (0,073%) si de Mg (0,048%). Temperatura apei urmeaza temperatura aerului, depasind-o pe aceasta in lunile septembrie – ianuarie, si fiind mai mica decat aceasta din februarie pana in august. Datorita acumularii treptate de caldura pe timpul zilei, se inregistreaza o crestere continua a temperaturii apei care atinge valori maxime intre orele 1800 – 1900, dupa care cedeaza treptat din caldura acumulata in contact cu aerul mai rece din timpul noptii atingand valori minime in cursul diminetii, intre orele 800 – 900. Fenomenele de inghet apar rar pe Dunare, atunci cand iernile sunt foarte geroase. In cazul in care temperatura aerului se mentine 3 – 5 zile cu valori sub 00 C, apar la suprafata apei pojghite subtiri de gheata care se transforma apoi in sloiuri de gheata . Daca gerul se mentine, sloiurile se unesc in mase compacte de gheata, care cuprind la un moment dat toata latimea fluviului, la inceput in locurile inguste ale



pag 29

albiei, apoi in zonele de amonte, pana cand podul de gheata apare pe mari sectoare ale fluviului. Podul de gheata apare de obicei in prima decada a lunii ianuarie pana spre sfarsitul lunii februarie, cum s-a intamplat in anul 1996, cand a fost o iarna foarte geroasa. Fenomenele de curgere ale sloiurilor se inregistreaza in 80% din ierni si au o durata de 35 pana la 40 de zile. Podul de gheata se inregistreaza doar in 50% din ierni si tine intre 5 zile si maxim 30 de zile. Datorita precipitatiilor bogate, aportului de apa de la ceilalti afluenti ai Dunarii si din cauza topirii zapezilor, au loc inundatii. Pentru prevenirea acestor inundatii s-au facut lucrari de amenajare si de construire de diguri ce protejaza lunca desecata si folosita pentru culturile agricole dar si localitatile, cum este cazul Oltenitei, ce sunt situate pe malurile Dunarii. La Oltenita au avut loc numeroase inundatii prin revarsarea Dunarii, dar si a Argesului, incepand din anul 1507, apoi in anii 1774, 1786, 1864, 1876, 1877, 1932, 1942, 1970, 1975. Cea mai devastatoare inundatie a fost cea din 1932, ce s-a suprapus crizei economice, cand oamenii au avut de suferit foarte mult. ,,Peste mizeria in care se zbate populatia saraca, de la orase si sate, a venit sa cresteze adanc o alta pacoste, blestemul apelor “, scria Alexandru Sahia in ,,Veac Nou” in aprilie 1932. George Valsan a facut un calcul pe o perioada de 30 de ani si a constatat o fluctuatie anuala a apelor Dunarii, la Oltenita de 5,71 m, in conditiile in care o crestere de peste 6 m duce la inundarea orasului. In anul 1942 o mare inundatie a provocat pagube tuturor oraselor de pe Dunare, Oltenita ajungand atunci jumatate sub ape, in special datorita escaladarii digului de apele Argesului in zona sudica a localitatii. Cu mult timp in urma, peste Arges, intre Oltenita si localitatea Chirnogi, exista un ,, pod statator’’ din lemn. Podul actual a inceput sa fie construit intre anii 1912 – 1913, realizandu-se picioarele principale din beton de catre inginerul H. Cove. In 1929, inginerii Pompiliu si Musat au instalat piesele metalice realizate la Arad si au facut ca podul peste Arges sa fie practicabil. De atunci si pana in prezent acest pod a suferit unele reamenajari si consolidari pentru a putea fii folosit fara nici un risc de surpare. Acesta este singurul pod pe piloni din beton de peste Arges din judetul Calarasi, restul podurilor peste Arges din perimetrul judetului, fiind construite din burlane de beton, fixate cu pamant, de exemplul podul intre orasul Budesti si satul Crivat care sa darmat la inundatia din august 2005(fig.18) si a fost construit dupa scurta vreme tot din burlane.



pag 30

Orasul Oltenita a fost construit initial pe partea cea mai inalta a luncii Dunare - Arges, dar in timp s-a extins treptat spre sud, apropiindu-se de fluviu si spre vest apropiindu-se de Arges, ceea ce a determinat inca din 1962 inceperea constructiilor de indiguire a malurilor, care a durat pana in 1981, pentru a apara zona de inundatii. In prezent sistemul hidro-ameliorativ Oltenita cuprinde o zona indiguita de peste 40.000 de hectare.

Vegetatia Analizand datele de pana acum, asezarea Municipiului Oltenita in Lunca Dunarii si a Argesului, la confluenta celor doua vai, inchisa intre inaltimile Campiei Romane la nord (45 m) si dealurile Turtucaiei la sud, climatul temperat continental, inconjurat de paduri, ce duc la indulcirea climei, dau o flora tipica. Astfel, liliacul si ciresii ,,acoperindu-se cu neaua de flori a scurtei primaveri, cu zece zile mai devreme decat Campia Baraganului si dealurile, ne spun ca zilele calde sosesc la Oltenita mai devreme cu doua saptamani decat pe campie sau coline” (dupa Al. Marculescu, 1932). Biotopurile intalnite in zona In prezent plantele din flora spontana si-au restrans foarte mult arealul, persistand sub forma unor areale de dimensiuni foarte mici, pe fruntile de terasa necultivate. Daca plecam de la ideea ca relieful Oltenitei este oarecum uniform, cel de lunca, biotopul caracteristic este cel de lunca. Biotopul de lunca este tipic zonei studiate, iar in cadrul sau distingem mai multe biotopuri caracteristice cum sunt:



pag 31

Biotopul apelor curgatoare, cuprinde plantele iubitoare de umezeala, cum ar fii: coada calului (Equisetum maximum), podbalul (Tussilago farfara), salcia (Salix reticulata), rachitele (Latix fragila), sageata apelor (Sagittaria sagitiforia),plopul alb (Populus alba). Biotopul padurii de lunca, cuprinde arbori de esenta moale, de-a lungul Argesului, si a Dunarii, pe suprafete inguste, numite zavoaie. Ca vegetatie pioniera ce se instaleaza pe terenuri noi, neacoperite de vegetatie, care poate merge de la simple aglomerari de plante pana la structura obisnuita de padure, cu straturi multiple bine individualizate. Zavoaiele din Lunca Dunarii sunt formate din urmatoarele specii arborescente: salcia (Salix alba) salcia plesnitoare (Salix fagiles), plopul negru (Populus nigra), plopul alb (Populus alba). Biotopul baltilor si suprafetelor lacustre, cuprinde specii hidrofile cum ar fii: matasea broastei (Spyroaira), lintita (Lemna minor), otratelul de balta (Urticularia vulgaris), piciorul cocosului de balta (Ranunculus aquatilis), broscarita (Potamogeton natans), papura (Typha augustifolia), stuful (Phraqmitis communis), stanjeneii galbeni (Iris pseudocirus), sageata apelor (Sagitaria sagittifolia), izma broastei (Mentha aquatica), rogozul (Carex gracilis), trestie (Phragmites communis). Biotopul grindurilor, cu mai putina umezeala, putin raspandite, cu plante ierbacee mici: trifoi (Trifolium repens), firuta de faneata (Poa pratenis), mohor (Letaria viridis), cosorul (Agrostis alba) Lunca, si mai ales lunca Argesului, a fost supusa unor importante modificari antropice prin transformarea unor terenuri in terenuri cultivate sau prin constructiile hidrotehnice de mare amploare. Biotopul speciilor lemnoase, destul de slab raspandit in aceasta zona, insa, intalnim aici specii de: stejar (Quercus rubus), stejarul pufos (Quercus Pubescens), artarul (Pinus Ebgrifolia ), salcami (Robinia pseudacacia), plopul alb (Populus alba) si plopul negru (Populus nigra). Tot in vegetatia lemnoasa se incadreaza si subarbustii: porumbarul (Prunus Spinosa ), trandafirul pitic (Rosa austriaca), macesul ( Rosa Canina ), rugul si murul (Rubus idaeus), ce au o extindere mai mare in timpul verii pe terenurile recoltate unde formeaza tufisuri taratoare. Fauna Exista o stransa legatura intre fauna si mediul de viata. Din acest punct de vedere, distingem in zona studiata, un mediu de viata terestru si un mediu de viata acvatic. De asemenea o legatura stransa, exista intre fauna si relief, clima, ape, iar din acest punct de vedere distingem o fauna tipica regiunii est–Europene. In functie de biotopurile amintite in capitolul anterior, distingem urmatoarele biocenoze: biocenoza de lunca si acvatica, biocenoza de camp si biocenoza padurilor.



pag 32

Spre deosebire de biotopurile floristice, a caror existenta depinde de o serie de conditii climatice, antropice, iar raspandirea lor este limitata, elementele faunistice se pot deplasa dintr-un loc in altul, in cautarea hranei. Un numar mare de indivizi traiesc pe malul Argesului si al Dunarii, specii care se hranesc fie din apa, fie de pe mal, alcatuind cea mai reprezentativa biocenoza, cea de lunca. Biocenoza de lunca se intalneste pe un spatiu relativ restrans, in care se concentreaza un mozaic faunistic, dar in special avifauna. Avifauna este formata, aici din numeroase specii cum ar fii: rata salbatica mare (Anas plattyrhynchos), rata cu ciuf (Netta rufins), gasca de vara (Anser anser), lisita (Fulica atra), pescarusul (Larus ridibundus), gainusa de balta (Gallina chloropus), garlita (Anser albifrons). Pe langa avifauna mai gasim unele specii de: animale de apa cum sunt: nurca (Mustela lutreola),vidra (Lutra vulgaris) si bizamii (Ondatra zibethica), specii de reptile si amfibieni ce populeaza zonele limitrofe baltilor si lacurilor: broasca testoasa de balta ( Emys orbicularis), sarpele de apa (Natrix tesselata), broasca de lac ( Rana lessonae) si buhoiul de balta (Bambina bambina). Tot in cadrul biocenozei acvatice o importanta deosebita o reprezinta ihtiofauna formata din numeroase specii cum ar fii: crapul (Cyprinus carpio), platica (Abranis brana), caracuda (Carassius carassius), somn (Silurus glanis), sabitei (Pelecus cultratus), salau (Luciopera luciopera), stiuca (Esox lucius), iar dintre pestii migratorii doar cega (Acipenser ruthemus) si morunul (Huso huso) sunt intalniti in zona in ultima perioada. Biocenoza campului, cuprinde un numar variat de specii, chiar daca nu in numar mare de indivizi. In zonele cu stufaris traiesc: mistretul (Sus scrofa), viezurele (Melis melis), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele de camp (Lepus europaeus), dihorul (Puturius puturius), mamifere cu interes cinegetic dar care isi reduc de la an la an numarul de indivizi. Zona a fost populata cu cerbul lopatar (Dama dama), care s-a adaptat foarte bine la conditiile climatice de aici, acesta este ocrotit de lege fiind pe cale de disparitie. Dintre mamiferele caracteristice stepei sunt rozatoarele: popandaul (Citellus citellus), harciogul (Cricetus cricetus), orbetele (Spalax leucodon) si soarecele de camp (Apodemus agrarius). Reptilele sunt reprezentate aici prin specii de serpi (Elaphe quatorlincata) si soparla de camp (Lacerta taurica). Insectele sunt bine reprezentate in aceasta zona, aici intalnim numeroase exemplare, cum ar fii: greierul (Grillus desertus), lacusta (Locusta migratoria),



pag 33

carabusul cerealelor (Anisopha austriaca) si unele s-au inmultit foarte mult, din cauza conditiilor climatice din zona, tantarii si mustele. Pasarile reprezentative pentru aceasta zona sunt potarnichea (Predix predix), prepelita (Coturnix coturnix), ciocarlia de camp (Melanocorypha calondra). Daca numarul speciilor ce alcatuiau flora si fauna acestor locuri a scazut de la an la an, daca unele au disparut si altele s-au inmultit, de-a lungul timpului este in functie numai de activitatea umana. Dezvoltarea continua a orasului, extinderea lui in teritoriu, prin amplasarea in afara perimetrului orasului a unor obiective industriale, toate au participat la modificarea florei si faunei spontane. Pe langa acestea mai sunt si alte cauze cum ar fii: nevoile tot mai mari de terenuri agricole, pescuitul si vanatul in exces (braconajul), ce au dus la disparitia unor specii floristice si faunistice. Solurile Solurile aluviale, tipic zonei aflate in studiu cuprinde soluri aflate in stadiu incipient de solificare a depozitelor aluviale sau aluvio-proluviale. Ele ocupa grindurile sau suprafetele plane, rar inundabile, si mai rar aluvionate, din cuprinsul luncii. Indiguirea totala a Dunarii a permis ca aceste soluri sa evolueze in directia solurilor cernozimoide. Se cunosc trei stadii de evolutie a solurilor aluvionare de lunca: primul stadiu de evolutie include aluviuni recente, aflate in primele faze de solificare, prezente pe grindurile mai inalte din apropierea albiei (aluviuni stratificate, soluri aluviale stratificate); in al doilea stadiu de evolutie sunt incluse solurile aluviale intelenite, cu structura granulara, raspandite in zona centrala a luncii: soluri aluviale intelenite cu textura grea in partile plane, soluri aluviale cu textura usoara, in partile mai inalte, unde nivelul apei freatice este la 2 m adancime; al treilea stadiu de evolutie face tranzitia spre solurile zonale in care sunt cuprinse solurile zonale aluviale, cernoziomice pe terenurile mai inalte, neinundabile ale luncii. Caracteristicile solurilor aluviale pot fi concluzionate astfel: textura mijlocie si grea, un orizont superior de 20 – 35 cm grosime, culoare brun – galbui inchis, structura grauntoasa si instabila. Suborizontul superior este un orizont de tranzitie de 10 – 20 cm grosime, el se rupe in bulgari si agregate neprevazute. Continutul de humus al solurilor aluviale depinde de textura si este in general cuprins intre 1,3% si 7%, iar cele argiloase sunt mai bogate in humus. Continutul de azot este cuprins intre 0,07% si 0,33%, iar reactia solului este alcalina cu un pH cuprins intre 7,8 si 8,3. Cernoziomurile levigate se dezvolta in zonele unde se gasesc anumite conditii climatice, cum ar fii: precipitatii relativ slabe 450 – 550 mm, contraste termice



pag 34

mari intre iarna si vara (amplitudinea 25s C) si evapotranspiratie accentuata. Roca ,,mama” a cernoziomurilor levigate este constituita din loess sau depozite loessoide, argile sau nisipuri. Cele formate pe loessuri au o buna permeabilitate si un bogat continut de humus (2,8% – 4,8%), iar cele formate pe nisipuri mai putin bogate in humus (sub 2,4%) si slab structurate. Cele formate pe argile, cunoscute si sub numele de cernoziomuri levigate zlotoase, apar in zonele de divalgare si sunt nestructurate. In general, profilul cernoziomurilor levigare este de tip A – AB – B – C – D. Orizontul A este gros de 40 – 50 cm, negru sau brun, cu structura grauntoasa. Spre deosebire de cernoziomurile propriu-zise cele levigate au si orizontul B bine dezvoltat, de culoare brun – cenusie, acestea avand o structura uniforma pana la prizmatica. Orizontul C prezinta pete, vinisoare si concretiuni de CaCO3. Lacovistile sunt soluri din clasa hidromorfe, ce s-au format si evoluat in conditii de exces de umiditate. Excesul de umiditate poate fi freatic sau pluvial, eventual mixt. Ele se intalnesc pe interfluvii, terase, cat si in lunci, cum este cazul zonei de lunca in care se afla teritoriul in studiu, unde apa freatica se gaseste la adancime mica, intre 1 – 2 m. Lacovistile au un potential de fertilizare ridicat, insa acesta nu poate fi valorificat din cauza excesului de umiditate. Pentru a putea deveni fertil se impune eliminarea excesului de apa si lucrarea energica si adanca a solului. Acestea sunt de obicei sunt acoperite cu fanete si pasuni. Protosolurile aluviale (aluviunile), sunt fertile in functie de textura pe care au, daca au o textura fina, cum este cazul celor din zona Municipiului Oltenita, acestea sunt mult mai fertile decat cele cu textura grosiera. Pentru valorificarea lor se impune o serie de masuri, printre care cele mai urgente sunt: de indiguire, imbunatatirea regimului aerohidric, amenajarea la irigat, eventual lucrari de drenaj, aplicarea de ingrasaminte organice si minerale. Acestea pot fi cultivate cu un sortiment foarte larg de culturi: porumb, grau, sfecla de zahar, orez, cartofi, plante de nutret si legume. Solurile aluviale se caracterizeaza printr-un grad inalt de fertilitate, datorita atat continutului de substante nutritive, cat si de regimul lor hidric.



pag 35



pag 36

Capitolul II Oltenița in cifre. Realități statistice

Statistica este știința care, folosind calculul probabilităților, studiază

fenomenele din punct de vedere cantitativ. Statistica este un domeniu științific prin

intermediul căruia se studiază fenomene folosind un set de caracteristici a căror

trăsătură principală este variabilitatea. Prin studiu se înțelege culegerea, gruparea,

analiza și interpretarea datelor precum și stabilirea unor predicții privind evoluția

viitoare a acestora.

Studiul se realizează asupra unor colecții de observații efectuate asupra

unor entități de aceeași natură denumite unități statistice. Observațiile asupra

entităților se pot realiza după una sau mai multe caracteristici variabile.

Statistica este folosită în diferite domenii cum ar fi: economic, industrial,

învățământ, administrare a unităților administrative teritoriale, medical, farmaceutic

etc. Plecându-se de la certitudinea că nu există două ființe umane riguros identice și

ţinându-se cont de această variabilitate, un parametru biologic pentru a fi cunoscut cu

o anumită precizie trebuie evaluat pe baza unei mulțimi de măsurători și observații.

Ramura statisticii care se ocupă cu studiul detaliat și sintetic al mulțimilor de

observații referitoare la entități umane se numește biostatistică.

Statistica descriptivă este ramura statisticii care se ocupă cu culegerea,

înregistrarea și analiza datelor în vederea determinării unor caracteristici numerice

sintetice ale acestora.

Statistica descriptivă se ocupă doar cu analiza unei mulțimi date de entități fără

a trage concluzii asupra unei mulțimi mai mari ce include mulțimea dată.

În practică, în general, studiile se realizează pe un număr restrâns de entități dar

concluziile se doresc a fi aplicate pentru întreaga populație de entități.

Exemplu studiu:



pag 37

- testarea unui medicament se face pe un număr redus de voluntari, rezultatele

trebuie aplicate pentru o populație întreagă.

Statistica inductivă este ramura statisticii ce stabilește concluzii despre o

populație plecând de la un studiu efectuat asupra unei pârți a populației. Odată cu

dezvoltarea calculatoarelor și aplicațiilor în domeniul statisticii, cercetătorul din

domeniul consultantei predictive este absolvit de efectuarea calculelor laborioase, dar

trebuie să cunoască și să înțeleagă setul de principii de bază ale dezvoltării teritoriale și

să fie capabil să interpreteze rezultatele obținute.

Am spus mai devreme că statistica este o metodă științifică, un instrument de

fapt al metodei științifice. Derularea unei cercetări presupune mai multe etape. Le

vom enumera în continuare, pentru a putea evidenția unde și cum intervine statistica

în acest demers:

1) specificarea temei cercetării și formularea obiectivelor;

2) prezentarea fundamentării teoretice a cercetării;

3) operaționalizarea conceptelor, definirea variabilelor;

4) (dacă este cazul) formularea ipotezelor;

5) elaborarea planului (design-ului, modelului) de cercetare;



pag 38

6) definirea populației cercetării și constituirea eșantionului, folosind tehnici specifice

de eșantionare. Metodele de tip statistic intervin în acest punct ajutând la alcătuirea

de eșantioane reprezentative;

7) construirea / selectarea instrumentului de culegere a datelor. Există mai multe

metode de culegere a datelor – metoda observației, metoda experimentului, studiul

documentelor, metoda anchetei sociologice etc. Pe lângă metoda propriu-zisă, mai

contează și tehnica de culegere a datelor: ancheta, de exemplu, se poate aplica

folosind tehnica interviului sau tehnica chestionarului. Dacă folosim tehnica

chestionarului, mai ne rămâne să alegem modalitatea sau procedeul de aplicare

(hetero-administrare sau autoadministrare) și, desigur, instrumentul de investigare

(lista propriu-zisă de întrebări sau itemi ai chestionarului – iar dacă foloseam alte

metode sau tehnici, grila de interviu, grila de observație etc.).În această etapă

statistica intervine în mai multe feluri. În primul rând, dacă este vorba despre un

chestionar sociologic, acesta se pretestează – adică, preliminar folosirii sale în

cercetarea propriu-zisă, se aplică pe un număr mic de persoane pentru a i se evalua

calitatea. Analiza statistică ne ajută să identificăm întrebările greșit formulate și să

facem modificările de rigoare. Calitatea chestionarelor psihologice se „testează” și ea,

prin metode precum analiza de frecvente sau analiza de itemi.

8) culegerea datelor empirice (măsurarea). Rezultatul acestei etape îl reprezintă datele

brute – neorganizate, nesistematizate;

9) prelucrarea datelor brute cu metode statistice, folosind procedee descriptive și,

ulterior, realizând inferențe asupra acestora; se obține astfel informație statistică

relevantă. Procedeele de analiză a datelor se diferențiază în funcție de modelul

cercetării; de exemplu, anumite proceduri sunt adecvate studiilor experimentale, dar

nu și celor observaționale, după cum anumite proceduri presupun un design

transversal sau cros-secțional (care implică măsurători realizate „aici și acum”), pe

când altele presupun un design longitudinal (care implică urmărirea în timp a

desfășurării unor evenimente) – acesta din urmă putând fi de tip retrospectiv sau de

tip prospectiv;

10) analiza rezultatelor obținute și formularea de concluzii, cu adoptarea ulterioară de

decizii asupra fenomenelor reale. Deși datele sunt de multe ori cantitative (de

exemplu, rata infracționalității), concluziile (și implicit deciziile) sunt întotdeauna

calitative (de exemplu, dacă se concluzionează că rata infracționalității a crescut,

decizia va fi că trebuie intervenit pentru reducerea criminalității, prin implementarea

de politici sociale și penale).



pag 39

După cum se poate observa, statistica se află în foarte strânsă legătură cu

metodologia cercetării. Oricât de sofisticate ar fi procedeele statistice pe care noi le

folosim, ele nu înseamnă nimic dacă nu sunt adecvate datelor, sau dacă datele sunt de

proastă calitate (în sensul că nu sunt concordante cu realitatea), sau dacă design-ul

cercetării nu este potrivit pentru atingerea obiectivelor studiului.

Să luăm și un exemplu. Să spunem că ne interesează a caracteriza populația

persoanelor care lucrează ca asistenți sociali în instituțiile de profil din județul Călărași.

Caracterizarea dorim să o facem atât sub aspect socio-demografic, cât și sub aspectul

unor caracteristici psihologice. Stabilim ca variabile pe care dorim să le măsurăm

efectiv următoarele: vârstă; sex; nivel de studii; tipul de instituție unde lucrează (spital,

centru de plasament etc.); numărul de ani de activitate în domeniu; mărimea

salariului; gradul de satisfacție în muncă. Pentru a simplifica exemplul, vom presupune

că ne interesează doar o descriere a populației vizate. Populația cercetării o reprezintă

toate persoanele care lucrează ca asistenți sociali în județul Călărași, la momentul

realizării studiului. Vom constitui un eșantion de asistenți sociali, selectându-i pe

aceștia din cadrul instituțiilor la care avem acces mai ușor (de exemplu, instituții cu

care Universitatea are încheiat contract de colaborare și care primesc studenții pentru

realizarea practicii de specialitate).

Alegem metoda chestionarului pentru a culege datele care ne interesează.

Dintre caracteristicile vizate, una singură pune probleme de operaționalizare: gradul

de satisfacție în muncă. Să spunem că vom exprima această caracteristică în forma

unui scor numeric obținut la un test de măsurare a satisfacției în muncă.

După culegerea efectivă a datelor le vom organiza pe acestea în forma unei

baze de date electronice. Apoi urmează prelucrarea lor statistică, folosind proceduri de

tipul analizei de frecvente (pentru variabila „sex”) sau calculării mediei (pentru

variabila „vechime în muncă”). Datele le vom transforma astfel în informații statistice.

La final am putea formula o serie de concluzii, cum ar fi faptul că majoritatea

persoanelor angajate în domeniu sunt femei tinere. Când formulăm concluziile cu

privire la populație, în condițiile în care noi am studiat doar un eșantion, ne vom folosi

întotdeauna de un calcul asupra probabilităților, garantând rezultatele cu o anumită

certitudine. În funcție și de ceea ce măsurăm efectiv, concluziile pe care noi le

formulăm ar putea implica și relații sau asocieri între variabile: de exemplu, am putea

găsi că asistenții sociali tind să fie satisfăcuți de munca lor, deși salariul nu este unul

mare – ceea ce ar implica faptul că sunt motivați de alte lucruri (cum ar fi relațiile bune

cu colegii de muncă sau faptul că, prin activitatea lor, au posibilitatea de a-i ajuta pe

alții).



pag 40

Despre analiza statistica Romania – Județul Călărași – Municipiul Oltenița

România este situată în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale),

la nord de Peninsula Balcanică, la jumătatea distanței dintre Coasta Atlanticului și

Munții Ural, în interiorul și exteriorul arcului Munților Carpați, pe cursul inferior al

Dunării (1075 km) și cu ieșire la Marea Neagră.

Ieșirea la mare înlesnește legăturile cu tarile din bazinul Mării Negre, bazinul

Mării Mediterane și, prin intermediul acesteia, cu restul lumii.

Litoralul românesc al Mării Negre se desfășoară pe 245 km, între gârla Musura

(granița cu Ucraina) și localitatea Vama Veche (granița cu Bulgaria). De altfel, paralela

45°N cu meridianul 25°E se intersectează în apropiere de centrul geometric al țării, la

100 km N-V de capital țării, București.

Începând cu ediția 2017, suprafața României (238397 km2), a județelor și

unităților administrativ-teritoriale este actualizată de către Agenția Națională de

Cadastru și Publicitate Imobiliară, pe baza Planului Topografic de Referință al României

în format digital (TopRo5), corespunzător scării 1:5.000, în conformitate cu prevederile

Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, cu modificările și completările

ulterioare.

Teritoriul României este împărțit din punct de vedere administrativ în: sate,

comune, orașe, municipii și județe.



pag 41

Satul este cea mai mică unitate teritorială, având caracteristicile așezărilor de tip

rural.

Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală

unită prin comunitate de interese și tradiții, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate

(din care unul este reședință de comună).

Orașul reprezintă o concentrare umană cu o funcție administrativă și un mod de

viață specific ariilor urbane și o structură profesională a populației în care predomină

cea ocupată în ramurile neagricole.

Municipiul este un oraș cu un rol economic, social, politic și cultural însemnat

având, de regulă, funcție administrativă.

Județul reprezintă unitatea administrativ-teritorială tradițională în România,

alcătuită din orașe și comune, în funcție de condițiile geografice, economice, social-

politice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației.

Teritoriul României este organizat în 42 de județe (inclusiv municipiul București).

Ca unități teritoriale (non-administrative) au fost create opt regiuni de

dezvoltare, constituite prin reuniunea mai multor județe. Au fost create patru

macroregiuni, care nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate

juridică; sunt constituite pentru a asigura colectarea, elaborarea și difuzarea

statisticilor regionale armonizate la nivelul Uniunii Europene.



pag 42



pag 43



pag 44

Populația rezidenta a județului Călărași comparație cu nivelul național

Populatie Romania

103500001040000010450000105000001055000010600000

20162017

20182019

2016 2017 2018 2019

Populatie Romania 10586210 10521118 10481512 10454358

Populatie Romania -populatie mediul urban

Populatie Romania



pag 45

Din analiza statistica se poate remarca faptul ca, urmând curba descreșterii

populației naționale, si județul Călărași este pe o panta descrescătoare a populației

urbane in ultimii 4 ani de zile. Procesul se va menține si in perioadele următoare

(tendință pe următorii 10 ani).



pag 46

Si populația din mediul rural scade potrivit datelor statistice, atât la nivel

național cat si la nivelul județului Călărași. Daca in zona urban scăderea nu este rapida,

scăderea populației din mediul rural pare a se accelera cu efecte rapida asupra

economiei județene.

Scăderea populației totala a județului Călărași se reflecta cu rapiditate in

Rata de ocupare a resurselor de munca după cu se poate observa:

Densitatea populației în teritoriul administrativ al municipiului Oltenița este

de 260,17 loc/Km2 (calculată pe baza suprafeței de 10348 ha) densitate superioara

mediei pe țară.

Din punct de vedere istoric, județul Călărași intra pe o panta descendenta

după o creștere susținută, analizata statistic in ultimii 63 de ani. Astfel, situația

județeana care se reflecta si la nivelul municipiului Oltenița se prezinta astfel:



pag 47

Oltenița 2020

Conform ultimelor date statistice înregistrate de INSSE populația

municipiului Oltenița este de 24.822 de persoane. Dintre acestea:

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Populatia judetului Calarasi - orase Populatia judetului Calarasi - comune

0

5000

10000

15000

20000

25000

Ambele sexe Barbati Femei

Populatie 24822 11906 12916

Casatorit(a) 12520 6172 6348

Necasatorit(a) 8826 4909 3922

Vaduv(a) 2343 388 1955

Divortat(a) 1130 439 691

Nu raspund 3 3 0

Uniune consensuala 992 496 496

Populatie Oltenita - stare civila

Populatie Casatorit(a) Necasatorit(a) Vaduv(a)

Divortat(a) Nu raspund Uniune consensuala



pag 48

Structura etnica a municipiului Oltenița este dominate de către populația de

etnie romana, urmata de etnicii rromi după cum urmează:

JUDETUL MUNICIPII SI ORASE

COMUNE

POPULATIA

STABILA

TOTAL

Romani

Maghiari

Romi

Turci

Ruși- Lipove

ni

Macedoneni

Alta etni

e

Nu declar

a

MUNICIPIUL OLTENITA 24822 21025 7

1398 78 4 10 12 2278

POPULATIA STABILA PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA - MUNICIPIUL OLTENITA

JUDEȚUL SEXE Ambele sexe Masculin Feminin

POPULATIA STABILA TOTAL 24822 11906 12916

G R

U P

A

D E

V

Â R

S T

Ă

Sub 5 ani 1248 659 589

5 – 9 ani 1114 561 553

10 – 14 ani 1121 571 550

15 – 19 ani 1112 591 521

20 – 24 ani 1607 824 783

25 – 29 ani 1669 873 796

30 – 34 ani 1751 895 856

35 – 39 ani 1808 888 920

40 – 44 ani 2415 1199 1216

45 – 49 ani 1466 676 790

50 – 54 ani 1893 908 985

55 – 59 ani 2163 983 1180

60 – 64 ani 1861 833 1028

65 – 69 ani 1039 471 568

70 – 74 ani 1087 468 619

75 – 79 ani 776 283 493

80 – 84 ani 446 150 296

85 ani și peste 246 73 173



pag 49

Din punct de vedere religios, 99,23% din locuitori s-au declarat crestin-ortodocşi.

Din punctul de vedere al educației constatam o balansare similara regiunilor

sudice ale României a persoanelor cu studii superioare si medii si o scădere importanta

a persoanelor fără studii absolvite. Situația școlarizării se prezinta astfel:

Populație stabile -10 ani -

Universitare

Post liceale

Liceal Profesional si de ucenici

Inferior

Primar

Analfabete

Total 22460 2515 1060 6852 3417 5094 2444 477 Masculin

10686 1155 568 3348 2157 2088 939 168

Feminin

11774 1360 492 3504 1260 3006 1505 309

21025

71398

78

4 10 12

2278

Structura etnica

Romani

Maghiari

Romi

Turci

Rusi- lipoveni

Macedoneni

Alta etnie

Nu declara



pag 50

Piața muncii din România a suferit transformări majore în contextul

procesului de restructurare economică manifestate prin reducerea populației active și

a populației ocupate, menținerea șomajului la valori relativ constante (cu excepția

perioadelor de recesiune economică), dar și creșterea șomajului de lungă durată și –

aspect cu conotații puternic negative – creșterea populației inactive.

În cadrul zonei peri urbane a Municipiului Oltenița efectivul salariaților în

anul 2010 s-a situat la valoare de 8743 de salariați, 21,48% din totalul salariaților la

nivel județean. La nivelul întregii zone peri urbane populația cu vârsta de muncă (15 –

64 ani) era în 2010 de 50328 de persoane.

Structura pe sectoare de activitate a populației active, respectiv gruparea

populației active pe cele trei sectoare: sectorul primar (agricultura, silvicultura,

economia vânatului și pescuitul), sectorul secundar (industria și construcțiile) și

sectorul terțiar (serviciile).

Acesta repartiție este unul din criteriile de analiză a nivelului de dezvoltare

economică a unei zone, regiuni sau chiar a unei țări. Astfel, compararea structurilor

sectoriale ale populației active din regiuni sau zone cu niveluri diferite de dezvoltare

economice ne conduce la constatarea ca regiunile sau zonele dezvoltate se

caracterizează – în opoziție cu regiunile sau zonele mai puțin dezvoltate- printr-o

pondere ridicată a populației active din sectorul terțiar și o pondere foarte scăzută în

sectorul primar.

La nivelul municipiului Oltenița repartiția forței de muncă se prezintă în felul următor:

Salariați - total - număr mediu 5976

Număr mediu salariați în agricultură, silvicultură și pescuit 292

Număr mediu salariați în industrie 1789

Număr mediu salariați în industria extractivă 5

Număr mediu salariați în industria prelucrătoare 1572

Număr mediu salariați în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze,

apa caldă și aer condiționat 49

Număr mediu salariați în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități

de decontaminare 163

Număr mediu salariați în construcții 592



pag 51

Număr mediu salariați în comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor

și motocicletelor 1224

Număr mediu salariați în transport și depozitare 303

Număr mediu salariați în hoteluri și restaurante 108

Număr mediu salariați în informații și comunicații 74

Număr mediu salariați în intermedieri financiare și asigurări 75

Număr mediu salariați în tranzacții imobiliare 6

Număr mediu salariați în activități profesionale, științifice și tehnice 72

Număr mediu salariați în activități de servicii administrative și activități de servicii

suport 365

Număr mediu salariați în administrație publica și apărare, asigurări sociale din sistemul

public 184

Număr mediu salariați în învățământ 468

Număr mediu salariați în sănătate și asistenta sociala 380

Număr mediu salariați în activități de spectacole, culturale și recreative 24

Număr mediu salariați în alte activități ale economiei naționale 20

Sursa datelor: © Institutul National de Statistică, ROMANIA, Fisa Localității, indicatori

2011



pag 52



pag 53

Intravilanul localității cuprinde următoarele zone funcționale distincte:

- zona centrală cu subzona centru vechi și subzona centru nou precum și funcțiuni

complexe de interes public.

- zonele de locuințe și funcțiuni complementare cu subzona locuințe în blocuri și

subzona locuințe individuale.

- zona de parcuri, recreere, sport și agrement.

- zona de unități industriale și depozite

- zona de unități agricole și zootehnice

- zona de gospodărie comunală și cimitire

- zona căi de comunicații și construcțiile aferente cu subzonele căilor ferate și rutiere.

- alte zone (ape, terenuri neconstruibile)

Din analiza zonelor funcționale existente în cadrul intravilanului Municipiului

Oltenița, se poate observa cu ușurință predominanța zonei pentru locuințe (cca.

360ha). Zonele de activități principale sunt reprezentate de către unitățile industriale

din zona de sud și de est a municipiului (zona portului și zonele de depozitare din est).

Există de asemenea suprafețe importante de terenuri agricole în intravilan

(cca. 71Ha).



pag 54

Zona pentru căi de comunicație (rutieră și feroviară) este reprezentată de o

serie de drumuri locale care se suprapun cu drumurile naționale ce fac legătura cu

zone importante, dar și de infrastructura feroviară destinată atât transportului

pasagerilor, cât și transportului de marfă (mult mai redus decât în anii de dezvoltare

economică a portului, multe din traseele actuale de cale ferată din zona portului fiind

abandonate și neutilizate).



pag 55

Principalele instituții publice și servicii sunt grupate cu precădere în zona

centrală a municipiului, zona centrului civic, dar și către zona gării.

Zona pentru spatii verzi amenajate tip parc sau grădină publică sunt

concentrate în imediata apropiere a zonei centrale și în vecinătatea râului Argeș.

Singura zonă special destinată sportului este zona stadionului, situat lângă gară, dar

care în momentul actual este într-o stare avansată de degradare.

Suprafața teritoriului administrativ al municipiului Oltenița este de 10348,00

ha conform limita UAT validata în anul 2012 în urma derulării programului ``RELUAT``

(Registrul Electronic al Limitelor Unităților Administrativ Teritoriale).

Suprafața totală intravilan existent este de 1055,51 ha, compusă din 1050.60

ha teren intravilan conform PUG Oltenița aprobat în anul 1999 și 4,91 ha teren

intravilan conform lucrări P.U.Z.



pag 56

Zona de locuințe ocupă cea mai mare parte a intravilanului Municipiului

Oltenița. Ca mod de construire, zona pentru locuințe prezintă o tramă stradală

ordonată, rectangulară, cu intersecții dese ce afectează fluența circulației.



pag 57

Loturile locuințelor individuale sunt mici ca suprafață, făcând dificilă

realizarea unor spatii suplimentare pentru locuit în cadrul aceluiași lot. Susținut

puternic în perioada expansiunii industriale din anii 1980, municipiul Oltenița a

beneficiat proporțional și de dezvoltarea fondului de locuințe și în măsură mai mică de

realizarea unor instituții publice.

Locuințele colective s-au realizat, în principal, în cadrul centrului civic, în

partea de est a municipiului, de-a lungul căii ferate, prin restructurarea fondului

construit existent până în anul 1970.

Alimentarea cu apă

Sursele de apă, rețelele de alimentare cu apă, rețelele de canalizare și stația

de epurare ale Municipiului Oltenița sunt reglementate prin autorizația de gospodărire

a apelor nr. 118/27.08.2012 - Anexa nr. 1)., și sunt în administrația și operarea S.C.

ECOAQUA S.A. Călărași.

Alimentare cu apa în vederea potabilității

Sursa de apa:

Captare de suprafață, malul stâng al Dunării – km 434.

Debitele prelevate din sursă:

- debitul maxim zilnic: Qzi max = 11 800,0 m3/zi (137,0 l/s);

- debitul maxim orar: Qorar max = 641,0 m3/ora (178,0 l/s);

- debitul mediu zilnic: Qzi med = 9 000,0 m3/zi (104,0 l/s).

Volume și debite de apa potabilă autorizate:

- Qzi max = 11 800,0 m3/zi (137,0 l/s); anual, 4 307 mii m3;

- Qzi med = 9 000,0 m3/zi (104,0 l/s); anual, 3 285 mii m3;

- Qzi min = 8 150,0 m3/zi (94,0 l/s); anual, 2 974 mii m3;

Funcționarea este permanentă - 12 luni/an (365 zile) și 24 ore/zi.

Instalații de captare:

Priza de apa brută care cuprinde:

- bazinul de priză



pag 58

- 3 criburi de prize din beton armat

- 3 conducte de aspirație (2xDn= 500mm și 1xDn= 700mm).

Stația de pompare care cuprinde:

- Puțul colector (de aspirație), la cca 700m de malul stâng al Dunării cu D= 5,00m, H=

15,50m.

- Stația de pompare propriu-zisă, din beton armat și cărămidă echipată cu 5 pompe

CERNA 200, cu următoarele caracteristici:

- Q= 330 m3/ora;

- H= 20 mCA;

- P=45 kW;

- n= 1500 rot/min.

1 pompa SIRET 400, având următoarele caracteristici:

- Q= 500 m3/ora;

- H= 20 mCA;

- P=70 kW;

- n= 1500 rot/min.

În prezent sunt în funcțiune două pompe CERNA 200.

Instalații de tratare:

1. Stație de pre epurare ape uzate.

2. Stația de tratare a apei brute care cuprinde:

a) Sector de decantare – deznisipare alcătuit din:

- Deznisipatoare verticale, puț pentru nămol, stație de pompare nămol, echipată cu o

pompă tip ACV 100 și conducta de refulare a nămolului, Dn 250mm;

- Distribuitorul (bazin de reacție) prin care trece amestecul de apa+var+coagulant

(sulfat de aluminiu);

- Decantoare suspensionale verticale;

- Decantoare suspensionale radiale;



pag 59

- Stație de pompare SP2, echipată cu 3 pompe pentru noroi - 2 ACV100 și ACV200 și

conducta de refulare a nămolului.

b) Instalația de preparare coagulanți.

c) Instalația de filtre rapide.

d) Instalația de clorizare.

Instalații de aducțiune și înmagazinare a apei:

Două conducte de aducțiune a apei brute la stația de tratare, din oțel cu Dn

500 mm și Premo Dn 600 mm L= 3 000m fiecare.

Înmagazinarea apei se face în 2 rezervoare x1 000m3 și unul de 5 000m3,

total capacitate 7 000m3 amplasate subteran, în incinta stației de tratare.

Rețeaua de distribuție a apei potabile:

Apa potabilă tratată ajunge în cele două rezervoare subterane de unde, prin

intermediul unei stații de pompare, apa este trimisă la beneficiar prin rețeaua de

distribuție care însumează o lungime de circa 110 km.

Stația de pompare este echipată cu două electropompe tip NC 200x150x400,

cu Q= 325 m3/h, și Q= 400-600 m3/h și H= 30 mCA.

Alimentare cu apă tehnologică:

Surse: Fluviu Dunărea (captare comună cu apă potabilă).

Debite prelevate din sursă:

- debitul maxim zilnic: Qzi max = 2 900 m3/zi (137,0 l/s) (34 l/s);

- debitul maxim orar: Qorar max = 160 m3/ora (178,0 l/s) (44 l/s);

- debitul mediu zilnic: Qzi med = 2 200 m3/zi (104,0 l/s) (25 l/s).

Volume și debite de apă autorizate:

- Qzi max = 2 900 m3/zi (34 l/s); anual, 1 058,0 mii m3;

- Qzi med = 2 200 m3/zi (25,5 l/s); anual, 803,0 mii m3;

- Qzi min = 1 650 m3/zi (19,0 l/s); anual, 602,0 mii m3.



pag 60

Instalația de tratare:

Instalațiile de tratare sunt comune cu cele pentru apă potabilă până la

instalația de preparare coagulanți. Apa în scop tehnologic este preluată de ultimul

decantor, suspensionale radial, printr-o conductă separată Dn 600 mm, prin

intermediul unei vane de deviere.

Instalația de aducțiune și înmagazinare a apei:

Conducte din oțel Dn 600 mm și un bazin de compensare cu V= 100 m3

Rețeaua de distribuție:

Conducte oțel Dn 273x8 mm și 356x8 mm.

Stația de pompare, echipată cu două electropompe CRIS 150x125x250 și o

electropompă LOTRU 100.

Apa pentru stingerea incendiilor:

Volumul intangibil: 1860 m3

Debitul suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei din sursa: 5,8 l/sec.

Volumul de apa asigurat în surse pentru alimentarea cu apa potabilă și tehnologică a

folosinței:

- In regim normal: Vzilnic = 14 700 m3; anual, 5 365 mii m3 ;

- In regim minim: Vzilnic = 9 800 m3; anual, 3 580 mii m3 ;

Necesarul total de apă:

- maxim 12 150,0 m3/zi;

- mediu 9 256,0 m3/zi;

- minim 8 098,0 m3/zi;

Cerința totală de apă:

- maxim 14 700,0 m3/zi;

- mediu 11 200,0 m3/zi;

- minim 9 800,0 m3/zi.



pag 61

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate de la populație și de la instituțiile publice și apele menajere și

tehnologice provenite de la o parte din agenții economici, sunt colectate de o rețea de

canalizare în sistemul unitar și trimise prin pompare în stația de epurare ape uzate

situată în partea de sud-est a municipiului Oltenița.

Stația de pompare ape uzate este echipată cu patru electropompe de tip

ACV 200 (Q=400m3/h, H=15 mCA).

Colectorul general este din tuburi PREMO, Dn 600 mm și lungime

aproximativă L=2,0 km.

Lungimea totală a rețelei de canalizare este de cca. 42 km cu Dn 200-400

mm.

O parte din apele meteorice (din zona nord a orașului), sunt evacuate prin

rigole stradale pe terenurile agricole adiacente. În zona de sud a orașului, apele

pluviale sunt colectate printr-o rețea separată și evacuate prin pompe în râul Argeș.

Stații de pre epurare și de epurare finală

Stația de epurare ape uzate este amplasată în partea de sud-est a orașului

Oltenița, în extravilan, cu doua trepte de epurare – mecanică și chimică – (în prezent

funcționează numai treapta mecanică), și are în compunere următoarele instalații:

- Deznisipatorul, cu 2 compartimente, de tip longitudinal cu aer lift;

- Debitmetru Parshall;

- Bazine de amestec;

- Distribuitorul;

- Decantoarele radiale;

- Stația de pompare ape uzate;

- Stația de pompare nămol;

- Platforme de uscare a nămolului.



pag 62

Alimentarea cu energie electrică

Energia electrica necesară consumatorilor Municipiului Oltenița este

asigurată prin două stații de transformare:

- Stația electrică de transformare Oltenița Nord 110/20kV;

- Stația electrică de transformare Oltenița Sud 110/20kV.

Din aceste stații, prin linii electrice de medie tensiune, aeriene și subterane,

se alimentează posturi de transformare de tip rețea, de tip consumator și mixt.

- Consumatorii sunt alimentați din LEA 0,4kV, prin branșamente aeriene/subterane.

- Iluminatul public se realizează din circuitele de iluminat ale LEA 0,4 kV.



pag 63

DISFUNCŢIONALITĂŢI

- Există rețele electrice subterane ce funcționează încă la tensiunea de 6kV. Conform

normativelor în vigoare rețelele de medie tensiune, de distribuție publică existente la

tensiunile de 6kV, se vor trece etapizat la tensiunea de 20kV.

- Existenta unor construcții în zonele de protecție și de siguranță ale liniilor electrice

aeriene de înaltă și medie tensiune.

- Iluminatul public nu este aliniat, în totalitate, la prevederile Ordonanței nr.42/2003,

privind acțiunile de separare.

- Rețelele electrice aeriene realizate cu conductoare neizolate se vor trece la rețele

aeriene cu conductoare izolate torsadate.

- Vulnerabilitatea rețelelor amplasate aerian la condițiile climaterice turbulente,

intemperii sau diverse situații critice, inclusiv acte de distrugere, stări de fapt ce pot

determina și produce daune si/sau avarii grave asupra rețelelor în sine cât și bunurilor

și/sau proprietăților aparținând unor terțe persoane (fizice sau juridice).

- Aspect dezordonat, neîngrijit și cu impact negativ asupra arhitecturii municipiului

generat de pozarea rețelelor electrice aerian.

Alimentarea cu căldură

În prezent, orașul Oltenița, Jud. Călărași, deține rețele de termoficare. Aceste rețelele

de termoficare prin care este distribuit agentul termic sunt în administrația S.C.

TERMOURBAN S.R.L.

Orașul dispune de 10 centrale termice conduse de câte un calculator care raportează

unui dispecerat central.

Distribuția agentului termic se face prin țevi termoizolate.

Alimentarea cu gaze naturale

În prezent, rețeaua de gaze naturale din municipiul Oltenița, județul Călărași,

este în administrația WIROM GAS S.A.

Rețeaua de gaze naturale a fost pusă în funcțiune începând cu data de

15.12.2005 și este o rețea de forma inelar ramificată, cu două stații de reglare de

sector și o capacitate de 15,000m3/h.



pag 64

Rețeaua de repartiție ce alimentează cele două SRS-uri funcționează în regim

de presiune medie, iar rețeaua de distribuție funcționează în regim de redusă

presiune.

La acest moment, rețeaua executată și pusă în facțiune este în lungime de

41,7 km.

Diametrele rețelei sunt: Dn 40, 63, 90, 125, 160, 180, 225, 250, 315si 400,

întreaga rețea fiind din material tubular PEHD.

Numărul de abonați a crescut progresiv cu extinderea rețelei, de remarcat ar

fi faptul ca sistemul centralizat de termoficare al municipiului Oltenița este racordat la

sistemul de distribuție gaze naturale.

Conducta de transport gaze naturale Afumați Oltenița, cu diametrul Dn 500,

este în administrația Societății Naționale de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ” S.A.

Mediaș.

Zone de protecție și siguranță

În conformitate cu “Normele tehnice pentru proiectarea și execuţie

conductelor de alimentare din amonte și de transport gaze naturale” (norme tehnice

aprobate prin Decizia președintelui ANRGN nr. 1.220/2006) trebuie respectate

următoarele distanțe minime pe orizontală dintre axa conductei de transport gaze

naturale DN 500 Afumați – Oltenița sau incinta SRM-ului și diferite obiective:

Construcții industriale, sociale și administrative – 20m, dacă există până la 45

de clădiri inclusiv în unitatea de clasa de locație (suprafața de teren care se întinde pe

o lățime de 200 m de fiecare parte a axei unei conducte cu o lungime continuă de 1600

m; UCL), dar începând cu a 46-a clădire în UCL distanta minimă este de 200 m; în

situația în care sunt mai puțin de 45 de clădiri în UCL dar spațiul public va fi ocupat de

20 sau mai multe persoane, cel puțin 5 zile pe săptămână, timp de 10 săptămâni, în

orice perioadă de 12 luni (zilele și săptămânile nu trebuie sa fie consecutive) – 100 m;

Locuințe individuale/colective – 20 m, până la 45 de clădiri/unități separate

de locuit dintr-o locuință colectivă inclusiv în UCL, însă începând cu a 46-a

clădire/unitate separată de locuit dintr-o locuința colectivă în UCL sau în cazul unor

clădiri cu patru sau mai multe etaje distanta minimă este de 200m.

În vederea reducerii tuturor distanțelor respective de mai sus, până la

distanta minimă de 20m între construcții și conductă, se impun cheltuieli pentru



pag 65

creșterea gradului de siguranța al conductei care vor fi suportate de către solicitant,

conform Legii Gazelor nr. 351/2004, art.96, litera a.

Distanta minimă dintre incinta SRM-ului Oltenița și construcții este

următoarea:

- 20m în cazul clădirilor cu până la trei etaje incluziv, fără restricții referitoare la

Numărul de clădiri sau Numărul ocupanților;

- 200m pentru clădirile de patru sau mai multe etaje, fără să existe posibilitatea de

reducere a acestei din urmă distanțe;

- parcări auto – 6 m;

- stații electrice și posturi de transformare a energiei electrice – 20 m;

- drumuri (în cazul paralelismului):

- naționale – 22 m;

- județele – 20 m;

- de interes local (comunale, publice) – 18 m;

- de unitate private – 6 m;

- depozite de gunoaie – 50 m.

Se vor respecta prevederile NTPEE-2009 și Legea gazelor nr. 351/2004, cu

privire la păstrarea zonelor de siguranță și protecție fată de conductele de gaze.

Se vor respecta privirile din avizul emis de deținătorul rețelei de transport și

de distribuție gaze naturale.

Ca urmare a analizei făcute, se pot prezenta principalele disfuncționalități și

priorități:

Circulație

Disfuncționalități:

- nu există o centură de ocolire a orașului care să facă legătura dintre DN4, DN31,

DN41 și portul Oltenița.

Traficul de tranzit intră în oraș pe Bdul. 22 Decembrie.



pag 66

- traficul greu se desfășoară pe rețeaua din municipiu, ridicând astfel nivelul de

poluare fonică a aerului;

- aproximativ 15% din trama stradala principala are suprafața de pământ sau pietruita,

lucru care face impracticabila circulația normala pe aceste străzi;

Priorități:

- Realizarea variantei de ocolire a municipiului prin inelul periurban (legătură între

DN4, DN31 și DN41 și devierea traficului greu pe acest inel

- Asfaltarea străzilor de pământ si pietruite.

Fond construit


- Necesarul de locuințe noi este satisfăcut intr-un procent redus si preponderent in

ceea ce privește locuirea individuala, accentuandu-se in acest fel si un caracter rural, in

pofida unei cereri ridicate de locuințe colective.

Priorități:

- încurajarea parteneriatului public-privat de creare de locuințe noi, in special colective

si semi colective, prin care sa fie valorificate sustenabil resursele de teren existente

Dotări


- nesatisfacerea tuturor indicatorilor prevăzuți în LEGE nr.351 din 6 iulie 2001 privind

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a Rețeaua de

localități, anexa 2; respectiv lipsa următoarelor dotări aferente municipiilor de rang II:

casa de cultura, cinematograf, sala de expoziție;

Priorități:

- atingerea satisfacerii indicatorilor din legea 351/2001 / secțiunea IV / anexa 2 prin

completarea dotărilor existente ale Municipiului Oltenița cu realizarea următoarelor

obiective: casa de cultura, cinematograf, sala de expoziție;



pag 67

Spatii plantate, agrement, sport


- lipsa dotărilor de sport și agrement

Priorități:

- valorificarea potențialului zonei Culturii Gumelnița

Probleme de mediu


- principala problema a zonei o reprezintă riscul de inundabilitate la debite crescute

atât pe Dunăre, cat si pe cursul inferior al râului Argeș. In județul Călărași debitul

mediu al Dunării este de cca. 6500 mc/sec, in timp ce debitul mediu al Argeșului este

de 50 mc/sec (măsurat la P.h. Budești).

- terenurile intravilane sunt străbătute de o serie de rețele electrice de înaltă si medie

tensiune, rețele care necesita zone de protecție laterala pe toata lungimea acestor

trasee, precum si in zona punctelor de transformare;

- perimetre de protecție laterala necesita si conducta de transport gaze sub presiune

Șindrilita – Oltenița.

Priorități:

- culoare de protecție față de unitățile agricole;

- instituirea culoarelor de protecție rețele majore;

- ecologizarea zonei valea mare;

- finalizarea lucrărilor la canalul navigabil Dâmbovița – Argeș



pag 68

Activități economice

Activitatea economică a Olteniței era reprezentată de activitatea portuară și

șantierul naval, de industria construcțiilor și reparații de nave, vase fluviale pentru

călători, remorchere, șlepuri s.a. și metalurgie, construcțiilor de mașini și utilaje,

materiale de construcții, turnătorie, fabrică de mobilă, elemente prefabricate pentru

construcții, industrie alimentară și ușoară, de industria îngrășămintelor chimice

(nutrețuri concentrate). Alte industrii reprezentate și care se adresează forței de

muncă feminine, sunt industria alimentară și cea textilă. Datorită specificului industrial

al municipiului în timp s-a ajuns la predominarea populației masculine, situație diferită

de structura pe sexe la nivel județean și național.

Principalii agenți economici din Oltenița care au avut un impact semnificativ

asupra dinamicii forței de muncă de aici și din arealul rural învecinat sunt: SC Navol SA,

SC Nutricom SA, SC Turol SA, doar o parte dintre aceștia reușind să reziste în noul

context competițional de după 1990. Dacă la începutul anilor '90 Oltenița era singura

localitate urbană din județul Călărași care înregistra o migrație netă pozitivă, industria

de aici reușind să atragă fluxuri de populație, la nivelul primului deceniu al secolului

XXI se remarcă reducerea rolului de coordonare teritorială din cauza dezechilibrelor

economice cu efecte negative sociale pregnante.

Printre dezavantajele Olteniței se află poziția geografică periferică și profilul

economic dominat de activități intrate în recesiune.



pag 69

În ceea ce privește profilul economic al municipiului, acesta este diversificat,

activitățile economice reprezentative fiind agricultura și industria.

În 1989, în industria județului lucrau aproape 25 de mii de persoane, din care

peste 50% erau concentrate de întreprinderile industriale ale reședinței județene,

Călărași, și peste 40% în industria orașului Oltenița. Industria orașului Oltenița era

dominată de șantierul naval (4582 de salariați), filatura de bumbac (3057),

întreprinderea de piese turnate (1875), întreprinderea de industrializare a legumelor și

fructelor (1526) și alte câteva întreprinderi mai mici de morărit și panificație, de

industrializarea laptelui, cărnii și sfeclei de zahăr. Din cei aproape 6000 de salariați ai

combinatului în 1989, recensământul din 2002 menționa în structura populației

ocupate un număr de 253 de persoane, aproape la egalitate cu Oltenița (238 persoane

în industria metalurgică).

Activitățile industriale caracterizează orașul prin industrializarea masivă mai

recentă, datând din anii ′70-′80. Și industria acestui oraș a fost influențată de

localizarea de-a lungul Dunării, transportul fluvial mai ieftin fiind considerat ca un

avantaj pentru industria siderurgică care folosea materia primă importată sau

transportată pe Dunăre din amonte.

De la mijlocul anilor 90, industria intră în colaps, resimțindu-se și în trendul

demografic, apărând dezechilibrele structurale ale economiei și pieței locale de

muncă.

In contextual anului 2020 găsim (organizate după cifra de afaceri) următorul top al

firmelor înregistrate:

1. STEP ONE SPEDITION SRL

Str. INTRAREA CALARASI 5B, Oltenița, Județul Călărași

115,3 milioane lei (26,2 milioane euro)

2. NUTRICOM SA

Str. PORTULUI 52, Oltenița, Județul Călărași


3.NEKSIO LAND SRL

B-dul MARASESTI 17, Oltenița, Județul Călărași




pag 70

4.TURBON ROMÂNIA SRL

B-dul 1 DECEMBRIE 2, Oltenița, Județul Călărași

68 milioane lei (15,4 milioane euro)

5. QUASAR TRADE SRL

Str. ARGESULUI 50-58, Oltenița, Județul Călărași


6.PANOVIA PROD S.A.

Str. TINERETULUI 2-4, Oltenița, Județul Călărași


7.TRANSDANUBE TRADING SRL

Sos. PORTULUI 44, Oltenița, Județul Călărași


8.BOZMAR TRANS S.R.L.

B-dul 1 Decembrie 106, Oltenița, Județul Călărași


9.DENSIT SRL

B-dul TINERETULUI 35-35A, Oltenița, Județul Călărași

26,5 milioane lei (6 milioane euro)

10.UNIC PRODCOM SRL

Str. DUNAREA 91, Oltenița, Județul Călărași


11.ASTERIX SRL

Str. DR. LUCIAN POPESCU 6, Oltenița, Județul Călărași


12.MDE CONVERTING SRL



pag 71

Sos. Chirnogi 2A, Oltenița, Județul Călărași


13.DONE GRUP SRL

B-dul TINERETULUI 127, Oltenița, Județul Călărași


14.EXPERT SOFTWARE COMPANY S.R.L.

Str. Argeșului 52-58, Oltenița, Județul Călărași


15.95 ARION SRL

Str. TRAIAN 48A, Oltenița, Județul Călărași


16.ECF PREST S.R.L.

Str. DEPOZITELOR 2A, Oltenița, Județul Călărași


17.TRANSCHEM WIDE SRL



18.EXPERTNET SRL

Str. Argeșului 15, Oltenița, Județul Călărași


19.SOFIAFARM SRL

B-dul REPUBLICII 39, Oltenița, Județul Călărași


20.REK EVOLUTION SRL

B-dul Tineretului 93-103, Oltenița, Județul Călărași



pag 72


La nivelul municipiului Oltenița avem un număr agenți economici de 2.142

agenți economici ceea ce constituie doar 10,53% din totalul agenților economici din

Județul Călărași.

Aceștia generează o cifra de afaceri de 1,1 Miliarde lei (254,3 milioane euro)

adică 12,25% din cifra de afaceri din Județul Călărași.

Numărul total de angajați din municipiul Oltenița (4.004 angajați) reprezintă

15,79% din totalul de angajați din Județul Călărași, având un profit total (cumulate) de

74,8 milioane lei (17 milioane euro) adică 10,14% din profitul net realizat in Județul

Călărași.

Top firme din municipiul Oltenița după numărul de angajați legali, cu forme de

angajare complete:

1. TURBON ROMÂNIA SRL


393 angajați

2.STEP ONE SPEDITION SRL


327 angajați

3.NUTRICOM SA

Str. PORTULUI 52, Oltenița, Județul Călărași

257 angajați

4.PANOVIA PROD S.A.

Str. TINERETULUI 2-4, Oltenița, Județul Călărași

140 angajați

5.CONDRA SRL

Str. TINERETULUI 124, Oltenița, Județul Călărași

128 angajați



pag 73

6.OLTCONF INTERNATIONAL S.R.L.

Str. ARGESULUI 40, Oltenița, Județul Călărași

88 angajați

7.NEKSIO LAND SRL


70 angajați

8.UNIC PRODCOM SRL

Str. DUNAREA 91, Oltenița, Județul Călărași

62 angajați

9.GROSFIL IMPEX SRL


60 angajați

10.EXPERTNET SRL


56 angajați

11.BROTAC MEDICAL LABOR - FARM SRL

B-dul TINERETULUI 136 A, Oltenița, Județul Călărași

56 angajați



52 angajați

13.95 ARION SRL

Str. TRAIAN 48A, Oltenița, Județul Călărași

50 angajați

14.JANETTE PROD SRL



pag 74


50 angajați

15.ALPHA MEDICAL INVEST SRL


50 angajați

16.ASTERIX SRL

Str. DR. LUCIAN POPESCU 6, Oltenița, Județul Călărași

48 angajați

17.EUROTEHNIC GRUP SRL

Str. INTRAREA CALARASI 1, Oltenița, Județul Călărași

45 angajați

18.ECOSAL SERVICII OLTENIȚA SRL

B-dul TINERETULUI 159-161, Oltenița, Județul Călărași

39 angajați



38 angajați

20.ECF PREST S.R.L.


36 angajați

Daca însă facem o analiza a profitului declarat avem următorul top pentru

municipiul Oltenița:

1.STEP ONE SPEDITION SRL


3,7 milioane lei (834.515 euro)



pag 75

2.EXPERTNET SRL






4.NEKSIO LAND SRL



5.CASSANO METAL SRL

Sos. CALARASI 81, Oltenița, Județul Călărași

2 milioane lei (464.591 euro)

6.DENSIT SRL

B-dul TINERETULUI 35-35A, Oltenița, Județul Călărași


7.BROTAC MEDICAL LABOR - FARM SRL

B-dul TINERETULUI 136 A, Oltenița, Județul Călărași


8.MONTANA SRL

Sos. Călărași 73, Oltenița, Județul Călărași


9.UNION BUSINESS COMPANY S.R.L.

Str. Tineretului 55, Oltenița, Județul Călărași


10.OLEXIM BIONIC SRL

Str. CUZA VODA 85-87, Oltenița, Județul Călărași



pag 76


11.AGRODEN SRL






13.ECF PREST S.R.L.



14.NEVAROM SRL



15.TRANS ROM DAVID SRL

B-dul REPUBLICII 39, Oltenița, Județul Călărași

997.225 lei (226.642 euro)

16.CONFMETAL KAV SRL

Str. Portului 38A, Oltenița, Județul Călărași

988.760 lei (224.718 euro)

17.QUASAR TRADE SRL


960.777 lei (218.358 euro)

18.PASICĂ GENERAL CONSTRUCT SRL

Str. LUCEAFARULUI 1, Oltenița, Județul Călărași

959.959 lei (218.173 euro)

19.DIRECT TRIMMINGS SRL



pag 77

B-dul 22 DECEMBRIE 1 C, Oltenița, Județul Călărași

906.556 lei (206.035 euro)

20.ALPHA MEDICAL INVEST SRL


876.294 lei (199.158 euro)

Deoarece dorim sa identificam tendințele generale ale municipiului,

nepersonalizându-l-l la nivel de societate comerciala, observam ca industriile care

generează cele mai mari cifre de afaceri sunt:

1.CAEN: 5229 - Alte activități anexe transporturilor


2.CAEN: 146 - Creșterea porcinelor


3.CAEN: 7712 - Activități de închiriere si leasing cu autovehicule rutiere grele


4.CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri


5.CAEN: 2823 - Fabricarea mașinilor si echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea

calculatoarelor si a echipamentelor periferice)


6.CAEN: 4711 - Comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare

predominanta de produse alimentare, băuturi si tutun


7.CAEN: 4726 - Comerț cu amănuntul al produselor din tutun, in magazine

specializate




pag 78

8.CAEN: 1072 - Fabricarea biscuiților si pișcoturilor, fabricarea prăjiturilor si a

produselor conservate de patiserie


9.CAEN: 150 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea

animalelor)


10.CAEN: 4671 - Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazoși al

produselor derivate


11. CAEN: 4621 - Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor si tutunului

neprelucrat


12.CAEN: 4672 - Comerț cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice


13.CAEN: 4634 - Comerț cu ridicata al băuturilor



predominanta de produse nealimentare


15.CAEN: 2221 - Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor si pofilelor din material plastic


16.CAEN: 111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a

plantelor producătoare de semințe oleaginoase


17.CAEN: 4773 - Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, in magazine

specializate


18.CAEN: 5610 - Restaurante




pag 79

19.CAEN: 4120 - Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale si nerezidențiale


20.CAEN: 1414 - Fabricarea de articole de lenjerie de corp


Rafinând analiza in zona activităților care generează cele mai multe locuri de munca,

identificam:

1.CAEN: 2823 - Fabricarea mașinilor si echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea

calculatoarelor si a echipamentelor periferice)

393 angajați


327 angajați

3.CAEN: 146 - Creșterea porcinelor

257 angajați


222 angajați

5.CAEN: 1414 - Fabricarea de articole de lenjerie de corp

217 angajați



210 angajați

7.CAEN: 1072 - Fabricarea biscuiților si pișcoturilor, fabricarea prăjiturilor si a

produselor conservate de patiserie

151 angajați

8.CAEN: 1071 - Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor si a produselor proaspete de

patiserie

116 angajați


101 angajați



pag 80


animalelor)

99 angajați



87 angajați


86 angajați


70 angajați

14.CAEN: 1310 - Pregătirea fibrelor si filarea fibrelor textile

61 angajați

15.CAEN: 8621 - Activități de asistenta medicala generala

59 angajați

16.CAEN: 6110 - Activități de telecomunicații prin rețele cu cablu

56 angajați

17.CAEN: 4634 - Comerț cu ridicata al băuturilor

52 angajați

18.CAEN: 3811 - Colectarea deșeurilor nepericuloase

51 angajați

19.CAEN: 1412 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte pentru lucru

50 angajați

20.CAEN: 8610 - Activități de asistenta spitaliceasca

50 angajați



pag 81

Activitățile cele mai profitabile rămân însă, pentru tot arealul municipiului

Oltenița:



2.CAEN: 111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a

plantelor producătoare de semințe oleaginoase




4.CAEN: 6110 - Activități de telecomunicații prin rețele cu cablu


5.CAEN: 2221 - Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor si pofilelor din material plastic





7.CAEN: 3811 - Colectarea deșeurilor nepericuloase




9.CAEN: 8621 - Activități de asistenta medicala generala



animalelor)




pag 82

11.CAEN: 4532 - Comerț cu amănuntul de piese si accesorii pentru autovehicule




13.CAEN: 4671 - Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazoși al

produselor derivate


14.CAEN: 161 - Activități auxiliare pentru producția vegetala


15.CAEN: 2511 - Fabricarea de construcții metalice si părți componente ale

structurilor metalice


16.CAEN: 4211 - Lucrări de construcții a drumurilor si autostrăzilor







19.CAEN: 6920 - Activități de contabilitate si audit financiar, consultanta in domeniul

fiscal


20.CAEN: 7022 - Activități de consultanta pentru afaceri si management




pag 83

Silvicultura și piscicultura

Suprafețele de fond forestier de pe teritoriul administrativ al municipiului

Oltenița sunt în administrarea Direcției Silvice Călărași, Ocolul Silvic Mitreni. Suprafața

totală a fondului forestier, conform hârților amenajistice, ediția 2004 și informațiilor

furnizate de către Direcția Silvică Călărași, este de 317,44 ha, din care 269,03 ha

proprietate de stat și 48,41 ha proprietate privată.

Fondul forestier este structurat în două unități de producție:

- UP III Frasinu - Ulmeni cu o suprafață totală de 234,6 ha, integral proprietate de stat

- UP V Zăvoi - Argeș cu o suprafața totală de 82,84 ha, din care 34,43 ha proprietate de

stat și 48,41 ha proprietate privată



pag 84

Agricultura

Agricultura în municipiul Oltenița se bazează pe o calitate ridicată a solurilor,

caracteristică insuficientă însă pentru o agricultură modernă și competitivă.

Pe teritoriul administrativ al orașului Oltenița se găsesc soluri din clasa a II-a

de calitate, de mare valoare agricolă, pretabile la numeroase culturi și soluri din clasa a

III-a cu potențial mai scăzut decât cele din categoria anterioară dar, care ocupă

suprafețe mai mici localizate în ariile limitrofe rețelei hidrografice și afectate în mare

parte de eroziuni superficiale. Funcția agricolă a municipiului se materializează în

producția de origine vegetală, producția animalieră, precum și prelucrarea primară a

produselor vegetale și animaliere. Cele mai importante culturi sunt cele de cereale,

legume, floarea soarelui și struguri.

Analiza situației existente agricole are ca punct de plecare modul de folosire

a terenurilor. Structura fondului funciar în spațiul analizat relevă preponderența

terenurilor agricole, iar în cadrul acestora predomină terenurile arabile (96.8% din

totalul suprafeței agricole); un procent scăzut îl dețin pășunile (0.79%). Procente

nesemnificative în economia localității se înregistrează la vii (0.54 %) și livezi care dețin

doar 1 ha, ca urmare în principal a deteriorării și chiar dispariției multor livezi și vii, sau

lipsei tradiției în acest sens.



pag 85

Terenul agricol deține o pondere importantă de 64% din totalul suprafeței

municipiului Oltenița. Evoluția în dinamică a teritoriului arabil în perioada 2004-2008

indica o importantă creștere la nivelul anului 2008, precedată de o perioadă de

constantă a valorii acestui indicator.

Analizând evoluția suprafețelor cultivate cu principalele culturi pe intervalul

2000-2003 se remarcă tendința de scădere a suprafețelor cultivate în ansamblu dar, și

pe anumite culturi cum ar fi porumb și grâu și secară. Suprafețele cultivate cu alte

culturi decât cereale au o dinamică specifică, de exemplu cultura sfeclei de zahar

prezinta o revigorare. Fiecare din suprafețele cultivate cu cartofi și legume sunt sub

100 ha în toți anii analizați.

Activitatea zootehnică din municipiul Oltenița a scăzut mult în ultimele două

decenii, practicându-se astăzi cu precădere pentru consumul propriu. Activitatea de

creștere a animalelor se practică individual, are caracter de subzistență și

nesemnificativ în scop comercial. Prin tradiție, în zonă se cresc cornute mari (vaci),

cornute mici (oi, capre), porcine și păsări de curte inclusiv cele de apă.

Turism

Turismul este un sector cheie al economiei europene. Acest sector cuprinde

o varietate mare de produse și destinații și implică mulți actori, atât din sectorul

public, cât și din cel privat, cu domenii de competenta foarte descentralizate, de cele

mai multe ori la nivel regional și local.

Turismul se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca

contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică

secolelor XX și XXI.

Prin turism se înțelege, în primul rând, ansamblul de activități prin care omul

își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară pentru a vizita oameni și

locuri, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se

distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament etc., iar în al doilea rând industria

creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație,

la un înalt nivel calitativ, și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în

special, și a mediului înconjurător, în general.

Deși turismul este determinat cel mai adesea de condițiile externe,

dezvoltarea lui depinde de următorii factori care reflectă aspecte interne ale acestui

fenomen:



pag 86

- atractivitatea (naturală și/sau culturală)

- infrastructura de transport, comunicații, servicii edilitare

- baza materiala turistică (cazare, aprovizionare cu alimente, servicii)

- alți factori nu mai puțin importanți ca: publicitatea turistică, personalul turistic,

structura organizatorică, atitudini

Industria turismului din UE generează mai mult de 5% din PIB-ul UE, cu

aproximativ 1,8 milioane de întreprinderi care lucrează aproximativ 5,2% din totalul

forței de muncă (aproximativ 9,7 milioane de locuri de muncă).

Când sectoarele conexe sunt luate în considerare, contribuția estimată a

turismului la crearea PIB este mult mai mare: turismul generează indirect mai mult de

10% din PIB-ul Uniunii Europene și asigurând aproximativ 12% din forța de muncă.



pag 87

Potențialul turistic al municipiului Oltenița se concentrează în special pe

cursul fluviului Dunărea, reprezentative pentru turism fiind: oglinda de apă pentru

croaziere, plimbări cu șalupa sau concursuri sportive, domeniu pentru pescuit sportiv,

zona de plajă, fondul forestier adiacent cursului, pentru odihnă - recreere sau

vânătoare sportivă, insula Albina, portul turistic, balta Valea Mare, malul râului Argeș,

zona Dunărica, rezervația arheologică Gumelnița (I,II), aflată la marginea orașului, la

jumătatea distanței dintre aceasta și balta Valea Mare, Muzeul de arheologie și istorie,

Biserica de zid cu hramul “Sfântu Nicolae”, ctitorită în anul 1855, Turnul de apă,

Biserica de lemn, Parcul central al orașului.

Acest potențial turistic insuficient exploatat se află la mai puțin de 70 km de

București și la cca 200 km de municipiul Constanța și litoralul Mării Negre Conform

datelor din Fișa localității obținută de la I.N.S. – Direcția Regionala de Statistica Călărași

- la data de 01.07.2008 numărul total unităților de cazare este 3 (din care pensiuni

turistice urbane – 1), numărul total al locurilor în unitățile de cazare fiind de 33 de

locuri.

Totalul sosirilor în pensiuni turistice urbane este de 308 iar totalul

înnoptărilor este de 686.

La nivelul municipiului Oltenița nu se poate vorbi de activitate turistică,

diagnostic specific arealului central al Câmpiei Române, chiar dacă apropierea de

capitală precum și prezența unor resurse turistice naturale ar constitui suficiente

atracții pentru acest tip de activitate. Datele statistice înregistrează o slabă activitate

turistică și spatii de cazare nesemnificative pentru o activitate turistică susținută.

Resursele turistice identificate în arealul municipiului Oltenița sunt cu precădere cele

naturale din care fac parte resursele peisagistice, resursele hidrografice și resursele

faunistice.

Din categoria resurselor antropice se pot semnala situl arheologic datat

eneolitic și aparținând culturii Gumelnița.

Infrastructura turistică este reprezentată doar de infrastructura de cazare,

municipiul Oltenița neavând alte facilități turistice.

Dinamica sosirilor este fluctuantă în perioada 2006-2019, media perioadei fiind

de 304,6 turiști sosiți.



pag 88



pag 89

Principalele atracții turistice locale din Municipiului Oltenița

Potențialul turistic al localității se concentrează în special pe cursul fluviului

Dunărea, reprezentative pentru turism fiind:

1. oglinda de apă pentru croaziere, plimbări cu șalupa sau concursuri sportive;

2. domeniu pentru pescuit sportiv;

3. zona de plajă;

4. fondul forestier adiacent cursului, pentru odihna - recreere sau vânătoare sportivă;

5. insula Albina – pentru agrement (pescuit, picnic) la care se adaugă zonele din

proximitatea orașului, propice activităților de agrement, pescuitului sportiv și

sportului, respectiv:

6. portul turistic;

7. balta Valea Mare

8. malul râului Argeș



pag 90

Resursele turistice antropice sunt concentrate în oraș, respectiv:

1. rezervația arheologică Gumelnița (I, II), aflată la marginea orașului, la jumătatea

distanței dintre acesta și balta Valea Mare;

2. Muzeul de arheologie și istorie;

3. Biserica de zid cu hramul “Sfântu Nicolae”, ctitorită în anul 1855;

4. Turnul de apă.

Zona portului turistic, cea mai importantă pentru valorificare turistică este

amplasată pe malul Dunării, la circa 1,5 km de oraș, unde se afla amplasate cele doua

pontoane plutitoare de ancorare a navelor de pasageri. Zona deține numeroase atu-

uri, printre care faptul că se află pe un promontoriu care oferă o imagine panoramică a

cursului Dunării, pe o distanta de peste 5 km, este situată vis-a-vis de orașul bulgăresc

Tutrakan, are ancorate în prezent două pontoane pentru acostarea navelor de

pasageri sau de croazieră, are drum modernizat de acces din oraș, precum și utilități,

apă, energie electrică, canalizare iar terenul permite realizarea unor construcții

turistice și de agrement.



pag 91

Zona Parc – Argeș este situată în continuarea parcului central al orașului, pe

malul râului Argeș. Cuprinde atât o zonă liberă, propice unor amenajări pentru sport și

agrement, cât și un lac propice pentru agrement și pescuit.

Avantajele acestei zone constau în suprafața mare de teren (55.000 mp),

suprafață lac 20.000 mp, accesul foarte facil din oraș, apropiere de oraș, în continuarea

parcului, existența în cadrul zonei a lacului cu potențial pentru amenajări pentru sport,

cât și pentru agrement; statutul juridic cert, necesar redus de investiții pentru

asigurarea infrastructurii. Parcul s-a extins cu o suprafață de 3,00 ha, proiect care este

în curs de finalizare a amenajărilor.



pag 92

Zona Balta Valea Mare este situată în partea de nord-est a orașului, aceasta

fiind formată pe un vechi curs de apă. Este orientată N-S și are aproximativ 1,4 km

lungime și o lățime medie de 100 m. În prezent este în cea mai mare parte colmatată și

acoperită de vegetație (stuf). Accesul din oraș către zonă se poate face, fie pe DN 4

către București (3 km), iar de aici pe un drum nemodernizat (1-2 km), fie de pe DN 31

spre Călărași (2km), iar de aici pe un drum nemodernizat (2km). Avantajele se referă la

suprafața mare a lacului și a zonei adiacente acestuia cu posibilități multiple de

valorificare pentru activități turistice și de agrement, regimul de proprietate cert,

respectiv suprafață aflată în patrimoniul Consiliului local Oltenița iar dezavantajele la

lipsa infrastructurii generale (de acces, alimentare cu apă, canalizare), efortul

investițional foarte mare pentru decolmatare și ecologizarea zonei.



pag 93

Instituții și servicii publice

În anul 1970 în Oltenița populația orașului era de 20610 locuitori, din care

12.000 erau salariați. Aici existau atunci unități industriale mari ca Șantierul Naval

unde lucrau 2529 muncitori, tehnicieni și ingineri, Filatura de fire și fibre sintetice cu

3000 de muncitori, Întreprinderea de industrie locală cu 11 unități de producție, și 2

cooperative meșteșugărești. Ca unități agricole în oraș exista o Cooperativă agricolă de

producție cu 2525 ha, unde lucrau 500 de membri și o întreprindere agricolă de stat cu

1400 de salariați. Rețeaua comercială reunea 100 de magazine din care 34 erau

magazine alimentare. În oraș erau 4 grădinițe de copii frecventate de 260 de

preșcolari, 7 scoli generale frecventate de 2958 elevi și 2 licee cu 1861 elevi. Școala

profesională avea 402 elevi. Activitatea culturală era susținută de Clubul Ş.N.O., Clubul

Tineretului, 3 cinematografe, 8 biblioteci școlare, o bibliotecă orășenească, o

bibliotecă a sindicatelor, Muzeul orașului ş.a.. Rețeaua sanitară era formată dintr-un

spital cu 230 de paturi, 3 circumscripții, o policlinică și 3 farmacii.

În Oltenița sunt 3 licee, 6 școli gimnaziale și 6 grădinițe.



pag 94



pag 95

LICEE

1. GRUPUL ŞCOLAR DE ARTE și MESERII” ION GHICA”

2. GRUPUL ŞCOLAR” NICOLAE BĂLCESCU”

3. LICEUL NEAGOE BASARAB

ŞCOLI GIMNAZIALE

1. ŞCOALA NR. 1” SPIRU HARET”

2. ŞCOALA NR. 2

3. ŞCOALA NR. 3” MIRCEA ELIADE” + GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.1

4. ŞCOALA NR. 4” CONSTANTIN DECULESCU” (această unitate de învățământ a fost

desființată din cauza numărului prea mic de elevi pe care îl avea)

5. ŞCOALA NR. 5” A.D. GHICA” (GIMNAZIUL GHICA OLTENIŢA)

6. ŞCOALA NR. 6



pag 96

SPITAL

1. SPITALUL MUNICIPAL

Ambulatoriu Integrat al Spitalului Municipal Oltenița

Serviciul Județean de Ambulanță

Unitatea medico-socială

CABINETE MEDICALE

C.M.I. Dr. Sarivan Maria

Cabinet Medical Individual de Pediatrie

C.M.I. Dr. SECATUREANU VICA

Cabinet Medical de Familie

C.M.I. DR. SMOCHINA SIMONA

Cabinet Medical Individual de Oftalmologie



pag 97

C.M.I. Dr.DICULESCU ILEANA

Cabinet Medical de Familie

Oculomed Srl

Cabinet Medical de Oftalmologie

Psihomed Srl

Cabinet Medical de Neurologie

Anca Med

Cabinet Medical de Recuperare

C.M.A. BIO-DENT DR. CANTEMIR OCTAVIAN

Cabinet Medical de Stomatologie

C.M.I. Dr. Adascalita Igor

Cabinet Medical Individual de Pneumologie

C.M.I. Dr. Artenii Valeriu

Cabinet Medical de Chirurgie Generală

C.M.I. Dr. Cercel Felicia Marcel

Cabinet Medical Individual de Oncologie Medicala

C.M.I. Dr. Podosu Mihail

C.M.I. Dr. Fodor Maria

C.M.I. Dr. Rusu Mariana

C.M.I. Dr. Rusu Igor

C.M.I. Dr. Adăscăliţa Adelina

C.M.I. Dr. Costache Liviu

C.M.I. Dr. Baciu Daniela

C.M.I. Dr. Arteni Valeriu

C.M.I. Dr. Marinescu Lucian

C.M.I. Dr. Nicu Luminiţa



pag 98

C.M.I. Dr. Păun Maria

C.M.I. Dr. Burlacu

C.M.I. Dr. Popescu Cristian

C.M.I. Dr. Constantinescu

S.C. BROTAC MEDICAL CENTER S.R.L.

Cabinet fizioterapie

S.C. SIDENT 2000 S.R.L.

Cabinet tehnica dentara

S.C. VETLIE S.R.L.

Cabinet veterinar / farmacie veterinara

S.C. ELITECITYDENT S.R.L.

Servicii stomatologice – Dr. Motrună Constantin / Dr. Motrună Mădălin Andrei

S.C. BROTAC MEDICAL CENTER S.R.L.

Laborator analize

S.C. SAM CRIS S.R.L.

Laborator analize

Anghel Violeta

Laborator tehnică dentară

FARMACII

Farmacia CATENA – S.C. MED SERV-UNITED S.R.L.

Farmacia GALENUS - PETRESCU

Farmacia GENTIANA - BAZACOPOL

Farmacia SOFIA FARM S.R.L.

Farmacia TEHNO FARM FLORINA

Farmacia VIOMED

Farmacia DROGHERIA SORANA



pag 99

Farmacia S.C. COSTI FLOR TEHNO FARM S.R.L.

Farmacia S.C. MEDIA VET IMPORT-EXPORT S.R.L.

Farmacia DROGHERIA GREEN MED

Farmacia S.C. FARM CARMEN S.R.L.

Farmacia S.C. VIOMED FARM S.R.L.

MUZEE

MUZEUL CIVILIZAŢIEI GUMELNIŢA

Situat într-o zonă cu potenṭial turistic ridicat, datorită resurselor naturale bogate:

păduri, bălṭi ṣi fluviul Dunărea, dar ṣi a instituṭiilor și a zonelor ce prezintă interes din



pag 100

punct de vedere turistic: Muzeul Civilizației Gumelnița, instituṭie ce deṭine obiective ṣi

colecṭii de o valoare inestimabilă, unice în Europa ṣi în lume, clădirea monumet istoric

a muzeului de pe str. Argeșului nr. 101, situl arheologic Gumelnița etc., municipiul va

trebui să îşi reasume identitatea sa culturală, aceea de oraş dunărean, cu un

patrimoniu cultural şi istoric bogat.

Clădirile monument istoric dar și altele din Mumnicipiul Oltenița sunt clădiri cu

destinație culturală, industrială sau locuințe. Printre clădirile aflate într-o stare

avansată de degradare, se numără: sediul vechi al Muzeului „Civilizației Gumelnița”,

fosta „Casa a Creației”, Moara „Dunărea”, fostul cinematograf Flacăra etc.

În prezent, sunt necesare intervenții integrate, cât mai urgente, pentru a stopa

degradarea clădirilor monument și pentru a prezerva ansamblul unitar și reprezentativ

al zonei istorice din Municipiul Oltenița care afectează imaginea întregului oraș.

Cu toate că o parte din aceste spații cu valoare culturală și istorică pentru comunitate

sunt în proprietate privată, autoritățile locale pot încuraja și pot susține revitalizarea

acestora prin achiziție directă sau prin diverse pârghii fiscale, de reglementare sau

finanțare, pentru inițiativele private de revitalizare culturală.

Totodată, este necesară convertirea funcțională în spații cu valențe culturale și

reintroducerea în uz a Strategiei de Dezvoltare Urbană a Municipiului Oltenița pentru

următoarea perioadă.

Ca obiective principale pentru domeniul cultural putem enumera următoarele:

1. Valorificarea patrimoniului cultural imaterial (festivaluri, manifestări culturale

naţionale şi internaţionale şi, mai ales, creaţie vie) şi conservarea/reabilitarea

patrimoniului construit;

2. Promovarea parteneriatului între operatori culturali, mediul de afaceri şi

administraţia publică locală, care să susţină investiţiile în cultură şi în creaţia vie;

3. Digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului şi

atragerea unui nou public;

4. Dezvoltarea educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului

preuniversitar;

5. Punerea în valoare şi promovarea moştenirii culturale autohtone;

6. Susţinerea sistematică şi continuă a participării la evenimente culturale

naționale dar și internaţionale;

7. Dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere şi extinderea cooperării în domeniul

culturii.



pag 101

STADION

Stadion – în stare avansata de degradare

BANCI

Banca Transilvania Oltenița, Sucursala Tineretului 82

BCR - Banca Comerciala Romana Oltenița, Sucursala Republicii 56

BRD GSG - Banca Romana pentru Dezvoltare Oltenița, Sucursala Republicii 39

CEC Bank Oltenița, Sucursala Argeșului 78

Raiffeisen Bank Oltenița, Sucursala Tineretului 121



pag 102

Norme metodologice utilizate

POPULAŢIE. SURSA DATELOR

Surse statistice:

- Recensământul din octombrie 2011 s-a realizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.

763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind Recensământul Populaţiei și al Locuinţelor;

- Statistici din evidenţa curentă a populației, pentru datele referitoare la numărul și structura demografică a

populației;

- Înregistrări din evidenţa stării civile: Buletine statistice demografice completate de oficiile de stare civilă cu

date referitoare la naşteri, decese, căsătorii, divorţuri și înregistrări primite de la judecătorii și notariate

pentru divorţuri;

- Model econometric bazat pe tehnici de estimare pe domenii mici, pentru determinarea numărului de

emigranţi (persoane din România care și-au schimbat reşedinţa obişnuită în alte ţări);

- Serii anuale de fluxuri de migraţie (imigranţi și emigranţi) transmise de oficiile naționale de statistică din Italia

și Spania pentru perioada 2010-2015;

- Statistici „în oglindă” privind migraţia internaţională din baza de date a EUROSTAT ca valori de referinţă

(benchmark) pentru evaluarea calităţii rezultatelor obţinute prin aplicarea modelului econometric;

- Statisticile privind migraţia internaţională sunt estimate în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE)

nr.862/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind statisticile comunitare din

domeniul migraţiei și protecției internaţionale și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.311/76 al Consiliului

privind elaborarea de statistici cu privire la lucrătorii străini;

- Statisticile privind populaţia rezidentă sunt estimate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE)

nr.1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind statisticile demografice

europene.

Surse administrative:

- Baza de date a Ministerului Afacerilor Interne, privind evidenţa persoanelor, pentru populaţia după domiciliu,

migraţia internă (cu schimbarea domiciliului şi stabilirea reşedinţei) şi internaţională (definitivă) determinată

de schimbarea domiciliului.

PRECIZĂRI METODOLOGICE

Numărul populaţiei la nivel naţional, pentru perioada 2010-2015 (a fost estimat în condiţii de

comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din anul 2011) se

referă la populaţia rezidentă, conform metodologiei şi reglementărilor internaţionale în domeniu şi cuprinde

totalitatea persoanelor care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

Populaţia rezidentă, pentru perioada 2010-2015 s-a determinat luând în calcul şi soldul migraţiei

internaţionale (conform conceptului de reşedinţă obişnuită pe teritoriul României pentru o perioadă de cel

puţin 12 luni).

Datele sunt disponibile în profil teritorial la nivel de judeţ începând cu 1 iulie 2012.

Populaţia rezidentă la 1 iulie s-a determinat ca medie aritmetică simplă dintre valorile populaţiei

rezidente la 1 ianuarie a doi ani consecutivi.



pag 103

Datele privind populaţia rezidentă sunt disponibile în profil teritorial, pe următoarele niveluri de

detaliere: nivel naţional, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe.

Urmare a definitivării datelor privind populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2015, cuprind date corespunzătoare

populaţiei rezidente la 1 iulie 2014, în varianta definitivă. Datele pentru populaţia rezidentă la 1 iulie 2015 sunt

definitive.

FORŢA DE MUNCĂ. SURSA DATELOR

Cercetări statistice:

- Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării, pentru datele privind populaţia ocupată şi şomajul

(conform Regulamentului nr. 577 / 1998 al Consiliului privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra

forţei de muncă din Comunitate, cu modificările ulterioare);

- Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale, pentru datele referitoare

la numărul salariaţilor (conform Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr. 530 / 1999 privind

statisticile structurii câştigurilor salariale şi costului forţei de muncă);

- Cercetarea statistică trimestrială asupra locurilor de muncă vacante, pentru datele referitoare la rata

locurilor de muncă vacante (conform Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr. 453 / 2008

privind statisticile referitoare la locurile de muncă vacante);

- Balanţa forţei de muncă, pentru datele privind populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale.


- Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru datele privind şomajul înregistrat.


Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) este concepută ca o sursă

importantă de informaţii intercenzitare asupra forţei de muncă; ancheta furnizează, într-o manieră coerentă,

date esenţiale asupra principalelor segmente de populaţie (activă - ocupată şi în şomaj - inactivă), cu

numeroase posibilităţi de corelare şi structurare după caracteristici demo - socio - economice diverse, în

condiţii de comparabilitate internaţională. Începând cu anul 1996, ancheta forţei de muncă în gospodării se

realizează trimestrial, ca o cercetare continuă, permiţând astfel obţinerea de date conjuncturale asupra

mărimii şi structurii ofertei de forţă de muncă şi evidenţierea fenomenelor cu caracter sezonier care se

manifestă pe piaţa forţei de muncă. Din anul 2015, volumul eşantionului pe care se realizează ancheta este de

28512 locuinţe/trimestru. Datele anuale se calculează ca medii aritmetice ale datelor trimestriale.

Indicatorii de forţă de muncă, prezentaţi pentru perioada 2010-2015, respectiv populaţia activă,

populaţia ocupată, şomerii, populaţia inactivă, ratele de activitate, ratele de ocupare şi ratele şomajului etc. au

fost calculați în funcţie de populaţia rezidentă, conform conceptului de reşedinţă obişnuită şi a pragului de cel

puţin 12 luni de prezenţă/absenţă pe teritoriul României, recalculată în condiţii de comparabilitate cu

rezutatele finale ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din anul 2011.

Din acest motiv, seriile de date prezentate nu sunt comparabile cu perioadele precedente.

Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă este o cercetare statistică anuală complexă care

furnizează elementele necesare efectuării unor analize privind evoluţia diferitelor componente ale costului

forţei de muncă şi corelaţiile dintre ele, oferind totodată, elementele necesare calculului mărimii brute şi nete,

lunare şi orare, a câştigului salarial structurat pe activităţi ale economiei naţionale, forme de proprietate,



pag 104

forme juridice, categorii de salariaţi, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe.

VENITURILE POPULAŢIEI. SURSA DATELOR


- Cercetarea statistică a bugetelor de familie;

- Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă, în unităţile economico-sociale (conform Regulamentului

Consiliului şi Parlamentului European nr. 530 / 1999 privind statisticile structurii câştigurilor salariale şi costului

forţei de muncă).


Cercetarea statistică a bugetelor de familie permite colectarea informaţiilor privind componenţa

gospodăriilor, veniturile, cheltuielile şi consumul acestora şi alte aspecte ale nivelului de trai al populaţiei.

Ancheta este organizată ca o cercetare trimestrială continuă pe o perioadă de trei luni consecutive, pe un

eşantion de 9504 locuinţe permanente, repartizate în subeşantioane lunare independente de câte 3168

locuinţe permanente.

Cercetarea s-a desfăşurat în 792 centre de cercetare repartizate în toate judeţele ţării şi în sectoarele

municipiului Bucureşti (450 în mediul urban şi 342 în mediul rural).

Includerea unei gospodării într-o anumită categorie socio-economică s-a realizat pe baza statutului

ocupaţional principal al capului gospodăriei. În categoria “Agricultori” s-au inclus gospodăriile de lucrători pe

cont propriu în agricultură şi membrii asociaţiilor agricole. În cadrul gospodăriilor de “Pensionari” s-au inclus şi

pensionarii agricoli.

Rezultatele obţinute sunt extrapolate pe baza structurii populaţiei provizorii neinfluenţate de migraţia

externă.

Începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente şi nu sunt comparabile cu

seriile publi cate pentru perioadele precedente.

LOCUINŢE ŞI UTILITĂŢI PUBLICE. SURSA DATELOR


- Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, din 20 octombrie 2011;

- Cercetarea statistică privind modificările fondului de locuinţe;

- Cercetarea statistică privind locuinţele terminate;

- Cercetări statistice privind alimentarea cu apă, canalizare publică şi spaţii verzi, salubritatea şi distribuţia

energiei termice, a gazelor naturale şi alte cercetări statistice pentru domeniul edilitar.


Fondul de locuinţe se determină pe baza datelor obţinute la recensămintele populaţiei şi locuinţelor şi a

modificărilor intervenite în cursul fiecărui an, respectiv:



pag 105

- intrările, reprezentând locuinţele date în folosinţă (locuinţe noi şi spaţii cu altă destinaţie transformate în

locuinţe);

- ieşirile, reprezentând demolările şi schimbarea locuinţelor în spaţii cu altă destinaţie.

Locuinţa este construcţia, formată din una sau mai multe camere de locuit situate la acelaşi nivel al

clădirii sau la niveluri diferite, prevăzută, în general, cu dependinţe (bucătărie, baie etc.) sau cu alte spaţii de

deservire, independentă din punct de vedere funcţional, având intrarea separată din casa scării, curte sau

stradă şi care a fost construită, transformată sau amenajată în scopul de a fi folosită, în principiu, de o singură

gospodărie.

Locuinţa terminată în cursul unui an este acea construcţie care nu a existat anterior şi ale cărei

elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată, la care s-au realizat toate categoriile de lucrări

prevăzute în documentaţia de execuţie şi care au fost recepţionate de beneficiar.

Camera de locuit reprezintă o încăpere dintr-o locuinţă care serveşte pentru locuit, având suprafaţa de

cel puţin 4 m2, înălţimea de cel puţin 2 m pe cea mai mare parte a suprafeţei sale şi care primeşte lumină

naturală fie direct prin ferestre şi / sau uşi exterioare, fie indirect, prin verande cu ajutorul ferestrelor şi / sau

uşilor, sau prin alte camere de locuit cu ajutorul glasvandurilor. Astfel, sunt considerate camere de locuit:

dormitoarele, camerele de zi, holurile locuibile, încăperile cu dublă utilizare (din a căror suprafaţă, o parte este

folosită pentru locuit) şi de asemenea, alte încăperi destinate pentru locuit.

Suprafaţa (aria) construită desfăşurată (totală) reprezintă suma suprafeţelor secţiunilor orizontale ale

tuturor nivelurilor clădirii (subsol, parter, etaje şi mansardă, exclusiv podurile circulabile sau necirculabile),

delimitate de conturul exterior al pereţilor exteriori. Nu se cuprind suprafeţele aferente treptelor exterioare,

teraselor neacoperite, ariile curţilor interioare şi exterioare de lumină sau de acces, mai mari de 4 m2,

subsolurile tehnice.

Suprafaţa (aria) utilă desfăşurată (totală) rezultă din suprafaţa construită desfăşurată, din care se

scade suprafaţa ocupată de pereţi (exclusiv pereţii amovibili).

Suprafaţa (aria) locuibilă desfăşurată (totală) reprezintă suma suprafeţelor destinate pentru locuit a

tuturor locuinţelor sau spaţiilor de locuit din clădire.

Transportul public local de pasageri reprezintă operaţiunea de transport de pasageri care se

efectuează cu un vehicul rutier de transport, precum şi cu metroul, în interiorul zonei administrativ-teritoriale

a unei localităţi, fără a depăşi limitele acesteia.

Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile reprezintă lungimea tuburilor şi

conductelor instalate pe teritoriul localităţii respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de

aducţiune sau de la staţiile de pompare, până la punctele de branşare a consumatorilor.

Apa potabilă distribuită consumatorilor este cantitatea totală de apă potabilă livrată efectiv tuturor

consumatorilor, populaţiei şi operatorilor economici, pentru nevoi productive şi neproductive (casnice, băi

publice, clădiri social-culturale şi administrative, hoteluri, stropitul străzilor, spaţii verzi etc) prin reţele de

distribuţie sau direct prin conductele de aducţiune; se determină cu ajutorul apometrelor instalate la

consumatori, iar în lipsa acestora pe baza normelor de consum pauşal.

Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale se referă la totalitatea conductelor (din

reţea şi direct din conductele magistrale de transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii dintr-o

localitate, începând de la staţiile de reglare a presiunii şi predare a gazelor de către furnizori până la punctele

de branşare a consumatorilor.



pag 106

Gazele naturale distribuite efectiv reprezintă volumul total de gaze naturale livrate consumatorilor

prin reţele de distribuţie (inclusive gazele naturale consumate de unitatea distribuitoare).

EDUCAŢIE. SURSA DATELOR


- Cercetări statistice realizate la începutul şi sfârşitul anului şcolar (universitar) în unităţile de învăţământ de

toate tipurile, pe forme de proprietate şi niveluri de educaţie.


În statisticile din domeniul educaţiei formale, începând cu anul şcolar/universitar 2013/2014 se utilizează noua

Clasificare Internaţională Standard a Educaţiei ISCED - 2011, pentru organizarea programelor şi calificărilor pe

niveluri educaţionale şi domenii, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 912/2013 privind producerea şi

dezvoltarea de statistici în domeniul educaţiei şi învăţării continue.

Datele statistice privind numărul copiilor şi elevilor înscrişi, absolvenţilor şi personalului didactic din

învăţământul preuniversitar (preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, profesional, postliceal) cuprind şi pe cele din

învăţământul special. Conform noii clasificări ISCED-2011, începând cu anul şcolar/universitar 2014/2015, în

populaţia şcolară se include şi numărul copiilor din învăţământul antepreşcolar, iar în învăţământul superior,

pe lângă numărul studenţilor, se include şi numărul cursanţilor înscrişi în învăţământul de master, cel

postuniversitar, de doctorat, precum şi la programele postdoctorale.

Datele statistice privind învăţământul superior (numărul facultăţilor, studenţii înscrişi, absolvenţii cu diplomă)

includ şi studenţii care au obţinut diploma de bacalaureat în altă ţară decât România; nu sunt incluşi studenţii

români care studiază în alte ţări.

Absolvenţii cu diplomă din învăţământul superior reprezintă toate persoanele care au promovat examenul de

absolvire la finalizarea unui nivel de învăţământ superior şi au obţinut o diplomă (ex.: diploma de licenţă,

disertaţie, diploma de doctorat, diploma de absolvire).

Cadrele didactice sunt înregistrate o singură dată la unitatea unde au norma de bază. În aceeaşi categorie sunt

incluşi şi maiştri instructori, care desfăşoară activitate instructiv-educativă în sistemul de învăţământ.

CULTURĂ. SURSA DATELOR


- Cercetări statistice privind activitatea bibliotecilor.


Biblioteca este instituţia, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a

organiza, a prelucra, a dezvolta şi a conserva colecţii de cărţi, publicaţii, alte documente specifice şi baze de

date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere.

Bibliotecile, conform Legii nr. 334 / 2002, se clasifică în: biblioteci naţionale, biblioteci universitare, biblioteci

specializate, biblioteci publice (puse în slujba unei comunităţi locale sau judeţene), biblioteci şcolare.



pag 107

Volume de bibliotecă sunt considerate cărţile, broşurile, colecţiile de ziare şi reviste cu minimum 5 pagini,

precum şi materialele audiovizuale (casete cu benzi magnetice, diafilme, CD-uri, DVD-uri etc.) pentru toate

tipurile de biblioteci: naţionale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, ale instituţiilor de învăţământ

superior, ale operatorilor economici şi ale unităţilor şcolare.

AGRICULTURĂ. SURSA DATELOR


- Recensământul General Agricol - 2010;

- Începând cu anul 2004, cercetări statistice realizate prin sondaj aliniate la acquis-ul comunitar în domeniul

statisticii agricole privind suprafeţele şi producţia vegetală, efectivele de animale şi producţia animală.


- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru: fondul funciar după modul de folosinţă pentru perioada

2010-2015; parcul de tractoare şi maşini agricole principale din agricultură aferent sfârşitului de an 2010,

2011, 2012, 2013, 2014 şi 2015.


Fondul funciar reprezintă totalitatea terenurilor, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute

sau de domeniul public sau privat din care fac parte.

Suprafaţa agricolă, după modul de folosinţă, include terenurile cu destinaţie agricolă, aflate în proprietatea

persoanelor fizice sau juridice şi care se clasifică astfel: teren arabil, păşuni şi fâneţe naturale, vii şi pepiniere

viticole, livezi şi pepiniere pomicole.

Terenul arabil reprezintă suprafaţa care se ară în fiecare an sau la mai mulţi ani şi se cultivă cu plante anuale

sau perene.

Păşunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin

însămânţare, destinate păşunatului animalelor.

Fâneţele reprezintă terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin

însămânţare şi destinate recoltării pentru obţinerea de fân.

Viile şi pepinierele viticole reprezintă suprafeţele cu plantaţii viticole, pepiniere viticole şi terenul în pregătire

pentru vii.

Livezile şi pepinierele pomicole reprezintă suprafeţele cu plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi, pepiniere

pomicole şi terenul în pregătire pentru livezi.

Producţia ramurii agricole se determină conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru

Agricultură” şi cuprinde: valoarea tuturor producţiilor de produse agricole (inclusiv valoarea producţiei de vin

obţinută în unităţile agricole care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie) şi valoarea serviciilor

agricole efectuate de unităţile specializate. Această producţie nu cuprinde: valoarea consumului de sămânţă

din producţie proprie pentru culturile la care însămânţările se fac toamna, valoarea strugurilor utilizaţi în

producţia de vin a unităţilor agricole care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie, valoarea laptelui

consumat de animale, valoarea ouălor puse la incubat şi pierderile la producători după recoltare.



pag 108

Producţia ramurii agricole cuprinde şi valoarea activităţilor secundare neagricole neseparabile şi este

diminuată cu valoarea laptelui transformat în derivate (produse obţinute din prelucrarea laptelui) în aceeaşi

fermă.

Activităţile secundare neagricole neseparabile sunt activităţi legate direct de producţia agricolă şi nu pot fi

separate de activitatea agricolă principală din punct de vedere al costurilor (ex.: producerea brânzeturilor în

ferma zootehnică).

Producţia ramurii agricole este exprimată în preţuri curente de bază (preţurile la producător la care se adaugă

subvenţiile pe produs şi se scad impozitele pe produs) ale fiecărui an.

Suprafaţa cultivată reprezintă suprafaţa însămânţată / plantată în ogor propriu, în anul agricol de referinţă (1

octombrie - 30 septembrie) cu o cultură principală (care ocupă terenul pe cea mai mare perioadă de timp), sau

în anii agricoli precedenţi pentru culturile bienale, trienale sau perene.

Producţia agricolă vegetală reprezintă producţia fizică obţinută în perioada de referinţă (anul în care se face

recoltarea), mai puţin pierderile la recoltare, exprimată în unităţi fizice, în funcţie de natura produselor şi a

grupelor de produse şi cuprinde:

- producţia culturilor în ogor propriu;

- producţia culturilor intercalate;

- producţia culturilor succesive;

- producţia obţinută în grădinile familiale (pentru legume, cartofi, fructe, struguri).

Efectivele de bovine cuprind totalitatea taurinelor şi bubalinelor masculi şi femele, pe diferite grupe de vârstă

şi destinaţie economică.

Efectivele de porcine cuprind totalitatea porcinelor din exploataţia agricolă (inclusiv porcinele aflate în

maternităţi, crescătorii şi îngrăşătorii), indiferent de sex, categorii de greutate şi destinaţie economică.

Efectivele de ovine cuprind toate animalele din specia ovine, indiferent de sex, vârstă, destinaţie economică şi

locul unde se află.

Efectivele de caprine cuprind toate caprinele indiferent de sex, vârstă, destinaţie economică şi locul unde se

află.

Parcul de tractoare şi maşini agricole (fizice) principale din agricultură (la sfârşitul anului) este aferent

unităţilor care au agricultura ca activitate principală (inclusiv exploataţiile agricole fără personalitate juridică).

SILVICULTURĂ. SURSA DATELOR


- Cercetări statistice curente privind fondul forestier, masa lemnoasă recoltată, suprafaţa parcursă cu tăieri,

regenerări şi volumul de lemn recoltat, completate de către ocoale silvice de stat şi private.


Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care

servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri



pag 109

cu destinaţie forestieră şi neproductive cuprinse în amenajamentele silvice, la data de 1 ianuarie 1990 sau

incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate.

Suprafaţa pădurilor reprezintă terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii

trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate în condiţii normale de vegetaţie.

Regenerările artificiale reprezintă ansamblul de lucrări de plantare de puieţi, butaşi şi sade sau de însămânţare

a unei suprafeţe de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere de pe care a fost

exploatat arboretul matur, cât şi pe terenuri lipsite de vegetaţie forestieră.

Volumul de lemn recoltat reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de

producţie pentru care se întocmeşte cercetarea statistică, recoltat până la data de 31 decembrie a anului

respectiv. Nu constituie masă lemnoasă

recoltată, masa lemnoasă rămasă pe picior.

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII. SURSA DATELOR


- Ancheta structurală în întreprinderi şi alte cercetări realizate de Institutul Naţional de Statistică privind

activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii;

- Registrul statistic al întreprinderilor, gestionat de Institutul Naţional de Statistică.


- Ministerul Finanţelor, pentru datele din Registrul Contribuabililor, pentru datele din bilanţurile contabile ale

firmelor, pentru datele privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor

individuale şi întreprinderilor familiale, precum şi pentru datele privind statele de funcţiuni ale unităţilor

bugetare;

- Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, pentru datele privind structura capitalului social;

- Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, pentru datele privind întreprinderile privatizate;

- Banca Naţională a României, pentru datele privind situaţia societăţilor cu activitate bancară;

- Alte ministere şi organizaţii neguvernamentale, pentru structura privind mărimea şi activităţile

întreprinderilor din subordine.


Unitatea legală reprezintă orice operator economic sau social care dispune de un patrimoniu propriu, poate să

încheie în nume propriu contracte cu terţi şi să-şi apere interesele în justiţie - are personalitate juridică.

Unităţile legale sunt fie persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale (în

calitatea lor de întreprinzători), fie persoane juridice.

Întreprinderea este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o entitate organizaţională de producţie de

bunuri, servicii comerciale sau servicii de interes social, ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales

pentru asigurarea resurselor sale curente.

O întreprindere exercită una sau mai multe activităţi, în unul sau mai multe locuri (sedii - unităţi locale ale

întreprinderii).



pag 110

În mod convenţional sunt asimilate întreprinderilor, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi

întreprinderile familiale care desfăşoară activităţi economice pe bază de liberă iniţiativă potrivit legii,

instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale.

Unitatea locală

1) este o întreprindere sau o parte a acesteia (atelier, fabrică, depozit, birou, mină sau staţie etc.) situată la o

adresă identificabilă.

În acest loc se desfăşoară o activitate economică, pentru care - în afara unor cazuri excepţionale - lucrează una

sau mai multe persoane (cu normă întreagă sau parţială) pentru aceeaşi întreprindere.

Întreprinderea activă este entitatea care, din punct de vedere economic, este activă în perioada de observare,

respectiv realizează bunuri sau servicii, înregistrează cheltuieli şi întocmeşte bilanţ contabil.

Decalajul de timp dintre momentul înregistrării unei întreprinderi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

şi momentul în care aceasta îndeplineşte condiţiile necesare pentru a putea fi considerată activă, din punct de

vedere economic, conduce la unele diferenţe între datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică şi

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Întreprinderea dormantă este entitatea care există juridic, dar este inactivă, din punct de vedere economic, în

perioada de observare.

În funcţie de principalele caracteristici ale comportamentului lor economic, întreprinderile - în sensul larg al

cuvântului - se clasifică în următoarele categorii:

- Întreprinderi cu activitate economică nefinanciară: întreprinderi agricole; întreprinderi din industrie,

construcţii, comerţ şi alte servicii;

- Întreprinderi financiare, bancare şi de asigurări;

- Instituţii din administraţia publică centrală şi locală şi instituţii din sfera securităţii sociale;

- Întreprinzători privaţi - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane

ce desfăşoară activităţi liberale.

Întreprinderile - în sensul larg al cuvântului - după formele juridice de organizare, sunt următoarele:

- Regii autonome şi institute naţionale înfiinţate prin Hotărâri guvernamentale sau ale administraţiei locale;

- Societăţi comerciale înfiinţate în baza Legii nr. 31 / 1990, cu modificările şi completările ulterioare, de tipul:

- societăţi în nume colectiv;

- societăţi în comandită simplă;

- societăţi în comandită pe acţiuni;

- societăţi pe acţiuni, inclusiv societăţi şi companii naţionale;

- societăţi cu răspundere limitată.

- Societăţi agricole înfiinţate sau reorganizate în baza Legii nr. 36 / 1991;

- Societăţi cooperatiste reprezintă societăţile cu capital de tip cooperatist înfiinţate sau reorganizate în baza

Decret – Lege nr. 66 / 1990 şi a Legii nr. 109 / 1996, respectiv Legea nr. 1 / 2005;



pag 111

- Alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale înfiinţate prin decrete, legi;

- Instituţii bugetare înfiinţate prin hotărâri de guvern sau decizii ale organelor administraţiei locale;

- Întreprinzători privaţi - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale,

înfiinţate în baza O.U.G. nr. 44 / 2008, profesiile liberale aşa cum sunt definite de legile speciale;

- Organizaţii neguvernamentale - asociaţii şi fundaţii, sindicate, partide politice, organizaţii ale cultelor

religioase înfiinţate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26 / 2000 şi Legii nr. 14 / 2003, Legii nr. 489 / 2006 şi

Legii nr. 62 / 2011.

După forma juridică de organizare, întreprinderile au caracter comercial sau necomercial. În categoria

formelor juridice necomerciale sunt incluse instituţiile bugetare, administraţia publică centrală şi locală,

precum şi organizaţiile neguvernamentale.

În sfera economică se includ formele juridice cu caracter comercial: regii autonome şi institute naţionale,

societăţi comerciale, societăţi cooperatiste, societăţi agricole. În această categorie nu se includ societăţile care

desfăşoară activităţi cu caracter social, respectiv activităţile didactic-educative şi de asistenţă sanitară. Aceste

activităţi nu sunt asimilate cu un act de comerţ şi nu pot conferi comercialitate societăţii care o desfăşoară.

Mărimea întreprinderii este evaluată după criteriul numărului mediu de salariaţi, în perioada de referinţă, în

concordanţă cu criteriile emise de Eurostat. Se utilizează următoarele intervale:

- întreprinderi micro: 0 - 9 salariaţi;

- întreprinderi mici: 10 - 49 salariaţi;

- întreprinderi mijlocii: 50 - 249 salariaţi;

- întreprinderi mari: 250 salariaţi şi peste.

Activitatea principală a întreprinderii este stabilită în funcţie de produsele sau serviciile a căror realizare

implică cele mai mari părţi ale resurselor umane sau care aduc cele mai mari venituri întreprinderii şi se

determină utilizând CAEN Rev.2.

Cifra de afaceri - suma veniturilor rezultate din vânzări de bunuri, vânzări de mărfuri, executarea de lucrări şi

prestări de servicii, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.

Datele privind cifra de afaceri nu includ TVA.

Investiţii brute în bunuri corporale – valoarea investiţiilor efectuate în cursul perioadei de referinţă în toate

bunurile corporale, incluzând pe lângă mijloacele fixe puse în funcţiune şi valoarea cumpărărilor de terenuri şi

mijloace fixe (la mâna a doua sau cumpărate de la alte unităţi) corectată cu diferenţa (±) soldurilor de

imobilizări corporale în curs (investiţii neterminate), cu diminuările prin: investiţii care nu creează mijloace

fixe, investiţii definitiv sistate, investiţii în curs vândute şi investiţii în curs de execuţie cedate la terţi.

Investiţii nete noi - reprezintă cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj,

pentru achiziţionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe (a

căror valoare individuală să depăşească 2500 lei şi să aibă o durată normată de serviciu mai mare de un an),

pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de

transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor reluate cu plată de la alte unităţi (taxe

notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de încărcare-descărcare) etc.



pag 112

TRANSPORTURI, POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII. SURSA DATELOR


- Cercetări statistice privind transportul de mărfuri şi pasageri pe moduri de transport privind infrastructura şi

mijloacele de transport şi activităţile de poştă şi telecomunicaţii.


- Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, pentru datele privind activităţile

de telefonie.


TRANSPORTURI

Drumurile sunt căi de comunicaţie terestră, special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor.

Drumurile publice sunt drumurile de utilitate publică şi/sau de interes public destinate circulaţiei rutiere şi

pietonale, în scopul satisfacerii cerinţelor generale de transport ale economiei, ale populaţiei şi de apărare a

ţării.

Drumurile naţionale aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile care asigură legătura cu

capitala ţării, cu reşedinţele de judeţ, cu obiectivele de interes naţional, între ele, precum şi cu ţările vecine.

Drumurile judeţene şi comunale asigură legăturile între reşedinţele de judeţ cu municipiile, cu oraşele, cu

reşedinţele de comună, cu staţiunile balneoclimaterice şi turistice, cu porturile şi aeroporturile, cu obiectivele

importante legate de apărarea ţării şi cu obiectivele istorice importante, între oraşe şi municipii, precum şi

între acestea şi reşedinţele de comună, între reşedinţele de comună, respectiv între reşedinţa de comună şi

satele componenete sau cu alte sate, între oraş şi sate, între sate.

Datele privind infrastructura de transport feroviar prezintă lungimea liniilor de cale ferată în exploatare,

definite ca linii deschise transportului feroviar de mărfuri şi pasageri, iar cele privind infrastructura de

transport rutier se referă la drumuri.

POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII

Trimiterea poştală se referă la expedierea şi livrarea unui bun, prin mijloace diferite de cele electronice, la

adresa indicată de expeditor, utilizând serviciile de poştă. Sunt incluse trimiterile de corespondenţă,

imprimatele şi coletele poştale.

Trimiterea de corespondenţă este o comunicare scrisă, tipărită, imprimată sau înregistrată pe orice suport

material care urmează să fie transportată şi livrată la adresa indicată de expeditor (altfel decât electronic) pe

suportul sau pe ambalajul acestuia.

Imprimatele (cărţi, cataloage, ziare şi periodice) sunt trimiteri poştale care nu sunt incluse în categoria

trimiterilor de corespondenţă.

Trimiterile poştale recomandate sunt acele trimiteri pentru care se oferă o garanţie forfetară împotriva

riscurilor de pierdere, furt, distrugere totală sau parţială, deteriorare şi pentru care se eliberează la cerere o

dovadă privind depunerea la punctul de acces sau la destinatar.

Trimiterile poştale cu valoare declarată sunt acele trimiteri care sunt asigurate împotriva pierderii, furtului,

distrugerii totale sau parţiale, deteriorării, pentru o sumă egală cu valoarea declarată de expeditor.



pag 113

Coletul poştal este o trimitere poştală conţinând bunuri cu sau fără valoare comercială; coletele poştale nu

trebuie să conţină alte trimiteri poştale.

În numărul de conexiuni la serviciile de telefonie sunt cuprinse conexiunile persoanelor fizice şi juridice la

serviciile de telefonie fixă şi mobilă.

Numărul de conexiuni la servicul de telefonie fixă este reprezentat de numărul de linii telefonice fixe

conectate pentru care se plătesc abonamente.

Numărul de conexiuni la serviciile de telefonie mobilă este reprezentat de numărul de cartele SIM pe bază de

abonamente şi cartele SIM preplătite active.

TURISM.SURSA DATELOR


- Cercetări statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice şi fizice care deţin structuri de cazare

turistică de 5 locuri-pat şi peste (activitatea de cazare turistică).


Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă

turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare sau clasificare al structurii de primire turistică cu

funcţiuni de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Sunt luate

în calcul numărul de locuri din structurile existente la 31 iulie, din anul respectiv.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune (exprimată în locuri-zile) reprezintă numărul de locuri de cazare

puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu

numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud locurile din camerele sau

structurile închise temporar din lipsă de turişti, pentru reparaţii sau pentru alte motive.

Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea numărului de

înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respective.



pag 114

Capitolul III Dezvoltare sustenabila 2021-2027.

Oportunități si cadrul european.

Obiective Oltenița 2030

Așa cum realitatea ultimelor decenii a demonstrat-o, dezvoltarea si regenerarea

urbana a municipiilor mici si mijlocii, cum este si municipiul Oltenița, depinde într-o

măsură foarte mare de sursele de finanțare nerambursabila disponibile la nivel

național si European. Fondurile necesare unor investiții care sa realizeze o dezvoltare

reala depășesc posibilitățile reale ale unei comunități, bugetele unităților

administrative-teritoriale fiind alocate cu preponderenta pentru plata serviciilor

sociale, plata aparatului propriu si cheltuieli urgente de mica valoare.

Din aceste cauze evidente este imperative ca unitățile administrative-teritoriale

sa fie pregătite in a accesa aceste fonduri cu rapiditate. Pregătirea acestor proiecte din

timp, fără graba inerenta începerii lucrului după lansarea apelurilor de proiecte, duce

la creșterea gradului de accesare a acestor fonduri, la o bunăstare imediata pentru

comunitatea locala si pentru cetățenii municipiului.

Luând in calcul cheltuielile medii necesare pregătirii unui proiect complex (având

in component sa un Studiu de fezabilitate conform HG 907) putem afirma ca la fiecare

1 Euro cheltuit de Primărie sunt accesate fonduri de 100 Euro, cu efecte imediate

asupra comunității.

Efectele accesării acestor fonduri nerambursabile sunt resimțite imediat si direct

de către comunitatea locala prin:

- prestare de servicii necesare implementării proiectului;

- prestare de lucrări necesare implementării proiectului;

- creșterea gradului de ocupare al populației;

- beneficiile imediate aduse prin finalizarea implementării proiectului.



pag 115

Din aceste cauze evidente este imperios a fi cunoscute oportunitățile disponibile

in perioada 2021-2027 atât din fondurile europene- structural si de reziliență- cat si din

surse guvernamentale.

Perioada 2020-2021 este critica in pregătirea unui portofoliu de proiecte

fezabile si sustenabile, adaptate apelurilor viitoare. O Primărie pregătită va fi o

Primărie de succes care va genera plus-valoare guvernării asigurate.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document

strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României

perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă,

mediul de afaceri și sectorul public din România.



pag 116

Cu un total alocat de 30,44 mld. euro (prețuri 2018), respectiv de 33, 009 mld.

euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare

pentru dezvoltarea României.

Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma

aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce,

pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul

fiecărei țări.

Din obiectivul general al PNRR decurg o serie de obiective specifice

care privesc:

◼ Reformele orizontale elaborate la nivelul sectoarelor de activitate ale economiei

naționale, administrației publice și societății civile în ansamblul său, au drept scop

consolidarea statului de drept, sustenabilitatea finanțelor publice, stabilitatea

financiară, politicile sociale și piața muncii, consolidarea capacității de implementare a

proiectelor și absorbția fondurilor externe nerambursabile, precum și digitalizarea și

transparentizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică;

◼ Reformele sectoriale elaborate pentru fiecare domeniu de investiții propus spre

finanțare în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR), care au în vedere fie

sustenabilitatea finanțării proiectelor de investiții pe termen lung, fie modernizarea

serviciilor publice și îmbunătățirea calității vieții populației, fie elaborarea unor

pachete de măsuri care să permită creșterea capacității de implementare a proiectelor

de investiții;

◼ Investițiile în infrastructură urmăresc dezvoltarea infrastructurii specifice în

domenii considerate strategice pentru România precum transporturi, schimbări

climatice, energie și energie regenerabilă, mediu, eficiență energetică, modernizarea

serviciilor publice locale, sănătate și educație pentru a moderniza serviciile publice

prestate în interesul populației, fie pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor publice

prestate sau standardele de locuit ale populației dar și pentru a îmbunătăți

conectivitatea localităților urbane la rețelele de transport transeuropene sau pentru a

crește capacitatea de reziliență a localităților urbane;

PNRR stabilește prioritățile de investiții pentru fondurile alocate prin FRR, cu scopul de

a ameliora starea economică, a crește reziliența în situații de criză și a asigura o

creștere economică pe termen lung.



pag 117

◼ Investițiile în digitalizare și tranziție verde au drept scop alinierea la obiectivele

stabilite de Uniunea Europeană și cuprinse în European Green Deal, precum și

dezvoltarea marilor servicii publice din domeniul educației și sănătății în mediul on-

line, dar și creșterea capacității de reziliență a României în perioade de criză

pandemică. De asemenea, sunt prevăzute investiții în infrastructură care conțin

elemente de inteligență artificială precum: sistemele informatice de gestiune pentru

infrastructura de transport, sistemele de gestiune ale infrastructurii specific pentru

schimbări climatice, rețele inteligente destinate transportului sau distribuției de

combustibil de tranziție etc.;

◼ Investițiile în competitivitatea mediului de afaceri și accesul la cercetare și inovare

sunt destinate consolidării competitivității economice pe piața europeană a IMM-

urilor, creșterea valorii adăugate, îmbunătățirii calității produselor și serviciilor

obținute, retehnologizării, robotizării și automatizării proceselor industriale,

digitalizării activității IMM-urilor, dar și dezvoltării activităților de cercetare, inovare și

specializare inteligentă de către Institutele Naționale de Cercetare Dezvoltare și IMM-

uri, care au drept scop final introducerea pe piață de produse și servicii competitive în

acord cu cerințele de calitate și preț ale consumatorilor;

◼ Investițiile în creșterea capacității de reziliență a României sunt destinate creșterii

capacității de reziliență a României prin două modalități: creșterea capacității de

reziliență în perioade de criză pandemică, în special prin realizarea unor depozite

regionale de echipamente medicale și medicamente destinate sistemului de sănătate

publică, precum și creșterii capacității de reziliență în perioade de crize alimentare prin

realizarea de depozite destinate stocării de cereale, alimente și altor asemenea bunuri

de consum destinate crizelor alimentare, precum și a unor puncte smartacces pentru

depozitele de alimente și medicamente pentru situații de urgență.

Denumire Pilon: Tranziție verde și schimbări climatice

Obiectiv propus:

Investiții în infrastructură pentru a ameliora starea economiei naționale, a crește

accesibilitatea populației și a localităților urbane la rețeaua de transport TEN-T Core &

Comprehensive.

Investiții în infrastructură care respectă cerințele privind tranziția verde și

digitalizarea și cresc reziliența la schimbările climatice.



pag 118

Investiții în eficiența energetică pentru a reduce pierderile de energie dar și

pentru a îmbunătăți standardele de locuit ale populației;

Buget estimat: 21,424 mld. euro

Denumire Pilon: Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului

Obiectiv propus:

Îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate mai ales la nivelul marilor

servicii publice din domeniul sănătății și educației precum și a calității serviciilor

publice prestate la nivel local având drept scop final accesibilitatea populației la marile

servicii publice.

Îmbunătățirea standardelor de locuit ale populației și creșterea calității vieții

populației.

Valorificarea patrimoniului cultural și natural al localităților urbane pentru a

asigura îmbunătățirea serviciilor prestate populației inclusiv cu scopul de a asigura

ameliorarea stării economice la nivel local prin dezvoltarea de servicii inovative.

Buget estimat: 6,500 mld. Euro

Denumire Pilon: Competitivitate economică, digitalizare și reziliență

Obiectiv propus:

Creșterea competitivității mediului de afaceri prin acces la retehnologizare,

automatizări industriale, digitalizare și prin îmbunătățirea calității produselor și

serviciilor obținute de acestea.

Creșterea aportului activităților de transfer tehnologic la obținerea de produse și

servicii inovative competitive pe piață, digitalizarea activităților pentru marile servicii

publice din domeniul sănătății și educației.

Creșterea capacității de reziliență a României în domeniul securității cibernetice,

sănătății și a crizelor alimentare.

Buget estimat: 5,085 mld euro

Total general: 33,009 Mld euro



pag 119

Pilonul I – Tranziție verde și schimbări climatice, cu un buget de 21,4 mld euro,

respectiv 64,9% din total buget alocat României, este pilonul care are în vedere în

special investițiile în infrastructură, pentru a ameliora starea economiei naționale, a

crește accesibilitatea populației și a localităților urbane la rețeaua de transport TEN-

T Core & Comprehensive, dar și pentru a asigura investiții în infrastructură care

respectă cerințele privind tranziția verde și digitalizarea precum și investiții în

creșterea adaptării la schimbările climatice. Vor fi finanțate și investițiile în eficiența

energetică și energie regenerabilă, pentru a reduce pierderile de energie, dar și

pentru a îmbunătăți standardele de locuit ale populației.

Domeniu de investiție : Transport durabil

Obiective: Asigurarea conectivității regiunilor, localităților urbane la rețeaua de

transport TEN-TCore/Comprehensive, atragerea de investitori, realizarea rețelei de

transport TEN-T Core și Comprehensive.


Domeniu de investiție : Schimbări climatice

Obiective: Creșterea capacității de reziliență a României la schimbările climatice

pentru combaterea riscului de secetă, riscului de eroziune a solului, riscului de

înmlăștinare dar și de protecție împotriva fenomenelor meteo rare.

Diminuarea efectelor schimbărilor climatice în domeniul schimbărilor climatice în

toate sectoarele economiei, cu accent pe decarbonizare.


Domeniu de investiție : Mediu

Obiective: Asigurarea accesului populației la serviciile publice de alimentare cu apă și

canalizare, ecologizarea unor situri poluate, depozite/platforme industriale.

Diminuarea efectelor schimbărilor climatice în domeniul mediului prin reducerea

poluării și reconstrucția biodiversității.




pag 120

Domeniu de investiție : Energie și tranziție verde

Obiective: Exploatarea resurselor de energie regenerabilă ale României pentru

producerea și obținerea de energie, realizarea de infrastructuri specifice destinate

energiei electrice și transportului/distribuției de combustibil de tranziție. Diminuarea

efectelor schimbărilor climatice în domeniul energiei prin sprijinirea și utilizarea

tehnologiilor verzi.


Domeniu de investiție :Eficiență energetică și termică

Obiective: Diminuarea pierderilor de energie termică și asigurarea unui confort termic

destinat populației precum și realizarea rețelei de producere/transport și distribuție a

energiei termice.

Diminuarea efectelor schimbărilor climatice în domeniul eficienței energetice și

termice prin sprijinirea inovării și folosirea tehnologiilor verzi în sectorul de eficiență

energetică și termică.


Pilonul I va avea cel mai mare impact estimat asupra atragerii de investitori, crearea de

locuri de muncă, dar și pentru asigurarea condițiilor de tranziție verde și digitalizare

prevăzute în regulamentele europene.



pag 121

Pilonul II – Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului are un

buget alocat în valoare de 6,500 mld euro, respectiv un procent de 19,7% din totalul

valorii bugetului. Pilonul II are drept obiectiv specific îmbunătățirea calității

serviciilor publice prestate, mai ales la nivelul marilor servicii publice din domeniul

sănătății și educației, precum și a calității serviciilor publice prestate la nivel local,

având drept scop final îmbunătățirea standardelor de locuit ale populației, creșterea

calității vieții populației. De asemenea, în cadrul pilonului II se urmărește

valorificarea patrimoniului cultural și natural al localităților urbane pentru a asigura

îmbunătățirea serviciilor prestate populației, inclusiv cu scopul de a asigura

ameliorarea stării economice la nivel local.

Domeniu de investiție: Mobilitate și regenerare urbană, valorificarea patrimoniului

Obiective: Îmbunătățirea calității vieții și a serviciilor prestate populației,

îmbunătățirea condițiilor de locuit prin implementarea proiectelor de mobilitate

urbană, regenerare urbană și de valorificare a patrimoniului cultural și local. De

asemenea, este prevăzută valorificarea patrimoniului de interes național pentru a

crește impactul generat de prestarea serviciilor asupra potențialului de creștere

economică a României.


Domeniu de investiție: Sănătate

Obiective: Creșterea accesibilității populației la serviciile publice de sănătate,

îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate specifice pacientului critic, asigurarea

accesului populației, precum și creșterea calității serviciului public de sănătate pentru

afecțiunile oncologice și cardiovasculare.


Domeniu de investiție : Educație

Obiective: Corelarea competențelor profesionale dobândite de elevi în timpul

procesului educațional cu cerințe existente pe piața muncii prin dezvoltarea de



pag 122

campusuri școlare destinate învățământului tehnic în sistem dual, înființarea Centrelor

de educație inovativă și specializare inteligentă, precum și a Centrelor pentru

dezvoltarea competențelor profesionale ale studenților.


Pilonul II urmărește astfel să îmbunătățească calitatea serviciilor publice prestate

populației, calitatea vieții, standardele de locuit și să asigure o valorificare superioară a

potențialului reprezentat de patrimoniul cultural și natural pentru susținerea

dezvoltării economice la nivel local.

Pilonul III – Competitivitate economică, digitalizare și reziliență: are un buget estimat

în valoare de 5,085 mld euro, respectiv un procent de 15,4% din totalul bugetului

alocat. Pilonul III are ca obiectiv specific creșterea competitivității mediului de afaceri

prin acces la retehnologizare, automatizări industriale, digitalizare, precum și prin

îmbunătățirea calității produselor și serviciilor obținute de acestea, creșterea

aportului activităților de transfer tehnologic la obținerea de produse și servicii

inovative competitive pe piață, digitalizarea activităților pentru marile servicii

publice din domeniul sănătății și educației, precum și creșterea capacității de

reziliență a României în domeniul sănătății și al crizelor alimentare.

Domeniu de investiție: Mediul de afaceri/ Ecosisteme antreprenoriale

Obiective: Îmbunătățirea competitivității economice a IMM-urilor prin acces la

retehnologizare, automatizări industriale, digitalizare, activități de transfer tehnologic

pentru îmbunătățirea calității produselor și serviciilor obținute, inclusiv pentru

creșterea capacității de reziliență în perioade de crize pandemice.


Domeniu de investiție: Cercetare și inovare

Obiective: Creșterea aportului activităților de transfer tehnologic rezultate din

activitatea de cercetare-dezvoltare la obținerea de produse și servicii inovative.




pag 123

Domeniu de investiție: Digitalizare

Obiective: Digitalizarea marilor servicii publice din domeniul de sănătate și educație,

digitalizarea activității de stabilire, colectare și executare silită a creanțelor bugetare

precum și digitalizarea activității din domeniul justiției pentru consolidarea statului de

drept.

Consolidarea activității de securitate cibernetică.


Domeniu de investiție: Reziliență în situații de criză

Obiective: Consolidarea capacității de reziliență cibernetică, medicală și alimentară

prin realizarea de depozite regionale destinate echipamentelor medicale și

medicamentelor, depozite de alimente și alte bunuri de consum, precum și alte

facilități specifice.


În cadrul Pilonului III ponderea cea mai mare o dețin fondurile alocate pentru

creșterea competitivității economice a mediului de afaceri, întrucât creșterea

economică pe termen lung, atragerea de investitori și crearea de locuri de muncă are

loc pe seama investițiilor promovate de mediul de afaceri.



pag 124

Politica de Coeziune a Uniunii Europene

2021-2027

Conform pachetului legislativ 2021-2027 propus de Comisia Europeană, alocările

dedicate României din fondurile aferente Politicii de Coeziune însumează aprox. 30,8

miliarde euro (prețuri curente, exceptând alocarea FTJ exprimată în prețuri 2018) și

sunt distribuite pe fonduri astfel (având în vedere transferul de 20% din alocarea

inițială FSE+ către FEDR):

- Fondul European de Dezvoltare Regională - 18,72 miliarde euro,inclusiv392 milioane

euro pentru Cooperare Teritorială Europeană,

- Fondul Social European Plus - 6,59 miliarde euro,

- Fondul de Coeziune – 4,63 miliarde euro, inclusiv alocarea de transferat către

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility - CEF) -

1,091miliarde euro, din care doar 70% la dispoziția Statului Membru,

- Fondul pentru o Tranziție Justă – 1,947 miliarde euro.



pag 125

Concentrarea tematică la nivel național, conform pachetului legislativ,

presupune ca:

- 25% din total alocare FEDR este pentru Obiectivul de Politică 1 (O Europă mai

inteligentă)

- 30%din total alocare FEDR este pentru Obiectivul de Politică 2 (O Europă mai

ecologică)

- 30% din total alocare FEDR este pentru intervenții care vor contribui la îndeplinirea

obiectivelor climatice

- 37% din total alocare FC este pentru intervenții care vor contribui la îndeplinirea

obiectivelor climatice

- 6% din total alocare FEDR este pentru intervenții care vor contribui la dezvoltarea

urbană durabilă

- 25% din total alocare FSE+ este pentru obiectivele specifice privind incluziunea

socială

- 2% din total alocare FSE+ este pentru obiectivele specifice privind ajutorarea celor

mai defavorizate persoane

- 10% din total alocare FSE+ este pentru sprijinirea ocupării tinerilor, în special a celor

care nu au un loc de muncă sau nu sunt integrați într-un program de educație sau

formare (NEETs)

Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene constituie baza de instituire a celor 8

fonduri reglementate de Regulamentul privind Dispozițiile Comune (RDC), respectiv:

Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR),

Fondul Social European+ (FSE+),

Fondul de Coeziune (FC),

Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM),

Fondul Azil, Migrație și Integrare (FAMI),

Fondul Securitate Internă (FSI) și

Instrumentul pentru Managementul Frontierelor și Vize (IMFV), precum si noul Fond

privind Tranziția Justă (FTJ).

Conform RDC, statele membre trebuie sa asigure coordonarea,

complementaritatea și coerența dintre fondurile europene și programele prin care



pag 126

acestea sunt implementate, fiind necesar sa asigure mecanisme cheie de coordonare

între entitățile competente, pentru a evita duplicarea finanțării pe parcursul

programării și al implementării. Evitarea duplicării în implementare va fi asigurată prin

comitetele de monitorizare pentru fiecare program operațional, care să asigure

gestionarea și implementarea eficientă a programelor. Totodată, pentru ca resursele

să fie utilizate astfel încât să servească în cel mai bun mod intereselor României,

principiul complementarității cere ca fondurile să nu fie utilizate izolat, ci ținând seama

de alte instrumente de finanțare naționale sau europene. Acest lucru înseamnă că

pentru acțiunile înrudite sau consecutive se corelează fonduri din mai multe surse, cu

evitarea dublei finanțări sau adoptării unor scheme de investiții în contradicție cu

obiectivele fondurilor. Investițiile din fonduri și alte instrumente naționale sau

europene pot susține direct atingerea obiectivelor stabilite în domeniile de interes.

Domeniile față de care există un puternic interes și în care se impune o abordare

complementară atât a fondurilor europene, cat si a programelor naționale cu cele

regionale acoperă toate obiectivele de politică și sunt legate de: cercetare/ dezvoltare/

inovare, digitalizare, competitivitate/ antreprenoriat, utilizarea eficienta resurselor

prin creșterea eficienței energetice și scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră,

economie circulară, infrastructură verde, conectivitate, educație și aspecte sociale.

Astfel, pentru a veni în întâmpinarea prevederilor RDC privind complementaritatea și

pentru a asigura o utilizare cât mai eficientă a fondurilor europene, România a propus

în programe o serie de intervenții concepute în mod integrativ pentru a aborda

aspectele identificare în Recomandările Specifice de Țară și a veni în întâmpinarea

principalelor provocări și nevoi de dezvoltare identificate la nivel național. Prin

sprijinirea cu fonduri europene a măsurilor aferente RST, România va contribui la

realizarea de progrese în vederea îndeplinirii celor 17 obiective de dezvoltare durabilă

(ODD) și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

România si-a exprimat adeziunea la Agenda ONU 2030, iar strategia națională pentru

dezvoltarea durabilă a României 2030 oferă principalele direcții de acțiune pentru

implementarea acesteia și o viziune holistică asupra țintelor spre care se îndreaptă

România până în 2030.

În conformitate cu HG 145/25.02.2020, în vederea asigurării rolului Ministerului

Fondurilor Europene de coordonare metodologică și monitorizare a participării

României la programele și inițiativele europene gestionate centralizat de către Comisia

Europeană și a analizării complementarității și a sinergiilor cu programele subsecvente

Acordului de Parteneriat, a fost creat Comitetul Interministerial pentru coordonarea și



pag 127

monitorizarea participării României la Programele și Inițiativele gestionate centralizat

de către Comisia Europeană. Comitetul are rolul de a monitoriza participarea României

la programele și inițiativele europene gestionate centralizat de către Comisia

Europeană, de a analiza complementaritatea și sinergiile dintre acestea și programele

finanțate din fondurile europene, precum și rolul de a formula propuneri și

recomandări în scopul dezvoltării de mecanisme de sprijin pentru îmbunătățirea

accesării și creșterii participării la programele și inițiativele europene gestionate

centralizat de către Comisia Europeană. Comitetul este alcătuit din reprezentanți ai

ministerelor la nivel de secretar de stat, iar în sprijinul acestuia sunt Grupuri tehnice de

lucru pe domenii relevante pentru programele și inițiative gestionate direct de către

Comisia Europeană, formate din reprezentanți/experți desemnați ai ministerelor,

reprezentanți ai unor instituții sau organizații, reprezentanți ai societății civile,

reprezentanți ai mediului economic, academic sau ai organizațiilor neguvernamentale,

după caz, cu expertiză relevantă pentru subiectele în dezbatere. Printre domeniile

acoperite se regăsesc: mediu și politici climatice, cercetare, dezvoltare și inovare,

digitalizare, transport și energie, fiscalitate și instrumente financiare, piață unică și

IMM, educație, justiție, egalitate, drepturi și valori, securitate, spațiu, acțiune externă,

cultură, tineret și sport. Totodată, în vederea asigurării sinergiilor și

complementarităților, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își propune

dezvoltarea unei platforme online cu rol de punct unic de acces. Platforma va integra

informații privind fonduri din mai multe surse de finanțare și va facilita, într-un mod

integrat și facil pentru utilizatori, conectarea cu portalul on-line administrat direct de

către Comisia Europeană “Funding&Tenders portal”, precum și cu site-urile oficiale ale

instituțiilor care gestionează fonduri europene și naționale.

În completarea informațiilor furnizate în cadrul fiecărui Obiectiv al Politicii de

Coeziune privind complementaritatea dintre programe și fonduri, mai jos sunt

detaliate modalitățile privind coordonarea, demarcarea si complementaritatea dintre

fondurile europene dedicate Afacerilor Interne, respectiv Fondul Azil, Migrație și

Integrare (FAMI), Fondul Securitate Internă (FSI) și Instrumentul pentru Managementul

Frontierelor și Vize (IMFV). Astfel, acestea vor fi asigurate în mod integrat de către o

autoritate de management unică multi-fond din cadrul Ministerul Afacerilor Interne

(AM AI), în cadrul a trei Programe Naționale distincte (PN FAMI, PN FSI, PN IMFV), în

special prin corelarea și sincronizarea intervențiilor finanțate privind migrația legală,

lupta împotriva traficului de droguri, platforme și sisteme care pot contribui la

combaterea criminalității transfrontaliere și a terorismului. Autoritatea de



pag 128

Management pentru Afaceri interne, împreună cu celelalte Autorități de Management

ale programelor operaționale din cadrul Acordului de Parteneriat vor avea în vedere

acoperirea tuturor complementarităților dintre cele 8 fonduri.

Sinergiile dintre acțiunile finanțate din FAMI și programele Acordului de Parteneriat

vor fi asigurate prin complementaritatea dintre acțiunile finanțate din FAMI și din

FSE+, în special privind integrarea socio-economică a resortisanților țărilor terțe,

asistență materială de bază și acces la educație primară și secundară, precum și din

FEDR, în principal pentru infrastructura de recepție, locuințe sociale sau infrastructură

socială pentru imigranți care ar putea fi necesare în funcție de mărimea provocărilor

legate de migrație. Având în vedere nivelurile ridicate ale fluxurilor de migrație către



pag 129

UE în ultimii ani și importanța asigurării coeziunii societăților europene, este crucial să

fie asigurată în continuare sprijinirea politicilor statelor membre pentru integrarea

timpurie a resortisanților țărilor terțe cu statut legal. În acest context, FAMI va

continua să sprijine măsurile necesare a fi implementate în primele faze ale integrării,

adaptate la nevoile resortisanților din țările terțe. Acțiunile de integrare pe termen

scurt vor include instruire de bază în limbaj, cursuri de orientare civică, îndrumare

administrativă și legală, ghișee unice pentru integrare, consultanță și asistență

generală în domenii precum locuințe, mijloace de susținere, asistență psihologică și

servicii de sănătate, precum și măsuri orizontale pentru dezvoltarea capacității

administrative a autorităților naționale relevante, inclusiv pentru dezvoltarea de

strategii de integrare, precum și pentru consolidarea schimbului, cooperării și

promovării contactului, dialogului constructiv și acceptării dintre resortisanții țărilor

terțe și societatea primitoare.

Pentru a utiliza eficient toate alocările financiare din FSE+, FEDR și FAMI care

contribuie la integrarea migranților, autoritățile de management relevante vor crea și

vor folosi în timpul fazelor de programare și implementare a fondurilor, mecanisme de

coordonare interinstituțională capabile să asigure un răspuns adecvat la provocările

comune și disponibilitatea resurselor necesare pentru obiectivele de politică

prevăzute. Un prim pas în acest sens a fost făcut prin elaborarea ordinelor comune de

constituire a echipelor de elaborare a programelor operaționale aferente politicii de

coeziune. Totodată, pentru a se debloca potențialul de multiplicare al impactului la

nivel național, se vor crea posibile complementarități dintre acțiunile FSI și programele

Acordului de Parteneriat, prin asigurarea sinergiilor, convergența și completarea

finanțărilor din FSI cu intervenții din FSE+, în principal pentru acțiuni de prevenire a

radicalizării prin incluziune socială, pentru protecția victimelor infracțiunilor și

consumatorilor de droguri, precum și din FEDR, în principal pentru acțiuni legate de

protecția spațiilor publice și a infrastructurilor critice și de securitatea cibernetică.

FEDR ar putea aborda, de asemenea, problemele de securitate cibernetică atunci când

promovează soluții TIC guvernamentale și servicii IT (amenințări cibernetice și

criminalitate cibernetică). Amenințările cibernetice sunt in trend ascendent, putând

perturba furnizarea de servicii esențiale către populație. FSI va aborda în principal

aspectele de securitate privind combaterea traficului de droguri și protecția victimelor

infracțiunilor, iar FSE+ poate asigura resurse pentru aspectele privind sănătatea

publică, inclusiv accesul la servicii de sănătate pentru consumatorii de droguri și

victimelor infracțiunilor, reducerea daunelor, prevenirea deceselor cauzate de



pag 130

consumul de droguri și cercetarea aspectelor epidemiologice ale utilizării și abuzului

de droguri.

FAM și IMFV pot finanța acțiuni în complementaritate privind gestionarea

frontierelor alături de FSE+ și programul Europa Digitală în domeniul securității

cibernetice și al prevenirii radicalizării; cu FSE+, FEDR și cu programul InvestEU privind

protejarea spațiilor publice; cu programul Orizont pe componenta de cercetare în

domeniul securității ; cu Fondul pentru Justiție, Drepturi și Valori pentru protejarea

victimelor terorismului. FEDR ar putea finanța acțiuni legate de protecția spațiilor

publice cu impact la nivel local, regional și național, întrucât FSI poate finanța doar

proiecte la scară mică, cum ar fi integrarea inovatoare a securității în proiectarea de

noi clădiri și spații publice, achiziționarea de sisteme de televiziune cu circuit închis și

alte echipamente preventive, cum ar fi sisteme informatice de securitate și de

comunicații, rezistente la atacuri cibernetice. Sinergiile dintre IMFV și programele

Acordului de parteneriat se vor asigura prin finanțarea din IMFV a operațiunilor

maritime cu scopuri multiple când obiectivul principal este supravegherea frontierei,

precum și prin completarea finanțărilor din IMFV cu intervenții din FEDR, prin

programul Interreg, în special prin sprijinirea acțiunilor în domeniul mobilității și

gestionării trecerii la frontieră și gestionării migrației, și din FSE+, care ar putea susține

activități care vizează dezvoltarea abilităților digitale ale polițiștilor de frontieră.

Coordonarea, demarcarea și complementaritatea dintre fondurile europene dedicate

pescuitului (FEPAM) și cele aferente politicii de coeziune (FEDR, FC, FSE+) se va realiza

în domeniile cercetare/ dezvoltare/ inovare, digitalizare/ informatizare,

competitivitate, eficiență energetică, biodiversitate, capital uman pentru piața muncii,

combaterea sărăciei.

Astfel, în domeniul cercetare/dezvoltare/inovare, complementar cu politica de

coeziune, politica de pescuit va finanța susținerea parteneriatelor cu institutele de

cercetare din domeniu. În ceea ce privește digitalizarea, politica de pescuit vizează

investiții în digitalizarea activităților de control și inspecție, colectare și prelucrare de

date privind sectorul pescăresc pentru aplicarea Politicii Comune de Pescuit în

România. Referitor la competitivitate, viitorul program privind implementarea politicii

de pescuit va asigura sprijin pentru investițiile în dotarea ambarcațiunilor și navelor de

pescuit pentru creșterea performanței economice, securitatea și siguranța la bord și

scăderea impactului de mediu, înființarea, extinderea și modernizarea fermelor de

acvacultură, precum și pentru înființarea, extinderea și modernizarea unităților de



pag 131

prelucrare și comercializare a peștelui și/sau produselor din pește, inclusiv sprijinirea

lanțului scurt de comercializare și a infrastructurii necesare acestuia. În ceea ce

privește capitalul uman, complementaritatea din partea FEPAM va fi asigurată prin

sprijinirea formării profesionale a pescarilor și viitorilor pescari și sprijinirea formării

profesionale a acvacultorilor și viitorilor acvacultori. Referitor la combaterea sărăciei,

prin FEPAM se va asigura complementaritatea cu politica de coeziune în funcție de

abordările grupurilor locale de acțiune din zonele pescărești și strategiile de

dezvoltarea locală.

Coordonarea, demarcarea și complementaritatea dintre fondurile europene

dedicate agriculturii (FEADR) și cele aferente politicii de coeziune (FEDR, FC, FSE+) se

va realiza în domeniile cercetare/ dezvoltare/ inovare, digitalizare/ informatizare,

competitivitate, eficiență energetică, rețele inteligente, riscuri, apă/apă uzată,

economie circulară, biodiversitate, calitatea aerului, transport, capital uman pentru

piața muncii, educație, combaterea sărăciei, sănătate, turism și cultură. Astfel, în

domeniul cercetare/dezvoltare/inovare, complementar cu politica de coeziune,

politica agricolă va finanța cooperarea în cadrul Parteneriatului European pentru

Inovare (PEI) între fermieri, procesatori și unități de cercetare/universități și alți actori

relevanți pentru dezvoltarea și/sau aplicarea de soluții inovative în sectorul

agroalimentar.

În domeniul digitalizare/ informatizare, PAC va finanța înființarea/adaptarea

unui sistem de informare, inovare si consultanță in agricultură (AKIS), precum și

susținerea acțiunilor de tip „smartvillages” prin LEADER (revitalizarea serviciilor rurale

prin inovare digitală și socială, îmbunătățirea serviciilor din teritoriile LEADER).

Referitor la competitivitate, viitorul program privind implementarea politicii agricole

va asigura sprijin pentru IMM-uri in agricultura, industrie alimentara, precum și

susținerea activităților microîntreprinderilor din mediul rural pentru înființarea (start-

up) și dezvoltarea activităților neagricole. Eficiență energetică va fi finanțată prin

microîntreprinderile din sectorul neagricol din mediul rural și in cadrul investițiilor la

nivel de ferme și IMM-uri din industria alimentară. În ceea ce privește rețelele

inteligente, investițiile din PNS vor viza eficientizarea energetică și utilizarea sistemelor

moderne pentru infrastructura de irigații. Referitor la riscuri, acțiunile din PNS vor fi

asigurate din intervențiile de mediu și climă care vor promova acordarea de plăți

compensatorii, instrumente de gestionare a riscurilor adresate fermierilor, metodele

de adaptare a agriculturii la efectele schimbărilor climatice și înființarea de suprafețe



pag 132

împădurite (în special perdele forestiere). În domeniul apă/apă uzată, din PNS se vor

asigura finanțări pentru infrastructura de apă și/sau apă uzată la scară mică, în mediul

rural, adecvată în raport cu cerințele de conformare cu directivele de mediu și pentru

asigurarea adecvată a calității vieții.

Referitor la economie circulară, din perspectiva agriculturii se are în vedere

susținerea activităților IMM-urilor (ex. investiții pentru utilizarea eficientă a deșeurilor

agricole și silvice etc.), și susținerea de investiții de economie circulară pentru ferme si

IMM-uri din industria alimentară. În privința investițiilor non-agricole, acestea vor fi

susținute pentru microîntreprinderile din mediul rural. În ceea ce privește

biodiversitatea și calitatea aerului, complementaritatea din partea FEADR va fi

asigurată prin sprijinirea intervențiilor de mediu și climă care să promoveze prin

acordarea de plăți compensatorii, metode agricole și/sau de management forestier

adresate conservării biodiversității, inclusiv speciilor protejate și habitatelor prioritare,

precum și prin înființarea de suprafețe împădurite și perdele de protecție la nivelul

fermelor. Referitor la transport, viitorul PNS va avea acțiuni privind dezvoltarea și

modernizarea unor rețele de drumuri de interes local, pentru îmbunătățirea

conectivității.

În ceea ce privește capitalul uman pentru piața muncii, FEADR va finanța

investiții în formarea si informarea fermierilor și accesul acestora la piața muncii, iar în

domeniul educației se are în vedere modernizarea infrastructurii de învățământ agricol

în zonele rurale din România. Prin PNS se sprijiniră infrastructura educațională și

acțiunile de încurajare a participării la procesul de învățare pe baza nevoilor

identificate din teritoriul LEADER, complementar cu sprijinul prin POIDS – DLRC pentru

măsurile soft aferente infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER. Învățământ dual de

tip parteneriat intre scoli tehnice (agricole) si ferme-unități de procesare/ IMM-uri in

general. Referitor la combaterea sărăciei, prin FEADR se va asigura

complementaritatea cu politica de coeziune prin susținerea infrastructurii sociale și a

acțiunilor de sprijinire a grupurilor vulnerabile din teritoriul LEADER, în funcție de

nevoile identificate la nivel local, complementar cu sprijinul prin POIDS – DLRC pentru

măsurile soft aferente infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER. De asemenea, se are

în vedere crearea de locuri de munca in mediul rural pentru absorbția pe piața muncii

a populației rurale si limitarea depopulării zonelor rurale. Din perspectiva sănătății,

FEADR va finanța susținerea infrastructurii de servicii socio-medicale din teritoriul

LEADER, în funcție de nevoile identificate la nivel local, complementar cu sprijinul prin



pag 133

POIDS – DLRC pentru măsurile soft aferente infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER.

Referitor la turism, din FEADR se are în vedere susținerea activităților

microîntreprinderilor din mediul rural pentru înființarea (start-up) și dezvoltarea

activităților de turism rural și a activităților de agrement. Totodată, prin LEADER se

vor sprijini și promova activitățile turistice în funcție de specificul zonei (turism

cultural, gastronomic, deltaic, ecumenic, agroturism, ecoturism etc.). Din FEADR -

LEADER se va asigura complementaritatea cu politica de coeziune și pentru domeniul

cultură se vor finanța investiții care vor asigura conservarea resurselor culturale din

spațiul rural care să asigure protecției moștenirii culturale și naturale prin sprijinirea

reabilitării, restaurării, conservării obiectivelor de patrimoniu de clasă B și de

patrimoniu local neclasificat (mobil, imobil și imaterial) din teritoriul LEADER.

Parte dintre aceste domenii vor fi sprijinite și prin REACT-EU și Facilitatea pentru

Relansare si Reziliență, respectiv: sănătate și, tranziția digitală și ecologică, menținerea

și crearea de locuri de muncă, educație, pregătire profesională și dezvoltarea de

competențe. Facilitatea de Relansare si Reziliență, componenta a Pachetului de

Redresare Economica NextGeneration EU (NGEU) lansat de Comisia Europeană are în

vedere sprijinirea investițiilor și reformelor esențiale pentru o relansare durabilă,

îmbunătățirea rezilienței economice și sociale a statelor membre și sprijinirea tranziției

către o economie verde și digitală. Astfel, prin intermediul Planului de Relansare si

Reziliență care va fi elaborat la nivel național vor fi abordate dificultățile economice și

sociale întâmpinate în urma crizei provocate de Coronavirus, în diverse domenii,

precum ocuparea forței de muncă, social, educație, sănătate, financiar, mediul de

afaceri, dar și pentru reformele și investițiile care contribuie la tranziția către o

economie verde și digitală.

Pentru acțiunile înrudite sau consecutive se corelează fonduri din mai multe

surse, cu evitarea dublei finanțări și adoptarea unor scheme de investiții care să

corespundă nevoilor pe termen scurt (REACT-UE), mediu (facilitatea pentru relansare

și reziliență - FRR) și lung (politica de coeziune) ale României.



pag 134

România va contribui la acest obiectiv prin sprijinirea creșterii gradului de

integrare a sistemului Cercetare, Dezvoltare și Inovare din România în European

ResearchArea, întărirea cooperării dintre organizațiile CDI și întreprinderi, creșterii

nivelului de investiții în CDI pentru a asigura trecerea de la idee la produse/servicii în

piață, digitalizării serviciilor publice prin modernizarea și simplificarea procedurilor

administrației publice locale și centrale, dezvoltării unor competențe profesionale

adaptate la economia cunoașterii în ceea ce privește procesul de descoperire

Obiectivul de Politică 1 - O Europă mai

inteligentă și mai competitivă, prin promovarea

unei transformări economice inovatoare și

inteligente



pag 135

antreprenorială la nivel național și regional. România alocă fonduri europene atât

pentru dezvoltarea de infrastructură de cercetare, dezvoltare și inovare, cât și pentru

consolidarea legăturilor dintre mediul academic și industrie prin crearea de

parteneriate. Astfel, sunt avute în vedere intervenții la nivelul dezvoltării facilităților

pentru cercetare și inovare, în domenii relevante de specializare inteligentă, conectate

cu piața, având un efect de multiplicare asupra activităților de cercetare și inovare, cu

impact economic direct.

Cercetarea pe teme de interes național, în domenii precum inteligență

artificială, tehnologii generice esențiale, resurse și combustibili alternativi,

microbiologie, genetică și tratarea cancerului, este susținută prin dezvoltarea unor

proiecte strategice. Vor fi susținute întreprinderile inovatoare și creative, spin-off-urile

și start-up-urile care desfășoară activități în domeniile de specializare inteligentă. Mai

mult, este încurajată promovarea inovării prin cercetare aplicată, dezvoltare

experimentală și transfer tehnologic, precum și inițiativele de îmbunătățire a

capacității de inovare în întreprinderi.

O componentă esențială a acestor acțiuni va consta în concentrarea eforturilor

asupra proceselor inovative și a transferului de tehnologii vizând adaptarea la

schimbările climatice, reducerea emisiilor și economia circulară. Totodată, este

necesară dezvoltarea unor mecanisme suport pentru facilitarea participării entităților

CDI din România la rețele, consorții și proiectele europene / internaționale în

domeniile de mare viitor. Datorită expertizei deținute, instituțiile de învățământ

superior joacă un rol important în dezvoltarea facilităților pentru cercetare și inovare,

dar și în formarea/educarea tinerilor cercetători/inovatori și antreprenori, precum și în

dezvoltarea proiectelor de cercetare la nivel regional și național. Totodată sunt

sprijinite Institutele Naționale de Cercetare și Dezvoltare și Institutele de Cercetare ale

Academiei Române, dar și cooperarea între întreprinderile mari și IMM-uri.

România digitală presupune automatizarea proceselor, dar în același timp

înseamnă și procese sigure, clare, ușoare și precise. Fondurile europene urmăresc

finanțarea infrastructurilor critice necesare asigurării unor servicii publice esențiale și

digitalizării principalelor evenimente din viața cetățenilor și a mediului de afaceri. Pot

fi propuse și implementate proiecte care vizează procesul de luare a deciziilor în

administrație sau întreprinderi bazat pe sisteme și soluții complexe, inclusiv măsuri de

securitate a sistemelor de informații și răspuns adecvat la amenințările cibernetice în

creștere. Măsurile propuse mediului privat menite să stimuleze creșterea



pag 136

competitivității economice vizează accesul la finanțare și crearea condițiilor pentru

funcționarea mai flexibilă a sectorului întreprinderilor pe piață, diseminarea de noi

modele de afaceri și extinderea capacităților de producție, dezvoltarea

antreprenoriatului și apariția de noi întreprinderi.

De asemenea, este susținută creșterea activității internaționale și facilitarea

accesului pe noi piețe a firmelor românești prin încurajarea participării acestora în

consorții și parteneriate europene, precum și prin identificarea potențialilor parteneri

comerciali, pregătirea ofertelor și negocierea contractelor, dezvoltarea de brand-uri,

misiuni economice, evenimente între întreprinderi. Infrastructurile de suport pentru

afaceri, de tipul incubatoare, acceleratoare, hub-uri, parcuri științifice și tehnologice,

spațiile de co-working, dincolo de investițiile în infrastructură, trebuie să propună

servicii noi, inovatoare.

Smartcity - orașul inteligent este laboratorul de mâine, prin testarea și

dezvoltarea tehnologiilor pentru promovarea și susținerea durabilității, securității și, în

general, a unui stil de viață mai sănătos. Chiar dacă nu toate orașele din România sunt

hub-uri dinamice, mare parte au cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani. Astfel,

sunt avute în vedere acțiuni referitoare la:

Dezvoltarea capacităților de cercetare, dezvoltare și inovare atât pentru organizațiile

de cercetare (institute de cercetare și instituții de învățământ superior), cât și pentru

întreprinderi

Creșterea capacității organizațiilor CDI românești de a se integra în Spațiul European

de Cercetare, creșterea participării românești la programele europene, precum și

parteneriate și proiecte de cooperare interregionale și internaționale, aliniate

domeniilor RIS3 naționale și regionale

Crearea unui sistem atractiv de inovare în economie, pentru toate tipurile de inovare,

prin creșterea gradului de colaborare dintre organizațiile CDI și întreprinderi la nivel

național și regional, inclusiv prin investiții in infrastructurile proprii ale organizațiilor de

CDI/ întreprinderilor din domenii de specializare inteligenta, pentru a dezvolta nișe de

specializare inteligentă la nivel național

Îmbunătățirea procesului de transfer tehnologic de la organizațiile de CDI către IMM-

uri prin consolidarea capacității CDI, inclusiv a întreprinderilor și promovarea

colaborării între Institutele Naționale CDI/instituțiile de învățământ superior și mediul



pag 137

de afaceri (pentru trecerea de la idee la piață), dar și între întreprinderile mari și IMM-

uri, precum și prin crearea/dezvoltarea structurilor de transfer tehnologic și a

serviciilor, inclusiv în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, reducerea

emisiilor și economia circulară

Continuarea dezvoltării și utilizării de infrastructuri mari CDI, de relevanță la nivel

european și global, ca instrumente pentru transfer tehnologic

Dezvoltarea oportunităților de afaceri prin utilizarea rezultatelor din cercetare și

creșterea numărului de întreprinderi inovatoare, creșterea numărului de cercetători și

investiții pentru trecerea de la concept la produs, sprijinirea dezvoltării și utilizării

clusterelor cu accent pe exploatarea inovativa și completarea verigilor lipsa din cadrul

lanțului de valoare

Creșterea succesului și performanței proiectelor prin identificarea mix-ului de

intervenții, a necesarului de formare asociat specializărilor inteligente și dezvoltarea

capacităților administrative

Susținerea implementării mecanismelor de economie circulară în întreprinderile

românești

Utilizarea digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor și al guvernelor

Creșterea gradului de digitalizare al proceselor, produselor și serviciilor publice prin

continuarea digitalizării proceselor și serviciilor publice aferente infrastructurilor critice

(cum ar fi fiscalitate, pensii, asigurări sociale de sănătate), evenimentelor de viață (EV)

rămase neacoperite din perioada 2014-2020) ş.a, asigurarea interoperabilității și a

securității cibernetice, precum și prin creșterea gradului de digitalizare în domeniile

educație și cultură

Digitalizarea în educație atât în ceea ce privește evenimentele din viața cetățenilor și a

mediului de afaceri, cât și în ceea ce privește utilizarea digitalizării ca instrument

pentru învățare și creștere a gradului de cultură. Digitalizarea în învățământul

preuniversitar, profesional si tehnic/dual si universitar prin crearea și dezvoltarea unor

platforme digitale, baze de date și biblioteci virtuale pentru studenți, live streaming

etc.

Îmbunătățirea procesului guvernamental de luare a deciziilor prin sisteme și soluții

informatice complexe prin ameliorarea cadrului de interoperabilitate la nivelul

serviciilor publice



pag 138

Digitalizarea administrației și serviciilor publice la nivel local (siguranța publică, servicii

și utilități publice, monitorizare energie, mediu, iluminat public, sisteme GIS - intervenții

de tip Smartcity)

Transformarea digitală a întreprinderilor prin adoptarea tehnologiilor si instrumentelor

digitale care conduc la obținerea de noi modele de afaceri, sprijin pentru dezvoltarea

Hub-urilor Inovative Digitale (DIH)

Impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor

Introducerea investițiilor tehnologice (inclusiv tehnologii IT&C, IoT, automatizare,

robotică, inteligență artificiala), a investițiilor pentru servicii si echipamente necesare

pentru transformarea digitală a IMM-urilor, precum și susținerea la nivel regional a

Hub-urilor Inovative Digitale

Suport pentru dezvoltarea și implementarea de noi modele de afaceri pentru IMM-uri,

în special pentru internaționalizare, sprijinirea clusterelor, sprijin pentru crearea de noi

întreprinderi și trecerea de la stadiul de start-up la cel de scale-up

Stimularea accesului la finanțare al IMM-urilor prin utilizarea Instrumentelor

Financiare

Intervenții în cercetarea din domeniul medical

Cercetare și inovare prin implementarea de soluții cu relevanță publică (ex.: atragerea

de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității

CD; crearea de sinergii cu acțiunile de CDI ale Programul Orizont Europa; constituirea/

promovarea de clustere având ca obiectiv principal dezvoltarea de mecanisme formale

de transfer al rezultatelor cercetării în practica medicală)

Adoptarea tehnologiilor medicale inovative si avansate (ex: valuebasedtechnologies

pentru metode de prevenție, diagnostic multidisciplinar integrat, tratamente non-

invazive, minim invazive si asistate robotic sau cu inteligenta artificiala) .

Programe dedicate cercetării și/sau utilizării clinice: ex. producție de vaccinuri, seruri și

alte medicamente biologice (dezvoltarea infrastructurii, modernizarea, reluarea

producției de vaccin și dezvoltarea de noi produse farmaceutice în Institutul Național

de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino")

Cercetare în domeniul bolilor netransmisibile (ex. combaterea cancerului)



pag 139

Realizarea unei infrastructuri de cercetare-dezvoltare în domeniul genomicii.

Intervenții pentru digitalizare în domeniul medical

Redimensionarea și standardizarea sistemului informatic al CNAS

Observatorul național pentru date în sănătate

Dezvoltarea integrată a unor soluții de e-sănătate, cu anvergură națională, care să

încorporeze standarde de interoperabilitate, pentru sarcini și funcții comune în sectorul

sanitar, în special în domeniile vizate de operațiunile de importanță strategică (ex:

funcții legate de securitate, arhivare, schimbul de informații între unitățile de asistență

medicală și între furnizorii de servicii medicale și comunitate; tele-medicină, inclusiv

prin implementarea de soluții pentru tele-consultații, monitorizarea continuă și

managementul pacienților).



pag 140

România va contribui la acest obiectiv prin finanțarea nevoilor de dezvoltare din

următoarele sectoare: adaptarea la schimbările climatice prin creșterea eficienței

energetice (inclusiv termoficare - SACET) și dezvoltarea sistemelor inteligente de

energie, a soluțiilor de stocare și creșterea adecvației prin măsuri de flexibilizare a

sistemului energetic, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prevenirea și

gestionarea riscurilor, infrastructura de apă și apă uzată, economia circulară,

conservarea biodiversității, calitatea aerului, remedierea siturilor potențial

contaminate , regenerare urbană, mobilitate urbană, pescuit și acvacultură.

Obiectivul de Politică 2 - O Europă mai

ecologică, cu emisii scăzute de carbon , în

tranziție spre o economie fără emisii și

reziliență, prin promovarea tranziției către o

energie nepoluantă și justă, a investițiilor verzi

și albastre, a economiei circulare, a reducerii

impactului asupra schimbărilor climatice și

adaptării la schimbările climatice și a prevenirii

și gestionării riscurilor



pag 141

Accelerarea investițiilor în eficiență energetică în clădiri, măsurile de

consolidare și de utilizare a unor surse de energie alternativă, precum și finanțarea

SACET_urilor pot fi luate în calcul pentru a reduce emisiile de carbon și pentru a face

față mai bine unui climat în schimbare. România se confruntă cu o provocare majoră

pentru renovarea fondului său de construcții și atingerea obiectivelor de emisii de

carbon. Sunt încurajate măsuri de creștere a performanței energetice a clădirilor

rezidențiale și publice, inclusiv clădiri de patrimoniu, care în final vor permite

importante economisiri de energie și reducerea vizibilă a gazelor cu efect de seră. De

asemenea, importanță majoră au investițiile privind eficiența energetică în sistemele

centralizate de transport și distribuție a energiei termice. La nivelul energiei, pot fi avut

în vedere proiecte de modernizare și eficientizare a producției, inclusiv din surse

alternative, alături de inițiative în domeniul transportului, distribuției și stocării. De

asemenea, vor fi finanțate echipamente și sisteme inteligente pentru asigurarea

calității energiei electrice, vor fi implementate soluții digitale pentru izolarea

defectelor și realimentarea cu energie în mediul rural și urban și vor fi adresate măsuri

de creștere a adecvanței rețelei naționale de energie electrică. Totodată, pot fi

susținute proiecte demonstrative în întreprinderi, precum și măsuri de sprijin

adiacente, inclusiv creșterea eficienței energetice a proceselor tehnologice.

Infrastructura de apă și apă uzată reprezintă una dintre cerințele primare pentru

asigurarea adecvată a calității vieții.

În România, gradul de acoperire cu această infrastructură este insuficientă și

inadecvată în raport cu cerințele de conformare cu directivele de mediu. Pentru

perioada 2021-2027, investițiile care vizează sectorul apă – apă uzată vor fi realizate

conform Master Planurilor Județene urmând a continua politica de regionalizare în

sector, demarată în perioadele anterioare de programare. Astfel, se are în vedere

finalizarea implementării proiectelor începute în perioada 2014-2020, precum și

dezvoltarea de noi proiecte prin care se urmărește conformarea cu prevederile

directivelor în ceea ce privește colectarea și epurarea apelor uzate, precum și

asigurarea accesului populației la apă potabilă. Totodată, aceste proiecte vor avea o

componentă de management al nămolului rezultat în urma epurării.

Politica națională în domeniul gestionării deșeurilor se subscrie politicii

europene în materie de prevenire a generării deșeurilor și urmărește reducerea

consumului de resurse și punerea în practică a ierarhiei deșeurilor. Investițiile în

domeniul deșeurilor vor viza în primul rând prevenirea sau reducerea cantităților de



pag 142

deșeuri generate, reutilizarea și valorificarea deșeurilor prin reciclare sau alte

operațiuni, precum și sistarea activității și reabilitarea depozitelor neconforme, astfel

încât valoarea produselor, a materialelor și a resurselor să fie menținută în economie

cât mai mult timp posibil. Prioritară va fi reciclarea deșeurilor municipale, respectiv

pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a 65% din masa deșeurilor municipale până în

2035. Proiectele promovate vor viza adaptarea sistemelor integrate de management al

deșeurilor, precum și creșterea capacității actorilor din sector pentru asigurarea unui

management durabil al deșeurilor. Rețeaua Natura 2000 este instrumentul principal

pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul Uniunii Europene. 18% din

teritoriul Uniunii Europene este parte a acestei rețele. România nu face excepție, peste

20% din teritoriul său fiind declarat sit Natura 2000.

Investițiile pentru conservarea biodiversității urmăresc asigurarea unui

management eficient al ariilor naturale protejate, protecția diversității biologice,

inclusiv refacerea ecosistemelor protejate degradate. Astfel, vor fi sprijinite elaborarea

și implementarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000 și ariile

naturale protejate, dezvoltarea de măsuri generale de cunoaștere (inclusiv studii),

monitorizare și conservare a diversității biologice, precum și acțiuni de reconstrucție

ecologică a ecosistemelor degradate. Premisele pentru protejarea sănătății umane și a

mediului ca întreg sunt create inclusiv prin monitorizarea și evaluarea calității aerului,

precum și prin monitorizarea și reducerea emisiilor de poluanți atmosferici. Investițiile

demarate în actuala perioadă de programare privind dotarea sistemului național de

evaluare și monitorizare a calității aerului în vederea dezvoltării și îmbunătățirii

Evaluării Naționale a Calității Aerului vor fi continuate și diversificate astfel încât

România să respecte cerințele de asigurare și control al calității datelor și de raportare

a RO către CE. De asemenea, la nivel local va fi monitorizată constant calitatea aerului.

S-au identificat nevoile de investiții prioritare pentru a promova un răspuns flexibil în

materie de schimbări climatice, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență și de

criză, inclusiv a impactului riscurilor naturale și antropice (inundații, secetă, incendii

forestiere, alunecări de teren, cutremure), conform priorităților stabilite la nivel

național și în cadrul coordonării și cooperării transfrontaliere și transnaționale.

În ceea ce privește siturile contaminate, Strategia Naționala și Planul Național

pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România (HG nr. 683/2015) au

inventariat 1393 situri contaminate, dintre care 210 situri contaminate istoric și 1183

situri Potențial contaminate, ca urmare a desfășurării activităților economice. Aceste



pag 143

situri reprezintă zone în care s-au desfășurat în principal activități miniere și

metalurgice, petroliere, chimice, alte activități industriale, prezentând posibil impact

semnificativ asupra sănătății umane, a calității solurilor, apelor subterane și apelor de

suprafață, ecosistemelor etc. Inventarul siturilor poluate /contaminate s-a realizat fără

a se cunoaște însă gradul de poluare și fără a exista o ierarhizare din perspectiva

riscurilor pe care acestea le incumbă asupra stării de sănătate a populației și, prin

urmare, au fost identificate nevoile de finanțare în domeniu.

Prioritățile naționale pentru dezvoltarea urbană aferente perioadei 2021-2027

se grupează în jurul a trei piloni principali: conectivitate și mobilitate urbană;

atractivitate - locuire, regenerare urbană a spațiilor publice, acces la servicii de

calitate, infrastructură verde; competitivitate – mediu de afaceri dinamic bazat pe

rezultatele CDI, locuri de muncă, educație și competențe, tehnologie. Acestora li se

adaugă dimensiunea identității locale și consolidarea comunității - oportunități egale,

valorizarea patrimoniului, valorificarea oportunităților turistice.



pag 144

Analiza sectorului pescuit și acvacultură a evidențiat starea de fapt a întregului

sector prin identificarea problemelor, realităților și necesitaților cu care se confruntă

toți actorii în vederea transpunerii acestora în intervenții și direcții prioritare de

dezvoltare în cadrul strategiei sectorului pentru perioada post 2020 în corelare cu

obiectivele Politicii Comune de Pescuit. Astfel, este necesară sprijinirea pescuitului

durabil și conservarea resurselor biologice acvatice, precum și sprijinirea activităților

de acvacultură, precum și a activităților de prelucrare, procesare și comercializare a

peștelui precum și/sau a produselor din pește. Intervențiile acestea vor contribui la

realizarea de investiții sustenabile, favorizarea dezvoltării economie albastre și

adaptarea la schimbările climatice. Astfel, sunt avute în vedere acțiuni referitoare la:

- eficiență energetică;

- sprijinirea marilor întreprinderi, respectiv a IMM-urilor, în acțiunile de îmbunătățire

a eficienței lor energetice, prin proiecte demonstrative și de eficientă energetică în

IMM-uri și măsuri de sprijin adiacente și proiecte de eficiență energetică în

întreprinderile mari și măsuri de sprijin adiacente;

- îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri publice și rezidențiale, inclusiv prin

utilizarea unor surse alternative de energie, precum și consolidarea clădirilor, în

funcție de riscurile identificate;

- reducerea emisiilor de GES și creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate

de transport și distribuție a energiei termice - - sisteme și rețele inteligente de

energie;

- promovarea utilizării de echipamente și sisteme inteligente pentru asigurarea

calității energiei electrice;

- implementarea de soluții digitale pentru localizarea/izolarea defectelor și

realimentarea cu energie în mediul rural și urban;

- digitalizarea stațiilor de transformare și soluții privind controlul rețelei de la distanță;

- măsuri de creștere a adecvanței SEN prin investiții în soluții de flexibilitate;

- implementarea de soluții privind stocarea energiei “behind the meter” - apă și apă

uzată;

- acțiuni integrate de dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată, respectiv: o

construirea și reabilitarea rețelelor de canalizare și construirea/reabilitarea/



pag 145

modernizare (treaptă terțiară) a stațiilor de epurare a apelor uzate care asigură

colectarea și epurarea încărcării organice biodegradabile în aglomerări mai mari de

2.000 l.e. , inclusiv soluții pentru un management adecvat pentru tratarea nămolurilor

rezultat în cadrul procesului de epurare a apelor uzate; sisteme individuale adecvate

de tratare a apelor uzate pot fi finanțate, in cadrul proiectelor regionale integrate de

apă uzată, ca soluții tehnice aplicate punctual și justificat, la nivelul anumitor

aglomerări, ulterior stabilirii și implementării cadrului legal și metodologic de către

autoritățile responsabile la nivel național o construirea și reabilitarea și de sisteme de

captare si aducțiune, stații de tratare, rețele de transport și distribuire a apei destinate

consumului uman in contextul proiectelor integrate de apă si apă uzată o măsuri

necesare pentru eficientizarea proiectelor si sustenabilitatea investițiilor (automatizări,

SCADA, GIS, contorizări, masuri privind implementarea managementului activelor

etc.);

- acțiuni de pregătirea și gestionarea proiectelor de investiții de apă și apă uzată;

- acțiuni de consolidare a capacității actorilor implicați în sector - economia circulară;

- îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor municipale în vederea asigurării

tranziției spre economia circulară, în conformitate cu nevoile identificate în PNGD și

PJGD-uri, respectiv:

o Investiții în extinderea sistemelor de colectare separată atât în ceea ce privește

colectarea din poartă în poartă a deșeurile reciclabile și a biodeșeurile, dar și

colectarea deșeurile textile și deșeurile periculoase menajere (echipamente mobile de

colectare, mașini pentru colectarea separată, infrastructura suport pentru colectarea,

transportul deșeurilor și stocarea temporară, inclusiv centre de colectare prin aport

voluntar)

o Investiții privind valorificarea materiala a deșeurilor (stații de sortare, stații de

compostare și instalații de digestie anaerobă)

o Investiții privind instalații de tratare a deșeurilor reziduale, inclusiv îmbunătățirea

instalațiilor TMB existente

- investiții individuale suplimentare pentru închiderea depozitelor de deșeuri

neconforme

- întărirea capacității instituționale a actorilor din sector (MMAP, ANPM, UAT, ADI-uri,

ANRSC) in vederea accelerării tranziției spre economia circulara - biodiversitate -



pag 146

îmbunătățirea accesului administratorilor/custozilor siturilor Natura 2000 la servicii de

asistență tehnică specializată pentru elaborarea sau revizuirea Planurilor de

management a siturilor Natura 2000/ Planuri de acțiune pentru specii, pentru toate

tipurile de habitate (inclusiv cele din mediu marin), prioritate la finanțare având

planurile de management ale siturilor aflate în arealul proiectelor de infrastructură -

menținerea/îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor prin măsuri de

conservare specifice prevăzute în planurile de management al siturilor Natura 2000,

planuri de acțiune pentru specii, și după caz a ecosistemelor degradate și a serviciilor

furnizate în afara ariilor naturale protejate, precum și asigurarea conectivității

ecologice - facilitarea accesului autorităților si entităților cu rol în managementul

biodiversității la servicii de asistență tehnică, cercetare și echipamente pentru

îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a biodiversității și a ecosistemelor (ex.

realizarea de studii științifice) și consolidarea capacitații de management al rețelei

Natura 2000 si al altor arii naturale protejate de interes național - calitatea aerului;

- dotarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului cu echipamente noi,

prin înlocuirea sau modernizarea echipamentelor existente de măsurare a poluanților

uzate din punct de vedere moral și tehnic, astfel încât să se continue conformarea cu

cerințele de asigurare și controlul calității datelor și de raportare a RO la CE, conform

prevederilor directivelor europene - managementul riscurilor - amenajarea complexă

a bazinelor hidrografice prin utilizarea infrastructurii verzi sau prin adaptarea,

construirea ori reabilitarea infrastructurii existente de gospodărire a apelor și

îmbunătățiri funciare adaptate la noile practici UE, inclusiv cele privind asigurarea

conectivității laterale și/sau transversale a râului;

- dezvoltarea infrastructurii de monitorizare, avertizare și alarmare a fenomenelor

hidro-meteorologice severe (inundații și secetă) pentru evaluarea și gestionarea

durabilă a resurselor naturale, inclusiv activități în scopul conștientizării publice;

- consolidarea capacității administrative pentru asigurarea implementării directivelor

europene în domeniu;

- continuarea măsurilor de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere

- sprijinirea măsurilor pentru sistemul de gestionare a riscurilor, inclusiv creșterea

rezilienței la nivel național și adaptarea continuă la realitatea operațională

- situri contaminate

- sprijinirea procesului de inventariere și investigare preliminară și detaliată a siturilor

Potențial contaminate, (în principal prin dezvoltarea unei baze de date și a unei

platforme GIS care să permită actualizarea permanentă)



pag 147

- remedierea siturilor contaminate orfane aflate in proprietatea autorităților publice

sau puse la dispoziția acestora de către proprietar, asigurarea calității factorilor de

mediu, în vederea protejării sănătății umane și mediului, inclusiv monitorizare post

remedierea acestora.

- regenerare urbană

- regenerarea spațiilor urbane degradate prin investiții in regenerarea urbană și

infrastructura verde în zonele urbane si/sau reconversia funcțională a acestor zone.

- mobilitate urbană

- dezvoltarea infrastructurii urbane curate (infrastructuri de transport, ciclism,

material rulant, combustibili alternativi)

- dezvoltarea unor culoare de mobilitate

- realizarea de infrastructuri specifice pentru combustibili alternativi

- dezvoltarea si modernizarea rețelei de transport public de metrou in regiunea

București Ilfov

- îmbunătățirea calității serviciilor pe calea ferată prin asigurarea unor mijloace de

transport ecologice pentru transportul calatorilor si dezvoltarea sistemelor de cale

ferată urbane pentru zonele metropolitane (trenuri metropolitane)

- dezvoltarea transportului metropolitan, precum si infrastructură pentru transportul

public, sisteme inteligente de transport pentru transport public, ciclism și

infrastructură de transport pietonal, dezvoltarea și optimizarea sistemelor de

transport public, inclusiv: modernizarea, extinderea liniilor de tramvai, achiziționare,

modernizare material rulant (tramvaie), achiziționare troleibuze, autobuze,

modernizare, echipare depou, e-ticketing

- pescuit și acvacultură

- sprijinirea activităților de pescuit durabile din punct de vedere economic, social și al

mediului

- promovarea activităților de acvacultură

- promovarea marketingului, calității și valorii adăugate a produselor din pescuit și din

acvacultură, precum și procesarea acestor produse.



pag 148



pag 149

O Europă mai conectată poate fi realizată prin dezvoltarea rețelelor TEN-T

durabile, reziliente in fata schimbărilor climatice, inteligente, sigure și intermodale, , la

nivel național, regional și local, inclusiv printr-un acces mai bun la rețeaua TEN-T și

mobilitatea transfrontalieră. Programul Operațional Transport cât și Programele

Operaționale Regionale reprezintă instrumentele de finanțare pentru intervențiile in

infrastructuri de transport care urmăresc reducerea decalajelor de dezvoltare,

reducerea blocajelor și a timpilor de călătorie, și creșterea competitivității regiunilor.

Un transport sustenabil și eficient este important pentru a asigura legătura între

regiuni și țări, conectând astfel piețe și persoane și contribuind la activitatea

economică, la dezvoltare și la creștere sustenabila.

Pentru a asigura coeziunea și competitivitatea, sunt necesare, de asemenea,

conexiuni fluide între toate statele membre ale UE. În cadrul acestui acest obiectiv de

politica, România își propune finalizarea unor tronsoane ale rețelei TEN-T principală și

anumite părți ale rețelei TEN-T globale, transportul fiind un factor important al

dezvoltării economiei. Astfel, prioritatea pentru România rămâne dezvoltarea

infrastructurii de transport in special pe rețeaua principală, precum si conexiunea

regiunilor la rețeaua TEN-T prin realizarea variantelor ocolitoare si a racordurilor lipsa.

Vor fi promovate pachete de investiții in toate regiunile de dezvoltare ale României,

precum si proiecte care vizează drumuri expres, transregio sau euro trans, dar și

noduri rutiere pe rețeaua primară pentru a asigura accesibilitatea în zonele adiacente,

cu scopul de a permite o mai bună interconectare a regiunilor, dar și a României cu

alte state membre.

Pentru România rămân vitale investițiile în toate modurile de transport. Astfel,

fondurile UE vor continua să se concentreze pe optimizarea conectivității atât pe plan

Obiectivul politic 3 - O Europă mai conectată prin

creșterea mobilității și conectivitatea TIC

regională



pag 150

intern, cât și internațional, și dezvoltarea unui transport durabil. Sunt necesare

investiții prioritare pentru continuarea dezvoltării rețelelor TEN-T, inclusiv pentru

îmbunătățirea legăturilor la acestea, pentru creșterea mobilității naționale, regionale și

transfrontaliere. Creșterea numărului de pasageri, optimizarea traficului, siguranța

pasagerilor și a mărfurilor și calitatea în ansamblu a serviciului oferit sunt aspecte care

vor face obiectul viitoarelor intervenții. Drumurile joacă un rol semnificativ în acest

sens, întrucât transportul rutier reprezintă soluția de transport cea mai utilizată în UE

atât din punct de vedere al mărfurilor transportate cat si din punct de vedere al

traficului de calatori.

În ceea ce privește modul de transport rutier, va fi tratată cu prioritate rețeaua

primară la nivelul României care este întinsă în preponderență pe aliniamentul rețelei

TEN-T Centrale și TEN-T Globale. Rețeaua primară reflectă la nivel național conceptul

politicii UE de focalizare a principalelor investiții pe o rețea compactă ce reprezintă

coloana vertebrală a sistemului de transport. Rețeaua primară rutieră va reprezenta

baza de la care România va aborda procesul investițional post 2020.

Complementar rețelei primare sunt avute in vedere intervențiile la nivelul

rețelei secundare de transport având rolul de a asigura accesibilitatea regională și

urbană a rețelei primare de transport în mod eficient, sigur și cu impact redus asupra

mediului. Fără o accesibilitate crescută a regiunilor și centrelor urbane la rețeaua

primară vor fi afectate accesul la piața unică și locurile de muncă, se reduc

oportunitățile de investiții și scade gradul de satisfacție socială. În domeniul

infrastructurii feroviare intervențiile se vor focaliza asupra continuării modernizării

rețelei primare de cale ferată a României pentru secțiunile situate predominant pe

rețeaua TEN-T Centrală. Acțiunile susținute au in vedere achiziții de mijloacele de lucru

(trenuri de lucru și echipamente) pentru asigurarea proceselor de modernizare a

infrastructurilor feroviare precum și conformarea cu parametrii tehnici, inclusiv în ceea

ce privește sistemul ERTMS. Pentru a asigura beneficiile economice, sociale și de

mediu aduse de modernizarea rețelei feroviare de cale ferată este necesar ca serviciile

de transport să fie la calitatea solicitată de utilizatori, completate și de măsurile de

facilitare a eficienței transportului feroviar public de călători (optimizarea mersului

trenurilor – graficului de călătorii, sistemele de ticketing, măsuri de creștere a

accesibilității persoanelor cu deficiențe de deplasare și alte măsuri similare).

Un sistem de transport eficient trebuie să asigure traseul neîntrerupt al

călătorilor și al mărfurilor le destinațiile solicitate. Un sistem de transport multimodal



pag 151

asigură acest deziderat prin utilizarea a mai mult de un mod de transport. În România

în cadrul principalelor orașe este necesară dezvoltarea centrelor logistice pentru

asigurarea transportului multimodal. Astfel, prin realizarea intervențiilor propuse prin

POT se așteaptă creșterea accesibilității regionale și scăderea costului generalizat al

transportului către destinațiile aflate în cadrul principalelor orașe ale României.

Transportul naval este considerat alături de transportul feroviar un mod de

transport prietenos cu mediu și astfel participă la implementarea strategiei europene

Green Deal și contribuie la obținerea dezideratului de neutralitate a emisiilor de

carbon. Transportul naval este susținut în sinergie și de Mecanismul Interconectarea

Europei 2021-2027. În coordonare cu investițiile MIE, POT va urmări finanțarea

operațiunilor care să contribuie la îmbunătățirea navigației pe Dunăre, precum și a

gradului de utilizare a porturilor românești. Se așteaptă ca realizarea acestor tipuri de

operațiuni să conducă la creșterea volumului de mărfuri operate în cadrul porturilor

aflate pe rețeaua primară a României, creșterea ariei deservite de porturi, precum și

creșterea tranzitului de mărfuri către vecinii României ce nu au acces la zone maritime.

Având in vedere datele statistice referitoare la rata accidentelor rutiere in Romania,

siguranța rutieră este printre cele mai scăzute dintre statele UE.

Prioritățile propuse spre finanțare au in vedere operațiuni care să contribuie la

îmbunătățirea siguranței circulației rutiere, reducerea numărului de accidente rutiere,

în particular a accidentelor fatale în scopul contribuției la „Viziunea 0” a Comisiei

Europene, precum și minimizarea efectelor economice cauzate de aceste accidente.

Astfel, sunt avute în vedere acțiuni referitoare la:



pag 152

- creșterea accesibilității regiunilor și populației prin construcția/ modernizarea rețelei

rutiere si feroviare, la standarde europene, în special la nivelul rețelei TEN-T

- finalizarea tronsoanelor rutiere inițiate anterior și continuarea investițiilor în

dezvoltarea rețelei TEN-T centrale și globale pentru asigurarea accesibilității la piețele

internaționale reabilitarea și modernizarea drumurilor naționale, drumurilor expres,

transregio sau euro trans, dar si a nodurilor rutiere pe rețeaua primara pentru a

asigura accesibilitatea in zonele adiacente, in scopul asigurării unei conectivități

crescute a zonelor cu o accesibilitate redusă

- realizarea de legături rutiere secundare reabilitate si nou construite către rețeaua

rutieră și nodurile TEN-T (drumuri județene inclusiv de tip descărcări autostrada)

- dezvoltarea de soluții pentru decongestionarea/fluidizarea traficului în zonele urbane

(variante ocolitoare, pasaje supra/subterane, extinderi la 4 benzi, etc.).

- îmbunătățirea sistemului de management al infrastructurii rutiere și a condițiilor de

siguranță



pag 153

- finalizarea investițiilor inițiate pe tronsoanele feroviare care asigură conectivitatea cu

piețele internaționale, în coordonare cu proiectele propuse spre finanțare in CEF,

îmbunătățirea condițiilor de management și control al traficului feroviar;

implementarea unui mixt de măsuri de reformă și optimizare a serviciilor

- creșterea atractivității transportului naval prin îmbunătățirea condițiilor de navigație

prin investiții în infrastructura portuară (inclusiv instalații, echipamente și facilități de

încărcare/descărcare) și prin investiții în căi navigabile (inclusiv lucrări hidrotehnice

pentru eliminarea punctelor critice pentru navigație pe Dunăre)

- creșterea atractivității transportului intermodal pentru atragerea unui volum crescut

de mărfuri prin dezvoltarea centrelor logistice multimodale

Prin intervențiile vizate la nivelul Obiectivului de Politică 4, România are în

vedere crearea acelor pârghii fundamentale dezvoltării tuturor sectoarelor economice,

respectiv investițiile în oameni. În acest context, intervențiile vizate au în vedere patru

aspecte majore:

- asigurarea unei educații de calitate incluzive la toate nivelurile

Obiectivul de Politica 4 – O Europă mai socială

și incluzivă prin implementarea Pilonului

european al drepturilor sociale



pag 154

- adaptarea resursei umane la dinamica pieței muncii și a progresului tehnologic

- combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale prin măsuri personalizate

- asigurarea unor servicii de sănătate de calitate și accesibile tuturor

În ceea ce privește educația, prin intervențiile avute în vedere, România își

propune să adreseze cele mai stringente probleme cu care sistemul educațional se

confruntă: reducerea părăsirii timpurii a școlii, un fenomen care a luat amploare în

ultimii ani, prin măsuri atât la nivel de sistem educațional cât și prin măsuri centrate pe

elev și familie; creșterea participării copiilor cu dizabilități/ cerințe educaționale

speciale prin individualizarea învățării și adaptarea tehnicilor de predare la nevoile

specifice acestor și accesibilizarea educației; încurajarea participării la educație de la

cele mai fragede vârste până la învățământul terțiar, în special a copiilor/ tinerilor care

provin din grupuri vulnerabile, inclusiv prin măsuri care se adresează părinților/

tutorilor; corelarea sistemului de educație cu cerințele/ competențele solicitate pe

piața muncii. Pentru a sigura condiții optime asigurării procesului educațional va fi

sprijinită dezvoltarea infrastructurii educaționale la toate nivelurile, precum și dotarea

și digitalizarea unităților de învățământ.

În vederea soluționării deficitului de forță de muncă, sunt propuse o serie de

măsuri prin care este vizată includerea pe piața muncii a unor grupuri cu o participare

mai redusă, precum femeile care au în îngrijire copii, dar și activarea unor grupuri

dezavantajate, precum șomerii, șomerii de lungă durată, inactivii, inclusiv tinerii din

aceste categorii sau care nu participă la educație sau formare profesională etc. În acest

sens au fost prevăzute pachete integrate care să răspundă nevoilor complexe cu care

aceștia se confruntă. Se au în vedere de asemenea, măsuri în sfera antreprenoriatului

prin care se încurajează deschiderea de noi afaceri, dar și dezvoltarea sectorului

economiei sociale.

În contextul schimbărilor structurale pe piața muncii determinate de progresul

tehnologic sau fenomene atipice precum epidemiile, sunt necesare măsuri de

adaptabilitate a lucrătorilor și a întreprinderilor precum reconversie/formare

profesională, flexibilizarea formelor de muncă, asigurarea sănătății și securității la locul

de muncă.

În vederea combaterii sărăciei, sprijinirii incluziunii și promovării dreptului la

demnitate socială, România își propune următoarele obiective generale: creșterea



pag 155

accesului la servicii sociale pentru populația vulnerabila, cu precădere din mediul rural

prin înființarea și dezvoltarea de servicii sociale la nivel local, creșterea calității

serviciilor sociale destinate persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile prin

asigurarea cu personal de specialitate bine pregătit la nivel local si infrastructura

adecvata, reducerea gradului de excluziune socială pentru grupurile vulnerabile prin

oferirea de suport si servicii accesibile pentru depășirea situațiilor de dificultate în care

se află, creșterea capacității sistemului național de asistenta sociala de a răspunde la

nevoile populației vulnerabile prin dezvoltarea capacității furnizorilor de servicii sociale

publici și privați la nivel local, dar și prin dezvoltarea infrastructurii aferente, creșterea

capacității autorităților locale de a identifica și evalua nevoile sociale ale comunității

într-un mod participativ și de a elabora planuri de acțiune adecvate și a răspunde

acestor nevoi, inclusiv prin construcția de locuințe sociale.

Accelerarea remedierii principalelor probleme identificate în domeniul sănătății

necesită o abordare integrată care să țină cont de: nevoia de a îmbunătăți serviciile de

diagnostic și tratament necesar bolnavilor existenți concomitent cu nevoia de a investi

în programe preventive de sănătate publică care să reducă în mod eficace povara

bolilor asupra populației; necesitatea de a evita ca sectorul curativ al sistemului de

sănătate să intre în competiție pentru resurse cu cel preventiv, precum și nevoia de a

asigura intervențiile de sănătate de tip FSE+ (instruire resurse umane, dezvoltare de

metodologii și proceduri, elaborare criterii de asigurare și control al calității serviciilor

medicale, etc.) integrat și coordonat cu intervenții de tip FEDR (investiții în

infrastructura fizică a unităților sanitare, aparatură, etc.). Astfel, sunt avute în vedere

acțiuni referitoare la:

- educație

- investiții pentru îmbunătățirea accesibilității, calității și caracterului abordabil, din

punctul de vedere al costurilor, educației și îngrijirii copiilor preșcolari, inclusiv

infrastructurii aferente

- investiții pentru a preveni abandonul școlar timpuriu, prin introducerea: unei

abordări centrate pe elev, pentru copiii expuși acestui risc, a unor programe „A doua

șansă”, flexibile, dar și a unor servicii relevante de consiliere și orientare profesională,

concomitent cu îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice, astfel încât să poată

să acorde atenția necesară copiilor din grupurile vulnerabile/dezavantajate



pag 156

- investiții pentru a ameliora calitatea educației și formării profesionale, astfel încât să

se adapteze evoluțiilor înregistrate pe piața forței de muncă, inclusiv formările

necesare și furnizarea de echipamente specifice;

- investiții pentru a sprijini dezvoltarea unor metode și tehnici de predare inovatoare și

eficace

- infrastructura educațională

- îmbunătățirea accesului la educație prin construire / reabilitare / modernizare /

dotare pentru toate tipurile de instituții de educație (preșcolar, învățământ primar,

secundar, terțiar centre de educație și formare profesională / învățământ dual, etc.)

- acces pe piața muncii

- integrarea tinerilor pe piața muncii

- asigurarea accesului la ocupare pentru categoriile vulnerabile, inclusiv creșterea

ocupării femeilor

- prevenirea concedierilor și susținerea ocupării forței de muncă sau a reconversiei

economice în urma unor crize sistemice pe piața muncii

- asigurarea unui mediu de lucru sigur și sănătos și promovarea îmbătrânirii active

- dezvoltarea culturii antreprenoriale, sprijinirea antreprenoriatului și a economiei

sociale

- dezvoltarea mecanismelor de anticipare a competențelor și de monitorizare a

politicilor active de ocupare

- dezvoltarea dialogului social și implicarea partenerilor sociali în implementarea

politicilor de ocupare, inclusiv prin creșterea capacității acestora

- creșterea participării la învățarea pe parcursul întregii vieți pentru asigurarea

tranzițiilor pe piața muncii și a mobilității profesionale a angajaților

- sănătate

- investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu

impact teritorial major

- investiții în infrastructura cabinetelor medicilor de familie, în infrastructura publică a

centrelor/compartimentelor unde se furnizează servicii de asistență medicală



pag 157

comunitară, în infrastructura publică în care se furnizează servicii de asistență

medicală școlară, inclusiv servicii de asistență stomatologică, dezvoltarea de

instrumente suport care să faciliteze creșterea accesibilității și eficacității serviciilor

oferite, dezvoltarea competențelor personalului implicat în furnizarea serviciilor și a

paletei de servicii oferite, furnizarea de servicii propriu zise.

- investiții în infrastructura publică a unităților sanitare care furnizează servicii de

reabilitare/recuperare, servicii de paliație și îngrijiri pe termen lung, în infrastructura

publică a unităților medico-sociale care furnizează servicii medicale de îngrijire de

lungă durată, în infrastructura centrelor/unităților sanitare/unităților medico-sociale

care furnizează servicii de paliație și îngrijiri medicale pe termen lung, investiții în

infrastructura centrelor pilot pentru servicii integrate dedicate

tratamentului/reabilitării persoanelor cu tulburări de spectru autism, dezvoltarea de

instrumente suport care să faciliteze creșterea accesibilității și eficacității serviciilor

oferite, dezvoltarea competențelor personalului implicat în furnizarea serviciilor și a

paletei de servicii oferite, furnizarea de servicii propriu zise.

- investiții în infrastructura publică a unităților sanitare -serviciilor esențiale pentru

afecțiuni complexe(pacient critic, structuri de imagistică medicală, laboratoare, circuite

de preluare, sistem de transport /transfer medical pacient critic copii)

- Investiții în infrastructura publică a structurilor sanitare unde se realizează depistare,

diagnosticare, tratare și recuperare a pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu

anomalii congenitale, estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile

pacienților

- Investiții în infrastructura publică a structurilor sanitare unde se realizează examinări

asupra persoanelor în viață care au suferit vătămări ale integrității corporale sau

agresiuni sexuale sau solicită stabilirea vârstei și sexului; examene medico-legale

traumatologice în cazuri de vătămări corporale grave; examinări medico-legale

psihiatrice în materie penală și civilă; examinări/ expertize în vederea amânării sau

întreruperii executării pedepsei pe motive medicale; examinări/ expertize în cazuri de

acordare necorespunzătoare a asistenței medicale

- Investiții în infrastructura publică a structurilor sanitare unde se realizează

programele de screening/ prevenție și tratament pentru retinopatia de pre maturitate,

investiții în infrastructura publică a unităților sanitare unde se realizează îngrijirea

pacienților în domeniul neurologie pediatrică - boli rare, inclusiv a unităților sanitare



pag 158

unde se realizează îngrijirea pacienților în domeniul bolilor rare, a centrelor de

expertiză pentru boli rare

- Investiții în infrastructura publică a structurilor sanitare care au atribuții în

prevenirea, controlul, diagnosticul și supravegherea bolilor transmisibile, inclusiv în

epidemii, pandemii, controlul și supravegherea infecțiilor asociate actului medical și a

celor implicate in sănătatea publică

- Investiții în infrastructura publică a sistemului național de transfuzii, inclusiv a

infrastructurii de testare a sângelui și/sau procesare a plasmei, investiții de mică

amploare în infrastructura spitalelor orășenești

- Implementarea de programe de screening populațional/ diagnosticare și tratament al

stadiilor incipiente în special pentru persoane aparținând grupurilor vulnerabile

precum și implementarea de programe de diagnosticare precoce și tratament, în

special pentru persoane aparținând grupurilor vulnerabile

- Măsuri privind diagnosticarea precoce și/ sau tratament, precum si creșterea

capacității de îngrijire medicală a pacientului critic prenatal/ neonatal/ post neonatal,

creșterea capacității de îngrijire medicală a pacienților cu boli rare – neurologie

pediatrică ,implementarea de programe de schimbare a stilului de viață și aplicarea de

politici de încurajare a unei vieți sănătoase, inclusiv implementarea de măsuri de

prevenție (inclusiv sănătate orală în zone defavorizate sau greu accesibile și mintală,

implementarea de măsuri destinate diagnosticării și tratamentului pacienților

modificărilor de coloană și alte articulații , implementarea de programe/ măsuri

destinate controlului infecțiilor asociate actului medical, măsuri pentru dezvoltarea

capacității personalului, măsuri destinate creșterii eficacității serviciilor de laborator

- Remodelarea circuitelor de depozitare și transport a deșeurilor medicale în unitățile

medicale

- Dotarea cu echipamente specifice a laboratoarelor de genetică medicală la nivel local

si central, măsuri care susțin cercetarea, digitalizarea în sănătate și utilizarea de

metode moderne de investigare, intervenție, tratament:

a) Înființarea unui centru național de excelență în tratarea cancerului unde se va

realizează depistare, diagnosticare, tratare a pacienților oncologici

b) Investiții în infrastructura publică a unităților sanitare de transplant acreditate



pag 159

c) Investiții în infrastructura publică în domeniul terapiilor celulare inovative în

hematologie

- sprijinirea incluziunii și promovarea dreptului la demnitate socială

- acoperirea nevoii de servicii sociale primare în mediul rural (rețele de asistenți sociali,

servicii sociale pentru îngrijirea persoanelor vârstnice, rețea de asistență medicală

comunitară)

- extinderea rețelei de servicii de îngrijire de zi (inclusiv servicii de recuperare și respiro

pentru copii cu dizabilități) pentru copiii aflați în risc de separare de familii și pentru

persoanele adulte cu dizabilități

- creșterea capacității serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice la domiciliu pentru

mediul urban, centrelor de găzduire și de integrare pentru migranți, serviciilor pentru

victimele violentei domestice și ale traficului de persoane

- dezvoltarea unei rețele de suport pentru persoanele vârstnice izolate/fără susținători

legali

- sprijinirea autorităților locale pentru clarificarea situației juridice a așezărilor

informale, pentru diagnoza socială în cadrul comunității și pentru nevoia de locuire în

cazul calamitaților si pentru punerea in aplicare a strategiilor DLRC

- dezvoltarea rețelei de servicii pentru persoanele cu adicții și persoanele fără adăpost,

pentru sprijinirea persoanelor post-detenție, de suport pentru încadrarea persoanelor

cu dizabilități, de servicii mobile de recuperare pentru persoanele cu dizabilități

- crearea serviciilor de suport pentru asistarea deciziei pentru persoanele cu capacitate

restrânsă de exercițiu

- sprijinirea persoanelor cu dizabilități în accesarea echipamentelor si tehnologiilor

asistive, a familiilor monoparentale, a participării copiilor școlari în tabere de

creație/sportive

- consilierea și orientarea tinerilor în proces de dezinstituționalizare, a tinerilor

vulnerabili pentru creșterea motivației de a rămâne în școală și a copiilor cu probleme

legate de comportament

- asigurarea de ajutor material sub forma de alimente, produse de igienă, pachet

pentru copil și masă caldă pentru persoanele dezavantajate



pag 160

- creșterea calității serviciilor sociale prin asigurarea specializării/ perfecționării

specialiștilor din domeniul social

- dezvoltarea infrastructurii de locuințe sociale în mediul urban, locuințe pentru situații

de calamitate și locuințe pentru persoane vârstnice în risc de excluziune locativă

- dezvoltarea infrastructurii de servicii de recuperare pentru veterani

- dezvoltarea unei infrastructuri specifice pentru protejarea memoriei victimelor

Holocaustului și promovarea nondiscriminării

Alegerea Obiectivului de Politică 5 ca direcție de acțiune se datorează modului

integrat de abordare a problemelor teritoriale si locale, care implică autoritățile locale

si parteneriatele, abordare pe care Romania dorește sa o utilizeze pentru asigurarea

coeziunii economice și sociale, redresării tendinței de adâncire a decalajelor între

regiunile și zonele mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, dar și pentru reducerea

decalajelor față de alte țări din UE. In scopul apropierii finanțărilor de realitățile locale,

România a decis înființarea de programe operaționale regionale, care să permită

dezvoltarea integrată a regiunilor, pe baza strategiilor regionale. In acest sens,

recunoscând rolul important al orașelor ca promotori de dezvoltare, va fi sprijinită în

continuare dezvoltarea urbană, indiferent de dimensiune, pe baza priorităților

identificate în Strategiile Integrate de Dezvoltare Urbană. Este avută în vedere

alocarea de sume dedicate (pe baza unor algoritmi clar stabiliți) pentru investiții în

municipiile reședință de județ, inclusiv zonele funcționale, cu scopul de a consolida

Obiectivul de Politica 5 – O Europă mai aproape

de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile

și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și a

inițiativelor locale



pag 161

capacitatea de planificare și coordonare pentru gestionarea investițiilor urbane

integrate, pentru a genera creștere economică, inovare și productivitate, precum și

pentru a asigura accesul la noi locuri de muncă și servicii publice de bază la nivel local,

în linie cu potențialul de creștere al acestora și în baza unei abordări personalizate.

Totodată, sunt avute în vedere investiții în zonele urbane de mici dimensiuni

(municipii și orașe), inclusiv zonele funcționale, pentru asigurarea unui standard de

viață minim acceptabil pentru toți cetățenii și creșterea rezilienței și potențialului de

dezvoltare a acestora. In plus, sunt avute în vedere investiții în regenerarea fizică și

securitatea spațiilor publice urbane. Dezvoltare urbană va fi finanțată din toate

obiectivele de politică, contribuind astfel la îndeplinirea cerințelor de concentrare

tematică. Romania are un potențial turistic insuficient valorificat, ca sursă de

dezvoltare locală și națională.

De aceea sunt avute în vedere investiții în infrastructura turistică, inclusiv în noi

tehnologii, dezvoltarea unei rețele de destinații turistice competitive, precum și

creșterea calității serviciilor. Patrimoniul cultural și natural este un element important

care contribuie în mod decisiv, atât la dezvoltarea turismului, cât și la dezvoltarea

locală, dar care necesită ample investiții de conservare și restaurare și în aceste

condiții intervențiile la nivel regional vor fi prioritizate în sensul concentrării către

obiectivele cele mai reprezentative (cetăți medievale, mănăstiri și biserici, centre

etnografice, monumente arheologice, case memoriale, alte măsuri de recunoaștere a

valorilor naționale etc).

Intervențiile specifice OP 5 (investiții în cultură, patrimoniul cultural, natural și

turism), conform proiectului de regulament general, acestea pot fi sprijinite doar prin

instrumente / strategii ITI, DLRC sau alte strategii teritoriale (strategie regionala sau

locală) care răspund cerințelor Regulamentului general. In ceea ce privește

implementarea dezvoltării teritoriale integrate, România va folosi ambele abordări,

atât Investițiile Teritoriale Integrate, cât și Dezvoltarea Locală plasată sub

Responsabilitatea Comunității.

Astfel, se va continua utilizarea Investițiilor Teritoriale Integrate, cu finanțare din

toate obiectivele de politică, atât pentru continuarea implementării Strategiei

Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării, cât și pentru Valea Jiului. Pentru ITI

Delta Dunării, vor fi continuate investițiile nefinalizate si intervențiile care contribuie la

implementarea direcțiilor de acțiune identificate în Strategie. Pornind de la lecțiile



pag 162

învățate din actuala perioadă vor fi luate măsuri pentru îmbunătățirea implementării și

a guvernanței. De asemenea, se va utiliza ITI în Valea Jiului, zonă minieră aflată în

proces de trecere către utilizarea de energie curată. Strategia care va sta la baza

înființării ITI este elaborată cu sprijinul unui proiect finanțat de DG Reform, care va

furniza și propuneri de structuri de guvernanță.

Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității va fi finanțată din

Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială, pe baza nevoilor de investiții

identificate de Strategiile de Dezvoltare Locale elaborate în cadrul Grupurilor de

Acțiune Locale. Finanțarea acestor strategii se va putea face atât din FEDR cât și din

FSE+ pentru comunitățile urbane mai mari de 20.000 locuitori, această opțiune fiind

stabilită pentru a evita suprapunerea intervenției DLRC cu cea LEADER, din cadrul

viitorului Plan National Strategic 2021-2027, care se desfășoară în mediul rural și în

mediul urban, dar doar în localitățile mai mici de 20.000 locuitori.

Utilizarea abordării integrate, bazată pe strategii teritoriale integrate,

promovată prin OP 5 va contribui la asigurarea de condiții pentru o viață de calitate

pentru toți cetățenii, valorificarea oportunităților de dezvoltare locală sustenabila,

asigurarea identității locale și consolidarea comunităților, precum si valorizarea

patrimoniului și valorificarea oportunităților turistice. De asemenea, intervențiile în

turism, cultură, patrimoniul cultural și natural vor avea ca efect pe lângă consolidarea

economiei locale și sprijinirea educației tinerei generații. Sunt asigurate

complementarități între POR-uri și POIDS în ceea ce privește investițiile în turism și

cultură.

Prin POR-uri este vizată creșterea utilizatorilor resurselor turistice, a securității

spațiilor publice și a utilizatorilor infrastructurilor de cultură, în timp ce prin POIDS,

prin DLRC este vizată reabilitarea unor obiective turistice/culturale. În domeniul

prezervării și dezvoltării patrimoniului cultural, intervențiile finanțate din FEDR în

cadrul Programelor Operaționale Regionale vor fi complementare acțiunilor sprijinite

prin programul Europa Creativă, în ceea ce privește atât patrimoniul construit (clădiri

ori construcții valoroase prin unicitate, originalitate ori vechime), precum și

patrimoniul mobil aflat în muzee. În ceea ce privește implementarea dezvoltării locale

în comunitățile de pescuit și acvacultură din zonele de coastă și de ape interioare,

Romania va folosi abordarea Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea

Comunității.



pag 163

Intervențiile FEPAM vor contribui la încurajarea dezvoltării de parteneriate

locale în vederea dezvoltării durabile și integrate a zonelor de coastă și ape interioare,

precum și a inițiativelor locale.



pag 164

Obiectivul specific al FTJ va fi realizat la nivel național prin diversificarea

economică a teritoriilor cele mai afectate de procesul de tranziție spre o economie

neutră din punct de vedere climatic împreună cu măsuri de recalificare și incluziune

active a lucrătorilor și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; va sprijini

totodată și transformarea proceselor industriale necesară pentru o tranziție spre o

economie neutră și pentru menținerea sau creșterea numărului locurilor de muncă din

aceste sectoare.

Intervențiile care vor face obiectul finanțării FTJ, așa cum se prevede în Pactul

ecologic european și în Planul de investiții pentru o Europă durabilă, vin în

completarea celorlalte acțiuni din următorul cadru financiar multianual pentru

perioada 2021-2027 însă din perspectiva unică de a contribui la abordarea

consecințelor sociale și economice ale tranziției către neutralitatea climatică a Uniunii

prin utilizarea la un loc a finanțărilor oferite în domeniul climei și al obiectivelor sociale

la nivel regional. Astfel, prin Programul Operațional Tranziție Justă vor fi finanțate

măsuri care urmăresc:

- diversificare și reconversie economică prin investiții productive în IMM-uri și în alte

întreprinderi existente, inclusiv în întreprinderile nou înființate. Aceste investiții vor

crește productivitatea contribuind în același timp la creșterea ratei de supraviețuirea a

Obiectivul Specific FTJ - A permite regiunilor și

cetățenilor să facă față efectelor sociale,

economice și de mediu ale tranziției către o

economie neutră din punct de vedere climatic



pag 165

întreprinderilor, vor facilita accesul IMM-urilor pe piețele externe și vor crea noi

oportunități de angajare pentru forța de muncă locală;

- crearea de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri și servicii de

consultanță care vor creste nivelul antreprenoriatului local și vor contribui la

diversificarea economica locală. Se are în vedere și creșterea numărului de angajați

care urmează instruiri în abilități tehnice manageriale și antreprenoriale și creșterea

numărului de întreprinderi care investesc în aceste abilități sau într-un nou set de

competențe în concordanță cu cererea există pe piața forței de muncă;

- dezvoltarea mediului de cercetare și inovare. Prin promovarea transferului de

tehnologii avansate si sprijinirea cooperării dintre industrie și cercetare se urmărește

crearea unor economii locale puternice, sustenabile și reziliente, capabile nu doar să

facă față unor situații de criză dar să găsească și soluții pentru depășirea acestora;

- creșterea digitalizării si a competențelor digitale avansate. Administrația publica are

obligația de a reduce sarcina administrativă pentru cetățeni și mediul de afaceri

afectați profund de criza provocată de Pandemia de COVID-19, în același timp si

mediul de afaceri prezent la nivelul acestor teritorii necesită trecerea la un model

economic durabil și favorabil incluziunii prin adoptarea pe o scară mai largă a

tehnologiilor digitale care să poată genera o deschidere pronunțată către comerțul

electronic

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și producerea si

utilizarea energiei din surse regenerabile. Aceste investiții sunt esențiale pentru

tranziția către neutralitatea climatică și asigurarea stabilității economice a acestor

teritorii, concomitent cu menținerea sau creșterea numărului locurilor de muncă.

Dezvoltarea de tehnologii și infrastructuri pentru o energie curată la prețuri accesibile,

reprezintă următoarea etapă în crearea unui mediu socio-economic stabil, capabil să

lupte cu disfuncționalitățile pieței și relevant în context macro-economic. Sprijinul

acordat pentru activitățile legate de gazul natural, utilizat ca tehnologie de legătură̆ în

tranziția de la cărbune, reprezintă cheia pentru atingerea obiectivelor de reducere a

emisiilor de GHG stabilite la nivel european;

- promovarea electromobilității în transportul rutier prin crearea de rețele de stații de

încărcare rapidă a autovehiculelor electrice și transport public urban verde, vor

contribui la reducerea emisiilor GES, ținând cont de faptul că o parte semnificativă din

emisiile GES generate de România provin din sectorul transporturilor;



pag 166

- regenerarea și reconversia siturilor poluate industrial. Aceste acțiuni urmăresc

diminuarea impactului poluării asupra mediului si mai ales asupra populației.

Restaurarea si reconversia terenurilor poluate contribuie activ la creșterea calității

vieții membrilor fiecărei comunități, contribuie la creșterea atractabilității mediului

antreprenorial și poate diminua exodul forței de muncă spre alte regiuni mai

dezvoltate. În paralel tranziția spre economia circulara depinde de îmbunătățirea

modului de gestionare a deșeurilor prin susținerea măsurilor de prevenire a generării

de deșeuri și reducerea cantității acestora, precum și acțiuni de creștere a reutilizării

eficiente și reciclării acestora

- perfecționarea și recalificarea persoanelor ocupate și a șomerilor. Un mediu

economic puternic necesită forță e muncă calificată iar oferta trebuie să fie constant în

concordanță cu cererea. Tranziția către noi modele de afaceri verzi sustenabile și

prietenoase cu mediul necesită competențe noi adaptate la realitatea economică

actuală în acest context trebuie întărite atât asistența oferită în căutarea unui loc de

muncă, cât și incluziunea activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Complementarități și sinergii cu alte instrumente ale Uniunii Europene

Prin programul LIFE, sunt asigurate complementarități dat fiind ca acesta

contribuie la: tranziția către o economie circulară, eficientă din punct de vedere al

resurselor și al energiei, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la

schimbările climatice, protecția și îmbunătățirea calității mediului, conservarea naturii,

oprirea și inversarea tendinței de declin al biodiversității. Pentru perioada 2021 –

2030, în conformitate cu art. 10(d) Directiva EU ETS,2% din cantitatea totală de

certificate vor fi licitate pentru a institui Fondul de Modernizare. României îi va reveni

o cotă parte de 11,98%. Vor fi finanțate investiții în următoarele domenii, definite ca

fiind prioritare în Directiva ETS:

- Producerea și utilizarea energiei electrice obținute din resurse regenerabile;

- Îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în transport, construcții, agricultură și

deșeuri) cu excepția producției de energie pe bază de combustibili fosili solizi;

- Stocarea energiei;

- Creșterea interconexiunilor între statele membre ale UE, modernizarea rețelelor

pentru transportul energiei electrice, inclusiv a țevilor din cadrul sistemelor de

termoficare urbană;



pag 167

- Tranziția justă în regiunile dependente de emisiile de dioxid de carbon, astfel încât să

se sprijine realocarea, recalificarea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor,

educația, inițiativele legate de căutarea unui loc de muncă și start-up-urile.

Fondul pentru inovare (FI)este instituit prin Directiva 2003/87/CE de stabilire a

unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (GES) ca

succesor al programului NER300. FI va sprijini tehnologiile și procesele inovatoare cu

emisii reduse de carbon în industriile mari consumatoare de energie, captarea și

utilizarea carbonului, generarea inovatoare de energie regenerabilă, stocarea energiei

etc. FI se va baza pe lecțiile învățate din programul NER300, în ceea ce privește

îmbunătățirea partajării riscurilor pentru proiecte, prin acordarea mai multor finanțări

într-un mod mai flexibil, fiind, de asemenea, deschis către proiectele din industriile cu

consum intensiv de energie. Fondul va fi un instrument cheie pentru punerea în

aplicare a strategiei pe termen lung a UE pentru reducerea GES și pentru a sprijini

competitivitatea pe termen lung a UE.

Companiile vor beneficia de sprijin simplificat, mai rapid și mai eficient pentru

proiectele lor, iar proiectele la scară mică se vor bucura de condiții simplificate de

finanțare. Sinergia între FTJ și Orizont Europa va fi asigurată prin Planurile Teritoriale

de Tranziție Justă. Monitorizarea și stimularea participării beneficiarilor români la

Orizont Europa se va asigura de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării care

este Punct Național de Contact pentru Orizont Europa. Intervențiile finanțate prin FTJ

vor fi, în multe cazuri, susținute de clusterele de dezvoltarea digitală, industrie și spațiu

și climă, energie si mobilitate prevăzute de Orizont Europa.

Programe precum Europa Digitală vor beneficia de avansurile excepționale și de

progresele pe termen lung înregistrate de cercetare și inovare. Pilonii II și III ai

Mecanismului pentru o tranziție justă (MTJ) vor putea susține o gamă mai largă de

investiții, atât din perspectivă sectorială, cât și geografică, pentru a consolida acțiunile

și obiectivele FTJ. Prin urmare, prin cei doi piloni va fi posibilă o acoperire mai largă a

nevoilor de dezvoltare, în măsura în care de sprijinul oferit de aceștia vor beneficia nu

doar regiunile identificate în planurile de tranziție teritoriale.

Sprijinul acordat facilității de împrumut din sectorul public va fi, de asemenea,

complementar cu produsele financiare oferite de schema dedicată în cadrul InvestEU

(al doilea pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă). Dacă pilonul II are ca scop

principal identificarea investițiilor private și sprijinirea investițiilor publice care



pag 168

generează suficiente venituri pentru a fi viabile din punct de vedere financiar, iar

facilitatea de împrumuturi din sectorul public (Pilonul III) se va concentra pe investiții

publice cu venituri insuficiente, care nu ar fi finanțate printr-un împrumut fără

componenta de grant, este logic, având în vedere diferența dintre proiecte,

caracteristicile lor economice și beneficiarii vizați, ca intervențiile din cei trei piloni să

fie complementare.

Coordonarea, demarcarea și complementaritatea dintre fondurile europene

dedicate agriculturii (FEADR) și cele aferente politicii de coeziune (FEDR, FC, FSE+) se

va realiza în domeniile cercetare/ dezvoltare/ inovare, digitalizare/ informatizare,

competitivitate, eficiență energetică, rețele inteligente, riscuri, apă/apă uzată,

economie circulară, biodiversitate, calitatea aerului, transport, capital uman pentru

piața muncii, educație, combaterea sărăciei, sănătate, turism și cultură.

Astfel, în domeniul cercetare/dezvoltare/inovare, complementar cu politica de

coeziune, politica agricolă va finanța cooperarea în cadrul Parteneriatului European

pentru Inovare (PEI) între fermieri, procesatori și unități de cercetare/universități și alți

actori relevanți pentru dezvoltarea și/sau aplicarea de soluții inovative în sectorul

agroalimentar. În domeniul digitalizare/ informatizare, PAC va finanța

înființarea/adaptarea unui sistem de informare, inovare si consultanță in agricultură

(AKIS), precum și susținerea acțiunilor de tip „smartvillages” prin LEADER (revitalizarea

serviciilor rurale prin inovare digitală și socială, îmbunătățirea serviciilor din teritoriile

LEADER).

Referitor la competitivitate, viitorul program privind implementarea politicii

agricole va asigura sprijin pentru IMM-uri in agricultura, industrie alimentara, precum

și susținerea activităților microîntreprinderilor din mediul rural pentru înființarea

(start-up) și dezvoltarea activităților neagricole. Eficiență energetică va fi finanțată prin

microîntreprinderile din sectorul neagricol din mediul rural și in cadrul investițiilor la

nivel de ferme și IMM-uri din industria alimentară. În ceea ce privește rețelele

inteligente, investițiile din PNS vor viza eficientizarea energetică și utilizarea sistemelor

moderne pentru infrastructura de irigații.

Referitor la riscuri, acțiunile din PNS vor fi asigurate din intervențiile de mediu și

climă care vor promova acordarea de plăți compensatorii, instrumente de gestionare a

riscurilor adresate fermierilor, metodele de adaptare a agriculturii la efectele

schimbărilor climatice și înființarea de suprafețe împădurite (în special perdele



pag 169

forestiere). În domeniul apă/apă uzată, din PNS se vor asigura finanțări pentru

infrastructura de apă și/sau apă uzată la scară mică, în mediul rural, adecvată în raport

cu cerințele de conformare cu directivele de mediu și pentru asigurarea adecvată a

calității vieții. Referitor la economie circulară, din perspectiva agriculturii se are în

vedere susținerea activităților IMM-urilor (ex. investiții pentru utilizarea eficientă a

deșeurilor agricole și silvice etc.), și susținerea de investiții de economie circulară

pentru ferme si IMM-uri din industria alimentară. În privința investițiilor non-agricole,

acestea vor fi susținute pentru microîntreprinderile din mediul rural.

În ceea ce privește biodiversitatea și calitatea aerului, complementaritatea din

partea FEADR va fi asigurată prin sprijinirea intervențiilor de mediu și climă care să

promoveze prin acordarea de plăți compensatorii, metode agricole și/sau de

management forestier adresate conservării biodiversității, inclusiv speciilor protejate și

habitatelor prioritare, precum și prin înființarea de suprafețe împădurite și perdele de

protecție la nivelul fermelor. Referitor la transport, viitorul PNS va avea acțiuni privind

dezvoltarea și modernizarea unor rețele de drumuri de interes local, pentru

îmbunătățirea conectivității.

În ceea ce privește capitalul uman pentru piața muncii, FEADR va finanța

investiții în formarea si informarea fermierilor și accesul acestora la piața muncii, iar în

domeniul educației se are în vedere modernizarea infrastructurii de învățământ agricol

în zonele rurale din România. Prin PNS se sprijină infrastructura educațională și

acțiunile de încurajare a participării la procesul de învățare pe baza nevoilor

identificate din teritoriul LEADER, complementar cu sprijinul prin POIDS – DLRC pentru

măsurile soft aferente infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER. Învățământ dual de

tip parteneriat intre scoli tehnice (agricole) si ferme-unități de procesare/ IMM-uri in

general. Referitor la combaterea sărăciei, prin FEADR se va asigura

complementaritatea cu politica de coeziune prin susținerea infrastructurii sociale și a

acțiunilor de sprijinire a grupurilor vulnerabile din teritoriul LEADER, în funcție de

nevoile identificate la nivel local, complementar cu sprijinul prin POIDS – DLRC pentru

măsurile soft aferente infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER.

De asemenea, se are în vedere crearea de locuri de munca in mediul rural

pentru absorbția pe piața muncii a populației rurale si limitarea depopulării zonelor

rurale. Din perspectiva sănătății, FEADR va finanța susținerea infrastructurii de servicii

socio-medicale din teritoriul LEADER, în funcție de nevoile identificate la nivel local,



pag 170

complementar cu sprijinul prin POIDS – DLRC pentru măsurile soft aferente

infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER.

Referitor la turism, din FEADR se are în vedere susținerea activităților

microîntreprinderilor din mediul rural pentru înființarea (start-up) și dezvoltarea

activităților de turism rural și a activităților de agrement. Totodată, prin LEADER se vor

sprijini și promova activitățile turistice în funcție de specificul zonei (turism cultural,

gastronomic, deltaic, ecumenic, agroturism, ecoturism etc.). Din FEADR - LEADER se va

asigura complementaritatea cu politica de coeziune și pentru domeniul cultură se vor

finanța investiții care vor asigura conservarea resurselor culturale din spațiul rural care

să asigure protecției moștenirii culturale și naturale prin sprijinirea reabilitării,

restaurării, conservării obiectivelor de patrimoniu de clasă B și de patrimoniu local

neclasificat (mobil, imobil și imaterial) din teritoriul LEADER.

Parte dintre aceste domenii vor fi sprijinite și prin REACT-EU și Facilitatea pentru

Relansare si Reziliență, respectiv: sănătate și, tranziția digitală și ecologică, menținerea

și crearea de locuri de muncă, educație, pregătire profesională și dezvoltarea de

competențe. Facilitatea de Relansare si Reziliență, componenta a Pachetului de

Redresare Economica NextGeneration EU (NGEU) lansat de Comisia Europeană are în

vedere sprijinirea investițiilor și reformelor esențiale pentru o relansare durabilă,

îmbunătățirea rezilienței economice și sociale a statelor membre și sprijinirea tranziției



pag 171

către o economie verde și digitală.

Astfel, prin intermediul Planului de Relansare si Reziliență care va fi elaborat la

nivel național vor fi abordate dificultățile economice și sociale întâmpinate în urma

crizei provocate de Coronavirus, în diverse domenii, precum ocuparea forței de muncă,

social, educație, sănătate, financiar, mediul de afaceri, dar și pentru reformele și

investițiile care contribuie la tranziția către o economie verde și digitală.

Pentru acțiunile înrudite sau consecutive se corelează fonduri din mai multe

surse, cu evitarea dublei finanțări și adoptarea unor scheme de investiții care să

corespundă nevoilor pe termen scurt (REACT-UE), mediu (facilitatea pentru relansare

și reziliență - FRR) și lung (politica de coeziune) ale României.



pag 172

Capitolul IV

Strategia municipiului Oltenita 2021-2027.

Directii strategice.

Investiții și priorități investiționale



pag 173

Viziune strategică

Viziunea strategică sintetizează sensul evoluției de dezvoltare a unei comunități

și determină direcției de transformare a viziunii în realitate. Viziunea privind

dezvoltarea unei comunități, reprezintă o stare dorită, proiectată în viitor şi care

configurează o posibilă şi așteptată dezvoltare. Ea presupune o gândire dinamică şi

capabilă care să evalueze pe termen lung şansele de dezvoltare pentru atingerea

scopului dorit. Deşi, de multe ori, între viziune şi evoluţia ulterioară a acesteia există

numeroase abateri, definirea viziunii reprezintă o condiţie pentru dezvoltarea oricărei

comunități.

În condiţiile unui mediu caracterizat printr-o dinamică crescută şi schimbări

numeroase, în lipsa unei viziuni bine definite, evoluţia viitoare este nesigură.

Formularea viziunii trebuie să se bazeze pe o serie de elemente care să îi asigure

succesul şi credibilitatea. Astfel, starea ideală care se proiectează în viitor trebuie să fie

înrădăcinată în prezent și trebuie să se aibă în vedere dificultăţile şi obstacolele la care

este supusă atât comunitatea cât și organizațiile ei. Totodată, viziunea creată trebuie

să genereze o atitudine de încredere în viitor şi în posibilităţile concrete de dezvoltare

în sensul transformării viziunii propuse în fapte, stimulând participarea eficientă a

tuturor factorilor care trebuie și pot să contribuie la schimbare.

O viziune bună oferă posibilitatea tuturor membrilor, instituții, organizații și

chiar cetățeni să îşi identifice interesele şi deci să-şi construiască motivaţia necesară

pentru punerea ei în practică, fiind împărtăşită şi acceptată de toţi cei implicați.

Viziunea de dezvoltare a Municipiului Oltenita este generată de rezultatul

Analizei situației existente din punct de vedere socio-economic, al mediului și nivelului

de echipare tehnică și socială, pornind de la punctele tari, punctele slabe,

oportunitățile și amenințările identificate. În procesul de planificare strategică s-au

desprins o serie de concluzii care pun bazele dezvoltării orașului.

Astfel, ca răspuns la oportunitățile de dezvoltare, viziunea pentru dezvoltare a

Oltenita este concentrată pe dezvoltarea si regenerarea urbană a orașului, regenerare

care trebuie să aibă ca rezultat creșterea calității vieții, înțelegând prin aceasta un

mediu de viață curat și civilizat, ofertant pentru petrecerea timpului liber, susținut de o

infrastructură modernă și de accesul la servicii publice de bună calitate și pe creșterea

economică ca rezultat al susținerii mediului de afaceri existent și dezvoltarea unui

sector al IMM-urilor locale puternic și dinamic.



pag 174

De asemenea, Municipiul Oltenita își propune să își valorifice potențialul cultural

și turistic, devenind o destinație atractivă în peisajul multicultural european, cu

eforturile concentrate ale unei administrații eficiente și eficace.

Atingerea acestor obiective strategice asociază în mod obligatoriu interesul

pentru dezvoltarea unei administrații publice prompte și eficiente.

Crearea unui mediu economic performant și competitiv reprezintă un deziderat

major în fundamentarea planului de acțiuni al procesului de realizare a Strategiei de

dezvoltare a orașului și implică automat o concentrare a forțelor tuturor participanților

ce activeză în domeniul economic atât în elaborarea măsurilor pentru realizarea

creșterii dorite cât și la punerea în practică a acestor măsuri.

Un factor important în retenția forței de muncă și a populației în general, îl

reprezintă calitatea locuirii. Asigurarea unor condiții decente de locuit și a unui mediu

de viață ofertant, care să răspundă pretențiilor ridicate ale cetățeanului modern,

european, reprezintă o prioritate a viziunii de dezvoltare, iar planul de măsuri propuse

prin Strategia de dezvoltare trasează liniile directoare ale acțiunilor pentru

îmbunătățirea aspectelor care țin de calitatea locuirii:

- Infrastructura edilitară de bază (apă, canalizare, electricitate, gaze, piețe, siguranța

cetățenilor, situații de urgență);

- Infrastructura de transport;

- Infrastructura culturală și de petrecere a timpului liber.

De asemenea, accesul populației la serviciile publice și calitatea acestora au o

influență majoră în asigurarea satisfacției beneficiarilor acestor servicii. Măsurile

propuse prin planul strategic vizează îmbunătățirea condițiilor oferite cetățenilor prin

serviciile de sănătate, serviciile de protecție social pentru persoanele cu nevoi speciale,

educația populației și siguranța civilă.

Instituțiile administrației publice locale au ca obiective atât asigurarea unor

servicii caracterizate de un înalt profesionalism bazate pe rezolvarea cât mai promptă

a problemelor cetățenilor, cât și buna gospodărire a teritoriului administrat.

Toate acțiunile care se vor întreprinde ca urmare a planului strategic nu vor avea

un impact negative asupra mediului înconjurător, protecția mediului reprezentând o



pag 175

obligație asumată și respectată de către toți actorii participanți la realizarea

obiectivelor strategiei.

Pe scurt, viziunea pentru dezvoltarea durabilă a Municipiului Oltenita este

rezumată astfel:

Dezvoltarea Municipiului Oltenita in perioada 2021-2027

este centrată pe construcția unui municipiu redresat,

adaptat necesitatilor comunitatii, care să îmbine calitatea

locuirii și dinamica mediului economic pentru confortul și

bunăstarea locuitorilor săi și să faciliteze transformarea

orașului într-un centru de oportunități și resurse pentru

regiune si municipiul Bucuresti, cât și într-o destinație

reper pentru turismul național și European riveran Dunarii.

Direcțiile și obiectivele de dezvoltare strategică

Pentru atingerea acestei viziuni propunem o strategie de dezvoltare centrată pe

două” direcții strategice de dezvoltare”, cărora le este asociat un” program prioritar”,

pentru implementarea cărora au fost identificate o serie de obiective strategice

generale, care grupează fiecare axe prioritare transpuse în măsuri concrete de acțiune

care vor contribui în mod direct la atingerea viziunii de dezvoltare a municipiului.

Obiectivele strategice sunt intercorelate, ceea ce înseamnă că măsurile

referitoare la calitatea locuirii vor avea condiționări asupra creșterii competitivității

economice și vor contribui și la valorificarea potențialului turistic.

În același mod, măsurile de creștere a capacității administrative reprezintă

îmbunătățirea și adaptarea actului public la nevoile actorilor economici și la solicitările

și așteptările locuitorilor.

Astfel, dezvoltarea Municipiului are în vedere două direcții strategice de

dezvoltare,” regenerarea urbană a orașului” și respectiv” dezvoltarea mediului de

afaceri local”. Pentru că turismul este un domeniu care poate fi vizat în egală măsură



pag 176

de cele două direcții strategice de dezvoltare, dar starea sa de dezvoltare actuală

raportându-ne și la potențialul local însemnat, justifică propunerea unui” program

prioritar de dezvoltare turistică” care să fie gestionat separat în mod special.

Obiectivele strategice de dezvoltare

Direcția strategică I: Dezvoltare si Regenerare urbană

Această direcție presupune planificarea unui set de demersuri de modernizare și

dezvoltare prin proiecte noi, lucrări, intervenții, decizii, hotărâri, etc. ale căror

finalitate trebuie să fie restructurarea, înnoirea și modernizarea orașului. Este

important ca pe lângă înnoire și modernizare, principiul de inițiere și implementare a

tuturor acțiunilor să fie ca toate acestea să sprijine direct” crearea orașului inteligent”.

Conceptul” Smart city” trebuie înțeles ca un ansamblu de infrastructure urbane

modernizate și eficientizate energetic, conectate funcțional și tehnologic cu zonele de

muncă, petrecere a timpului liber și servicii conexe, cu soluții informatice noi pentru

comunicare și accesul la serviciile publice curente.

O.S.1 Modernizarea infrastructurii urbane – a structurilor existente, a infrastructurii

de drumuri, a clădirilor, finalizarea modernizării infrastructurilor de utilități și a

transportului public;

Acest obiectiv strategic grupează intervenții în următoarele axe prioritare:

Axa1.1 Dezvoltarea infrastructurii rețelelor de infrastructură urbană (apă, canalizare,

salubritate, electricitate, distribuţie gaze, piețe, siguranța cetățenilor, situații de

urgență)

Axa1.2 Dezvoltarea mobilității şi modernizarea infrastructurii de transport urban

Axa1.3 Construirea de locuințe și dezvoltarea proiectelor de reducere a consumului de

energie

Axa1.4 Revitalizare urbană și Reconversie și refuncționalizare terenuri, suprafețe și

clădiri degradate, vacante sau neutilizate

O.S.2 Creșterea calității locuirii, înțelegând prin aceasta tot ansamblul de nevoi de

educație, asistență medicală, îngrijire, servicii de supraveghere a copiilor după



pag 177

școală, noi dotării educaționale, dezvoltarea unor noi echipamentelor colective, a

spațiilor culturale si de recreere cu spații publice deschise și dinamice, etc.

Axa2.1 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale în oraș (noi servicii

educaționale, programe pentru copii, stimulare formării și perfecționării cadrelor

didactice, etc), sprijinirea adaptării sistemului educațional la cerințele angajatorilor

Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate (dotarea spitalului, serviciul

de urgențe, program atragere a cadrelor medicale)

Axa2.3 Dezvoltarea serviciilor sociale

Axa2.4 Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber, a programelor

culturale și de agrement a locuitorilor

O.S.3 Dezvoltarea administrației publice locale, obiectiv care acoperă creșterea

capacității de planificare și implementare eficientă a proiectelor, creșterea

competențelor resurselor umane, întărirea capacității locale de planificare și de

punere în practică a planurilor, măsurilor, proiectelor de dezvoltare, parteneriatelor,

etc. și digitalizarea serviciilor și relaționarea cu diversele structure locale, de

exemplu e-Administrație, e-Sănătate și e-Învățare/formare profesională, inclusiv

platformele de consultare on-line, etc. – complementar cu o campanie de învățare și

exersare acetățenilor, organizațiilor, entităților publice și private, a noilor medii și

competențe necesare și cu dinamizarea vieții societății civile din comunitatea

medieșeană.

Axa3.1 Creșterea capacității administrative

Axa3.2 Creșterea calității și diversificarea serviciilor publice, digitalizare urbană

Axa3.3 Ordine publică și siguranța cetățeanului

Axa 3.4 Dinamizarea vieții societății civile din comunitate

Direcția strategică II: Dezvoltarea mediului de afaceri local

Dezvoltarea mediului de afaceri are în vedere două componente principale:

susținerea mediului de afaceri existent și dezvoltarea unui sector al imm-urilor locale

puternic și dinamic, important în ponderea veniturilor locale, capabil să se adapteze



pag 178

rapid la contextul economic și social național și european și care să diversifice oferta

de locuri de muncă și nivelul de calificări cerut.

O.S.4 Susținerea mediului de afaceri existent, are în vedere în special sectorul

industrial care absoarbe majoritatea forței de muncă locale și care are nevoie de un

parteneriat solid cu administrația atât pentru un dialog eficient cât și de sprijin în

funcționare și dezvoltare, cât și pentru medierea relației cu comunitățile învecinate

pentru accesul forței de muncă și transportul de mărfuri.

Axa4.1 Sprijin acordat dezvoltării în continuare a agenților economici existenți

Axa4.2 Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor, mai ales a acelora care utilizează resurse

umane calificate

Axa4.2 Sprijin acordat pentru dezvoltarea clusterelor, centrelor de afaceri,

parteneriatelor cu accent pe cercetare şi inovare şi crearea de noi locuri de muncă

O.S.5 Dezvoltarea înteprinderilor mici și mijlocii, este un demers care are în vedere în

special stimularea înființării de noi inteprinderi în domeniile cu impact semnificativ

asupra situației economice sociale și culturale a comunității (cum sunt turismul,

tehnologia informației, serviciile, micile meștesuguri etc.). Complementar trebuie

dezvoltat un program de dezvoltare a spiritului antreprenorial, cu sprijinirea accesului

noilor inteprinderi la diverse surse de finanțare și a unor structuri tip cluster, incubator

de afaceri și acceleratoare de afaceri, pentru ajutarea noilor start-upuri. Programe de

susținere a dezvoltării prin sprijinirea accesului la programe de finantare, resurse, etc.

Axa5.1 Sprijinirea creării de noi unităţi de producţie în sectoarele productive cu

potential ridicat de creştere, a celor care utilizează tehnologii cu potențial de

dezvoltare inteligentă

Axa5.2 Dezvoltarea de infrastructuri noi pentru afaceri (programe tip startup,

incubatoare de afaceri, zone de dezvoltare noi)

Axa5.3 Atragerea de investitori și dezvoltarea serviciilor de asistență pentru investitori

Program prioritar III: Program strategic de dezvoltare turistică

Datorită situației atipice în care Oltenita are un potențial turistic divers, putând acoperi

o mare diversitate de tipuri de turism cu multe obiective naturale și monumente

istorice, cu elemente de decor care creează farmecul, cu o rețea conturată de trasee



pag 179

de biciclete cât și cu o agendă culturală locală variată, însă cu o slabă dezvoltare a

infrastructurii de primire turistică cât și a serviciilor conexe industriei, programul are în

vedere două direcții care trebuie urmărite concomitent.

O.S.6 Dezvoltarea infrastructurii de cazare și de servicii turistice, sprijinirea accesului la

programele de pregătire și formare

Axa6.1 Stimularea dezvoltării activităților din industria ospitalității și a competențelor

necesare lucrătorilor și managerilor din aceasta

Axa6.2 Punerea în valoare a patrimoniului cultural al orașului în scopul creșterii

atractivității turistice a acestuia

O.S.7 Realizarea unui concept de dezvoltare turistică și a unui program de promovare

la nivel național și chiar european

Axa7.1 Realizarea unei analize și a unei strategii de promovare turistică

Axa7.2 Program de promovare turistică a orașului

Investiții și priorități investiționale

Pe baza analizelor și studiilor efectuate și în urma consultărilor realizate cu actorii

relevanți, pentru atingerea obiectivelor propuse, au fost identificate peste 100 de

proiecte care să răspundă la nevoile de dezvoltare a Municipiului Oltenița.

Fiecărui proiect i-a fost alocat un buget estimat, stabilit în urma cercetărilor de piață și

discuțiilor cu specialiști din fiecare domeniu de implementare. Totodată, pentru

acestea au fost identificate posibile surse de finanțare, punând accent pe sursele de

finanțare nerabursabile, respectiv programe de finanțare din fonduri europene, luând

în considerare structura acestora la momentul elaborării prezentei Strategii.

În cele ce urmează, sunt prezentate detalii pentru fiecare proiect identificat, ce

urmează a se implementa în perioada 2021 – 2027.


_______________________

OBIECTIV SPECIFIC AXA PRIORITARĂ COD PROIECT/ACȚIUNE RESPONSABIL INDICATORI REALIZAREVALOARE ESTIMATĂ (MII

LEI, FĂRĂ TVA)SURSE FINANȚARE PERIOADA

GRAD

PRIORITATE

1OS1 Modernizarea infrastructurii

urbane

Axa1.1 Dezvoltarea infrastructurii rețelelor de

infrastructură urbană (apă, canalizare, salubritate,

electricitate, distribuţie gaze, piețe, siguranța cetățenilor,

situații de urgență)

1.1.1.1 Reabilitare rețele apă potabilă în Municipiul Oltenița SC ECOAQUA SALungime totală a rețelei de apă

potabilă reabilitate (m)1,292

Programul Operațional

Infrastructură Mare 2014 - 2021


Dezvoltare Durabilă 2021 - 2027

2022 - 2024 strategic


urbane





1.1.1.2 Extinderi rețele de apă potabilă în Municipiul Oltenița SC ECOAQUA SALungime totală a rețelei noi apă

potabilă (m)1,207


Infrastructură Mare 2014-2020 2022 - 2024 strategic


urbane





1.1.1.3Reabilitate și retehnologizare Stație de Tratare a Apei

Potabile, Municipiul Oltenița, (inclusiv foraj cu H = 400m)SC ECOAQUA SA

Numărul de stații reabilitate și

retehnologizate27,499




urbane





1.1.1.4Dezvoltare, modernizare, dotare dispecerat cu sistem

integrat SCADA (apă și canalizare)SC ECOAQUA SA

Numărul de stații reabilitate și





urbane





1.1.1.5 Extinderi rețele canalizare menajeră Municipiul Oltenița SC ECOAQUA SALungime totală a conductelor de

canalizare noi (m)6,872




urbane





1.1.1.6 Înlocuiri rețele canalizare menajeră în Municipiul Oltenița SC ECOAQUA SALungime totală a conductelor de

canalizare înlocuite (m)12,048


Dezvoltare Durabilă 2021 - 20272022 - 2025 strategic


urbane





1.1.1.7Creare sistem de colectare a mâlului rezultat de la stația de

epurare și construcție stație preparare copostSC ECOAQUA SA

Număr stații preparare compost

nou construite1,500


Dezvoltare Durabilă 2021 - 20272022 - 2025 punctual


urbane





1.1.1.8 Înlocuiri rețele canalizare ape pluviale în Municipiul Oltenița SC ECOAQUA SALungime totală a conductelor de

canalizare înlocuite (m)315




urbane





1.1.1.9 Reabilitare si retehnologizari Statii Pompare Ape Meteorice SC ECOAQUA SANumăr SPM reabilitate,



Dezvoltare Durabilă 2021 - 20272022 - 2025 suport


urbane





1.1.1.10 Înlocuire conducte refulare SPM SC ECOAQUA SA Lungime conducte înlocuite 420Programul Operațional



urbane





1.1.1.11 Extindere rețele canalizare în Municipiul Oltenița SC ECOAQUA SALungime totală a conductelor de

canalizare noi (m)2,837




urbane





1.1.1.12

Separarea măsurării consumului de apă pentru condomini

(contorizare individuală, contorizări abonați cu apometre cu

citire la distanță)

SC ECOAQUA SANr. contorizări individuale de

apă realizate7,828




urbane





1.1.1.13Relocare, reabilitare și modernizare rețea refulare SPAU2 ÷

Stație EpurareSC ECOAQUA SA

Nr. proiecte stație de epurare

implementate963


Infrastructură Mare 2014-2020 2022 - 2024 suport


urbane





1.1.1.14 Extindere rețea gaze în cartierul nou Zona Nord

Primăria Municipiului

Oltenița

DISTRIGAZ

Lungime totală a rețelei noi de

gaze (ml)1,500


Dezvoltare Durabilă 2021 - 2027strategic


urbane





1.1.1.15Extinderea rețele de apă potabila, menajeră și pluvială în

cartierul nou Zona NordSC ECOAQUA SA

Lungime totală a rețelei noi de

apă potabilă, menajeră, pluvială

reabilitate (m)

8,000Programul Operațional



urbane





1.1.1.16 Extinderea rețele electrice în cartierul nou Zona Nord


Oltenița

ENEL

Lungime totală a rețelei

electrice noi (ml)10,000





_______________________



GRAD

PRIORITATE


urbane





1.1.1.17Amenajare târg /obor. Crearea unei piețe volante de

produse locale, din satele din jur


Oltenița Nr. piețe amenajate 1,000 buget sau alte surse 2024 - 2026 suport


urbane





1.1.1.18Reabilitare, modernizare și extindere piața agroalimentară

Oltenița


Oltenița

Nr. investiții în modernizare

piață realizate8,000 buget sau alte surse 2022 - 2024 suport


urbane





1.1.1.19

Creșterea securității și siguranței cetățenilor prin

implementarea de sisteme de supraveghere video, control

acces și monitorizare prin senzori a spațiilor publice,

unităților de învățământ, piețelor publice, parcărilor,

punctelor de colectare a deșeurilor


Oltenița

Nr. puncte de supraveghere

video instalate20,000

Programul Operațional Regional

2021-20272022 - 2024 strategic


urbane





1.1.1.20Crearea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor,

procesare, reciclare


Oltenița Nr. sisteme create 1,000




urbane





1.1.1.21Modernizare Aleea Florilor, Municipiul Oltenița - sistem

rutier și trotuare


Oltenița

Lungime totală străzi

modernizate120


2021-20272022 - 2024 strategic


urbane





1.1.1.22Modernizare Aleea Crângului, Municipiul Oltenița - sistem

rutier și trotuare


Oltenița


modernizate82


2021-20272022 - 2024 strategic


urbane





1.1.1.23Modernizare strada Intrarea Mușețelului, Municipiul Oltenița

- sistem rutier și trotuare


Oltenița


modernizate140


2021-20272022 - 2024 strategic


urbane





1.1.1.24

Modernizare străzi Cartier Zona Sud strada Știrbei Vodă,

strada Zefirului, strada Gheorghe Lazăr și strada Teiului,

Municipiul Oltenița - sistem rutier și trotuare


Oltenița


modernizate3,300


2021-20272022 - 2024 strategic


urbane





1.1.1.25Crearea unui sistem de de producție, distribuție, stocare

energie electrică din surse regenerabile


Oltenița Capacitate producție (kw) 10,000




urbane





1.1.1.26 Modernizare strada Intrarea Călărași - carosabil Primăria Municipiului

Oltenița


modernizate2,600


2021-20272022 - 2024 strategic


urbane





1.1.1.27 Modernizare strada Depozitelor - carosabil Primăria Municipiului

Oltenița


modernizate1,100


2021-20272022 - 2024 strategic


urbane





1.1.1.28Modernizare străzi de acces local cartier local Zona Sud –

strada Digului - carosabil și trotuar


Oltenița


modernizate410


2021-20272022 - 2024 strategic


urbane





1.1.1.29Reabilitare străzi în urma executării lucrarilor de reabilitare și

extindere rețele de apă și canalizare


Oltenița Lungime străzi asfaltate (ml) 27,000


2021-20272022 - 2024 strategic


urbane

Axa1.2 Dezvoltarea mobilității şi modernizarea

infrastructurii de transport urban1.1.2.1

Modernizare alei, trotuare și parcări de reședință zona

Centrală


Oltenița

Suprafață alei, trotuare și

parcări de reședință

modernizate (mp)

900Programul Operațional Regional

2021-20272022 - 2024 suport


urbane



Construire/Amenajare locuri de parcare în Municipiul

Oltenița,


Oltenița

Nr. locuri de parcare

construite/amenajate12,000


2021-20272021 - 2022 suport


urbane


infrastructurii de transport urban1.1.2.3 Construcție Variantă Ocolitoare Oltenița


Oltenița

CNAIR

km de drum nou construit 200,000Programul Operational Transport

2021-20272022 - 2025 strategic


urbane



Creare Rețea de Transport Public Local, prin realizarea unei

infrastructuri necesaremijloacelor de transport în comun

(autobuze, microbuze electrice), inclusiv prin crearea stațiilor

de călători, depouri, etc


Oltenița

Capacitate de transport public

creat (km, călători)50,000


2021-20272026 - 2027 strategic



_______________________



GRAD

PRIORITATE


urbane



Amenajarea de rastele stradale pentru parcarea bicicletelor

în zonele de interes public: instituții, școli, licee, gară,

autogară, zone comerciale, muzee


Oltenița

Nr. rastele pentru biciclete

amenajate500


2021-20272026 - 2027 suport


urbane



Introducerea unei politici/ unui sistem de închiriere biciclete

cu scopul descongestionării traficului rutier şi reducerii

poluării


Oltenița

Nr. strategii / politici /

documente programatice

elaborate și implementate

1,000Programul Operațional Regional

2021-20272026 - 2027 punctual


urbane



Dezvoltare și implementare sistem inteligent de semnalizare

și avertizare a trecerilor de pietoni în vederea creșterii

siguranței cetățenilor


Oltenița Nr sisteme implementate 1,300


2021-20272024 - 2025 suport


urbane


infrastructurii de transport urban1.1.2.8 Reabilitarea sediului Primăriei Municipiului Oltenița


Oltenița

Nr. clădiri administrație

reabilitate5,708


2021-20272021 - 2024 punctual


urbane



Reabilitare, modernizare si consolidare constructie

administrativa (fosta Judecatorie).


Oltenița

Nr. clădiri administrative

reabilitate, modernizate,

consolidate


2021-2022021 - 2024 punctual


urbane

Axa1.3 Construirea de locuințe și dezvoltarea proiectelor

de reducere a consumului de energie1.1.3.1 Anvelopare și reabilitare blocuri locuințe


Oltenița și Asociații de

poprietari

Nr. clădiri locuințe reabilitate

termic200,000


2021-20272026 - 2027 punctual


urbane


de reducere a consumului de energie1.1.3.2

Creșterea eficienței energetice a locuinţelor aparținând

Municipiului Oltenița prin reabilitare termică, consolidare,

etc.


Oltenița

Nr. clădiri locuințe reabilitate

termic, consolidate 70,000


2021-20272026 - 2027 strategic


urbane



Eficientizare energetică Staţia de Tratare apă potabilă

Oltenița prin montarea de panouri fotovoltaice SC ECOAQUA SA

Nr. panouri fotovoltaice

montate1,000




urbane



Eficientizare energetică Staţia de Epurare Oltenița prin

montarea de panouri fotovoltaice SC ECOAQUA SA

Nr. panouri fotovoltaice

montate1,000




urbane


de reducere a consumului de energie1.1.3.5 Construire locuințe sociale - cartier nou Zona Nord


Oltenița Nr. locuințe sociale construite 13,000


Incluziune și Demnitate Socială

2021-2027

Alte surse



urbane



Construire locuințe pentru tineri, destinate închirierii –

cartier nou Zona Nord


Oltenița

Agenția Națională pentru

Locuințe

Nr. locuințe sociale construite 7,000 ANL 2023 - 2025 strategic


urbane


de reducere a consumului de energie1.1.3.7 Construire locuințe de serviciu


Oltenița Nr. locuințe sociale construite 7,000



2021-2027

Alte surse



urbane

Axa1.4 Revitalizare urbană și Reconversie și

refuncționalizare terenuri, suprafețe și clădiri degradate,

vacante sau neutilizate

1.1.4.1Reconversia și refuncționalizarea terenurilor, suprafețelor și

clădirilor degradate, vacante sau neutilizate


Oltenița

Suprafață terenuri, clădiri

pentru care s-a realizat

reconversia / refuncționalizarea

(mp)


2021-20272024 - 2026 punctual


urbane




1.1.4.2 Modernizarea spațiilor publice urbane - zona CentruPrimăria Municipiului

Oltenița Suprafață modernizată (mp) 5,000


2021-20272024 - 2027 strategic


urbane




1.1.4.3

Restaurarea clădirilor cu valoare istorică din domeniul public

al Primăriei Municipiului Oltenița în vederea îmbunătăţirii

aspectului estetic urban în Municipiul Oltenița


Oltenița Nr. clădiri restaurate 15,000


2021-20272025 - 2027 punctual


urbane




1.1.4.4Restaurarea monumentelor istorice în vederea

îmbunătăţirea aspectului estetic urban în Municipiul Oltenița


Oltenița Nr. monumente restaurate 2,500


2021-20272022 - 2024 punctual


urbane




1.1.4.5 Creare perdele forestiere în jurul Municipiului OltenițaPrimăria Municipiului

Oltenița

Suprafața perdelelor forestiere

nou create (mp)5,000


2021-20272022 - 2024 suport

51 OS2 Creșterea calității locuiriiAxa2.1 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii

educaționale în municipiu2.2.1.1

Reabilitare/modernizare, echipare unități de învățământ în

municipiu


Oltenița

Nr. clădiri din infrastructura

educațională modernizate25,000


2021-20272023 - 2026 strategic



Reabilitare, amenajare, dotare Cămin pentrupersoane

vârstnice "Sfântu Gheorghe" Oltenița


Oltenița Nr. clădiri reabilitate 4,000



2021-2027




Reabilitare energetică, inclusiv consolidare Cămin

pentrupersoane vârstnice "Sfântu Gheorghe" Oltenița


Oltenița Nr. clădiri reabilitate 3,950


2021-2027

ELENA 2014 - 2020

2023 - 2026 suport



Construcție sală de sport cu tribună de 180 locuri în cartier

nou Zona Nord, Municipiul Oltenița


Oltenița


sportivă create10,000

CNI

alte surse2021 - 2022 punctual



_______________________



GRAD

PRIORITATE



Imbunatatirea infrastructurii TIC la nivelul unitatilor de

invatamant din municipiul Oltenita


Oltenița Nr. echpamente TIC noi 6,000

Programului Operaţional

Competitivitate 2014-20202021 suport



Consolidarea capacitatii unitatilor de invatamant de la nivelul

municipiului Oltenita in vederea gestionarii situatiei de

pandemie generata de virusul SARS-COV 2


Oltenița

Nr. unități de învățământ

echipate3,000


Infrastructură Mare 2014-2020 2021 suport



Reabilitare energetică, inclusiv consolidare - Școala

Generală ”Mircea Eliade” Oltenița


Oltenița




2021-2027

ELENA 2014 - 2020

2023 - 2026 suport




Generală ”Spiru Haret” Oltenița


Oltenița




2021-2027

ELENA 2014 - 2020

2023 - 2026 suport




Generală ”Alexandru Vlahuță” Oltenița


Oltenița




2021-2027

ELENA 2014 - 2020

2023 - 2026 suport




Generală ”Alexandru D. Ghica” Oltenița


Oltenița




2021-2027

ELENA 2014 - 2020

2023 - 2026 suport



Reabilitare energetică, inclusiv consolidare - Liceu Thnologic

”Nicolae Bălcescu” Oltenița


Oltenița




2021-2027

ELENA 2014 - 2020

2023 - 2026 suport



Reabilitare energetică, inclusiv consolidare - Liceu

Tehnologic ”Ion Ghica” Oltenița


Oltenița




2021-2027

ELENA 2014 - 2020

2023 - 2026 suport



Reabilitare energetică, inclusiv consolidare - Colegiul

Național ”Neagoe Basarab” Oltenița


Oltenița




2021-2027

ELENA 2014 - 2020

2023 - 2026 suport




Gimnaziala ”Prof. Lucian Pavel” - Corp Grădiniță Strada

Argeșului


Oltenița




2021-2027

ELENA 2014 - 2020

2023 - 2026 suport



Reabilitare energetică, inclusiv consolidare - ”Grădiniță cu

Program Prelungit nr. 2”


Oltenița




2021-2027

ELENA 2014 - 2020

2023 - 2026 suport



Reabilitare și modernizare la unitățile de învățământ -

Școala Gimnazială ”Mircea Eliade”


Oltenița




2021-20272023 - 2026 suport




Scoala Gimnaziala “Spiru Haret”


Oltenița




2021-20272023 - 2026 suport




Scoala Gimnaziala” Alexandru Vlahuta”


Oltenița




2021-20272023 - 2026 suport




Scoala Gimnaziala “Alexandru D. Ghica”


Oltenița




2021-20272023 - 2026 suport



Reabilitare și modernizare la unitățile de învățământ - Liceul

Tehnologic “Nicolae Balcescu”


Oltenița




2021-20272023 - 2026 suport



Reabilitare și modernizare la unitățile de învățământ - Liceul

Tehnologic “Ion Ghica”


Oltenița




2021-20272023 - 2026 suport




Colegiul National “Neagoe Basarab”


Oltenița




2021-20272023 - 2026 suport



Reabilitare/ modernizare și dotare Grădinițe în municipiu

(Gradinita cu program prelungit nr. 1, Gradinita cu program

prelungit nr. 2, Gradinita cu program normal nr. 1, Gradinita

cu program normal nr. 2, Gradinita cu program normal nr. 3,

Gradinita cu program normal nr. 4, Gradinita cu program

normal nr. 5, Gradinita cu program normal nr. 6)


Oltenița




2021-20272023 - 2026 punctual



Construire, amenajare și dotare creșă în zona Municipiul

Oltenița


Oltenița Nr. creșe construite 5,000


2021-20272021 - 2022 punctual



_______________________



GRAD

PRIORITATE



Reabilitare/Modernizare clădire de ateliere ale unităților de

învățământ în Municipiul Oltenița (Liceul Tehnologic Ion

Ghica și Lucel Tehnologic Nicolae Bălcescu)


Oltenița




2021-20272026 - 2027 suport


educaționale în municipiu2.2.1.26 Proiect tip - Construire didactic de înot în Municipiul Oltenița


Oltenița


sportivă create5,000

CNI

alte surse2021 - 2022 strategic



Construire săli de educație fizică școlară, în unități de

învățământ general obligatoriu, în Municipiul Oltenița


Oltenița Nr. clădiri din infrastructura

sportivă create

20,000CNI

alte surse2022 - 2024 punctual

78 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.1 Reabilitare și modernizare sistem supraveghere video Spital Municipal Oltenița Nr. sisteme reabilitate,

modernizate6,000

Programul Operațional Sănătate

2021 - 2027


2021-2027

2023 - 2024 suport

79 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.2Sistem integrat detectare, semnalizare, alertare în caz de

incendiu și de asigurare a continuității activitățiiSpital Municipal Oltenița Nr. sisteme implementate 2,000


2021 - 2027


2021-2027

2023 - 2024 suport

80 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.3Dezvoltare sistem informatic integrat și securizat pein

achiziția de echipamente IT, software, rețea, etc.Spital Municipal Oltenița Nr. sisteme impelementate 3,000


2021 - 2027


2021-2027

2023 - 2024 suport

81 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.4 Construire și dotare corp spital Municipiul OltenițaPrimăria Municipiului

Oltenița

Nr. clădiri nou construite și

amenajate75,000 CNI 2023 - 2025 strategic

82 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.5

Reabilitare și modernizare rețea electrică interioară în

Spitalul Municipal Oltenița, inclusiv dotare spital cu tablou

electic general

Spital Municipal Oltenița

Nr. clădiri pentru care s-a

reabilitat rețeaua electrică

interioară

8,000Programul Operațional Sănătate

2021 -20272022 - 2025 suport

83 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.6Reabilitare și modernizare Bloc Operator și Sala de Nașteri

et. II și et. IV în Spitalul Municipal OltenițaSpital Municipal Oltenița Nr. săli reabilitate/modernizate 5,000


2021 -20272021 - 2023 strategic

84 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.7 Modernizare și dotare Compartiment Primiri Urgențe Spital Municipal Oltenița Nr. clădiri din infrastructura de

sănătate modernizate10,000


2021 -20272024 - 2025 strategic

85 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.8 Reabilitare subsol Spitalul Municipal Oltenița Spital Municipal Oltenița Nr. clădiri din infrastructura de



2021 -20272022 - 2025 suport

86 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.9 Reabilitare bucătărie și spații anexe acesteia Spital Municipal Oltenița Nr. clădiri din infrastructura de



2021 -20272021 - 2023 suport

87 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.10 Dotări cu mobilier, cazarmament spital Spital Municipal Oltenița Nr. ”paturi” noi/modernizate 6,000Programul Operațional Sănătate

2021 -20272023 - 2024 suport

88 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.11Dotări cu aparatură medicală spital (ex. aparat pentru

calcularea indicelui glezna-brat)Spital Municipal Oltenița Nr. dotări noi 3,005


2021 -20272022 - 2023 suport

89 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.12Reabilitare, modernizare și amenajare spații medicale spital

(linoleum, tapet antibacterian, tâmplărie, etc.)Spital Municipal Oltenița

Nr. mp

reabilitati/amenajati/moderniza

ti

2,400Programul Operațional Sănătate

2021 -20272022 suport

90 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.13 Sstem producere energie verde cu panouri fotovoltaice Spital Municipal Oltenița Nr. clădiri din infrastructura de



Dezvoltare Durabilă 2021-20272024 - 2026 suport

91 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.14Reabilitare energetică, inclusiv consolidare Spital Municipal

Oltenița


Oltenița

Nr. clădiri din infrastructura de





Dotarea cu echipamente de laborator a Laboratorului de

Analize Medicale din cadrul Ambulatorului integrat al

Spitalului Municipal Oltenița

Spital Municipal Oltenița Nr. clădiri din infrastructura de

sănătate modernizate500


2021 -20272022 - 2023 strategic

93 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.16Investiții pentru introducerea de soluții pentru tele-medicină

și pentru informatizarea serviciilor medicaleSpital Municipal Oltenița

Nr. soluții tele-

medicină/informatizare

implementate

500Programul Operațional Sănătate

2021 -20272024 punctual

94 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.17Reabilitare, modernizare și dotare Unitatea de Asistență

Medico-Socială Oltenița


Oltenița


interes social modernizate3,950


2021 -20272023 - 2026 strategic

95 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.2 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate 2.2.2.18Reabilitare energetică, inclusiv consolidare Unitatea de

Asistență Medico-Socială Olteni8ța


Oltenița


interes social modernizate1,034


2021-2027

ELENA 2014 - 2020

2023 - 2026 suport



_______________________



GRAD

PRIORITATE


Creare, dotare și amenejare Cabinete de asistență medicală

școlară/stomatologică în școli (Scoala Gimnaziala “Mircea

Eliade”, Scoala Gimnaziala “Spiru Haret”, Liceul Tehnologic

“Nicolae Balcescu”, Scoala Gimnaziala” Alexandru Vlahuta”,

Liceul Tehnologic “Ion Ghica”, Colegiul National “Neagoe

Basarab”, Scoala Gimnaziala “Alexandru D. Ghica”)


Oltenița Nr. cabinete create 1,000


2021 -20272023 - 2024 strategic

97 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.3 Dezvoltarea serviciilor sociale 2.2.3.1Programe în şcoli de reducere a abandonului şcolar – centru

resurse şi instruire în cadrul Primăriei


Oltenița Nr. programe derulate 500

Programul Operațional Educație

și Ocupare 2021 - 20272025 - 2026 strategic

98 OS2 Creșterea calității locuirii Axa2.3 Dezvoltarea serviciilor sociale 2.2.3.2

Program social „Părinţii şi şcoala pentru reducerea

abandonului şcolar” – Centru

resurse şi instruire în cadrul Primăriei


Oltenița Nr. programe derulate 500

Programul Operațional Educație

și Ocupare 2021 - 20272025 - 2026 strategic

99 OS2 Creșterea calității locuiriiAxa2.4 Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului

liber, a programelor culturale și de agrement a locuitorilor2.2.4.1

Reabilitarea, consolidarea și modernizarea imobilului Club

Navol


Oltenița

Nr clăduri de infrastructură

reabilitate/modernizate5,596


2021-20272023 - 2026 punctual


liber, a programelor culturale și de agrement a locuitorilor2.2.4.2 Amenajare Parc turistic Arges


Oltenița Suprafața regenerată (mp) 21,938


2021-20272021 - 2024 strategic


liber, a programelor culturale și de agrement a locuitorilor2.2.4.3 Regenerare Parc turistic Arges


Oltenița Suprafața regenerată (mp) 700


Dezvoltare Durabilă2021 - 2024 strategic



Amenajarea unui parc de promenadă in zona portului

Oltenita


Oltenița Nr. zone de agrement create 5,000


2021-20272023 - 2025 strategic



Crearea, modernizarea, extinderea şi amenajarea spațiilor

verzi și locurilor de joacă pentru copii în Municipiul Oltenița




2021-20272023 - 2025 punctual



Reabilitarea Turnului de apă în vederea valorificării

patrimoniului Cultural


Oltenița


petrecere a timpului liber

reabilitate


2021-20272026 - 2027 punctual


liber, a programelor culturale și de agrement a locuitorilor2.2.4.7 Constuirea Muzeului dedicat Culturii Gumelnita, Oltenița


Oltenița



reabilitate


2021-20272022 - 2025 punctual



Parteneriat pentru activități culturale și educaționale cu

scopul de a promova istoria orașului, a personalităților din

Oltenița


Oltenița Nr. evenimente organizate 1,000


2021-20272026 - 2027 suport


liber, a programelor culturale și de agrement a locuitorilor2.2.4.9 Amenajarea unui cinematograf în aer liber


Oltenița



reabilitate


2021-20272025 - 2027 strategic


liber, a programelor culturale și de agrement a locuitorilor2.2.4.10 Reabilitare, modernizare si consolidare Cinematograf Flacara


Oltenița



reabilitate


2021-20272023 - 2026 strategic


liber, a programelor culturale și de agrement a locuitorilor2.2.4.11 Reabilitare, modernizare si consolidare Gradina de Vara


Oltenița



reabilitate


2021-20272023 - 2026 strategic


liber, a programelor culturale și de agrement a locuitorilor2.2.4.12 Amenajarea unei zone de agrement în Portul Oltenița




2021-20272023 - 2025 strategic



Dezvoltarea activității sportive prin reabilitarea,

modernizarea și dotarea stadionului (inclusiv nocturnă)


Oltenița

Nr. obiective din infrastructura

sportivă (terenuri de sport,

piste) create


2021-20272024 - 2026 punctual



Dezvoltarea activității sportive prin crearea unui parc/pistă

pentru karting copii și adulți


Oltenița



piste) create


2021-20272023 - 2024 punctual



Dezvoltarea activității sportive prin crearea unei piste de

skateboard și role


Oltenița



piste) create


2021-20272023 - 2024 punctual



_______________________



GRAD

PRIORITATE


liber, a programelor culturale și de agrement a locuitorilor2.2.4.16 Construire Centru Cultural în Municipiul Oltenița


Oltenița



piste) create

4,500


2021-2027

Compania Națională de Investiții

2021 - 2022 punctual

115OS3 Dezvoltarea administrației

publice localeAxa3.1 Creșterea capacității administrative 3.3.1.1

Creşterea nivelului de pregătire a personalului din

administraţia publică locală


Oltenița

Nr. participanți la cursuri de

formare profesională din cadrul

Primăriei

1,000 buget sau alte surse continuu strategic


publice localeAxa3.1 Creșterea capacității administrative 3.3.1.2 Strategia de informatizare a municipiului Oltenița


Oltenița

Nr. strategii/politici/ documente

programatice elaborate și

implementate


2021-20272022 suport


publice localeAxa3.1 Creșterea capacității administrative 3.3.1.3

Îmbunătățirea sistemului de comunicare cu cetățenii și de

comunicare interinstituțională (îmbunătățire sistem

videoconferințe)


Oltenița

Nr. soluții tehnice pentru

comunicare la distanță

introduse


2021-20272022 suport


publice locale

Axa3.2 Creșterea calității și diversificarea serviciilor

publice, digitalizare urbană3.3.2.1

Implementarea de soluții tip ”smart city” în furnizarea de

servicii publice


Oltenița

Nr. de soluții tip ”smart city”

implementate pentru furnizarea

de servicii publice


2021-20272023 - 2025 strategic


publice locale



Dezvoltare infrastructura servicii si echipamente pentru

siguranta publica (monitorizare energie, mediu, rețea trafic,

transport public, etc.)


Oltenița

Nr. sisteme monitorizare

instalate2,000


2021-2027


Dezvoltare Durabilă 2021-2027

2024 - 2026 suport


publice locale



Extindere, modernizare si digitalizare retea iluminat public in

municipiul Oltenita


Oltenița

Nr. corpuri de iluminat

modernizate/noi50,000


2021-20272023 - 2024 strategic


publice locale


publice, digitalizare urbană3.3.2.4 Sistem de evidenţă şi arhivare electronică


Oltenița

Sistem de evidenţă şi arhivare

electronică implementat2,000


2021-20272026 - 2027 suport


publice localeAxa3.3 Ordine publică și siguranța cetățeanului 3.3.3.1

Consolidarea capacităţii de management a situaţiilor de

urgenţă prin modernizarea, extinderea sistemelor de

înștiințare, avertizare, alarmare în cazuri de protecție

civilă/situații de urgență


Oltenița

Nr. servicii suport IT pentru

realizarea înştiinţării, avertizării

şi alarmării în situaţii de

protecţie civilă/situaţii de

urgenţă nou create


2021-20272023 - 2024 suport



Creşterea gradului de siguranță în condiţii de riscuri naturale

şi reducerea riscului de dezastre naturale prin

implementarea măsurilor preventive în zonele vulnerabile


Oltenița

Nr. măsuri preventive

implementate în zonele

vulnerabile

4,000Programul Operațional




Creşterea gradului de siguranță în condiţii de riscuri naturale

şi a capacității de răspuns și intervenție în caz de dezastre

naturale prin achiziția de echipamente și utilaje


Oltenița Nr echpamente/utilaje noi 2,750


Dezvoltare Durabilă 2021-20272023 suport


publice localeAxa3.4 Dinamizarea vieții societății civile din comunitate 3.3.4.1

Promovarea cooperării locale, regionale, naţionale şi

internaţionale


Oltenița Nr. evenimente organizate 700


2021-20272022 - 2027 suport

126OS4 Susținerea mediului de afaceri

existent

Axa4.2 Sprijinirea dezvoltării IMM- urilor, mai ales a

acelora care utilizează resurse umane calificate4.4.2.1

Promovarea și stimularea parteneriatelor (afaceri, piața

muncii, pregătire profesională) pentru o competitivtate

durabilă


Oltenița Nr evenimente organizate 500


2021-20272021-2027 strategic

127

OS7. Realizarea unui concept de

dezvoltare turistică și a unui program

de promovare la nivel național și

chiar european

Axa7.1 Realizarea unei analize și a unei strategii de

promovare turistică7.7.1.1

Realizarea și implementarea unei strategii de promovare

care să ia în calcul toate posibilităţile de dezvoltare a

turismului local, inclusiv promovarea unităților de primire

turistică și a serviciilor conexe turismului


Oltenița



implementate


2021-20272025 - 2026 suport

128




chiar european

Axa7.2 Program de promovare turistică a orașului 7.7.2.1Crearea unui brand – turistic şi economic axat pe istoria

localităţii şi pe tradiţia inter-culturală a zonei


Oltenița Brand turistic creat 2,000


2021-20272026 - 2027 suport

129




chiar european

Axa7.2 Program de promovare turistică a orașului 7.7.2.2Ghid turistic şi de investiţii în zona promovând istoria şi

tradiţia locală


Oltenița



implementate


2021-20272026 - 2027 suport



_______________________



GRAD

PRIORITATE


Primăria Municipiului Oltenița - Acasă

Documents

Transcript of Primăria Municipiului Oltenița - Acasă