Primăria comunei PRIMĂRIA COMUNEI COMUNA GURGHIU …...existent în comuna noastră, să...

Strategia de dezvoltare a comunei Gurghiu, județul Mureș,pentru perioada 2014-2020

Primăria comunei Gurghiu ❧

0

COMUNA GURGHIU

JUDEȚUL MUREŞ

PRIMĂRIA COMUNEI

GURGHIU

IUNIE 2014

Business ConsultingRomActiv



1

CUVÂNT ÎNAINTE

Stimați cititori,

Prezenta strategie a fost elaborată în urma unor studii

aprofundate asupra stării actuale a comunei Gurghiu,

analizându-se în profunzime atât cadrul natural cât și cel

economic, administrativ – teritorial și social iar obiectivele

strategice propuse în urma acestei analize sunt în

concordanță cu cerințele Uniunii Europene și au în vedere

planul de finanțare pentru anii 2014-2020.

Strategia de dezvoltare a Comunei Gurghiu își propune prin

obiectivele sale să valorifice potențialul economic deja

existent în comuna noastră, să contribuie la bunăstarea și

creșterea calității vieții locuitorilor comunei, să susțină

inițiativele antreprenoriale și să identifice noi oportunități de

dezvoltare locală, sprijinind comuna Gurghiu să devină o comunitate dinamică și

competitivă.

Prin urmare, Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Gurghiu constituie un punct

important de pornire pentru dezvoltarea sustenabilă și durabilă a comunității pe termen

mediu și lung, îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii reprezentând scopul principal al

factorilor de decizie locali.

Laurențiu Dumitru Boar

PRIMAR

Strategia de dezvoltare locală a comunei Gurghiu, judeţul Mureş, pentru perioada 2014-2020


2

Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE ......................................................................................................... 1

............................... 8

1. Cadru natural ........................................................................................................... 9

1.1. Scurt istoric ................................................................................................................. 9

1.2. Aşezare geografică .................................................................................................... 11

1.3. Suprafaţă .................................................................................................................. 16

1.4. Populaţie .................................................................................................................. 16

1.5. Reţeaua hidrografică .................................................................................................. 18

1.6. Climă ........................................................................................................................ 20

1.7. Relief ........................................................................................................................ 22

1.8. Vegetaţie .................................................................................................................. 23

1.9. Faună ....................................................................................................................... 25

1.10. Soluri ...................................................................................................................... 25

1.11. Resursele subsolului ................................................................................................. 26

1.12. Analiza SWOT a cadrului natural ............................................................................... 27

2. Demografie ............................................................................................................ 28

2.1. Populaţia .................................................................................................................. 28

2.2. Forţa de muncă ......................................................................................................... 36

2.3. Analiza SWOT a populației .......................................................................................... 38

3. Activităţi economice ................................................................................................ 39

3.1. Investiţii existente ..................................................................................................... 39

3.2. Industrie și servicii ..................................................................................................... 42

3.3. Agricultură ................................................................................................................ 43

3.4. Turism ...................................................................................................................... 49

3.4.1. Resurse de turism .............................................................................................................. 49 3.4.3. Zone cu potenţial turistic deosebit ....................................................................................... 54

3.5. Analiza SWOT a activităților economice ....................................................................... 57

4. Amenajarea și echiparea teritoriului ......................................................................... 59

4.1. Infrastructura rutieră şi/sau feroviară .......................................................................... 59

4.2. Monumente de patrimoniu ......................................................................................... 61

4.3. Parcuri și zone de agreement ..................................................................................... 62

4.4. Infrastructura tehnico-edilitară (apă, energie electrică, termică şi regenerabilă, gaze naturale) ...................................................................................................................................... 62

4.5. Servicii poştale, telecomunicaţii şi mass-media ............................................................. 64

4.6. Analiza SWOT a amenajării și echipării teritoriului ......................................................... 66

5. Social .................................................................................................................... 67



3

5.1. Sănătate ................................................................................................................... 67

5.2. Protecţie socială ........................................................................................................ 67

5.3. Educaţie ................................................................................................................... 68

5.4. Cultură şi culte .......................................................................................................... 70

5.5. Sport ........................................................................................................................ 71

5.6. Analiza SWOT în domeniul social ................................................................................. 72

6. Mediu .................................................................................................................... 73

6.1. Protecţia naturii şi a peisajului. Biodiversitate, habitate, floră şi faună ............................ 73

6.2. Factori şi probleme de mediu ...................................................................................... 75

6.2.1. Factorul de mediu aer ......................................................................................................... 75 6.2.2. Factorul de mediu apă ........................................................................................................ 75 6.2.3. Factorul de mediu sol ......................................................................................................... 76

6.3. Sistemul actual de gestionare a deşeurilor ................................................................... 77

6.4. Analiza SWOT a mediului ........................................................................................... 79

7. Administraţia publică locală ..................................................................................... 80

7.1. Structură, servicii şi ordine publică .............................................................................. 80

7.2. Analiza SWOT a administrației publice locale ................................................................ 84

......... 85

1. Cadru european, național, regional și județean ......................................................... 86

2. Viziune .................................................................................................................. 89

3. Obiective strategice ................................................................................................ 90

4. Obiectivele specifice și direcțiile de acțiune – proiecte și intervenții ............................ 93

Obiectiv strategic 2 .......................................................................................................... 96

Obiectiv strategic 3 ......................................................................................................... 101

5. Plan de acţiune ..................................................................................................... 103

6. Implementarea și monitorizarea strategiei de dezvoltare locală ................................ 113

7. Portofoliu de proiecte - Fișe de proiect .................................................................... 116



4

Lista tabelelor

Tabel 1- Evoluția populației comunei Gurghiu pe localități...................................................................... 28

Tabel 2 - Populația stabilă de 10 ani și peste, pe sexe, după nivelul de educație ............................... 31

Tabel 3- Densitatea populației ..................................................................................................................... 34

Tabel 4- Forța de muncă .............................................................................................................................. 36

Tabel 5- Investiții domeniu public ............................................................................................................... 39

Tabel 6 Clasamentul primelor 10 firme în funție de numărul de salariați ............................................. 42

Tabel 7 Clasamentul primelor 10 firme în funcție de cifra de afaceri, în 2012 ..................................... 42

Tabel 8 Modul de folosință al terenurilor - 2010 ....................................................................................... 43

Tabel 9 Suprafaţa agricolă utilizată (hectare), după modul de deţinere ............................................... 44

Tabel 10 Lista monumentelor de patrimoniu ............................................................................................. 61

Tabel 11 Numărul de copii înscriși în ciclul de învățământ preșcolar, corpul profesoral și limba de predare ............................................................................................................................................................ 68

Tabel 12 Numărul de copii înscriși în ciclul de învățământ primar, corpul profesoral și limba de predare ............................................................................................................................................................ 69

Tabel 13 Numărul de copii înscriși în ciclul de învățământ gimnazial, corpul profesoral și limba de predare ............................................................................................................................................................ 69

Tabel 14 Structura veniturilor – Primăria Gurghiu – evoluție în perioada 2011-2013 ......................... 81

Tabel 15 Structura cheltuielilor – Primăria Gurghiu – evoluție în perioada 2011-2013 ...................... 81

Tabel 16 Excedent/deficit bugetar – Primăria Gurghiu – evoluție în perioada 2011-2013 ................. 82

Tabel 1 Alinierea țintelor asumate de România la obiectivele Strategiei Europa 2020 ....................... 87

Tabel 2 - Fișa de proiect 1 - Înființare incubator de afaceri .................................................................. 116

Tabel 3 - Fișa de proiect 2 - Reabilitarea și extinderea rețelei de drumuri forestiere ....................... 117

Tabel 4 - Fișa de proiect 3 - Reabilitare și modernizare drum comunal DC 10 Gurghiu-Comori ..... 119

Tabel 5 - Fișa de proiect 4 - Modernizare și asfaltare DC 7 .................................................................. 121

Tabel 6 - Fișa de proiect 5 - Asfaltare DC 9 ............................................................................................. 123

Tabel 7 - Fișa de proiect 6 - Modernizarea și amenajarea străzilor comunei ..................................... 125

Tabel 8 - Fișa de proiect 7 - Reabilitare și modernizare drumuri vicinale cu îmbrăcăminte asfaltică (14 km) .......................................................................................................................................................... 127

Tabel 9 - Fișa de proiect 8 - Reabilitarea clădirilor în incinta cărora se desfășoară activități educaționale .................................................................................................................................................. 129

Tabel 10 - Fișa de proiect 9 - Înființare after – school localitate Gurghiu .......................................... 131

Tabel 11 - Fișa de proiect 10 - Restaurarea și conservarea Cetății Gurghiului .................................. 133



5

Lista figurilor

Figura 1 Cetatea Gurghiului ............................................................................................................................ 9

Figura 2 Dealul impădurit unde se afla Cetatea Gurghiului și Castelul Bornemisza ............................ 10

Figura 3 Așezarea geografică a comunei Gurghiu – fragment din Harta fizică a României ............... 11

Figura 4 Harta curbelor de nivel – Cetatea Gurghiului ............................................................................. 13

Figura 5 Localizarea pe hartă a satelor cuprinse în administrația Comunei Gurghiu .......................... 14

Figura 6 Mina de sare țărănească - Orșova ............................................................................................... 15

Figura 7 Localizarea comunei Gurghiu la nivelul județului Mureș ........................................................... 16

Figura 8 Populația pe sexe ........................................................................................................................... 16

Figura 9 Componența etnică a comunei Gurghiu ...................................................................................... 17

Figura 10 Componența confesională a comunei Gurghiu ........................................................................ 17

Figura 11 Localizarea râului Gurghiu pe harta hidrografică a României ................................................ 18

Figura 12 Debitele maxime înregistrate între anii 1986-2009 la postul hidrometric Ibăneşti (460 m) .......................................................................................................................................................................... 19

Figura 13 Bazinul hidrografic al râului Mureș ............................................................................................ 19

Figura 14 Balta de salină; Pârâu sărat - Gurghiu ...................................................................................... 20

Figura 15 Precipitaţii medii lunare în perioada 2000-2010 (stg. - la postul hidrometric Lăpuşna, dr. - la postul hidrometric Ibăneşti) ..................................................................................................................... 21

Figura 16 Date meteo pentru anul 2010 de la stația meteorologică Batoș – 29,1km față de Gurghiu și stația meteo Târgu Mureș în anul 2011 .................................................................................................. 21

Figura 17 Harta Județului Mureș ................................................................................................................. 22

Figura 18 Evoluția populației stabile din comuna Gurghiu ...................................................................... 28

Figura 19 Populația stabilă după limba maternă - 2011 .......................................................................... 29

Figura 20 Gradul de îmbătrânire al populației ........................................................................................... 30

Figura 21 Populația comunei Gurghiu pe grupe de vârstă și sexe - 2011 ............................................ 31

Figura 22 Populația stabilă de 10 ani și peste, pe sexe, după nivelul de educație - 2011 ................. 32

Figura 23 Nivelul de educație al populației - 2011 .................................................................................... 33

Figura 24 Densitatea populației – Județul Mureș - 2002 ......................................................................... 33

Figura 25 Starea civilă legală - 2011 ........................................................................................................... 34

Figura 26 Sporul natural ............................................................................................................................... 35

Figura 27 Migrația populației ........................................................................................................................ 35

Figura 28 Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, pe grupe de vârstă .......................... 37

Figura 29 Zonificarea teritoriului și funcțiile economice - propuneri ...................................................... 41

Figura 30 Suprafața agricolă utilizată (hectare), pe clase de mărime ................................................... 45

Figura 31 Suprafața cultivată (ha) cu cereale pentru boabe ................................................................... 45

Figura 32 Efective de animale (capete) familii de albine (nr) pe specii ................................................. 46

Figura 33 Exploataţii agricole (număr) cu efective de animale pe specii .............................................. 46

Figura 34 Arealul ocolului silvic Gurghiu ..................................................................................................... 48

Figura 35 Arealul ocolului silvic Fâncel ....................................................................................................... 49

Figura 36 Panou intrare Băile Jabenița ....................................................................................................... 50



6

Figura 37 Imagine a castelului Bornemisza în trecut ............................................................................... 51

Figura 38 Imagine actuala a castelului Bornemisza .................................................................................. 51

Figura 39 Ruinele Cetății Gurghiului ............................................................................................................ 52

Figura 40 Biserica reformată din Gurghiu .................................................................................................. 52

Figura 41 Mănăstirea Coșma, Biserica ortodoxă Gurghiu, Biserica romano-catolică din Gurghiu ..... 53

Figura 42 Imagine Târgul Fetelor ................................................................................................................ 53

Figura 43 Cabana Lăpușna ........................................................................................................................... 54

Figura 44 Hotel RGG ...................................................................................................................................... 54

Figura 45 Rafting pe râul Gurghiu ............................................................................................................... 55

Figura 46 Localizarea pe hartă a căii ferate ............................................................................................... 60

Figura 47 Echiparea tehnică a teritoriului – propuneri - 2009 ................................................................ 60

Figura 48 Situația existentă .......................................................................................................................... 63

Figura 49 Proiect conductă de canalizare ................................................................................................... 63

Figura 50 Proiectarea conductei de alimentare cu apă ............................................................................ 63

Figura 51 Aria de acoperire – Operator Vodafone .................................................................................... 65

Figura 52 aria de acoperire – Operator Orange ........................................................................................ 65

Figura 53 Clădirea primăriei Gurghiu .......................................................................................................... 80



7

Abrevieri

APM – Agenția pentru Protecția Mediului

CAEN – Clasificarea activităților din economia națională

CES – Cerințe educative speciale

DJS – Direcția Județeană de Statistică

DMS – degrees, minutes, seconds (grade, minute, secunde)

GMT – Greenwich Mean Time

IUCN – International Union for Conservation of Nature (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii)

L - lungime

LEA – linii electrice aeriene

LMI – Lista monumentelor istorice

PATJ – Plan de Amenajare a Teritoriului Județean

PECO – Produse Etilate cu Cifră Octanică

PT – puncte de transformare

SAM – Școală de arte și meserii

SRM – Stație de reglare măsură

UA – Unitate de amenajare

UE – Uniunea Europeană

UP – Unitate de producție

UTM – Universal Transverse Mercator (sistem de coordonate)

UTC – Ora universală coordonată sau timpul universal coordonat (compromis între engleză Coordinated Universal Time - CUT și franceză Temps Universel Coordonné - TUC)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83



8



9

1. Cadru natural

1.1. Scurt istoric

Gurghiu este una dintre cele mai vechi așezări de pe teritoriul județului Mureș, dovezi ale existenţei

localităţii existând încă din perioada statului dac iar documentele scrise datează din anul 1080,

atestând pe teritoriul comunei prezenţa unei cetăţi dacice întărite.

Localitatea Gurghiu este atestată documentar din anul 1248 sub numele de Gurgen, iar în decursul

timpului a fost menționată, în documente scrise în latină, română sau maghiară sub diferite nume

cum au fost Gőrgény, Gergin, St. Emrich, Gergen, Geurgény, Girgn, Görgen, Villa sancti Emerici,

Gurgiu-a-Sînt-Imbrului, Giurgiu Sânt Imbrului, Gurghií respectiv Gurdghiu. Unii lingviști și etnologi

sugerează ca numele de Gurghiu este de origine pecenegă (populație de origine turcică semnalată

ca refugiindu-se pe cursul superior al Văii Gurghiului și pe cea a afluentului său Isticeul în secolul al

XIII-lea) și traducându-se prin "pădure de carpen"1.

Denumirea Villa Sancti Emerici, în traducere "Satul Sfântului Emeric", se referă la vechiul patrociniu2

al localității. În evul mediu aici a existat o cetate medievală, respectiv un castel, care a servit adesea

ca reședință favorită a principilor Transilvaniei. De aici s-au emis documente importante, servind

uneori ca loc de adunare a Dietei Transilvaniei3. Situarea geografică în imediata proximitate a unor

domenii de vânătoare importante, precum și micro-climatul favorabil montan cu proprietăți curative

datorită aerului de munte, a făcut din Gurghiu un loc de pelerinaj mai ales al magnaților medievali

maghiari și habsburgici. Prințul Rudolf al Austriei a petrecut perioade de timp la Gurghiu în timpul

1 www.comunagurghiu.ro/pagina/istoricul-localitatii 2 Patronaj 3 Adunare politică administrativă

Figura 1 Cetatea Gurghiului

Sursa: www.cetati.medievistica.ro

http://www.cetati.medievistica.ro/



10

partidelor de vânătoare ce se organizau în împrejurimi. Între oaspeții acestuia la Gurghiu s-a numărat

și prințul Eduard, devenit în anul 1902 regele Eduard al VII-lea al Regatului Unit.

Cetatea Gurghiului se află pe un deal împădurit, la o înălțime de 500 m. La nord de cetate, la poalele

acesteia, se află castelul în stil baroc, având elemente renascentiste. Castelul, în forma sa actuală,

datează din secolul al XVII-lea.

Gurghiul a constituit adesea teatrul de luptă între trupele imperiale austriece și rebelii maghiari și

secui, culminând cu distrugerea cetății în asediul din 1708 de către comandantul militar habsburgic

de origine ruso-franceză Jean-Louis de Bussy-Rabutin. Ruinele acesteia au fost folosite ulterior la

reconstrucția castelului și a caselor din sat. În capătul estic al cetății se află o capelă romano-catolică,

reconstruită în anul 1887 de către episcopul din Eger. Ulterior aici a funcționat o celebră școală care

pregătea specialiști în pădurărit și cu profil cinegetic unde au predat profesori, unii din ei etnici cehi,

italieni sau germani, care proveneau din cele mai diverse colțuri ale Imperiului Habsburgic. În secolul

al XVII-lea este semnalată o colonie de peste o sută de armeni stabiliți aici din Moldova, care ulterior

s-au asimilat populației autohtone.

Gurghiu a fost pentru un timp și numele unei cunoscute mărci de bere produsă la fabrica din

apropiere, azi desființată4.

4 www.comunagurghiu.ro/pagina/istoricul-localitatii

Figura 2 Dealul impădurit unde se afla Cetatea Gurghiului și Castelul Bornemisza

Sursa: www.cetati.medievistica.ro



11

1.2. Aşezare geografică

Comuna Gurghiu este aşezată în partea de nord-est a judeţului Mureş, în zona depresionară a

Munților Gurghiu, zonă deluroasă, de graniță, dintre Piemontul Gurghiului și Câmpia Transilvaniei,

pe Valea Gurghiului, la o distanţă de 14 km de Municipiul Reghin, la 44 km de reşedinţa de județ5

Municipiul Târgu Mureș și este situată la o altitudine de 418 metri.

Coordonatele sale sunt 46°46'0" latitudine nordică şi 24°51'0" longitudine estică în format DMS

(grade, minute, secunde) sau 46.7667 şi 24.85 (în grade zecimale). Poziţia sa în sistemul UTM este

LM38 iar referinţa Joint Operation Graphics este NL35-04.

Fusul orar standard pentru Comuna Gurghiu este UTC/GMT+2.

5 www.ghidulprimariilor.ro

Figura 3 Așezarea geografică a comunei Gurghiu – fragment din Harta fizică a României

Sursa: www.profudegeogra.eu



12

Comuna are următoarele delimitări:

◇ la nord este delimitată de comunele Ruşii Munţi şi Brâncoveneşti;

◇ la nord-est este delimitată de hotarul comunei Hodac;

◇ la nord-vest este delimitată de hotarele comunelor Ideciu de Jos şi Brâncoveneşti;

◇ la sud-est este delimitată de hotarul comunei Ibăneşti;

◇ la sud-vest este delimitată de hotarul comunei Beica de Jos;

◇ la sud este delimitată de comuna Chiheru de Jos;

◇ la vest este delimitată de hotarele comunei Solovăstru.

Satul Gurghiu este reşedinţa comunei Gurghiu, comună care administrează zece, sate fiind cea mai

mare comună de pe Valea Gurghiului ca număr de locuitori. Cele 10 sate care intră în componența

comunei sunt: Gurghiu (reședință), Adrian (la o distanță de 2,5 km față de reședință), Cașva (2 km),

Comori (5,5 km), Fundoaia (10 km), Glăjărie (8 km), Larga (8,4 km), Orșova (3,5 km), Orșova-

Pădure (8,2 km) și Păuloaia (4 km).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gurghiu,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ca%C8%99va,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comori,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fundoaia,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gl%C4%83j%C4%83rie,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Larga_(Gurghiu),_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C8%99ova,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C8%99ova-P%C4%83dure,_Mure%C8%99


http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83uloaia,_Mure%C8%99



13

Sursa:www.cetati.medievistica.ro

Figura 4 Harta curbelor de nivel – Cetatea Gurghiului



14

Legenda

1 - Gurghiu (reședință) 3 - Cașva, 5 - Fundoaia 7 - Larga 9 - Orșova-Pădure

2 - Adrian 4 - Comori 6 - Glăjărie 8 - Orșova 10 - Păuloaia

1

2

4

5

6

8

9

3

10

7

Figura 5 Localizarea pe hartă a satelor cuprinse în administrația Comunei Gurghiu

Sursa: maps.google.ro/


http://ro.wikipedia.org/wiki/Ca%C8%99va,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fundoaia,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Larga_(Gurghiu),_Mure%C8%99


http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comori,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gl%C4%83j%C4%83rie,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C8%99ova,_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83uloaia,_Mure%C8%99



15

Majoritatea satelor au o structură adunată, doar satul Orșova - Pădure se remarcă printr-o structură

dispersată, cu gospodării foarte distanțate între ele, sau formând mici ”nuclee” separate de terenuri

agricole întinse sau de pâlcuri de pădure6.

Dintre satele comunei, se remarcă două, descrise succint în continuare.

Glăjărie

Satul este cunoscut pentru fabrica de sticlă ce a funcționat aici în vremea baronului Bornemissza

(glăjar=sticlar). Înainte ca fabrica să ajungă la Glăjărie ea a funcționat în satul Larga de Sus.

După cucerirea Transilvaniei de către austrieci, Domeniul Gurghiu este concesionat (în anul 1734)

vicecancelarului Ungariei, Kaszony János, care primește titlul de baron și numele de Bornemisza.

Acesta construiește pe locul actual al satului Larga de Sus o manufactură de sticlă. La fabrică sunt

colonizați meșteri sticlari din Imperiul austriac (Cehia și Moravia), precum și muncitori care să lucreze

în carierele de cuarț, cărăuși, tăietori de lemne, care asigurau materiile prime pentru fabrică. În

1783, manufactura este mutată mai spre nord, pe locul unde se află azi centrul satului Glăjărie.

S-au creat aici produse de sticlă valorificate în întreaga Transilvanie și chiar peste hotarele acesteia.

Producția s-a diversificat la sticlă de geam, recipiente pentru lichide, pahare și obiecte ornamentale,

din care câteva exemplare s-au păstrat până în zilele noastre. Stilul ploștilor și al canceelor fabricate

aici are o tentă rustică ce le individualizează, iar paharele au formă de clopoțel prelungit într-un

picior cu talpă. Majoritatea paharelor erau colorate iar unele chiar gravate. Meșterii care au venit de

la Pădurea Neagră, din Bihor, au adus cu ei stilul colorării în albastru cobalt.

În anul 1890, se renunță definitiv la această activitate, meșterii rămași reprofilându-se în cioplitori

de piatră și lemn, ocupații care durează și astăzi. Astăzi există încă la Glăjărie obiecte din sticlă

confecționate la fabrica din localitate7.

Orșova

În subsolul localității se găsește un masiv

de sare. Microrelieful vechilor suprafețe cu

exploatări de sare, cu numeroase excavații

sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini

sau cu vegetație halofită, prezente în

sărăturile de la Orșova, certifică

exploatarea antică, la suprafață, a sării în

excavații cu diametre cuprinse între 4-15

m, respectiv cu adâncimi de până la 10m.

În mod tradițional, localnicii folosesc sarea

extrasă pentru animalele din gospodării iar

saramura concentrată extrasă din câteva

fântâni de slatină pentru uz casnic.

6 www.cjmures.ro – Reactualizare P.A.T.J. Mureș, volumul II, Mediu, Zone protejate. Rețeaua de localități 2012 7 ro.wikipedia.org (informații obținute de la Ilie Frandăș)

Figura 6 Mina de sare țărănească - Orșova

Sursa: www.cimec.ro

http://www.cjmures.ro/



16

1.3. Suprafaţă

Suprafața totală a comunei măsoară 12.639

ha8, din care:

◇ Teren intravilan 704 ha;

◇ Teren extravilan 11.935 ha;

Din totalul suprafeței comunei, 6.576 ha

reprezintă terenuri agricole, iar 6.063 ha

terenuri neagricole, împărțite astfel:

◇ Suprafața agricolă;

o Teren arabil 1.322 ha;

o Pășuni 2.679;

o Fânețe 2.575;

◇ Terenuri neagricole;

o Suprafața cu păduri și alte

terenuri cu vegetație

forestieră 5.418 ha;

o Suprafața cu ape și bălți 131

ha;

o Suprafața ocupată cu construcții 146 ha;

o Suprafața de drumuri, căi de comunicații 169 ha;

o Suprafața cu terenuri degradate și neproductive 199 ha.

1.4. Populaţie

Conform Recensământului Populației și

Locuințelor 2011, populația comunei Gurghiu se

ridică la 5.988 de locuitori, în scădere față de

Recensământul din 2002, când se înregistraseră

6.384 de locuitori. Din totalul populației stabile,

3.022 sunt femei.

Populația de etnie română este majoritară

(63,22%), principalele minorități fiind cele de

maghiari (26,61%) și romi (7,83%) în timp ce

pentru 2,3% din populație apartenența etnică nu

este cunoscută.

8 DJS Mureș - Fișa localității - 2012

Figura 7 Localizarea comunei Gurghiu la nivelul județului Mureș

Comuna

Gurghiu

Sursa: ro.wikipedia.org

Prelucrare pe baza informațiilor din Recensământului

Populației și Locuințelor 2011

Figura 8 Populația pe sexe

Bărbați 51%

Femei 49%

http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2011_(Rom%C3%A2nia)


http://ro.wikipedia.org/wiki/Maghiarii_din_Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Romii_din_Rom%C3%A2nia




17

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,16%), dar există și

minorități de romano-catolici (24,64%), reformați (2,5%), penticostali (1,56%) și greco-catolici

(1,54%).

Sursa:Institutul Național de Statistică – Recensământ 2011

66%

25%

2% 2% 2% 2% 1%

Ortodocși Romano-catolici Reformați Penticostali

Greco-catolici Necunoscută Altă religie

Figura 10 Componența confesională a comunei Gurghiu

Sursa: Institutul Național de Statistică – Recensământul Populației și Locuințelor 2011

Figura 9 Componența etnică a comunei Gurghiu

Sursa: Institutul Național de Statistică – Recensământul Populației și Locuințelor 2011

Români Maghiari Romi Germani Croați Macedoneni

Series1 66,56% 28,81% 4,59% 0,02% 0,02% 0,02%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83_din_Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Reformat%C4%83_din_Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Penticostali

http://ro.wikipedia.org/wiki/Greco-catolici



18

1.5. Reţeaua hidrografică

Teritoriul administrativ al comunei Gurghiu este străbătut de râul Gurghiu de la est la vest. Râul își

are obârșia sub craterul stins Fâncelul (1.684m), izvorăște la 1.200 metri altitudine vărsându-se ca

afluent al râului Mureș în municipiul Reghin (363 m altitudine). Râul Gurghiu are o lungime de 53

kilometri și o suprafață a bazinului hidrografic de 563 km2. De sub masivele Bătrâna și Saca Mare

izvorăsc majoritatea afluenților Gurghiului: Pârâul Negru, Fâncel, Fătăciuniţa, Tisieu, Tireu, Isticeu,

Valea Caşvei (18km), pe dreapta, iar în stânga Călin, Sirodul, Prislopul, Bucin, Floreşti, Dulcea,

Pietroasa şi Orșova (16 km).

Pe lângă râul Gurghiu, pe teritoriul comunei Gurghiu se regăsesc și pârâul Păuloaia (cu o lungime

de aprox. 8 km) afluent al Cașvei şi

pârâul Beica (25 km) acesta

traversând localitatea Comori și

vărsându-se în Mureș.

Forma bazinului morfo-hidrografic

al râului Gurghiu este uşor

alungită, cu dezvoltare asimetrică,

afluenţii de pe stânga ai Gurghiului

având o lungime mai redusă în

raport cu cei de pe dreapta. Pe râul

Gurghiu s-ar putea realiza o

hidrocentrală în condiții foarte

avantajoase (debitul de vărsare

este de 7,25 m3/s)9.

Din punct de vedere administrativ

– teritorial, bazinul

morfohidrografic al Gurghiului10 include patru comune, alcătuite din 30 de sate, cele mai multe sate

aparţinând comunelor Ibăneşti – 10 şi Gurghiu – 10.

Bazinul hidrografic al Gurghiului este situat în partea estică a Depresiunii Transilvaniei,

suprapunându-se ariei vulcanice a Munţilor Gurghiu, în partea estică a bazinului şi unităţii deluroase

a Subcarpaţilor Reghinului şi culoarului terasat al Mureşului, în partea vestică. Bazinul

morfohidrografic al Gurghiului face parte din bazinul superior al Mureșului, Gurghiul fiind afluent de

stânga al râului Mures și are un regim hidrologic echilibrat având o desime de 0,8-1,1 km/kmp.

Debitele cele mai mari sunt înregistrate primăvara, ca urmare a topirii stratului de zăpadă și a

precipitațiilor de primăvară (aprilie-mai). Debite mari sunt înregistrate și vara, în urma ploilor

convective11. Cu totul excepțional, pot fi înregistrate debite mari și iarna, pe fondul unei încălziri

bruște a vremii, cum s-a întâmplat în 27 decembrie 1995.

Cele mai mari debite ale râului măsurate între 1986 si 2009 la postul hidrometric Ibănești (460 m

altitudine) s-au înregistrat în anii 1995 (199 mc/s), 2000 (182 mc/s) și 2006 (86.5 mc/s),

9 www.cjmures.ro Reactualizarea planului de amenajare a teritoriului județean, Județul Mureș, vol. I 10 Riscurile naturale şi dezvoltarea durabilă în bazinul morfohidrografic al Gurghiului, teză de doctorat Cluj-Napoca, 2011, Maria-Luminița Neagu 11 Clasificare în funcție de condițiile care au produs ploaia; ploi convective – sub forma de averse

Figura 11 Localizarea râului Gurghiu pe harta hidrografică a României

Sursa: wikimedia.org

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Municipiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Reghin




19

producându-se viituri, pagubele înregistrate fiind mai însemnate în anul 199512.

Pâraiele Orşova, Caşva, Păuloia şi Beica au fost regularizate și îndiguite, dar se produc inundaţii în

continuare prin ridicarea nivelului apelor freatice.

Pe cursul râului Gurghiu a fost amenajat și un baraj de priză în scopul alimentării staţiei de tratare

a municipiului Reghin și asigurarea debitului de 0,5 m3/s pe canalul Gurghiu pentru agenţii economici

riverani.

Nodul hidrotehnic are următoarele caracteristici:

◇ baraj frontal tip cuvă;

◇ Clasa a II-a de importanţă;

◇ H baraj = 12,85 m;

◇ lungimea frontului de barare 42 m.

Râul Gurghiu, pe toată lungimea sa, se încadrează

în clasa a II-a de calitate (bună), încadrare

determinată de grupa de indicatori: „regim de

12 Extras din Teza de doctorat “Riscurile naturale şi dezvoltarea durabilă în bazinul morfohidrografic al Gurghiului” , Cluj-Napoca, 2011, Doctorand Maria-Luminița Neagu

Figura 12 Debitele maxime înregistrate între anii 1986-2009 la postul hidrometric Ibăneşti (460 m)

Sursa: Extras din Teza de doctorat “Riscurile naturale şi dezvoltarea durabilă în bazinul morfohidrografic al

Gurghiului”, Cluj-Napoca, 2011, Doctorand Maria-Luminița Neagu

Sursa: www.rowater.ro

Figura 13 Bazinul hidrografic al râului Mureș



20

oxigen”, „micropoluanţi anorganici şi organici” conform Planului de acțiune pentru protecția mediului

din anul 2012 elaborat de Agenția de Protecția Mediului - Mureș.

În ceea ce privește chimicitatea apelor de suprafaţă de pe teritoriul administrativ al comunei, acestea

sunt în principal potabile, aşa cum rezultă în urma recoltărilor făcute din râul Gurghiu şi pârâul

Orşova care conţin cloruri sub 250 mg/l. Excepţia o reprezintă izvoarele din Dealul Sărat care conţin

o concentraţie de cloruri de peste 10.000 mg/l, aceste ape fiind nepotabile.

Zăcămintele de ape minerale din zonă sunt caracterizate de prezenţa stratului de sare, a

hidrocarburilor şi a bioxidului de carbon. Stratul freatic se află la mică adâncime și favorizează

alimentarea izvoarelor cu apă sărată cum este cel din satul Orșova, scurgerile transformându-se în

pâraie sau bălți, împrejurimile acestora fiind acoperite de straturi saline.

1.6. Climă

Dispunerea reliefului pe trepte altitudinale influențează în mod direct climatul, temperaturile scăzând

treptat cu creșterea altitudinii. Climatul temperat-continental prezintă diferite nuanțări între zonele

colinare și domeniul montan, temperatura medie fiind cuprinsă între 6º C și 8º C. Diferențele de

altitudine față de arealul montan determină alunecarea maselor de aer rece pe fundul văii și

stagnarea lor, din această cauză se înregistrează frecvente inversiuni de temperatură mai ales în

anotimopurile de tranziție.

Figura 14 Balta de salină; Pârâu sărat - Gurghiu

Sursa: www.cimec.ro



21

Precipitațiile medii anuale se încadrează între 800 și 950 mm/an. Primăvara sunt înregistrate ploi

abundente, care favorizează adesea declanșarea unor procese geomorfologice13(degradări de teren,

eroziunea solului, alunecări de teren). Combinarea fenomenului de încălzire bruscă a vremii la

începutul primăverii cu ploile abundente determină debite ridicate, conducând adesea la formarea

de viituri. Maximul de precipitații este atins în luna iulie, la postul hidrometric Ibănești. Acest lucru

este explicabil datorită frecvenței mari a furtunilor puternice din anotimpul cald, cu mari cantități de

precipitații într-un timp scurt (uneori mai puțin de 24 h)14.

Regimul eolian este caracterizat printr-o frecvenţă mare a vânturilor din N-NE, din direcţia Munţilor

Călimani. Frecvenţa şi intensitatea acestor vânturi se concretizează prin doborâturile de vânt

înregistrate în ultimul deceniu.

În general clima Gurghiului se caracterizează prin veri nu deosebit de calde și ierni ferite de acțiunea

crivățului.

13 reprezinta totalitatea proceselor generate de agentii interni sau externi si care conduc la modificarea (modelarea) reliefului terestru 14 Extras din Teza de doctorat “Riscurile naturale şi dezvoltarea durabilă în bazinul morfohidrografic al Gurghiului” , Cluj-Napoca, 2011, Doctorand Maria-Luminița Neagu

Sursa: Raportul privind starea mediului pe anul 2010 în județul Mureș și Anuarul

Figura 16 Date meteo pentru anul 2010 de la stația meteorologică Batoș – 29,1km față de Gurghiu și stația meteo Târgu Mureș în anul 2011

Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.Mediaanual

a

Temperatura minimă absolută lunară °C -19,4 -11,2 -11,2 -2 5,1 7,9 9,8 6 4,2 -6,1 -6,2 -17,6

Temperatura maximă absolută lunară °C 16,6 13,9 20,8 22,2 27,1 33 32 34,5 24,2 16,7 22,9 13,3

Temperatura medie lunară °C - 2010 -2,3 1,6 3,7 9,9 15,1 18,5 20,4 20,8 14,2 6,9 7,9 -1,1 9,6

Temperatura medie lunară °C - 2011 stația Târgu Mureș;

-3,1 -2,2 4,8 10,2 15,5 19 20,2 20,1 17,3 7,4 -0,7 1 9,1

Cantitatea de precipitații (mm) 54 42,8 34,8 65,8 143,6 136,4 52,4 38,6 64,8 30 0 72,7

Cantitatea de precipitații (mm) - 2011 stația Târgu Mureș

24,1 11,5 18,2 30,8 40,2 153,6 98,4 35,2 2,8 15,4 0,8 27,3

5442,8

34,8

65,8

143,6136,4

52,438,6

64,8

30

0

72,7

-40

-20

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Figura 15 Precipitaţii medii lunare în perioada 2000-2010 (stg. - la postul hidrometric Lăpuşna, dr. - la postul hidrometric Ibăneşti)

Sursa: Extras din Teza de doctorat “Riscurile naturale şi dezvoltarea durabilă în bazinul

morfohidrografic al Gurghiului”, Cluj-Napoca, 2011, Doctorand Maria-Luminița Neagu



22

1.7. Relief

Comuna Gurghiu se încadrează în zona deluroasă de la contactul Depresiunii Transilvaniei cu unitatea

vulcanică neoeruptivă a Munților Gurghiului (o creastă generală orientată NV-SE străbătută de pâraie

care dau naștere la creste cu orientare E și V) și Câmpia Transilvaniei. Pe aliniamentul Munților

Gurghiu se înșiră câteva căldări vulcanice, mărturii ale activității vulcanice: Fâncel, Saca, Șumuleu și

Ciuman. Pereții

acestora sunt de fapt

vârfurile cele mai înalte

din regiune și închid în

interior pâraie dispuse

radial, adunate de o

vale mai mare care le

poartă spre un colector

principal (Mureș,

Târnave).

În interiorul acestor

căldări sunt pante

abrupte, pline de

blocuri de stâncă și

bolovăniș, greoaie la

urcat și coborât, iar la

exterior sunt pante

domoale, regulate, ce

coboară lin

spreDepresiunea

Gheorgheni și Ciuc la

est, spre Mureș la nord

și spre Depresiunea

Transilvaniei la vest.

Din această coamă

principală și mai înaltă

a munților, se desprind

o serie de creste

secundare care se

pierd spre vest în

dealurile Podișului

Transilvaniei: Dealul Gurghiului, Dealul Adrianului, Capul Dealului, Dealul Beicii, alcătuite din

aglomerate vulcanice. Printre aceste dealuri se întinde cea mai mare regiune: Valea Gurghiului care

are o lungime de 55 km, orientată E-V și străbătută de râul Gurghiu15.

Din punct de vedere geomorfologic, evoluția bazinului morfohidrografic al Gurghiului trebuie

observată la nivelul celor trei trepte morfogenetice ale reliefului: treapta montană (reprezentată de

Munții Gurghiu), treapta piemontan-deluroasă (ce cuprinde depresiuni largi și dealuri cu înălțimi

15 Lucrare de diplomă ”Potențialul turistic al Muntilor Gurghiu” - www.scritube.com

Sursa: pe-harta.ro/mures

Figura 17 Harta Județului Mureș



23

piemontane) și treapta de vale (reprezentată de valea râului Gurghiu, lunca ușor asimetrică a

acestuia și terasele), dispuse altitudinal între 1776 m (cel mai înalt con vulcanic - vârful Seaca) și

377 m (confluența cu râul Mureș, în apropiere de orașul Reghin).

Caracteristicile morfometrice ale reliefului prezintă valori influențate de structura litologică,

dispunerea formelor de relief în trepte, precum și de modelarea realizată de unele procese

geomorfologice actuale. Energia de relief prezintă valori cuprinse între 50 și 374 m, cele mai mari

valori fiind caracteristice părții estice a arealului, dominată de crestele montane. Densitatea

fragmentării prezintă valori ridicate la nivelul unor confluențe (Cracul 11 Cruci, Isticeul), pe unele

creste montane (Seaca), valorile maxime fiind cuprinse între 4,6 și 5 km/km².

Se remarcă gradul mare de acoperire cu vegetație de conifere. În zona piemontană, versanții

coboară ușor în trepte, cu lungi trene de grohotiș la baza lor.

Versanții din zona depresionară au mai degrabă un profil concav, fiind usor ondulați.

În ceea ce privește expoziția versanților, dominanți sunt versanții cu expoziție nordică, urmați de

versanții cu expoziție vestică și nord-vestică. Înclinarea versanților cunoaște valori mai ridicate în

zona montană, dar în general domină pantele cu valori cuprinse între 2.1-5° și cele cu valori între

5.1–15°16.

Din punct de vedere geologic, zona aparţine pliocenului superior cu carapacea formată din produsele

fazei levonţiene puternic dezvoltată, Munţii Gurghiului fiind de natură vulcanică. Erupţiile cu andezite

şi conglomeratele respective au început în Dacian şi Devanţian, continuând în Cuaternarul inferior.

Dacitele sunt roci mai vechi care reprezintă o fază Sarmatică inferioară cu care se consideră că au

început erupţiile vulcanice. Unitatea geomorfologică dominantă în această zonă este versantul -

configuraţia terenului fiind în cea mai mare parte ondulată. Caldera vulcanică, străjuită de vârfurile

Tătarca 1.655 m, Seaca Mare 1.777 m, Seaca Mică 1.732 m şi Poiana Sirod 1.229 m, este tipică

pentru caracterizarea erupţiilor vulcanice. Pereţii interiori calderei vulcanice sunt foarte abrupţi, cu

scurgeri de lespezi iar forma este circulară, cu o deschidere spre Valea Secuieu. Înclinarea medie a

versanţilor în zona protejată este de peste 25° iar expoziţia generală parţial însorită şi umbrită, dar

din cauza reţelei geografice, apar expoziţii variate dând aspectul unui relief frământat. În jurul

vârfului Seaca, spre bazinul Nirajelor se întâlneşte un platou.

1.8. Vegetaţie

Arealul comunei Gurghiu este acoperit de fâneaţă preponderent mezo-higrofilă, speciile mezofile

reprezintă majoritatea speciilor, adaptate la repartiţia uniformă a umidităţii, speciile higrofite având

o repartiţie mai redusă, existând şi elemente xerofite în zonele însorite. Au fost identificate 164 de

specii de plante cuprinse în 34 de ordine, 47 de familii şi 121 de genuri. Vegetaţia hidrofilă aparține

asociaţiei Junco Molinietum17, în care speciile dominante sunt: iarbă târâtoare (Agrostis stolonifera),

specii de rogoz (Carex fuscus, Carex lasiocarpa, Carex brizoides), pipirig (Juncus effusus), stupitul

cucului (Cardamine pratensis), firuță (Poa pratensis), piciorul cocoșului (Ranunculus repens), calcea

calului (Caltha palustris), floarea cucului (Lychnis flos-cuculi), păiușul roșu (Festuca rubra ). În

ambianţa cenotică a acestor specii creşte şi se dezvoltă în condiţii optime Narcisus stelaris. Perioada

16 Extras din Teza de doctorat “Riscurile naturale şi dezvoltarea durabilă în bazinul morfohidrografic al Gurghiului” , Cluj-Napoca, 2011, Doctorand Maria-Luminița Neagu 17 asociație de vegetație acvatică și palustră (de baltă)

http://apmms.anpm.ro/files/APM%20MURES/PoianaNarciselor-narcisusstelaris.jpg



24

de înflorire a acesteia este în lunile aprilie-mai. Numărul de exemplare pe m2 în această staţiune

variază între 2 şi 10, având o medie generală de 6 ex/m2,18.

În bazinul morfohidrografic al Gurghiului, vegetația prezintă o etajare în funcție de altitudine,

pădurile acestui bazin ocupând mai mult de jumătăte din suprafața lui, gradul de împădurire a

bazinului fiind de peste 60%. Pădurile din cadrul acestui bazin prezintă o etajare în funcție de climat

și de altitudine: până la înălțimea de 600 m domină foioasele, între 600-1000m se găsesc rășinoase

în amestec cu foioase (etajul dominant), în timp ce rășinoasele pure se află la altitudini de peste

1.000 de metri. Speciile dominante sunt fagul și molidul.

În cadrul bazinului morfohidrografic al Gurghiului, datorită procentului mare de împădurire, multe

procese sunt atenuate (cum este cazul inundațiilor sau a proceselor geomorfologice în arealul

montan, puternic împădurit). Însă, despăduririle care au avut loc în vederea extinderii pășunilor sau

exploatările ilegale de lemne, au implicat instalarea proceselor actuale: eroziune areală, eroziune

liniară (rigole, ogașe, torenți, ravene), alunecări de teren. Acest lucru se traduce în teren printr-o

rată mai mare de extindere a proceselor geomorfologice actuale în partea vestică a bazinului (unde

domină pășuni, fânețe, suprafețe destinate culturilor agricole) în comparație cu partea estică (unde

domină versanții cu un grad mare de împădurire).

Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul

stejăretelor.

Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris),

gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior),

arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul

câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina).

Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul,

jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale.

Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care

merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia, etc.

Vegetația intrazonală este constituită din păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură, etc.

Zone protejate

Pădurea Mociar este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN

(rezervație naturală, tip forestier).

Rezervația naturală cu o suprafață de 48 ha reprezintă o arie de interes științific datorită vârstei

multiseculare (400-800 de ani) a stejarilor (60%) ce alcătuiesc „Pădurea Mociar”, împreună cu

arboret de frasin (20%), carpen (10%) și plop tremurător (10%)19.

Poiana Narciselor Gurghiu este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a

IV-a IUCN (rezervație naturală, tip botanic).

Rezervația naturală aflată în bazinul râului Gurghiu, are o suprafață de 3 ha și reprezintă o fâneață

mezo-higrofilă, pe aria căreia au fost identificate mai multe specii de plante ce conferă zonei un

18 apmms.anpm.ro 19 ro.wikipedia.org

http://ro.wikipedia.org/wiki/Quercus_petraea

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Quercus_cerris&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Quercus_fraineto&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carpinus_betulus

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fraxinus_excelsior&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corillus_avelana&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cornus_mas

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cornus_sanquinea&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ligustrum_vulgare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Prunus_spinosa

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83ce%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Stejar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tilia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ar%C8%9Bar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fraxinus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ulmus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jugastru

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paeonia_tenuifolia&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Iris_humilis&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stepa_stenophilia&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Stuf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Papur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_protejat%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure

http://ro.wikipedia.org/wiki/Frasin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carpen

http://ro.wikipedia.org/wiki/Plop_tremur%C4%83tor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_protejat%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Botanic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Gurghiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C3%A2nea%C8%9B%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83



25

aspect peisagistic deodebit, printre care: narcisa (Narcissus stellaris), iarba-câmpului (Agrostis

stolonifera), pipirig (Juncus efussus), firuță (Poa pratensis), piciorul cocoșului (Ranunculus repens),

păiușul roșu (Festuca rubra), bulbucul (Caltha palustris), etc20.

Parcul dendrologic Gurghiu

Rezervație naturală aflată pe Valea Gurghiului - alături de speciile autohtone există şi specii exotice

de arbori din Australia, America de Nord, America de Sud, Japonia. Amenajarea parcului a avut loc

în 1740 de familia Bornemisza, în cadrul curţii feudale de la Gurghiu.

Rezervaţia Molid de Rezonanţă Lăpuşna este administrată în prezent de Ocolul silvic Gurghiu,

făcănd parte din UP VI ua 42 A, 43 B, 44 B.

Reprezintă un ecosistem forestier montan mijlociu cu exemplare de molid de rezonanţă foarte rară,

vârsta 150 de ani, diametre peste 60 cm şi înălţimi de 36 - 38 m, rezervaţie de seminţe forestiere,

tendinţa spre structura plurienă, multietajată cu funcţii multiple21.

1.9. Faună

În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele animale: - iepurele (Lepus europaeus),

căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului

(Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus

glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul

gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul

(Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc.

În zonă viețuiesc mai multe specii de reptile din care cel mai des întâlnite sunt șarpele comun, vipera,

șarpele de apă, șarpele de alun, năpârca, gușterul și salamandra.

Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus

carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus),

moluște, rațele sălbatice (Anas platyrhynchos).

Fondul de vânătoare se caracterizează prin diversitate: cerbi, căprioare, mistreți, iepuri și cocoși de

munte.

1.10. Soluri

Învelișul de soluri se compune dintr-o diversitate de tipuri, subtipuri, varietăți. Astfel, pe cuprinsul

bazinului Gurghiului au fost identificate șase clase de soluri, fiecare cuprinzând mai multe tipuri și

subtipuri de soluri. Dominante sunt tipurile de soluri care aparțin claselor andosoluri (AND) și

cambosoluri (CAM), la care se adaugă luvisoluri, protisoluri, antrisolurilor și spodisoluri.

20 ro.wikipedia.org 21 Raportul privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul MUREŞ – APM Mureș

http://ro.wikipedia.org/wiki/Peisaj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Narcis%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Piciorul_coco%C8%99ului

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mustella_nivalis&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spalax_leucodon_transsylvanica&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Garrulus_glandaris&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Garrulus_glandaris&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Columba_palumbus

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fringilla_montifringilla&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oriolus_oriolus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuculus_canorus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Phasianus_colchicus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cyprinus_carpio

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cyprinus_carpio

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Leuciscus_squalius&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Esox_lucinus&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Silurus_glanis

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anas_platyrhynchos&action=edit&redlink=1



26

Terenul comunei Gurghiu este corespunzător oricărui tip de construcţie, astfel nu se impun măsuri

speciale privind amplasarea construcţiilor de diferite tipuri sau numere de nivele. Stratul de fundare

este format din:

◇ Pietriş şi bolovani – 5,00 kgf/cm2

◇ Argilă profoasă – 2,00-2,50 kgf/cm2

1.11. Resursele subsolului

O importantă resursă naturală a zonei o reprezintă zăcământul de sare din satul Orșova. Exploatarea

sării care se realizează şi astăzi prin „exploatarea la zi” sau scoaterea bulgărilor de sare din malurile

de sare gemă aflate aproape de suprafaţa pământului. Această modalitate de extragere este şi astăzi

practicată de sătenii din Orșova, ei scoţând această sare în special pentru a o folosi la animale.

Depozitele de sare din județul Mureș au vârsta Badeniană (Badenian inferioară/ Wieliczian) și fac

parte din structura saliferă Corund-Praid-Sovata (Săcădat) situată în zona de contact a bazinului

Transilvaniei cu lanţul muntos neoeruptiv al Carpaţilor Orientali, Călimani-Gurghiu-Harghita, la

îmbinarea podişului Târnavelor cu aliniamentul orogenic Gurghiu-Harghita. Acest zăcământ de sare

este una din cele mai mari "cute diapire" din Europa.

O altă resursă o reprezintă substanţele minerale terapeutice care cuprind întreaga gamă de

substanţe minerale, ape de zăcământ, lacuri sărate, nămoluri sapropelice și gaze mofetice. În

această categorie se încadrează apele sărate de la Sovata, Gurghiu, Jabeniţa, Ideciu de Jos,

Brâncoveneşti și Uila.

Pe arealul Văii Gurghiului există rezerve considerabile de depozite mobile de bolovăniş, pietriş şi

balast, extrase în numeroase puncte şi folosite ca materiale de construcţie brute sau prelucrate

industrial. Astfel de rezerve potenţiale de agregate minerale se întâlnesc pe cursul râului Gurghiu în

zona localităţilor Ibăneşti, Hodac și Gurghiu22.

22 www.adrcentru.ro - Plan de acțiune pentru protecția mediului – Mureș

http://www.adrcentru.ro/



27

1.12. Analiza SWOT a cadrului natural

Puncte tari Puncte slabe

Așezarea geografică, la distanțe relativ mici față de principalele orașe din județ

Una dintre cele mai vechi comune din județul Mureș

Locație cu bogată încărcătură istorică

Comuna ocupă o suprafață mare comparativ cu alte comune din județ și are în administrație un număr de 10 sate

Comuna dispune de suficiente surse de alimentare cu apă

Climă relativ blândă cu veri răcoroase și ierni ferite de vânturi puternice

Floră și faună diversificate

Terenul comunei Gurghiu este corespunzător oricărui tip de construcţie

Importante resurse naturale de sare, substanţe minerale terapeurice, depozite de bolovăniș, pietriş şi balast, extrase în numeroase puncte şi folosite ca materiale de construcţie brute sau prelucrate industrial

Slaba exploatare a zăcămintelor de sare și izvoarelor cu ape sărate (exploatări doar la nivel local)

Slaba protejare a resurselor naturale de suprafață

Oportunităţi Ameninţări

Valorificarea la un nivel mai ridicat al resurselor naturale de suprafață (păduri) și de subsol (zăcăminte de sare, izvoare sărate, piatră și bolovăniș)

Apariția viiturilor și inundațiilor datorate fenomenelor meteorologice deosebite: pătrunderea maselor de aer cald și umed, creșteri semnificative ale temperaturii aerului și căderi de cantități importante de precipitații lichide



28

2. Demografie

2.1. Populaţia

Comuna Gurghiu are o populație de 5.988 persoane conform Recensământului Populației și

Locuințelor 2011, în scădere față de cele 6.175 de persoane din anul 2010 sau cele

6.384 de persoane înregistrate la Recensământul Populației și Locuințelor din 2002.

Structura comparativă a populaţiei comunei Gurghiu pe localităţi se prezintă astfel:

Tabel 1- Evoluția populației comunei Gurghiu pe localități

Localitate Nr. Locuitori

Figura 18 Evoluția populației stabile din comuna Gurghiu

Surse: Plan Urbanistic General Gurghiu – noiembrie 2012 - pentru anii 1990-1995

Recensământil Populației și Locuințelor 2011 - pentru anul 2011

1990 1995 2000 2005 2006 2007 2011

Ani

3,144 3,1673,113 3,114 3,116

3,079

2,955

3,164

3,273 3,294

3,1963,17 3,151

3,033

Femei Bărbaţi

Concluzii

Relief variat, floră și faună diverse care oferă un peisaj pitoresc, existența unor areale turistice

deosebite și a rezervațiilor Poiana narciselor, Parcul dendrologic Gurghiu, Pădurea Mociar.

Comuna dispune de resurse naturale de suprafață și de subsol.

Exista riscul apariției inundațiilor și viiturilor din cauza stratului freatic aflat la mică adâncime

și a fenimenelor meteo deosebite.

Poluare scăzută a aerului pe munte, climat răcoros de munte, cu aer bogat în ioni negativi și

aerosoli. Zonă ferită iarna de acțiunea crivățului.




29

1930 1956 1966 1973 1975 1992 2002 201123

Gurghiu 1.672 1.348 1.606 1.525 1.620 2.062 2.004 1.957

Adrian 503 477 421 465 425 322 318 302

Caşva 1.234 840 791 837 825 642 570 512

Comori 544 611 619 649 590 310 237 207

Fundoaia - 140 150 189 167 175 138 125

Glăjărie 1.430 1.724 1.693 2.160 1.994 1.873 1.800 1.687

Larga - 109 140 117 110 119 125 116

Orşova 1.453 974 993 1.053 1.005 811 752 676

Orşova-Pădure - 238 244 209 211 169 171 146

Păuloaia 1.234 190 235 265 268 280 269 262

Total 8.070 6.651 6.892 7.469 7.215 6.763 6.384 5.988

Sursa: Planul Urbanistic General – Gurghiu, vol I – noiembrie 2012

În funcție de limba maternă, majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de limba română, urmând, cu

peste o treime din populație, vorbitorii de limba maghiară.

23 Date statistice din anul 2011 furnizate de primăria Gurghiu

Sursa: www.mures.insse.ro

Figura 19 Populația stabilă după limba maternă - 2011

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Populația stabilă

TOTAL

Română Maghiară Romani



30

Populaţia pe grupe de vârstă

În ceea ce privește populația pe sexe și grupe de

vârste, populația de sex masculin este majoritară

între grupele de vârstă 0-54 de ani, înregistrând

un regres la toate grupele de vârstă de peste 55

ani.

Conform datelor publicate în Recensământul

Populației și Locuințelor pentru anul 2011 se

remarcă o pondere mai ridicată a populației

tinere (0-14 ani) însă doar cu un singur procent

față de populația vârstnică (peste 65 ani). Luând

în calcul scăderea natalității, rezultă o tendință

de îmbătrânire a populației stabile de pe raza

comunei Gurghiu.

0-14 ani17%

15-64 ani67%

peste 65 ani

16%

Figura 20 Gradul de îmbătrânire al populației

Sursa: www.recensamantromania.ro



31

Figura 21 Populația comunei Gurghiu pe grupe de vârstă și sexe - 2011

Tabel 2 - Populația stabilă de 10 ani și peste, pe sexe, după nivelul de educație

Masculin Feminin

Populație Total 5.42 2.737 2.683

Nivelul instituției de învățământ absolvite

Superior

Total 273 129 144

din care: Universitar de licență 243 114 129

Post-liceal și de maiștri 117 58 59

Secundar

total 3.85 2.027 1.823

Superior liceal 856 413 443

Superior profesional și de maiștri 782 588 194

Inferior gimnazial 2.212 1.026 1.186

Primar 1.055 464 591

Fără școală absolvită Total 125 59 66

din care persoane analfabete 53 19 34


Prelucrare pe baza informațiilor din Recensământului Populației și Locuințelor 2011

0

100

200

300

400

500

600

Sub5

5 -9

10 -14

15 -19

20 -24

25 -29

30 -34

35 -39

40 -44

45 -49

50 -54

55 -59

60 -64

65 -69

70 -74

75-79

80-84

85ani

Ambele sexe 327 344 353 415 505 391 411 449 542 354 363 343 341 284 229 198 161 81

Masculin 177 181 195 229 259 221 221 235 279 201 196 169 155 118 95 91 55 18

Feminin 150 163 158 186 246 170 190 214 263 153 167 174 186 166 134 107 106 63

Locu

ito

ri

http://www.recensamantromania.ro/




32


Figura 22 Populația stabilă de 10 ani și peste, pe sexe, după nivelul de educație - 2011

5420

243

117

856

782

2212

1055

125

53

2737

114

58

413

588

1026

464

59

19

2683

129

59

443

194

1186

591

66

34

POPULAȚIA STABILĂDE 10 ANI ȘI PESTE …

Universitar de

licență

Post-liceal

și de …

Liceal

Profesionalși de

ucenici

Inferior(gimnazial)

Primar

Fără școală absolvită

Persoane analfabete2

Feminin Masculin Ambele sexe




33

Din punct de vedere al educației, procentual, majoritatea populației a absolvit cursurile gimnaziale,

pe locul al II-lea situându-se absolvenții școlilor primare, iar pe locul al III-lea absolvenții de liceu.

Doar 5 procente din populația comunei are studii superioare, un număr egal cu cel al persoanelor

fără școală absolvită și persoanelor analfabete.

Densitatea populației reprezintă numărul de persoane pe unitate de suprafață, măsurându-se în

general în persoane pe kilometru pătrat, obținându-se

prin împărțirea numărului de locuitori la suprafață în

kilometri pătrați.

La nivelul comunelor județului Mureș, densitățile cele

mai ridicate se întâlnesc în apropierea reședinței de

județ sau orașelor iar valorile minime corespund

comunelor din zona montană.

Densitatea populaţiei (raportată la numărul locuitorilor

din anul 2011):

Sursa: www.cjmures.ro

Figura 24 Densitatea populației – Județul Mureș - 2002

Figura 23 Nivelul de educație al populației - 2011


5% 2%

16%

14%

41%

19%

2%1%

Universitar de licență

Post-liceal și de maiștri

Liceal Profesionalși de ucenici

Inferior(gimnazial)

Primar Făra școală absolvită Persoane analfabete




34

Tabel 3- Densitatea populației

Populaţia 2011 Suprafaţa în Ha Densitatea

(loc/Ha)

5.988 12.639 0,47

În funcție de repartiția pe așezări, comuna Gurghiu se numără printre cele mai populate comune ale

județului, ocupând locul al 2-lea, după comuna Band24.

În comuna Gurghiu s-a înregistrat o creștere a numărului de căsătorii în anii: 2010 – 24 de căsătorii,

2011 – 35 de căsătorii și 2012 – 39 de căsătorii și o descreștere a numărului de divorțuri: 2010 – 10

divorțuri, 2011 – 6 divorțuri, 2012 – 4 divorțuri.

Mişcarea naturală a populaţiei

Sporul natural al comunei Gurghiu este unul pozitiv - numărul născuților-vii este mai mare decât

numărul decedaților – aflat însă în scădere în anul 2012 față de 2011, înregistrând cea mai mică

valoare din ultimii 5 ani, evoluția sa descendentă putând conduce la creșterea ratei de îmbătrânire

a populației.

24 Populația și potențialul demografic 2012 – PATJ Mureș


Figura 25 Starea civilă legală - 2011

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

POPULATIASTABILA

TOTAL

Necasatorit(a)

Casatorit(a) Vaduv(a) Divortat(a) STAREACIVILA

DE FAPTPersoane

care traiescin uniune

consensuala

Ambele sexe 6091 2653 2655 625 158 300

Masculin 3095 1586 1331 104 74 150

Feminin 2996 1067 1324 521 84 150

Locu

ito

ri



35

Migraţia populaţiei

În sens restrâns prin migrație se înțelege deplasarea populației dintr-o localitate în alta, însoțită de

schimbarea statutului rezidențial (domiciliul stabil). Orice persoană care înregistrează evenimentul

”migrație” apare într-o dublă ipostază: emigrant pentru localitatea de unde pleacă și imigrant pentru

localitatea unde își stabilește noul domiciliu.

Mișcarea migratorie a populației nu are un caracter întâmplător, ea fiind determinată în primul rând

de factori de natură economică și în mai mică măsură de factori socio-culturali sau politici25.

25 Populația și potențialul demografic 2012 – PATJ Mureș

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Mureș - Fișa localității - 2012

0

20

40

60

80

100

2008 2009 2010 2011 2012

Nascuti vii 72 74 66 56 54

Decedati - total 89 96 83 77 65

Sporul Natural 17 22 17 21 11

Sporul natural - nr. persoane

Figura 26 Sporul natural

din care în țară

din care în străinătate

Pers. plecate pentru o perioada indelungata

Persoane temporar prezente

din care în țară

din care în străinătate

Persoane temporar absente

Persoane prezente

13

41

54

81

152

485

637

5315

Ambele sexe

Figura 27 Migrația populației





36

Cel mai mare număr de persoane absente din comună este cel al persoanelor temporar absente,

posibil pentru efectuarea studiilor sau persoane cu locuri de muncă în locații mai îndepărtate.

2.2. Forţa de muncă

Numărul mediu de salariați de pe teritoriul comunei Gurghiu se află într-o ușoară creștere – 491

salariați în 2012, față de anii 2011 și 2010 când se înregistrau 481 și respectiv 471 de salariați. Din

tabelul de mai jos se remarcă un număr mai mare de angajați în domeniile: învățământ și în industrie.

Tabel 4- Forța de muncă

Nr. mediu de salariați

Total 491

în învățământ 149

în industrie 177

în agricultură, silvicultură și pescuit 42

în construcții 39

în comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor 38

în sănătate și asistență socială 22

în administrație publică și apărare, asigurări sociale în domeniul public 17

în alte domenii de activitate 17

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Mureș - Fișa localității - 2012

Conform informațiilor din Recensământul General Agricol din anul 2010, în ceea ce privește numărul

persoanelor implicate în domeniul agricol, în anul 2010 erau implicate în agricultură 4.362 persoane,

din care 2.302 persoane de sex masculin și 2.060 persoane de sex feminin. În grupa de vârstă 15-

64 ani se remarcă mai multe persoane de sex masculin implicate în muncile agricole, situația

inversându-se la grupa de vârstă 65 ani și peste.



37

Populaţia activă

Conform Institutului Național de Statistică, populația activă din punct de vedere economic cuprinde

locuitorii cu vârsta cuprinsă între 15 și 65 ani, locuitori care furnizează forța de muncă disponibilă

pentru producția de bunuri și servicii. În comuna Gurghiu conform structurii populației pe grupe de

vârstă, populația activă reprezintă aproximativ 67%.

Şomajul

În ceea ce privește șomajul la nivelul comunei Gurghiu, numărul de șomeri a crescut la 82 de șomeri

în anul 2012 față de 58 șomeri în 2011 (32 femei și 26 bărbați), ceea ce înseamnă o creștere de

29%, însă cea mai mare incidență a șomajului s-a înregistrat în anul 2010 cu 98 de șomeri din care

45 femei și 53 bărbați.

15 - 24 25 - 34 35 - 44 45 - 54 55 - 64 65 şi peste

Grupă de vârstă (ani împliniţi)

286 268

480436 419 413

186 213

389345 378

549

Masculin Feminin

Figura 28 Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, pe grupe de vârstă

Sursa: www.rga2010.djsct.ro



38

2.3. Analiza SWOT a populației


Forță de muncă disponibilă, comuna Gurghiu fiind una dintre cele mai mari comune din județul Mureș, după numărul de locuitori

Populația activă reprezintă 67%

Creșterea numărului de căsătorii și scăderea numărului de divorțuri

Spor natural pozitiv

Creșterea ratei șomajului

Creșterea numărului de persoane plecate în străinătate pentru perioadă îndelungată;

Nivel scăzut al populației cu studii medii și superioare.

Număr scăzut al persoanelor angajate (nici 10% din total populație)


Existența unor programe de finanțare pentru calificarea, dezvoltarea resurselor umane

Populația în scădere

Creșterea numărului de șomeri

Tendința spre un spor natural negativ

Migrația forței de muncă

Concluzii

Comuna Gurghiu dispune de forță de muncă, însă aceasta trebuie stimulată pentru a rămâne și

a munci sau investi pe raza comunei, prin implementarea unor programe de calificare și

dezvoltare profesională. Astfel, sporul natural ar putea fi menținut pozitiv, iar rata șomajului ar

putea să scadă.



39

3. Activităţi economice

Principalele activități economice ale zonei sunt:

◇ Exploatarea forestieră și prelucrarea lemnului.

◇ Cultivarea cerealelor;

◇ Creșterea animalelor;

Investitorilor din zonă le sunt oferite o serie de facilități, cum ar fi:

◇ Scutiri sau reduceri de impozite şi taxe pentru:

◇ Persoanele veterani de război și urmașii acestora;

◇ Persoanele foști deținuți politici;

◇ Persoanele declarate revoluționari ai Revoluției din 1989;

◇ Persoanele văduve care locuiesc singure;

◇ Persoanele cu grad de handicap I și accentuat.

3.1. Investiţii existente

Conform bazei de date disponibile pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene cu privire la stadiul

proiectelor contractate, la nivelul comunei Gurghiu, în prezent, nu există în derulare niciun proiect

finanțat prin Programele Operaționale Sectoriale.

Analizând baza de date disponibilă pe site-ul www.apdrp.ro și Rapoartele de selecție ale proiectelor

finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, la nivelul comunei Gurghiu, au fost

identificate următoarele proiecte de investiții selectate la finanțare, în cadrul a trei măsuri de

finanțare:

◇ Măsura 141 - „Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă" – 7 proiecte;

◇ Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri” – 1 proiect;

◇ Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole” – 1 proiect.

Stadiul actual al propunerilor de proiecte de investitii pentru domeniul public pentru perioada

2007-2013 este:

Tabel 5- Investiții domeniu public

Nr. Denumire proiect Starea actuală

Sursa de

finanțare

1 Reabilitare și modernizare drum comunal

DC 10 Gurghiu – Comori

Nerealizat

http://www.apdrp.ro/



40

Nr. Denumire proiect Starea actuală

Sursa de

finanțare

2 Reabilitare și modernizare rețea stradală

satul Gurghiu și străzile comunei

Realizat Buget local

3 Reparații străzi și trotuare comună Gurghiu Realizat Buget local

4

Reabilitare și modernizare drumuri

forestiere, alte categorii de drumuri din

comuna Gurghiu

Realizat parțial

(drum forestier

Orșova parțial

balastare)

Buget local

5 Înființare rețea de alimentare cu apă potabilă în Orșova, Orșova Pădure, Comori

Început Buget local

6 Înființare rețea de canalizare în comuna Gurghiu

Nerealizat

7 Extindere rețea gaze naturale în comuna Gurghiu

Nerealizat

8 Reabilitare, modernizare și dotarea căminelor culturale

Realizat parțial Buget local

9 Amenajare baze sportive în comuna Gurghiu

Nerealizat

10 Creare centru informare turistică Nerealizat

11 Restaurare și conservare ansamblu castel Bornemisza


12 Reabilitare, modernizare Parc Dendrologic Gurghiu

Nerealizat

13 Modernizare DC 7, DJ 154 E Cașva - Glăjărie

Realizat cu tratament bituminos

Buget local

14 Reabilitare drum forestiere Orșova Balastare - parțial Buget local

15 Alimentare cu apă Comori, Orșova, Orșova Pădure


16 Alimentare cu apă Glăjărie, Larga, Fundoaia, Păuloaia, Cașva

Realizat OG 7/2006

17 Canalizare, stație epurare localitatea Gurghiu

Nerealizat

18 Extindere rețea de gaze naturale în Orșova Nerealizat

19 Modernizarea actualului cămin cultural Realizat parțial Buget local

20 Construire sediu administrativ Realizat Bugetul local

21 Reabilitare ansamblu clădiri – Scoală silvică – clădire veche

Început

Sursa: Primăria comunei Gurghiu

Din cele 21 de proiecte de investitii au fost realizate integral în ultimii ani doar 5 proiecte, 4 proiecte

au fost realizate parțial, 4 proiecte sunt în stadiu incipient iar 8 proiecte de investiții nu au fost

realizate.

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Județean, județul Mureș (elaborat în anul 2009), pe

teritoriul administrativ al comunei Gurghiu se regăsesc propuneri de: cluster industrial pentru



41

valorificarea materialelor de constructii, un centru de consultanță pentru domeniul economico-

funcțional pentru industrie, servicii și balneoturism, infochioșc și rezervații pentru protecția peisajului.

Sursa: www.cjmures.ro 2009

Zonificarea economico – funcțională

pentru agricultură

Propuneri

Figura 29 Zonificarea teritoriului și funcțiile economice - propuneri




42

3.2. Industrie și servicii

Pe teritoriul comunei Gurghiu își desfășoară activitatea 72 de firme cu capital privat, acoperind un

spectru larg de domenii de activitate în funcție de codul CAEN. Astfel, se remarcă mai multe societăți

comerciale cu activități în domeniul exploatărilor forestiere, prelucrarea lemnului, lucrări de

construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, comerț cu amănuntul în magazine

nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun.

În funcție de numărul de angajați, se detașează două societăți: Coniflor SRL (domeniul de activitate:

fabricarea produselor din carne inclusiv din carne de pasăre) și Naiade Comexim SRL (domeniul de

activitate: fabricarea de mobilă) cu câte 50 și respectiv 42 de salariați.

Tabel 6 Clasamentul primelor 10 firme în funție de numărul de salariați

Denumire firma Nr.

angajati Cod CAEN

CONIFLOR SRL 50 1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre)

NAIADE COMEXIM SRL 42 3109 Fabricarea de mobilă

TIMEA SRL 23 4120 Lucrări de construcție a clădirilor rezidentiale și nerezidențiale

ZOLVAS SRL 20 0220 Exploatare forestieră

CETATE SRL 12 1624 Fabricarea ambalajelor din lemn

TEX OIL SRL 11 4730 Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate

TEODOR SUCIU SRL 9 1051 Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor

ACANTHA FARM SRL 9 4773 Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate

LEV LEMN SRL 8 0220 Exploatarea forestieră

COPACIS PROD COM SRL 8 0220 Exploatarea forestieră

Prelucrare pe baza informațiilor din listafirme.ro

Firma Coniflor SRL conduce și clasamentul privitor la cifra de afaceri, înregistrând o cifră de afaceri

de 8.458.407 lei în anul 2012.

Tabel 7 Clasamentul primelor 10 firme în funcție de cifra de afaceri, în 2012

Denumire firmă Cifra de

afaceri/lei Cod CAEN

CONIFLOR SRL 8,458,407 1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de

pasare)

TEX OIL SRL 5,865,432 4730 Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate

ACANTHA FARM SRL 2,666,927 4773 Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în

magazine specializate

ZOLVAS SRL 1,996,027 0220 Exploatare forestieră

TEODOR SUCIU SRL 1,973,575 1051 Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor

NAIADE COMEXIM SRL 1,731,035 3109 Fabricarea de mobilă

CETATE SRL 1,729,886 1624 Fabricarea ambalajelor din lemn



43

Denumire firmă Cifra de

afaceri/lei Cod CAEN

LEV LEMN SRL 1,563,888 0220 Exploatarea forestieră

TIMEA SRL 1,227,471 4120 Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale

COPACIS PROD COM

SRL 1,128,688 0220 Exploatarea forestieră

Prelucrare pe baza informațiilor din listafirme.ro

3.3. Agricultură

Agricultura reprezintă una dintre principalele ramuri ecomice a zonei, ținând cont de faptul că

localitatea Gurghiu este amplasată în mediul rural. Locuitorii comunei practică o agricultură mixtă:

cultivarea cerealelor, respectiv creşterea animalelor.

Categoriile de folosinţă ale terenurilor din comună, la sfârşitul anului 2010 sunt figurate în tabelul de

mai jos:

Tabel 8 Modul de folosință al terenurilor - 2010

Modul de folosinţă a suprafeţelor

agricole - 201026 Ha

% din total suprafață

comună – 12.639 ha

Terenuri agricole - total 6.576 52,03%

Arabil 1.322 10,46%

Păşuni 2.679 21,20%

Fâneţe 2.575 20,37%

Terenuri neagricole - total 6.063 47,97%

Sursa: Plan Urbanistic General Gurghiu – noiembrie 2012

Exploatații agricole organizate

Conform Recensamântului General Agricol, comuna Gurghiu număra 2.114 exploatații agricole în

anul 2010.

Agricultura practicată la nivelul comunei este agricultură individuală, de subzistență, pe teritoriul

comunei existând doar o fermă de creștere a bovinelor (cu abator), cinci de creștere a ovinelor și

una de creștere a puilor de carne.

După modul de deținere, cele 2.114 exploatații agricole se împart în: 2.020 exploatații în proprietate,

45 de exploatații în arendă, 32 de exploatații deținute cu titlu gratuit, 8 exploatații deținute în parte,

7 exploatații în concesiune iar 2 exploatații în alte moduri.

Tot în funcție de modul de deținere, suprafața agricolă utilizată se împarte conform tabelului:

26 Date statistice preluate de pe www.insse.ro

http://www.insse.ro/



44

Tabel 9 Suprafaţa agricolă utilizată (hectare), după modul de deţinere

Moduri de deţinere

Comuna in proprietate

în concesiune

în arendă

în parte

utilizat cu

titlu gratuit

alte moduri

TOTAL

GURGHIU 5211.3 650.56 586.88 4.68 1.91 3.58 6458.91 Sursa: www.rga2010.djsct.ro

În funcție de suprafața exploatațiilor agricole, cele mai numeroase exploatații se încadrează în grupa

2 și 5 ha (446 exploatații), urmând cele cu suprafața între 0,1 și 0,3 ha (367 exploatații), 1-2 ha

(346 de exploatații), sub 0,1 (329 exploatații).

http://www.rga2010.djsct.ro/



45

În ceea ce privește cultura cerealelor, cele mai numeroase exploatații agricole sunt cele care cultivă

purumb: 668 de exploatații, urmând apoi cele care cultivă grâu comun și grâu spelt – 87 exploatații,

ovăz – 76 exploatații. Cele mai mari suprafețe de teren agricol sunt cultivate cu porumb.

In comuna Gurghiu nu sunt asociații care să dețină teren agricol.

Maşinile şi echipamentele agricole aflate în proprietate (ca număr), utilizate la muncile agricole de

pe raza comunei sunt:

◇ 59 tractoare;

◇ 54 motocositoare;

◇ 37 pluguri pentru tractoare;

◇ 20 grape mecanice;

◇ 10 semănători cu tracţiune mecanică;

Figura 31 Suprafața cultivată (ha) cu cereale pentru boabe

39,86

2,218,33 23,21

174,26

0,210,24

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

Grâu comun și grău spelt

Secară Orz și secară

Ovăz Porumb Sorg Altecerealepentruboabe


Figura 30 Suprafața agricolă utilizată (hectare), pe clase de mărime


14,77 65,06 69,37 191,13 497,671385,05465,68 213,57 150,47 106,12 518,992781,03

6458,91

01000200030004000500060007000

Co

mu

na

Gu

rgh

iu

Sub

0,1

0,1

- 0

,3

0,3

- 0

,5

0,5

- 1

1 -

2

2 -

5

5 -

10

10

- 2

0

20

- 3

0

30

- 5

0

50

- 1

00

Pe

ste

10

0

Tota

l

Suprafata agricola utilizata (hectare),pe case de marime a suprafetei

agricole utilizate

Clase de mărime a suprafeţei totale (hectare)



46

◇ alte maşini şi echipamente agricole cum ar fi: motocultoare, combinatoare, maşini pentru

erbicidat şi executat tratamen-te, maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte, combine

autopropulsate pentru recoltat furaje, sfeclă de zahăr, cartofi, combine autopropulsate

pentru recoltat cereale, culture oleaginoase, seminceri, cultivator mechanic.

Exploatații zootehnice organizate

Exploatațiile zootehnice preponderente sunt cele de păsari, de porcine și bovine.

Pe teritoriul comunei sunt inventariate următoarele exploatații zootehnice:

În comuna Gurghiu își desfășoară activitatea 5 asociații de creștere a animalelor: 4 asociații de ovine

(cu ~2.000 de capete) și o asociație de ovine și bovine (cu ~60 de capete).


359302

148

10791132

327

145 15

Bovine Ovine Caprine Porcine Pasari Cabaline Magari sicatâri

Iepuri decasă

Familii dealbine

Specii de animale

Figura 33 Exploataţii agricole (număr) cu efective de animale pe specii

1,023 6,355 1,604 1,932

398,494 387

2

198

308

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Măgari și catâri

Iepuri decasă

Familii dealbine

Figura 32 Efective de animale (capete) familii de albine (nr) pe specii




47

Exploatații piscicole organizate

Păstrăvăria Lăpușna este situată în munții Gurghiului, la o altitudine de 795 m, la confluența râului

Gurghiu cu afluentul de stânga al acestuia, pârâul Sebeșul Mare, într-o zonă frumoasă de munte.

Este administrată de Ocolul Silvic Gurghiu, având o capacitate de producție de 25-27 tone păstrav

fontanel, destinat consumului. Pentru repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen, produce

anual peste 120.000 puieți care se deversează în toplițele amenajate pe valea Gurghiului și la

izvoarele afluenților acestuia. Casa de incubație este alimentată, începând cu anul 2010, printr-o

aducțiune de la un izvor, ecloziunea icrelor realizându-se cu două luni mai repede. În anul 2014,

pentru creșterea cantității de păstrăv de consum la 35 tone anual, se va definitiva o nouă aducțiune

de apă, din pârâul Secuieu, apa fiind destinată alimentării a patru bazine circulare27.

3.3.4. Silvicultură şi vânătoare

Ocolul Silvic Gurghiu este situat în partea vestică a Carpaţilor Orientali - extremitatea nord-vestică

a Munţilor Gurghiului, pe stânga tehnică a râului Gurghiu şi este subordonat Direcţiei Silvice Mureş.

Suprafaţa totală a pădurilor este de 19.432 ha din care:

◇ de stat: 14.934 ha

◇ ale unităţilor administrative-teritoriale: 2.422 ha

◇ proprietate privată a persoanelor fizice: 0 ha

◇ persoane juridice: 2.076 ha

◇ Ponderea grupelor funcţionale:

Gr.I. păduri cu funcţii de protective - 17%

Gr. II. păduri cu funcţii de producţie si protecţie - 83%

◇ Volumul mediu la hectar: 329 mc/ha

◇ Creşterea medie anuală: 8,6 mc/an/ha

27 mures.rosilva.ro/articole/salmonicultura



48

Infrastructura de transport de pe suprafața administrativă a Ocolului silvic Gurghiu este reprezentata

183,9 km de drumuri iar accesibilitatea fondului forestier este de 85%28.

Ocolul Silvic Fâncel este situat în partea nord-vestică a Carpaţilor orientali pe partea dreaptă tehnică

a râului Gurghiu, pe versanţii Munţilor Gurghiu.

Suprafaţa totală a pădurilor este de 19.953 ha din care:

◇ de stat: 12.025 ha

◇ ale unităţilor administrative-teritoriale: 3.680 ha

◇ proprietate privată a persoanelor fizice: 133 ha

◇ persoane juridice: 4.115 ha

◇ Ponderea grupelor funcţionale:

Gr.I. păduri cu funcţii de protecţie - 13%

Gr. II. păduri cu funcţii de producţie - 87%

◇ Volumul mediu la hectar: 295mc/ha

◇ Creşterea medie anuală: 7,3 mc/an/ha

28 www.silvams.ro

Figura 34 Arealul ocolului silvic Gurghiu

Sursa: http://silvams.ro



49

Infrastructura de transport de pe suprafața administrativă a Ocolului silvic Fâncel este reprezentată

de 124 km de drumuri, accesibilitatea fondului forestier este de 91%.29

3.4. Turism

Un punct de real interes turistic este castelul Bornemisza în interiorul căruia este amenajat un muzeu

de vânătoare unde se găsesc diorame cu vânat caracteristic regiunii Gurghiului, păsări și o colecție

de pești din apele de munte. Din vârful dealului pe care se afla ruinele cetății Gurghiului, este o

priveliște deosebită care se întinde din munții Gurghiului și până jos de Reghin. În apropiere se află

pădurea Mocear cu stejari seculari, poate cei mai bătrâni din țară. În lunile mai și iunie turiștii se pot

bucura de gingășia și frumusețea narciselor precum și a lalelelor pestrițe înflorite pe o mare suprafață

de teren. În prima duminică din iunie, în Gurghiu se organizează tradiționalul festival popular "Târgul

Fetelor" serbare care reunește întreaga depresiune a Gurghiului precum și alte localități. Flora și

fauna Gurghiului, una dintre cele mai bogate și variate din țară, frumusețea și ospitalitatea oamenilor

fac Gurghiul o atracție deosebită. O contribuție importantă la acest lucru este și clima Gurghiului, cu

veri nu deosebit de calde și ierni ferite de acțiunea crivățului30.

3.4.1. Resurse de turism

Obiectivele turistice ale comunei Gurghiu pot fi clasificate după cum urmează:

Patrimoniu natural

Parcul Dendrologic, amenajat în 1740 de familia Bornemisza, în care se găsesc alături de speciile

autohtone, specii exotice de arbori din Australia, America de Nord și de Sud, Japonia. Parcul

adăpostește un număr de peste 100 de specii de arbori exotici și este organizat după cele mai noi

cerințe, oferind vizitatorilor nu numai un prilej de destindere ci și un mijloc de îmbogățire a

cunoștințelor botanice. Are o suprafaţă totală de 22,27 ha, din care 12,50 ha se află în administrarea

Ocolului Silvic Gurghiu, iar restul suprafeţei de 9,77 ha şi Ansamblul Castelului Bornemissza, cu o

29www.silvams.ro 30 www.comunagurghiu.ro

Figura 35 Arealul ocolului silvic Fâncel

Sursa: http://silvams.ro

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parcul_Dendrologic&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bornemisza&action=edit&redlink=1



50

suprafaţă de 3,29 ha, se află în administrarea Consiliului Judeţean Mureş, respectiv Muzeul Judeţean

Mureş.

Pădurea Mociar: prezintă un interes științific deosebit, datorită vârstei stejarilor, cuprinsă între

400-800 de ani. Pădurea de stejari se întinde pe o suprafață de 48 ha, cu o densitate de 10 stejari

multiseculari la hectar, cu diametre medii cuprinse între 1,5-2,0 m și înălțimi de peste 20 m.

Vitalitatea arborilor este redusă, fructificația foarte slabă, la intervale de 10-15 ani, cu semințe sterile,

majoritatea arborilor fiind uscați.

Poiana Narciselor este o rezervație botanică pentru ocrotirea plantei Narcissus stellaris (narcisa)

și a plantei Fritillaria meleagris (laleaua pestriță). Acestea înfloresc în lunile mai și iunie pe o mare

suprafață de teren situată în sudul localității Gurghiu.

Zăcământul de sare de suprafață de la

Orșova.

Băile sărate Jabenița se află la poalele

munților Gurghiu, între comuna Gurghiu și

comuna Solovăstru (la 3,7km de satul Adrian).

Din punct de vedere geologic, roca

fundamentală o constituie anticlinalul de sare,

care în unele locuri se află foarte aproape de

suprafaţă. Aşa se explică concentraţia mare de

NaCl (sare) în apa lacurilor şi fântânilor din

Jabeniţa.

Depresiunea fiind bogată în zăcăminte de sare,

microstațiunea Băile sărate Jabenița a fost

înfiinţată în jurul anului 1800 (în acelaşi timp cu

staţiunea Sovata) și apoi reînființată în anul

1997, întinzându-se pe o suprafață de 4 hectare. În timpul ocupației romane au fost construite și

exploatate câteva mine de sare. În urma surpării unei mine, s-a format un lac cu apă sărată cu

suprafața de aproximativ 1.000 mp și 60 metri adâncime.

Tratamentele se realizează cu apele minerale puternic sărate și iodurate, folosite sub formă de băi,

având un efect complex datorită acțiunii concomitente a trei factori: termic, mecanic și chimic.

Un factor secundar de cură îl constituie aerul puternic ozonat, purificat de vegetația bogată a zonei

submontane31.

Patrimoniul material

Castelul Rakoczi - Bornemisza a fost construit în anul 1773 în stil baroc cu elemente

renascentiste și este format din Castelul Rakoczi, o capelă, turnul și parcul dendrologic.

31 www.bailesarate.ro

Sursa:www.amfostacolo.com

Figura 36 Panou intrare Băile Jabenița

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stejere%C8%9Bul_de_la_Mociar&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poiana_Narciselor&action=edit&redlink=1



51

Monument istoric de interes național, Castelul

Rakoczi impresionează prin arhitectură, dar și

vechime. Este construit sub forma literei "L",

având două etaje. Încăperile de la etaj dispun

de planșee din lemn, singura excepție fiind

încăperea vestică a rezalitei centrale, cu bolți și

penetrații.

Accesul între cele două nivele ale castelului este

asigurat de porticul cu o scară exterioară și

două scări.

Acoperișul clădirii este învelit în țiglă, având

forme tipice baroce, precum coiful bulbat al

turnului învelit cu tablă.

În interiorul castelului este amenajat un

muzeu de vânătoare unde se găsesc

diorame cu vânat caracteristic regiunii

Gurghiului, păsări și o colecție de pești din

apele de munte.

Cetatea Gurghiului este amplasată în apropierea localităţii, pe un deal, la aproximativ 500 de

metri altitudine.

Există dovezi care indică folosirea acestei înălţimi în scopuri militare încă din perioada ocupării Daciei,

romanii construind aici un castru de apărare a estului Daciei romane împotriva atacurilor şi invaziilor

barbare.

Sursa: monumenteuitate.ro

Figura 37 Imagine a castelului Bornemisza în trecut

Sursa: www.bjmures.ro

Figura 38 Imagine actuala a castelului Bornemisza



52

După retragerea aureliană din 271-275, acest

castru este părăsit de către armata română şi

vreme de un mileniu nu mai există nicio

dovadă care să ateste locuirea şi funcţionarea

fortificaţiilor.

Istoria spune însă că, datorită poziţiei

strategice, în secolul al XIII–lea

voievozii transilvani ridică pe locul fostului

castru roman o cetate medievală, ce avea un

rol important de apărare şi organizare

administrativă.

Zidurile acestei cetăţi, atestată documentar la

1248, erau construite din piatră de râu,

material abundent în zonă, şi erau prevăzute

cu numeroase turnuri de apărare, dar şi cu un

şanţ inundabil. În cetate clădirile erau împărţite în zone ce serveau locuitorii în funcţie de nevoile

acestora.

Odată cu pătrunderea maghiarilor în Transilvania, în secolele XVI-XVII, cetatea Gurghiului a devenit

din nou centru administrativ, de această dată al comitelui secuilor, aceasta fiind o funcţie importantă

în statul feudal maghiar.

Sub administraţie maghiară, domeniul Gurghiului cunoaşte prosperitatea economică, devenind unul

din cele mai însemnate domenii din estul Transilvaniei. Un document din 1557 arată că în

componenţa sa se numărau 27 de sate, iar centrul administrativ era cetatea Gurghiului.

În 1708, în timpul Războiul curuţilor32, o mare

parte din cetate este distrusă, iar astăzi

singura clădire ce stă în picioare este capela

ce a fost ridicată în secolul următor, chiar din

rămăşiţele fortificaţiei.

În capelă nu se mai oficiază slujbe de foarte

mult timp, iar unii spun chiar că ar fi

blestemată,.

Cetatea Gurghiului a ocupat de-a lungul

timpului un important rol în economia, politica

şi dezvoltarea regiunii făcând parte din cele

mai importante cetăţi ale Transilvaniei.

Muzeul etnografic amenajat în incinta Căminului Cultural Gurghiu are ca exponate obiecte

tradiționale vechi din lemn sau ceramică, unelte, costume populare, obiecte artizanale specifice zonei

și o colecție de fotografii vechi reprezentând locuitori din zona Gurghiului.

32 Curuţi (din maghiară: kuruc = haiduc) a fost numele dat în Ungaria şi în Transilvania participanţilor de diferite naţionalităţi la lupta antihabsburgică de la începutul secolului al XVIII-lea (1703 - 1711), sub conducerea lui Francisc Rákóczi al II-lea.


Figura 40 Biserica reformată din Gurghiu

Sursa: www.e-primarii.ro

Figura 39 Ruinele Cetății Gurghiului

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Transilvania

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1703

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1711

http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Francisc_R%C3%A1k%C3%B3czi_al_II-lea&action=edit&redlink=1

http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Francisc_R%C3%A1k%C3%B3czi_al_II-lea&action=edit&redlink=1



53

Fabrica din porţelan datând din secolul XVII.

În comuna Gurghiu există în total 13 biserici, 1 casă de rugăciuni precum și o mănăstire. Printre cele

mai cunoscute se numără:

Biserica reformată din Gurghiu construită în 1756.

Biserica romano-catolică „Sf. Imre” din Gurghiu

Biserica ortodoxă din Gurghiu

Mănăstirea de la Cașva33

Patrimoniu imaterial – evenimente locale

În prima duminică a lunii iunie, în Gurghiu se organizează tradiționalul festival popular "Târgul

Fetelor" serbare care reunește întreaga depresiune a Gurghiului precum și alte localități.

Festivalul Valea Gurghiului desfășurat pe platoul

Fancel, a ajuns în anul 2013 la cea de a VIII-a ediție.

Acest festival dorește să îmbine tradițiile străvechi de

pe valea Gurghiului cu influențele istorice aristocrate. În

cadrul acestei manifestări, vizitatorii pot admira un sat

transilvănean autentic, în care toate comunele de pe

valea Gurghiului expun obiecte tradiționale, costume

țărănești vechi, războaie de țesut și diverse alte obiecte

specifice locului. Acest mic muzeu etnografic redă

aproape perfect stilul de viață al strămoșilor acestor

meleaguri și poate fi vizitat o singură dată pe an, la

finele verii, în a doua jumătate a lunii august34.

Unități de cazare

33 www.ghidulprimariilor.ro 34 www.vacantesicalatorii.ro

Sursa: pensiuni-inforomania.ro

Figura 42 Imagine Târgul Fetelor

Figura 41 Mănăstirea Coșma, Biserica ortodoxă Gurghiu, Biserica romano-catolică din Gurghiu


http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/61/Roman_Catholic_Church_Gurghiu.JPG

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/61/Roman_Catholic_Church_Gurghiu.JPG



54

Hotel RGG Gurghiu 2** - are o capacitate de 14 locuri în 6 camere și oferă curte spațioasă, loc

de joacă pentru copii, teren sport cu gazon, livadă, bucătărie utilată. Camere cu 2 sau 3 paturi, băi,

terasă acoperită, loc de gratar, cuptor cu lemne, ciaun35.

Cabana Fâncel - Ocolul silvic Fâncel

Este situată într-o zonă liniştită în munţii Gurhiului, la 62 km de municipiul Tg. Mureş. Cabana are o

capacitate de cazare de 6 locuri în 3 camere şi un grup sanitar. Camerele sunt dotate cu 2 paturi.

Accesul rutier se face pe DN 15 Tg.Mureş - Reghin pe o distanţă de 32km, apoi pe drumul secundar

Reghin-Fâncel pe o distanţa de 30 km.

Cabana Lăpuşna - Ocolul silvic Gurghiu, la 29,4 km față de Comuna Gurghiu.

Situată într-un cadru natural deosebit oferit de munţii Gurghiu, la 72 km de municipiul Tg. Mureş,

cabana Lăpușna oferă toate condiţiile pentru cei care vor să evadeze departe de zgomotul orașelor.

Accesul rutier se face pe DN 15 Tg. Mureş - Reghin pe o distanţă de 32km, apoi pe drumul secundar

Reghin-Lăpuşna pe o distanţă de 40 km, din care 11 km de drum forestier. Cabana are o capacitate

de cazare de 10 locuri în 5 camere. Camerele sunt dotate cu 2 paturi simple36.

3.4.3. Zone cu potenţial turistic deosebit

Identificarea tipurilor de turism practicate în zona comunei Gurghiu presupune analizarea detaliată

a potențialului turistic al zonei.

Potențialul turistic al reliefului

Potenţialul turistic al reliefului este modest presărat cu elemente vulcanice și se bazează pe efectul

peisagistic rezultat din alternanţa dealurilor cu depresiunile şi văile, fiind direct determinat de

structura, litologia, tectonica şi impactul factorilor modelatori externi. Potenţialul morfoturistic este

generat de varietatea formelor de relief întâlnite în regiunea deluroasă a comunei Gurghiu.

35 www.infopensiuni.ro 36 silvams.ro

Sursa: www.infopensiuni.ro Sursa: www.silvams.ro

Figura 44 Hotel RGG Figura 43 Cabana Lăpușna



55

Potențialul turistic al climei

Radiaţia solară, precipitaţiile atmosferice, temperatura, vânturile, durata de strălucire a soarelui,

umiditatea relativă a aerului constituie cele mai importante componente climatice care au rol

determinant în favorizarea desfășurării activităţilor turistice în zona comunei Gurghiu.

◇ Radiaţia solară are rol important în derularea actului turistic, mai ales prin practicarea

helioterapiei în sezonul estival.

◇ Regimul termic al aerului are influenţă deosebită asupra turiştilor prin asigurarea confortului

termic, dar în acelaşi timp poate influenţa tipul de turism practicat.

◇ Nebulozitatea influenţează turismul şi activităţile turistice doar când formaţiunile noroase

determină regimul precipitaţiilor şi pot diminua durata de strălucire a soarelui, limitând astfel

posibilitatea efectuării curei heliotermice sau desfăşurarea excursiilor pe perioade mai lungi

de timp.

◇ Precipitaţiile atmosferice, alături de temperatura aerului, pot influenţa activităţile turistice

în mod diferit. Dintre toate categoriile de precipitaţii, cea mai mare influenţă asupra

turismului o au ploaia, ninsoarea, viscolul, stratul de zăpadă.

În zona Jabenița, aerul puternic ozonat, purificat de vegetaţia bogată a zonei submontane şi pădurii

din apropiere, coloritul bogat, umbra şi răcoarea din timpul verii, fac din aceasta locație o principală

zonă de atracţie şi agrement.

Potențialul turistic al rețelei hidrografice

Reţeaua hidrografică are un rol important în stimularea şi

dezvoltarea activităţilor turistice, mai ales a turismului de scurtă

durată (de week-end), orientat frecvent spre apele curgătoare

şi un peisaj deosebit.

Potenţialul turistic cinegetic

Munții Gurghiului adăpostesc o faună foarte bogată, aici

găsindu–se mistreți, cerbi, urși și chiar râși. După cum o

confirmă castelul de la Lăpușna, valea Gurghiului era locul

favorit de vânătoare al familiei regale a României, iar ulterior al familiei Ceaușescu, aceasta din urmă

invitând deseori aici, la partide de vânătoare și discuții diplomatice, șefi de stat, printre care liderul

sovietic Nikita Hrusciov, fostul președinte iugoslav Iosif Broz Tito și cel bulgar, Teodor Jivkov. Aceste

"bijuterii" din inima Munților Gurghiu au fost și sunt căutate după 1989 de către multe alte

personalități pasionate de acest sport luxos, precum Ion Țiriac și prințul Dimitrie Sturdza, cărora li

s–au alăturat renumiți vânători străini. În cadrul Muzeului de vânătoare, amenajat în interiorul

Castelului Bornemisza, pasionații pot admira diorame cu vânat specific văii Gurghiului, păsări, păsări

de baltă aduse din Delta Dunării, dar și o expoziție de pești caracteristici apelor de munte37. Muzeul

are în dotare aproximativ 150 de exemplare și peste 50 de specii.

37 www.vacantesicalatorii.ro

Figura 45 Rafting pe râul Gurghiu

Sursa: www.x-tours.ro

http://www.google.ro/url?sa=i&source=images&cd=&cad=rja&docid=SLNALvbSVkOpDM&tbnid=xXbWi59kGzuWoM:&ved=0CAgQjRw&url=http://www.x-tours.ro/image/rafting-pe-gurghiu-03-aprilie-2013&ei=yZjOUuHSAuHOygObwYHQCQ&psig=AFQjCNFOghm5IQ1xycA0rBDHCAeSfS6fGA&ust=1389357641144440

http://www.google.ro/url?sa=i&source=images&cd=&cad=rja&docid=SLNALvbSVkOpDM&tbnid=xXbWi59kGzuWoM:&ved=0CAgQjRw&url=http://www.x-tours.ro/image/rafting-pe-gurghiu-03-aprilie-2013&ei=yZjOUuHSAuHOygObwYHQCQ&psig=AFQjCNFOghm5IQ1xycA0rBDHCAeSfS6fGA&ust=1389357641144440



56

Valea Gurghiului se dovedește a fi nu doar un loc prielnic pentru vânătoare, ci și pentru pescuit în

ape de munte. Împătimiții de pescuit pot participa la concursul "Cupa Păstrăvului", organizat în

cadrul Festivalului "Valea Gurghiului – Valea Regilor".

Potenţialul turistic balnear–curativ

Stațiunea Băile Sărate Jabenița este locul ideal pentru a îmbina utilul cu plăcerea, atât pentru cei

care suferă de boli reumatice, cât și pentru cei care doresc relaxare. În prezent, micro–stațiunea

oferă servicii de calitate, turiștii beneficiind aici de un lac sărat de aproximativ 1.000 de metri patrăți,

înconjurat de patru hectare de teren, terasă și restaurant.

Potenţialul turistic biogeografic

În arealul analizat învelişul vegetal dominant este cel de pădure în alternanţă cu pajişti secundare,

instalate mai ales prin defrişările masive pentru obţinerea de terenuri agricole sau suprafeţe pentru

păşunat. Prin caracteristicile sale, pădurea are un important rol geoecologic întrucât are rol în

purificarea aerului, asigurarea umidităţii din atmosferă, atenuarea viiturilor, fixarea solurilor,

diminuarea poluării, adăpostirea faunei.

Valoarea turistică a vegetaţiei creşte şi prin includerea în circuitul turistic a unor specii declarate

monumente ale naturii, sau a unor rezervaţii sau parcuri naturale cu caracter ştiinţific.

Potențialul patrimoniului turistic etnografic

Prezenţa mai multor etnii (români, maghiari, saşi, romi etc.) pe un spaţiu geografic relativ restrâns

reprezintă o particularitate deosebită, multiculturalitatea manifestându-se şi din punct de vedere

etnografic.

Activităţi sociale cu funcţie turistică, ca parte integrantă a potenţialului turistic antropic, suscită doar

periodic interesul vizitatorilor, cel mai adesea doar în perioada desfăşurării lor, o pondere însemnată

având: târgurile populare, hramurile şi pelerinajele religioase, festivalurile tradiţionale, zilele

localităţilor şi competiţiile sportive.



57

3.5. Analiza SWOT a activităților economice


Existența unui număr însemnat de societăți

comerciale și IMM-uri care oferă locuri de

muncă pentru locuitori

Diversitatea domeniilor de activitate în care

își defășoară activitatea firmele înregistrate

pe raza comunei

Existența unui număr însemnat de firme

care își desfășoară activitatea în domeniul

exploatărilor forestiere și al valorificării

acestei resurse naturale

Existenta unui important sector de

prelucrare produse agricole care permite

valorificarea produselor obținute din

agricultura primară

Potențial agricol ridicat, în special în

domeniul zootehnic

Potențial silvic

Potențial turistic datorită cadrului natural și

moștenirilor istorice și culturale

Terenuri agricole de mici dimensiuni, puține

asociații agricole

Slabă atragere de fonduri nerambursabile

atât în domeniul public cât și privat

Promovarea insuficientă a unor obiective

turistice (nu există de centre de informare

turistică, lipsa materialelor promoționale de

tipul broșurilor oferite gratuit în unitățile de

cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care

turistul să poată afla activitățile și

evenimentele culturale ce se desfășoară pe

parcursul sejurului său)

Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea

monumentelor istorice și culturale și a

rezervațiilor naturale


Promovarea și susținerea unei agriculturi

ecologice

Crearea grupurilor de producători

Accesarea de fonduri pentru agricultură

Includerea unor case de vacanță (pensiuni

agroturistice) în rețeaua de agenții de

turism din România și în rețelele europene

profesionale

Încurajarea unor noi forme de turism și

valorificarea moștenirii istorice, culturale,

spirituale și de tradiție

Încurajarea activității societății civile, a

parteneriatelor publice sau/și private

pentru realizarea de proiecte comune

Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare

economică și socială pe fondul accentuării

lipsei de încredere a populației în redresarea

economică a țării

Degradarea monumentelor de artă și

arhitectură, a parcurilor naturale și zonelor

protejate

Lipsa de colaborare între regiuni pentru

dezvoltarea turismului



58

Concluzii

Potențial economic pentru dezvoltarea societăților existente și pentru noi investiții cum ar fi

prelucrarea lemnului (în produse finite), furnizarea de materii prime pentru fabrica de mobilă

(material textile sau piele provenită din tăbăcării), reorientarea fermierilor prin creșterea

unor rase de animale mai rare, înființarea de centre pentru colectarea fructelor de pădure,

ciupercilor sau plantelor medicinale.

Comuna Gurghiu dispune de suprafețe însemnate de terenuri agricole. Din păcate acestea

au dimensiuni mici iar locuitorii nu sunt organizați în asociații sau grupuri agricole.

Zona are potențial ridicat pentru dezvoltarea domeniului zootehnic. Comuna Gurghiu

dispune de potențial economic, agricol și turistic, însă este necesară atragerea de fonduri

nerambursabile pentru dezvoltarea acestor ramuri în vederea dezvoltării economice a zonei,

atragerea de noi investitori și dezvoltarea turismului.



59

4. Amenajarea și echiparea teritoriului

4.1. Infrastructura rutieră şi/sau feroviară

Satul Gurghiu este străbătut de DJ 153 C care face legătura dintre DN 15 de la Târgu Mureş până la

Reghin şi DN 12 care traversează orașele Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc și Gheorgheni. În satul

Adrian se poate ajunge pe drumul judeţean DJ 154 E. În afară de drumurile judeţene care străbat

comuna amintim şi drumurile comunale, drumurile forestiere, drumurile laterale şi de acces.

Drumurile comunale au o lungime totală de aproximativ 21 km, după cum urmează:

◇ DC 7 Gurghiu – Caşva – Păuloaia – Fundoaia - Glăjărie, 11 km

◇ DC 9 Gurghiu – Orşova, 5 km

◇ DC 10 Gurghiu – Comori, 5 km

Aceste 3 drumuri comunale se află sub administrația Primăriei Gurghiu, făcând parte din patrimoniul

domeniului public al comunei Gurghiu.

Drumurile sătești însumează 48 km, drumurile forestiere totalizează aproximativ 35 de km (însumând

o suprafață de 21 ha) și sunt în stare avansată de degradare, necesitând reparații. Toți cei 35 de km

de drumuri forestiere (8 drumuri forestiere) fac parte din patrimoniul domeniului public al comunei

Gurghiu.

Tot în patrimoniul domeniului public al comunei intră 26,1 km de drumuri vicinale38. Dintre acestea

12,1 km de drumuri vicinale au îmbrăcăminte din balast restul de 14 km având îmbrăcăminte de

pământ.

Dintre strazile aflate în patrimoniul și sub administrația Primăriei Gurghiu, 4,9 km de străzi au

îmbrăcăminte asfaltică iar 38,4 km au îmbrăcăminte din balast.

Primăria Gurghiu mai deține: 2 poduri din beton (însumând 30 de m lungime), 1 pod cu schelet din

lemn, 74 de podețe (construite din tuburi de beton, grinzi de rezistență sau schelet din lemn), 4

punți (cu schelet din lemn), 7 gherete stație de autobuz.

Transportul de călători se desfăşoară în mare parte cu autobuze sau cu Maxi Taxi-urile care circulă

între comuna Gurghiu şi Reghin. Există cursele: Reghin – Gurghiu, Gurghiu – Glăjărie, Gurghiu –

Orșova Sat, Gurghiu Toaca. În afară de aceste mijloace de transport, deplasarea populaţiei se

efectuează şi cu autoturismele aflate în proprietatea privată a locuitorilor din comună39. Cea mai

apropiată autogară este la Reghin.

Momentan circulaţia în comuna Gurghiu este exclusiv rutieră, dar până in anul 1990 localitatea era

deservită şi de o cale ferată îngustă care făcea legătura între Localităţile Reghin-Gurghiu-Lăpuşna40.

Cea mai apropiată rută feroviară este București – Târgu Mureș – Deda – Gheorghieni, ce străbate

Defileul Mureșului având locuri de oprire în principalele localități de acces în Munții Gurghiu. Cea mai

apropiată gară este la Reghin.

38 Care leagă localități rurale vecine 39 Strategia de dezvoltare locală a comunei Gurghiu 2009-2013 40 Plan Urbanistic General Gurghiu – noiembrie 2012

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntu_Gheorghe

http://ro.wikipedia.org/wiki/Miercurea_Ciuc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorgheni



60

Munții Gurghiu sunt traversați de două

șosele regionale Gheorgheni – Odorhei

și Gheorgheni – Praid.

Gurghiu

Figura 46 Localizarea pe hartă a căii ferate Tîrgu Mureș-Deda-Gheorghieni

Sursa: www.wikimedia.org

Figura 47 Echiparea tehnică a teritoriului – propuneri - 2009

Sursa: www.tinutulreghinului.ro-Echiparea-propuneri.pdf - extras

http://www.tinutulreghinului.ro-echiparea-propuneri.pdf/



61

4.2. Monumente de patrimoniu

Lista monumentelor istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României aflate pe teritoriul

administrativ al comunei Gurghiu41:

Tabel 10 Lista monumentelor de patrimoniu

Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare

MS-I-s-B-15381

(Cod RAN:

117328.01)

Situl arheologic de

la Gurghiu

sat Gurghiu;

comuna Gurghiu

"dealul Rakoczi",

"dealul Cetății"

MS-I-m-B-

15381.01

(Cod RAN:

117328.01.02)

Cetate sat Gurghiu;

comuna Gurghiu

"dealul Rakoczi",

"dealul Cetății" sec. XIV

MS-I-m-B-

15381.02

(Cod RAN:

117328.01.01)

Cetate medievală sat Gurghiu;

comuna Gurghiu

"dealul Rakoczi",

"dealul Cetății"

Epoca medievală

MS-I-s-B-15382

(Cod RAN:

117328.02)

Așezarea romană

de la Gurghiu

sat Gurghiu;

comuna Gurghiu

în vatra satului Epoca romană

MS-II-a-A-15691

(Cod RAN:

117328.04)

Fabrica de porțelan sat Gurghiu;

comuna Gurghiu

sec. XVII

MS-II-a-A-15692 Ansamblul

castelului

Bornemisza

sat Gurghiu;

comuna Gurghiu

Str. Eroilor 2 sec. XVIII - XIX

MS-II-m-A-

15692.01

Castelul

Bornemisza

sat Gurghiu;

comuna Gurghiu

Str. Eroilor 2 sec. XVIII - XIX

MS-II-m-A-

15692.02

Capela Rakoczi și

turnul

sat Gurghiu;

comuna Gurghiu

Str. Eroilor 2 1730 (capela),1867

(turnul)

MS-II-m-A-

15692.03

Parc dendrologic sat Gurghiu;

comuna Gurghiu

Str. Eroilor 2 sec. XIX

Sursa: ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_judete

Alte vestigii descoperite pe teritoriul comunei sălășluiesc în următoarele așezăminte muzeale42:

◇ Muzeul Național Budapesta – vârfuri de săgeți și un vârf de lance din bronz, descoperite în

vatra localității Glăjărie;

◇ Muzeul Județean Mureș – oală cu trei torți, urnă decorată, vas bombat, vas mic cu două

torți, capac de vas – toate din epoca Latene, descoperite în vatra localității Cașva;

◇ Muzeul Unirii, Alba Iulia – ciocan de bronz, descoperit în localitatea Adrian.

41 http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_judete 42 Valea Gurghiului, Istorie și spiritualitate – Ilie Frandăș


http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Gurghiu,_Mure%C8%99



















62

Celelalte vestigii antice descoperite în zona, se păstrează în muzeele locale ale localităților din

regiune.

Primăria Gurghiu deține pe lista bunurilor care aparțin domeniului public 3 Monumente ale Eroilor

(unul în localitatea Gurghiu și 2 în localitatea Glăjăriee).

4.3. Parcuri și zone de agreement

În comună lipsesc spaţiile verzi amenajate, plantaţii de aliniament, plantaţii de protecţie

Pentru agrement, pe teritoriul comunei Gurghiu pot fi enumerate: Parcul Dendrologic, Poiana

narciselor, Pădurea Mociar, două terenuri de fotbal (cu gazon natural la Colegiul Silvic și cu gazon

artificial în satul Glăjărie), un teren de fotbal cu gazon artificial – particular, trei săli de sport (în satul

Gurghiu, la Colegiul Silvic și în satul Glăjărie).

Primăria Gurghiu deține pe lista bunurilor care aparțin domeniului public: 1 teren de sport, Parcul

Dendrologic, 1.143 ha de pășuni

4.4. Infrastructura tehnico-edilitară (apă, energie electrică, termică şi regenerabilă, gaze naturale)

Infrastructura tehnico-edilitară reprezintă ansamblul sistemelor de utilităţi publice destinate

furnizării-prestării serviciilor de utilităţi publice; infrastructura tehnico-edilitară aparţine domeniului

public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi este supusă regimului juridic al proprietăţii

publice ori private potrivit legii.

Infrastructura comunei este bună şi constă din:

Rețea de alimentare cu apă în locuințe și instalație de canalizare

Localitățile Gurghiu, Adrian şi Caşva şi parţial localităţile: Păuloaia, Fundoaia, Larga şi Glăjărie sunt

alimentate cu apă potabilă din conducta de aducţiune de la Staţia de tratare din Reghin, iar în restul

localităţilor: Comori, Orşova şi Orşova-Pădure, alimentarea cu apă se face prin fântâni individuale.

În localităţile Glăjărie, Păuloaia, Fundoaia şi Larga există proiecte pentru extinderea reţelei de apă

potabilă.

În cadrul comunei Gurghiu dintr-un total de 2.272 de locuințe existente, 975 locuințe convenționale

(57%) dispun de alimentare cu apă potabilă și instalație de canalizare. Lungimea totală a rețelei

simple de distribuție a apei potabile măsoară 41 km (2012), cu 26,3 km mai mult decât în 2011.

Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile este de 830 mc/zi, iar cantitatea de apă potabilă

distribuită consumatorilor în 2012 a fost de 76 mii mc (mai mult decât în 2011 cu 32 mii mc). În

prezent, captările sunt de suprafață iar rețeaua de înmagazinare, rețeaua de distribuție existentă și

cea de canalizare necesită reabilitare.

Primăria Gurghiu deține în administrare: sistemul de alimentare cu apă potabilă al localității Gurghiu,

sistemul de alimentare cu apă al localităților Adrian și Comori, rețeaua de canalizare, bazin îmbăiere

ovine, 4 fântăni cu apă, o fântănă de sare.



63

Rețeaua de canalizare

acoperă doar o parte din

localitatea Gurghiu,

lungimea totală a

conductelor de canalizare

măsoară 1,9 km (indicator

care nu a suferit modificări

din 2008 până în 2012) iar

pentru restul localităţii există

o propunere de proiect

pentru extinderea reţelei de

canalizare şi construcţia unei

staţii de epurare.

În restul localităţilor

componente comunei

Gurghiu, nu există un sistem

centralizat de canalizare, ea

rezolvându-se prin fose

septice şi closete uscate. Se

recomandă un sistem

centralizat de colectare a

apelor menajere.

Figura 50 Proiectarea conductei de alimentare cu apă

Sursa: http://www.cjmures.ro/Programe_actiuni/MasterPlan - 2007 - extras

Localități cu populație peste

50/sub 10.000 locuitori

Conducta de alimentare cu

apă proiectată

Figura 49 Proiect conductă de canalizare


Figura 48 Situația existentă


http://www.cjmures.ro/Programe_actiuni/MasterPlan





64

Alimentarea cu energie electrică

Conform datelor preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, în comuna

Gurghiu sunt conectate la rețeaua de distribuție de curent electric 2.215 locuințe convenționale,

reprezentând un procent de 97%. Distribuţia energiei electrice este asigurată de S.C. FDFEE Electrica

Transilvania Sud S.A.

Sursa de alimentare cu energie electrică este corelată la sistemul energetic naţional, respectiv prin

LEA 20 kv şi puncte de transformare (PT) aeriene şi înzidite, care traversează teritoriul comunei

Gurghiu.

Toate satele comunei dispun de rețea de iluminat public.

Alimentarea cu energie termică/încălzire centrală

Din totalul numărului de locuințe convenționale doar 327 de locuințe dispun de încălzire centrală43,

reprezentând 14% din numărul total de locuințe.

Alimentarea cu gaz

Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale acoperă localitatea de reşedinţă şi este în execuţie pentru

localităţile Orşova şi Orşova Pădure. Această reţea de distribuţie a gazelor naturale ar trebui extinsă

în toate satele comunei. Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor măsoară 21,7 km.

Prin această rețea se distribuie 834 mii mc iar pentru uz casnic 128 mii mc44.

Rețeaua de distribuție a gazelor precum și stația SRM se afla în administrarea Primăriei Gurghiu

4.5. Servicii poştale, telecomunicaţii şi mass-media

Serviciile poștale sunt asigurate de furnizorul național Poșta Română, prin oficiul poștal Gurghiu din

Str. Republicii nr. 1, com. Gurghiu, sat Gurghiu, Mureș, telefon: 0265/536242; e-mail: office@posta-

romana.ro; web site: www.posta-romana.ro.

Complementar, există firme de servicii poștale și de curierat private, care în baza unei comenzi

asigură servicii și pe raza comunei Gurghiu. Cele mai apropiate centre de colectare a coletelor se

află la Reghin.

Comunei Gurghiu îi este alocat un singur cod poștal acesta este 547295.

Pentru telefonia fixă, pentru localitățile aflate pe teritoriul administrativ al județului Mureș se

folosește prefixul județului, acesta fiind “0265” pentru rețeaua de distribuție Romtelecom și “0365”

pentru reteaua RDS&RCS. În afară de telefonia fixă, întreaga zonă este acoperită de operatorii de

telefonie mobilă.

43 Termoficare si centrala termica proprie 44 Fișa localității - 2012

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

http://www.orar.info/get_url.php?itemID=5916



65

Televiziune prin cablu

7 sate sunt conectate la rețeaua de distribuție de televiziune prin cablu.

Accesul la internet

Accesul la internet se face la primărie, şcoală, centru de documentare sau clubul pensionarilor din

Gurghiu pentru o taxă de 5 lei pe zi (dacă sunt acceptați de două treimi din cei care frecventeză

clubul și au legitimație de la primărie).

Sursa: www.orange.ro Sursa: www.vodafone.ro

Figura 52 aria de acoperire – Operator Orange Figura 51 Aria de acoperire – Operator Vodafone

http://www.orange.ro/

http://www.vodafone.ro/



66

4.6. Analiza SWOT a amenajării și echipării teritoriului


Comuna este străbătută de un drum județean care face legătura între două drumuri naționale

Toate satele comunei dispun de energie electrică

Existența unor propuneri de extindere a rețelei de alimentare cu apă și canalizare

Existența retelei de distribuție a gazelor naturale în localitatea de reședință

Existența unor monumente înscrise în Patrimoniul cultural al României

Existența unor zone de agrement

Lipsă acces la infrastructura feroviară

Rețelele de apă, canalizare și gaze nu există în toate satele comunei

Rețeaua de alimentare cu apă și cea de canalizare existente acoperă doar o parte din necesar și necesită reabilitare

Starea drumurilor este precară și necesită reabilitări

Slabe investiții pe domeniul public în ultimii ani

Lipsa spațiilor verzi amenajate sau a locurilor de joacă pentru copii


Atragerea de fonduri nerambursabile pentru îmbunătățirea și/sau extinderea infrastructurii rutiere, dezvoltarea rețelei de apă potabilă în toate satele comunei, dezvoltarea rețelei de canalizare, dezvoltarea rețelei de distribuție a gazului metan

Amenajarea de spații verzi și locuri de joacă pentru copii

Stadiu avansat de degradare almonumentelor istorice și ariilor/ parcurilor naturale protejate

Concluzii

Rețeaua de drumuri rutiere și forestiere necesită reparații.

Pe teritoriul comunei Gurghiu există rețele de distribuție a curentului electric, alimentare cu

apă, gaze și canalizare însă, parte dintre acestea necesită extindere pe întregul teritoriu al

comunei.

Comuna dispune de monumente de patrimoniu care trebuie renovate, conservate sau protejate

într-un mod corespunzător.



67

5. Social

5.1. Sănătate

În comună funcționează:

◇ 3 cabinete independente de medicină de familie;

◇ 1 cabinet medical școlar (proprietate publică);

◇ 1 cabinet stomatologic – proprietate privată;

◇ 1 farmacie – proprietate privată;

◇ 1 cabinet medicină veterinară.

Cu privire la resursa umană în domeniul sănătății, comuna Gurghiu dispune

a. ca proprietate publică de:

◇ 3 medici de familie,

◇ 4 persoane ca personal mediu sanitar;

b. ca proprietate privată:

◇ 1 stomatolog,

◇ 4 farmaciști;

◇ 1 medic veterinar.

Raportat la numărul locuitorilor comunei Gurghiu, un medic de familie deservește aproximativ 1.996

de locuitori. Pentru servicii medicale de urgență sau pentru diferite specialități, altele decăt medicina

generală, locuitorii comunei sunt nevoiți să se deplaseze în orașul Reghin sau reședința de județ

Târgu Mureș.

5.2. Protecţie socială

Primăria comunei Gurghiu are în evidență:

◇ 36 de beneficiari de ajutor social (cu venit minim garantat, conform Legii 416/2001 modificată

și copletată prin Legea 276/2010);

◇ 215 beneficiari de alocație de susținere (alocație pentru susținerea familiei, destinate

familiilor care au în îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani, conform legii 277/2010);

◇ 491 beneficiari ai ajutorului pentru încălzire (ajutor pentru încălzire cu lemne, cărbuni și

combustibili petrolieri sau cu gaze naturale, conform OUG 70/2011 și HG 920/2011);

◇ 14 beneficiari de alte forme de asistență socială (asistență acordată persoanelor în vârstă,

asistență socială în caz de boli și invaliditate, prevenirea excluderii sociale, etc.).

Aceste persoane reprezintă un procent de aproximativ 12% din totalul populației comunei Gurghiu

(6.145 pers – vezi capitolul 2. Demografie).



68

Primăria comunei Gurghiu a sprijinit familiile fără posibilități materiale prin acordarea de terenuri

pentru casă, cu titlu gratuit.

5.3. Educaţie

Sistemul educațional al comunei Gurghiu beneficiază de o infrastructură45 destul de bine dezvoltată,

după cum reiese și din descrierile de mai jos.

7 gradinite

◇ Grădiniţă cu program normal, sat GLĂJĂRIE;

◇ Grădiniţă cu program normal, sat CAȘVA;

◇ Grădiniţă cu program normal, sat ADRIAN;

◇ Grădiniţă cu program normal, sat GURGHIU;

◇ Grădiniţă cu program normal, sat COMORI;

◇ Grădiniţă cu program normal, sat LARGA;

◇ Grădiniţă cu program normal, sat ORȘOVA;

Tabel 11 Numărul de copii înscriși în ciclul de învățământ preșcolar, corpul profesoral și limba de predare

Localitate Copii înscriși în anul

școlar 2013-2014

Educatoare Limba de predare

Gurghiu 60 4 română

Adrian 15 1 română

Cașva 16 1 română

Comori 9 1 română

Orșova 22 1 română

Larga 12 1 română

Glăjărie 53 3 1 grupă în limba română, 2

grupe în limba maghiară

Sursa: Primăria Gurghiu

6 școli primare și gimnaziale

1. Şcoala cu clasele I-IV, sat ORŞOVA

Clădirea Șc. Gen. Orşova a fost contruită în anul 1959. Școala are o bibliotecă cu peste 720 volume,

are 5 săli de clasă şi un cabinet specializat de informatică cu 11 calculatoare. Prin Programul de

dezvoltare a învăţământului rural școala a fost modernizată prin amenajarea: centralei termice pe

lemn, tâmplărie termopan, parchet laminat, acoperiş nou, gresie şi grup sanitar interior. Şcoala

dispune de: 13 calculatoare, un copiator multifuncţional, material didactic pe discipline de

învăţământ.

2. Şcoala cu clasele I-IV, sat COMORI

3. Şcoala cu clasele I-IV, sat FUNDOAIA

45 Plan Urbanistic General Gurghiu – noiembrie 2012



69

4. Şcoala cu clasele I-IV, sat LARGA

5. Şcoala cu clasele I-IV, sat CAȘVA

6. Şcoala cu clasele I-VIII, sat GLĂJĂRIE

Clădirea școlii generale Cașva s-a construit în anul 1951. Școala beneficiază de 1 bibliotecă cu peste

2.250 volume; are 5 săli de clasă şi un cabinet specializat de informatică cu 11 calculatoare.

Laboratorul de fizică-chimie este amenajat în sala de clasă. În ultimii ani, în cadrul Programului de

dezvoltare a învăţământului rural s-au amenajat: centrala termică pe lemn, grup sanitar modern,

tâmplarie termopan, acoperiş nou şi s-a realizat conectarea la internet. Aparatura de care dispune

școala: 12 calculatoare, un copiator multifuncţional, sistem de alarmă şi material didactic pe

discipline de învăţământ.

7. Şcoala cu clasele I-VIII, sat GURGHIU

Şcoala Generală din Gurghiu este unitate școlară cu personalitate juridică și este situată în centrul

localităţii în vecinătatea Cetăţii istorice Gurghiu şi a Colegiului Silvic Gurghiu.

Actuala clădire a Şc. Gen. Gurghiu a fost construită în anii 1962-1963 şi până în anul 1973

a funcţionat cu denumirea „Liceul teoretic Gurghiu”, cuprinzând şi clase de liceu.

Şc. Gen. Gurghiu are 8 săli de clasă şi un cabinet specializat de informatică. Laboratoarele de fizică,

chimie şi biologie, respectiv cabinetul de limbă şi literatură română sunt amenajate în sălile de clasă.

În ultimii ani s-a introdus apă, sistemul de încălzire centrală pe bază de gaz, s-a pus tâmplărie

termopan, s-au amenajat două grupuri sanitare interioare şi s-a realizat conectarea la internet. În

anul 2008 s-a dat în funcţiune sala de sport situată într-un corp nou de clădire şi dotată cu mobilier

modern. Aparatura de care dispune Şcoala în birouri şi sală profesorală este următoarea: 4

calculatoare conectate la internet, 2 copiatoare, 2 faxuri, un televizor color, laptop, videoproector,

CD-player.

În cadrul școlii există o bibliotecă cu peste 8.700 volume.

Tabel 12 Numărul de copii înscriși în ciclul de învățământ primar, corpul profesoral și limba de predare


școlar 2013-2014



Cașva 51 3 română

Comori 8 1 română

Orșova 32 2 română

Larga 11 1 română

Glăjărie 77 6 3 clase în limba română, 3

clase în limba maghiară


Tabel 13 Numărul de copii înscriși în ciclul de învățământ gimnazial, corpul profesoral și limba de predare



70


școlar 2013-2014



Glăjărie 82 17 4 clase în limba română, 4

clase în limba maghiară


Colegiul Silvic Gurghiu

Colegiul Silvic Gurghiu este unul din cele mai vechi Licee cu profil Silvic şi printre cele mai renumite

licee de profil, elevii liceului fiind premiaţi an de an la concursul pe ţară ”Cel mai bun Silvicultor”.

Liceul pregăteşte forţa de muncă pentru sectorul silvic, asigurând nevoile de personal calificat pentru

mai multe judeţe (Mureş, Sibiu, Braşov, Harghita, Alba, etc.). În cadrul şcolii funcţionează simultan

patru forme de învăţământ silvic: liceu tehnologic de specialitate, liceu teoretic-profil real şi uman;

şcoala de arte şi meserii şi şcoala postliceală. Ponderea mare a pădurilor în judetul Mureș cât şi în

cele limitrofe, justifică pe deplin forma de învăţământ silvic, cât şi interesul46.

Materiile sunt predate de 26 de cadre didactice.

De asemenea Colegiul dispune de internat (parter și 2 etaje), cantină și sală de gimnastică.

Fondul bibliotecar al Colegiului Silvic numără 20.510 volume. Întregul ansamblu al Colegiului Silvic

se află sub administrația Primăriei Gurghiu.

În plin centru se află şi clădirea Căminului Cultural Gurghiu în incinta căruia se află şi Biblioteca

Comunală Gurghiu care funcţionează întru-un spaţiu de 80 mp, ocupând două săli din incinta

căminului cultural, secţia de împrumut şi lectură şi un depozit de carte47.

Copiii cu cerințe educative speciale (CES) pot beneficia de procesul instructiv-educativ-recuperator

în cadrul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă nr. 3, S.A.M. Reghin.

5.4. Cultură şi culte

Biblioteca Comunală Gurghiu

Înfiinţată în anul 1956 având un nr. de 3.450 volume, în prezent Biblioteca deţine un număr de

15.361 volume structurate după cum urmează:

Literatură 1100 Limba română 13.000

Limba Maghiară 2361 Ştiinţe exacte şi tehnică 1900

Generalităţi 110 Religie 100

Geografie 251 Istorie 350

Agricultură 450 Literatură pentru copii 1200

46 www.admitereliceu.ro/institutie/colegiul-silvic 47 www.bjmures.ro



71

Colecţiile bibliotecii acoperă în mare măsură nevoile de lectură şi informare a utilizatorilor:

bibliografie şcolară, beletristică, carte tehnică, istorie, geografie, dicţionare etc. Dezvoltarea fondului

de carte s-a realizat atât prin achiziţii cât şi prin donaţii ce provin de la persoane fizice în special

cititori fideli ai bibliotecii.

Biblioteca comunală practică prin serviciile sale, împrumutul la domiciliu, consultarea documentelor

în sala de lectură, popularizează cartea şi biblioteca prin acțiuni culturale pe care bibilioteca le

organizează cu ajutorul cititorilor, elevilor, a cadrelor didactice şi cu sprijinul Primăriei48.

Pe raza comunei Gurghiu mai există 13 biserici, o casă de rugaciuni și o mănăstire (Cașva), 2 muzee,

6 cămine culturale (în localitățile Gurghiu, Adrian, Cașva, Comori, Glăjărie, Orșova administrate de

Primărie), Asociația Folclorică Rugutu Gurghiu – cu activitate culturală, Asociația Comunităților Văii

Gurghiului – cu activitate culturală și Asociația Micii Gurghieni49 - cu activitate educațională.

5.5. Sport

În comuna Gurghiu sunt amenajate 3 săli de sport /gimnastică și 3 terenuri de sport (din care unul

este privat).

Grupul sportiv Athletic Kids s-a înfiinţat în luna septembrie a anului 2011, până în prezent fiind înscrişi

peste 45 de copii. Momentan clubul sportiv se poate mândri cu 14 trofee, dintre care opt pentru

primul loc.

48 www.bjmures.ro 49 www.cjmures.ro



72

5.6. Analiza SWOT în domeniul social


Infrastructura sanitară acoperă necesitățile comunei

Comuna dispune de infrastructură de învățământ diversă care produce forță de muncă specializată în domeniul silvic și fabricării produselor din lemn

Școlile au fost renovate parțial și au fost dotate cu calculatoare

Biblioteca dispune de un fond de carte care acoperă nevoile utilizatorilor

Comuna dispune de terenuri și săli de sport

Nu există centru medical pentru urgențe

Aproximativ 12% din populația comunei are nevoie de fondurile de asistență socială

Școlile își desfășoară activitatea în clădiri vechi care necesită investiții de reabilitare

Medicii de familie trebuie să deservească un număr mare de pacienți, media de pacienți pe medic de familie depășind media de pe judetul Mureș unde 1 medic deservește cca. 1.843


Atragerea de fonduri europene nerambursabile pentru modernizarea infrastructurii educaționale, sanitare și a căminelor culturale

Unele școli și grădinițe își desfășoară activitatea în cladiri vechi care prezintă pericol pentru elevi

Creșterea numărului de locuitori care necesită ajutor social

Concluzii

Infrastructura sanitară este suficientă pentru nevoile locuitorilor din comună în ceea ce privește

medicina de famile, pentru consultații mai aprofundate sau alte specializări decât medicina de

familie, locuitorii trebuie sa se deplaseze în orașele din apropiere.

Au fost realizate investiții în cadrul școlilor pentru dotarea acestora cu calculatoare sau

renovarea parțială a clădirilor, dar parte dintre aceste clădiri sunt vechi și necesită lucrări de

renovare.



73

6. Mediu

6.1. Protecţia naturii şi a peisajului. Biodiversitate, habitate, floră şi faună

Comuna Gurghiu se încadrează cu 15 procente din suprafața teritoriului administrativ în situl

Natura 2000 Călimani – Gurghiu50. Situl Călimani-Gurghiu acoperă cea mai mare parte a celor

două masive vulcanice - Munţii Călimani şi Munţii Gurghiului. În această regiune există una

dintre cele mai importante populaţii şi centre genetice pentru carnivore din Carpaţi: urs brun (Ursus

arctos) - peste 400 exemplare, lup (Canis lupus) – 100 - 120 exemplare şi râs (Lynx lynx) – 70 - 80

exemplare – respectiv o concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea

naţională şi Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform

Manualului habitatelor sunt 13 habitate, (din care 4 de importanță deosebită conform Directiva

Habitate), 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de pești, 6 specii de nevertebrate

și 8 specii de plante sunt de interes comunitar.

Clase de habitat (pondere în %) - Pajişti seminaturale umede, pășuni mezofile (5%) pajişti alpine şi

subalpine (3%), păduri caducifoliate (16%), păduri de conifere (34%), păduri mixte (39%), stâncării

interioare, grohotişuri. Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de

depozitare, mine, zone industriale) 1%. Alte caracteristici ale sitului: Munţii Călimani şi Gurghiu sunt

munţi de origine vulcanică având pante mari (media peste 30 grade), relief extrem de variat şi

frământat, cu aglomerate vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia

reliefului alături de caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizează menţinerea unei

biodiversităţi deosebit de valoroase.

Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna51

Prin contractul de custodie încheiat în 2004, Direcția Silvică Mureș prin Ocolul Silvic Gurghiu a luat

în custodie aria protejată cu o suprafață totală de 77,8 ha și face parte din UP VI ua 42 A, 43 B, 44

B52. Este o arie împădurită cu specii forestiere de molid cu o vârstă de peste 170 de ani (90%) și fag

(10%). Doar pe 10% din suprafaţa rezervaţiei există molid tânăr, de 15-20 de ani. Diametrele

copacilor depăşesc 75 cm, iar înalţimile, 38 m.

Rezervația a fost înfiinţată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. Aria protejată s-a dezvoltat aici datorită solurilor

profunde foarte bogate în humus, cu o circulaţie bună a apei şi substanţelor nutritive. Acestea s-au

format datorită contextului muntilor vulcanici care aparţin pleistocenului superior, iar sub factorilor

externi a început procesul de mineralizare a rocilor vechi. Rezervatia se află la o altitudine de 900-

1600 m.

Rezervația de stejari seculari Mociar Gurghiu53

50 www.osrgh.ro/natura-2000 51 cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-naturale 52 Mediu, Zone protejate. Rețeaua de localități 2012 53 www.skytrip.ro/rezervatia-de-stejari-seculari-mociar-din-judetul-mures-ob-1041



74

Rezervația este situată în apropierea comunei Gurghiu, în zona premontană a munților Gurghiu,

județul Mureș la o altitudine de 490 m, pe un platou ușor înclinat. A fost declarată rezervație naturală

forestieră în anul 1932 și are suprafața de 48 ha și a fost creată pentru protecția stejarilor seculari

(Quercus robur). Aria ocrotită se situează într-un climat deal - podiș specific zonelor submontane.

Stejarii au vârste de aproximariv 700 de ani (după alți specialiști 410 sau 700 - 750 de ani ) și

înălțimea de 15 - 20 m, diametrul este cuprins între 1,5 - 4 m și un coronament haotic cu ramuri

noduroase, uscate spre varf, densitatea este de 10 arbori la ha. Arborii au depășit limita fiziologică,

apreciată în jurul vârstei de 400 de ani, fiind uscați în proporție mare și atacați de dăunătorii biotici

ai pădurii.

La nivelul ecosistemului forestier există o regenerare artificială de producție inferioară, sub formă de

arboret relativ echien, cu vârste de cca. 40-45 de ani și având compoziția - 60% stejari, 20% frasin,

10% carpen, 10% plopi tremurători. Acest proces periclitează prin sufocare, sub impactul lipsei

luminii, supraviețuirea stejarilor multiseculari rămași. Ca urmare a proceselor de descojire naturală,

s-a remarcat cu mici exceptii, lipsa plăcuțelor de identificare a exemplarelor protejate. Viitorul

menținerii ariei protejate depinde de hotărârea ce se va lua în legătură cu regenerarea artificială

care sufocă arborii seculari, respectiv de necesitatea elaborării unui program pentru conservarea

genetică, eventual de luat măsuri de înmulțire vegetativă a arborilor seculari de stejari, unicate

pentru România54.

Rezervatia Poiana Narciselor55

Este o rezervație de tip botanic și se întinde pe o suprafață de 3 ha. A fost declarată arie protejată

prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 19/1993, apoi în baza Legii nr. 5/2000 privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. Potrivit normelor

legale, ruperea și comercializarea florilor din perimetrul Poienii este interzisă pentru a evita dispariția

narciselor, dar și a lalelelor pestrițe din rezervație. Fâneaţă preponderent mezo-higrofilă, speciile

mezofile reprezintă majoritatea speciilor, adaptate la repartiţia uniformă a umidităţii, speciile

higrofite având o repartiţie mai redusă, existând şi elemente xerofite în zonele însorite. Au fost

identificate 164 specii de plante cuprinse în 34 ordine, 47 familii şi 121 genuri. Aici creşte şi se

dezvoltă în condiţii optime Narcisus stelaris. Perioada de înflorire a acesteia este luna aprilie-mai.

Numărul de exemplare pe m2 în această staţiune variază între 2 şi 10, având o medie generală de 6

ex/mp.

S-a menținut parteneriatul pentru conservarea ariei protejate între APM și Grupul Școlar forestier din

Gurghiu, dar aria protejată trebuie dată în custodie. Ca urmare, activitatea de conservare a pajiștilor

cu narcise a fost satisfăcătoare, dar nu a existat un sprijin real din partea consiliului local Gurghiu.

În cadrul parteneriatului încheiat s-a revenit pe amplasamentul vechi și limitele vechi ale ariei

protejate, având în vedere că narcisele au migrat din zona inițial afectată de pășunatul ilegal și

recoltare ilegală de flori de către localnici56.

Arii protejate de interes comunitar – Rețeaua Natura 2000

54 Raportul privind starea mediului pe anul 2010 in judetul Mures – APM Mures 55 apmms.anpm.ro/poiana_narciselor_gurghiu 56 Mediu, Zone protejate. Rețeaua de localități 2012




75

Situl Călimani – Gurghiu57 având codul ROSCI0019

Procentul de acoperire pe localități din județul Mureș este: Chiheru de Jos (67%), Deda (38%),

Eremitu (19%), Gurghiu (15%), Hodac (1%), Ibănești (71%), Lunca Bradului (99%), Răstolița

(99%), Rușii Munți (<1%), Sovata (68%), Stânceni (94%), Vătava (25%).

Existența pădurilor naturale compacte pe mari întinderi (peste 100.000 ha) a contribuit la o

diversitate biologică remarcabilă și reprezentativă pentru munții vulcanici din Carpați. Având așezări

umane doar în defileul Mureșului, arealul nu a fost alterat semnificativ de activitatea antropică și a

păstrat diversitatea naturală a habitatelor și a speciilor. În această regiune există una dintre cele mai

importante populații și centre genetice pentru carnivore din Carpați – urs, lup și râs, respectiv o

concentrare semnificativă a speciilor de floră și faună ocrotite prin legislația națională și directivele

UE.

6.2. Factori şi probleme de mediu

6.2.1. Factorul de mediu aer

În județul Mureș calitatea aerului înconjurător este influențată într-o măsură moderată de emisiile

din activitățile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potențial semnificativ

sunt amplasate în Târgu Mureș, Iernut, Luduș și Târnaveni în timp ce în zone, precum Reghin și

Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativa58, așadar comuna Gurghiu este

ferită de principalii factori poluanți.

Traficul rutier, contribuie pe de o parte la vicierea calităţii aerului cu emisii de: NOx, SOx, plumb,

hidrocarburi, pulberi şi în acelasi timp generează valori ridicate ale nivelului de zgomot stradal,

depăşind 80 dB în zonele de trafic.

Calitatea aerului în județul Mureș se menține într-o tendință ușoară de îmbunătățire.

Începând cu anul 2006 s-au redus substanțial emisiile provenite din procesele industriale iar numărul

de incidente de poluare este în scădere. Atât în județul Mureș cât și în comuna Gurghiu, nu sunt

probleme de poluare a aerului care să impună instituirea de măsuri speciale de gestionare a calității

aerului pentru încadrarea în standardele de calitate conform legislației în vigoare.

6.2.2. Factorul de mediu apă

Conform Raportului privind starea mediului pe anul 2010 în județul Mureș59, râul Gurghiu nu se

înscrie în categoria apelor de suprafață poluate sau a zonelor critice, aici fiind menționate râurile:

Târnava Mică (în aval de Târnăveni), Mureș, (în aval de municipilul Târgu Mureș) – datorită

platformelor industriale existente, Pârâul de Câmpie – poluare datorată condițiilor pedologice.

57 Mediu, Zone protejate. Rețeaua de localități 2012 58 Raportul privind starea mediului pe anul 2010 în judetul MURES – APM Mureș 59 Agenția pentru Protecția Mediului Mureș



76

6.2.3. Factorul de mediu sol

Utilizarea îngrașămintelor

Îngrășămintele chimice ocupă un rol important în menținerea și sporirea fertilității solurilor, în

vederea creșterii productivității agricole. Aceste substante conțin unul sau mai multe elemente

nutritive care, încorporate în sol, completează rezerva de substanțe nutritive în forme ușor

asimilabile.

Principalele tipuri de îngrășăminte chimice folosite în județul Mureș sunt:

◇ îngrășămintele cu azot;

◇ îngrășămintele cu fosfor;

◇ îngrășămintele cu potasiu.

Utilizarea nerațională și de lungă durată a îngrășămintelor chimice, pe soluri necarbonatice și mai

ales cele afectate de eroziunea hidrică poate duce la acidifierea solului, la scăderea recoltelor și chiar

a calității produselor agricole.

Utilizarea produselor pentru protecția plantelor (fitosanitare)

Pesticidele reprezintă substanțe chimice de mare toxicitate, folosite în agricultură pentru combaterea

dăunătorilor.

Prin capacitatea lor de a acționa selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică prezența și

dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte și microorganisme, iar prin aceste influențe se

modifică o serie de procese și reacții în masa solului.

În categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul județului Mureș sunt incluse:

◇ erbicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor;

◇ insecticidele - produse chimice utilizate pentru combaterea insectelor și dăunătorilor;

◇ fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli.

Majoritatea erbicidelor se acumulează în sol și au o remanență îndelungată, existând pericolul

poluării solului. Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin:

◇ asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime;

◇ rotația tratamentelor cu erbicide;

◇ fertilizarea solului cu îngrășăminte naturale.

Excesul de pesticide prezent în sol, poate afecta sănătatea umană prin intermediul contaminării

apelor, solului, alimentelor și a aerului.

Depozitarea reziduurilor zootehnice

Reziduurile zootehnice care pot duce la poluarea solului sunt: gunoi de grajd, dejecții semilichide și

lichide, resturi furajere și cadavrele nedepozitate corespunzător.

O altă agresare a solului se manifestă prin:



77

◇ ocuparea de suprafețe prin depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale;

◇ depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor și dejecțiilor animaliere

◇ provenite de la complexele de creștere a animalelor;

◇ depozitarea sau chiar stocarea temporară de îngrășăminte și pesticide.

Poluarea solului și subsolului prin depozitarea necontrolată se realizează prin următoarele

mecanisme:

◇ depozitarea necontrolată pe sol a deșeurilor menajere;

◇ infiltrarea în sol și subsol a levigatului, poluarea apelor meteorice.

Deșeurile menajere și cele asimilabile acestora conțin un procent ridicat de materii organice

biodegradabile. Prin depozitarea acestora direct pe sol se produce acidifierea solului, în urma

dezvoltării de procese fermentative și implicit, a generării de compuși cu caracter acid (CO2, acid

acetic, acizi grași, HS, etc.).

Deoarece conținutul de metale, atât în deșeurile menajere cât și a celorlalte tipuri de deșeuri ce intră

în categoria deșeurilor municipale este redus, conținutul de metale grele ce ar putea avea impact

asupra solului și subsolului este mult diminuat.

Nitrații reprezintă o altă sursă de poluare a solurilor. Ei constituie ultimul stadiu al proceselor de

mineralizare a materiilor organice în descompunere care pătrund în sol prin infiltrațiile de suprafață

sau sunt aruncați pe sol, chiar de oameni, în procesul de fertilizare chimică.

Fosele septice, platformele de gunoi de grajd și gunoi menajer, closetele constituie o sursă

permanentă de nitrați. În conformitate cu normele internaționale, din cauza potențialului nociv pe

care îl reprezintă, nitrații au fost incluși în clasa substanțelor toxice din apă. Dar ca să ajungă în apă,

ei trebuie mai întâi sa polueze solul. Pe lângă nitrați, în sol se mai găsesc și importante cantități de

nitriți, care provin din gazele de ardere emise în atmosferă de automobile și ajung în sol asemeni

metalelor grele cu "ajutorul" ploii. Nitrați și nitriți au efecte grave și uneori ireversibile asupra omului.

Conform unei directive europene, statele membre au obligația să elaboreze programe de acțiune

pentru zonele identificate ca fiind poluate cu nitriți din surse agricole. Poluarea cu nitrați și nitriți

este cauzată și de dejecțiile animalelor ori de excesul de fertilizare naturală a solului destinat

agriculturii. Astfel, cea mai mare poluare se înregistrează în zonele în care au fost ferme agricole.

6.3. Sistemul actual de gestionare a deşeurilor

Politica Uniunii Europene în domeniul gestionării deșeurilor se bazează pe 3 principii și anume:

◇ Prevenirea producerii deșeurilor – un factor cheie în cazul oricărei strategii de gestionare. Dacă

poate fi redusă cantitatea de deșeuri produsă și gradul de periculozitate a acestora, atunci

valorificarea și eliminarea devin operații mult mai simple;

◇ Valorificarea deșeurilor (reciclare, reutilizare) – în cazul în care cantitatea de deșeuri produsă

nu poate fi redusă, cât mai multe din materiale trebuie recuperate, de preferință prin reciclare;



78

◇ Îmbunătățirea tehnicilor de eliminare finală și monitorizarea eliminării finale - în cazul în care

deșeurile generate nu pot fi reciclate, ar trebui incinerate, eliminarea prin depozitare

reprezentând ultima soluție.

Atât incinerarea cât și depozitarea deșeurilor necesită o monitorizare strictă deoarece aceste activități

pot avea un impact semnificativ asupra mediului.

În județul Mureș, în prezent nu este extins sistemul de colectare separată a deșeurilor menajere.

De asemenea, deși există o obligativitate legislativă, în nicio localitate nu este implementată

colectarea separată a deșeurilor voluminoase și a deșeurilor periculoase menajere60.

Comuna Gurghiu face parte din „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECOLECT MUREŞ”,

persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, care are ca scop implementarea Proiectului

„Sistem Integrat de Gestiune a Deşeurilor la nivelul judeţului Mureş”, precum şi a unificării gestiunii

serviciilor de colectare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor.

Comuna are un contract cu SC F&G ECO SRL, din Târgu Mureş pentru transportul gunoiului care se

efectuează periodic, fiind transportat spre centrul de colectare a judeţului Mureş.

Cadavrele de animale se colectează şi se transportă de firma S.C. PROTAN S.A. în baza unui contract.

60 Raportul privind starea mediului pe anul 2010 în judetul MURES – APM Mureș



79

6.4. Analiza SWOT a mediului


Comuna se încadrează cu 15% din suprafața teritoriului admistrativ în situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu;

Existența unor rezervații naturale;

Nu sunt probleme de poluare a aerului și a apelor.

Regenerarea artificială a pădurii Mociar care duce la sufocarea arborilor seculari61;

Pășunat ilegal în ariile protejate;

Lipsa sistemului de colectare separate a deșeurilor.


Crearea de centre pentru colectarea separată a deșeurilor și valorificarea acestora prin reciclare in vederea reducerii cantitații de deșeuri și spațiilor de depozitare pentru deșeuri

Risc de poluare a solului prin utilizarea necorespunzătoare a îngrășămintelor agricole, depozitarea necorespunzătoare a reziduurilor zootehnice, gospodărirea și depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere

61 Raport privind starea mediului pe anul 2004 in județul Mureș – APM Mureș

Concluzii

Comuna Gurghiu dispune de arii protejate și rezervații naturale care necesită îngrijiri

corespunzătoare.

În zonă este necesară implementarea unui sistem de colectare diferențiată a deșeurilor și

valorificarea acestora într-o cât mai mare măsură în vederea diminuării factorilor de risc pentru

poluarea solului, apelor și aerului.



80

7. Administraţia publică locală

7.1. Structură, servicii şi ordine publică

Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică. El este șeful administrației publice locale și al

aparatului propriu de specialitate al autorităților

administrației publice locale, pe care îl conduce și îl

controlează.

Primarul răspunde de buna funcționare a administrației

publice locale, în condițiile legii, reprezintă comuna în

relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice

sau juridice române sau străine, precum și în justiție.

Principalele atribuții ale primarului, viceprimarului și

secretarului sunt prezentate în art. 68. din Legea

215/2001 – Legea administrației publice.

Conform organigramei, în cadrul Primăriei comunei

Gurghiu lucrează 32 de persoane organizate în

următoarele compartimente:

◇ Auditor intern – 1 persoană;

◇ Cabinetul primarului – 1 persoană;

◇ Compartiment protecție civilă – 1 persoană;

◇ Compartiment pentru urbanism – 1 persoană;

◇ Compartiment servicii publice administrative și cultură – 17 persoane;

◇ Compartiment agricol și asistență socială – 3 persoane;

◇ Compartiment stare civilă – 1 persoană;

◇ Biroul financiar contabil și resurse umane – 7 persoane.

Analizând structura de funcționare a Primăriei, se remarcă lipsa unui compartiment cu atribuții

specifice pentru scrierea, implementarea și managementul proiectelor cu finanțare europeană, prin

urmare este necesară desemnarea unui personal care să fie instruit pe teme legate de finanțări

europene și fonduri structurale în vederea coordonării proiectelor alături de consultanți externi.

Conform situației financiare locale prezentate pe ultimii trei ani (2011, 2012, 2013) de Primăria

Gurghiu, sumele defalcate din TVA și cele colectate din impozitul pe venituri cumulează împreună

peste 70% din valoarea totală a veniturilor fiscale în toți anii menționați.

Figura 53 Clădirea primăriei Gurghiu

Sursa: www.comunagurghiu.ro



81

Tabel 14 Structura veniturilor – Primăria Gurghiu – evoluție în perioada 2011-201362

Venituri și cheltuieli

2011 2012 2013

Lei % Lei % Lei %

Impozit pe venit 11,793.00 0.16% 8,808.00 0.11% 15,404.00 0.19%

Cote și sume def.

Din imp. pe venit 1,435,727.17 18.98% 1,630,023.91 20.64% 1,571,833.43 18.98%

Alte imp. pe venit,

profit și CAS 190,103.65 2.51% 221,715.87 2.81% 219,847.10 2.66%

Impozite și taxe pe proprietate

452,637.06 5.98% 631,722.96 8.00% 753,150.51 9.10%

Sume defalcate din

TVA 4,424,275.01 58.49% 4,129,871.39 52.28% 4,442,380.00 53.66%

Taxe pe utilizarea

bunurilor 197,408.74 2.61% 189,679.38 2.40% 202,260.48 2.44%

Venituri din proprietate

80,862.33 1.07% 83,843.14 1.06% 321,433.24 3.88%

Venituri din prestări

de servicii 231,327.53 3.06% 401,337.91 5.08% 488,895.11 5.90%

Venituri din taxe

admin. 4,344.02 0.06% 4,714.00 0.06% 6,956.00 0.08%

Amenzi, penalizări și confiscări

58,307.79 0.77% 40,376.40 0.51% 55,794.48 0.67%

Diverse venituri 313,300.00 4.14% 399,145.00 5.05% 0.00%

Transferuri, voluntariat, altele

decât subvenții

1,100.00 0.01% 0.00% 0.00%

Subvenții de la

bugetul de stat 163,041.00 2.16% 157,806.00 2.00% 201,475.00 2.43%

Total 7,564,227.30 100.00% 7,899,043.96 100.00% 8,279,429.35 100.00%

În ceea ce privește cheltuielile de la bugetul local, situația se prezintă astfel:

Tabel 15 Structura cheltuielilor – Primăria Gurghiu – evoluție în perioada 2011-201363

Cheltuielile

bugetelor locale

2011 2012 2013

Lei % Lei % Lei %

Autorități publice și

act. ext. 594,382.41 7.76% 802,144.99 10.23% 621,405.25 7.94%

Alte servicii publice

generale 736.00 0.01% 36,516.50 0.47% 0.00%

Ordine publică și siguranță națională

228,855.35 2.99% 329,539.10 4.20% 318,644.36 4.07%

Învățământ 3,148,016.60 41.12% 3,239,819.66 41.32% 3,594,362.50 45.92%

Sănătate 116,299.84 1.52% 125,338.63 1.60% 288,354.83 3.68%

Cultură recreere și

religie 573,510.64 7.49% 314,673.17 4.01% 660,967.36 8.44%

62 Conntul de execuție al bugetului local 2011, 2012, 2013 63 Conntul de execuție al bugetului local 2011, 2012, 2013



82

Cheltuielile

bugetelor locale

2011 2012 2013

Lei % Lei % Lei %

Asigurări și

asistență socială 469,197.00 6.13% 488,006.20 6.22% 561,403.08 7.17%

Locuințe, servicii și

dezvoltare publică 1,412,214.65 18.45% 1,006,407.25 12.84% 1,285,487.52 16.42%

Protecția mediului 88,641.40 1.16% 83,855.40 1.07% 107,217.56 1.37%

Agricultură,

silvicultură, piscicultură și vânat

64,400.00 0.84% 105,720.95 1.35% 35,844.23 0.46%

Transporturi 958,506.93 12.52% 1,308,735.21 16.69% 354,285.43 4.53%

Total 7,654,760.82 100.00% 7,840,757.06 100.00% 7,827,972.12 100.00%

De menționat este faptul ca cele mai mari cheltuieli s-au produs pentru învațământ, apoi pentru

locuințe, servicii și dezvoltare publică și transporturi.

Creșteri de cheltuieli au fost înregistrate în anul 2013 în special pentru domeniile: Ordine publică și

siguranță națională, sănătate, cultură recreere și religie, asigurări și asistență socială, protecția

mediului.

Cele mai mari cheltuieli s-au inregistrat pentru:

◇ Autorități publice – cheltuieli cu personalul;

◇ Ordine publică și siguranță națională – bunuri și servicii;

◇ Învățământ – cheltuieli cu personalul;

◇ Sănătate – active nefinanciare;

◇ Cultură recreere și religie– active nefinanciare;

◇ Asigurări și asistență socială – asistență socială;

◇ Locuințe, servicii și dezvoltare publică – active nefinanciare;

◇ Protecția mediului – bunuri și servicii;

◇ Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânat – active nefinanciare;

◇ Transporturi – active nefinanciare.

Au înregistrat scăderi de cheltuieli domeniile piscicultură și vânat, agricultură, silvicultură și

transporturi.

La nivelul anului 2011, Primăria comunei Gurghiu a înregistrat deficit bugetar însemnând o colectare

de venituri mai mică decât cheltuielile bugetare. În anii următori, respectiv 2012 și 2013 Primăria a

reușit o mai bună gestionare a fondurilor, o estimare eficientă a cheltuielilor în faza de elaborare a

bugetului, precum și înregistrarea unui grad mai ridicat de colectare a veniturilor la buget.

Tabel 16 Excedent/deficit bugetar – Primăria Gurghiu – evoluție în perioada 2011-2013



83

2011 2012 2013

Venituri bugetare totale 7,564,227.30 7,899,043.96 8,279,429.35

Cheltuieli bugetare totale 7,654,760.82 7,840,757.06 7,827,972.12

Excedent/deficit bugetar -90,533.52 58,286.90 451,457.23

Pe raza comunei Gurghiu mai funcționează un post de poliție, o formațiune de pompieri care

acționează atât cu persoane angajate cât și cu voluntari, dotată cu o singură mașină de intervenție

si care se află în administrația Asociației Văii Gurghiului.

În interesul locuitorilor counei Gurghiu mai funcționează 2 sucursale bancare, o stație de alimentare

PECO și un birou notarial.

Primăria Gurghiu mai administrează: un bloc de locuințe de serviciu (parter cu 2 etaje) cu 12

apartamente, o casă tărănească cu anexe – situată în satul Ibănești – folosită pentru festivalul ”Valea

Gurghiului”, clădirea PSI și 2 dispensare umane.



84

7.2. Analiza SWOT a administrației publice locale


Excedent bugetar în ultimii doi ani

Existența a 2 sucursale bancare

Existența unui birou de notar public

Existența unui post de poliție

Existența unui post PSI

Existența unei stații PECO

Lipsa unui compartiment pentru

implementarea proiectelor cu finanțări

nerambursabile

Dezinteresul în elaborarea de proiecte (atât

direct cât și prin servicii de consultanță

specializată) în vederea obținerii de finanțări

prin Programele Operaționale existente în

perioada de programare anterioară


Cursuri de formare profesională continuă în

domeniul managementului de proiect și

implementării proiectelor europene

Respectarea disciplinei bugetare

Accesarea surselor de finanțare

nerambursabile în vederea dezvoltării locale

Creșterea ponderii de plăți pentru asistență

socială

Creșterea cheltuielilor cu personalul pentru

învățământ

Concluzii

Primăria Gurghiu a încheiat anii financiari 2012 și 2013 cu excedent financiar.

Este necesară instruirea personalului în domeniul implementării proiectelor cu finanțări

nerambursabile și înființarea unui departament pentru gestionarea și implementarea

proiectelor cu fonduri ale UE.



85



86

1. Cadru european, național, regional și județean

Strategia de Dezvoltare Locală este un document strategic ce are rolul de a canaliza forțele

care acționează la nivel local în vederea atingerii unui nivel de modernizare și dezvoltare

dorit trasat de viziunea de dezvoltare a comunei. Dezvoltarea comunei Gurghiu este văzută

în corelație cu strategiile județene, regionale, naționale și europene chiar, impactul realizării

și implementării unei Strategii de Dezvoltare Locală ne limitându-se numai la efectele directe

la nivelul comunității locale, ci rezultând și numeroase efecte indirecte la celelalte niveluri

din care aceasta face parte.

Contextul european

Pachetul legislativ prezentat de către Comisia Europeană în octombrie 2011, propune

consolidarea procesului de programare strategică prin concentrarea fondurilor europene pe

11 obiective tematice (OT), corelate cu priorităţile Strategiei Europa 2020, pentru a

maximiza impactul politicii în ceea ce privește realizarea priorităților europene, respectiv:

Cercetare şi inovare

Tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC)

Competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri)

Trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon

Adaptarea la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscului

Protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor

Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul

infrastructurilor reţelelor majore

Ocupare şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă

Incluziune socială şi combaterea sărăciei

Educaţie, dezvoltarea de competenţe şi învăţarea pe tot parcursul vieţii

Consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă.

Încadrarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Gurghiu în obiectivele tematice

enunțate anterior se va realiza prin luarea în considerare a acestora în stabilirea obiectivelor

strategice care vor urmări necesitățile comunității locale.

Contextul național

Sub auspiciile Strategiei Europa 2020, Romania și-a asumat să îndeplinească anumite ținte

referitoare la ocuparea forţei de muncă, inovare, educaţie, incluziune socială şi

mediu/energie.



87

Tabel 17 Alinierea țintelor asumate de România la obiectivele Strategiei Europa 2020

Indicator Ținte UE Ținte România

Rata de ocupare (%) 75% 70%

Procent CDI în PIB (%) 3% 2%

Reducerea emisiilor de CO2, raportat la nivelul anului 1990 (%) 20% 19%

Utilizarea energiei regenerabile în totalul energiei produse (%) 20% 24%

Eficiență energetică – reducerea consumului de energie (în Mtoe) 368 10

Reducerea procentului de părăsire timpurie a sistemului de educație (%) 10% 11,3%

Educație terțiară (%) 40% 26,7%

Reducerea populației în risc de sărăcie și excluziune socială (nr. persoane) 20.000.000 580.000

Sursa: Acordul de Parteneriat 2014 – 2020

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Gurghiu, prin direcțiile de acțiune, proiectele și

intervențiile propuse, va contribui în mod proactiv la atingerea țintelor asumate de către

România prin identificarea, prioritizarea și realizarea acelor proiecte care pot genera cea mai

mare valoare adăugată la nivelul comunității locale, fără a neglija efectele de amplificare ce

pot rezulta la nivel regional și chiar național.

Contextul regional

În cadrul Strategiei de Dezvoltare Regională a regiunii Centru, pentru perioada de

programare 2014-2020, s-au identificat priorităţile de dezvoltare şi s-au stabilit obiectivele

specifice şi domeniile prioritare de intervenţie. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru

cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de

priorități și măsuri specifice:

• OBIECTIV 1: Dezvoltare urbană, infrastructură tehnică și socială

• OBIECTIV 2: Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării

• OBIECTIV 3: Protecția mediului înconjurător, eficiență energetică, energieregenerabilă

• OBIECTIV 4: Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii

• OBIECTIV 5: Dezvoltarea turismului, sprijinirea activităților culturale și recreative

• OBIECTIV 6: Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale



88

După cum rezultă inclusiv din obiectivele enunțate în cadrul Strategiei de Dezvoltare

Regională se poate remarca consistența și consensul existente în ceea ce privește

principalele direcții de dezvoltare urmărite în stabilirea obiectivelor strategice de dezvoltare

la nivel european, național și regional. Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Gurghiu se

încadrează în liniile directoare trasate de aceste documente strategice, în realizarea ei

ținîndu-se cont de necesitatea implicită a unei dezvoltări armonioase și coordonate la toate

nivelurile pentru valorificarea efectelor amplificatoare care vor fi obținute.

Context județean

În elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Mureş s-au avut în vedere prevederile

documentelor de dezvoltare teritorială la nivel internaţional, naţional și regional, iar

construirea viziunii de dezvoltare a avut la bază analizarea detaliată a „Profilului socio-

economic al judeţului Mureş”.

Pe baza acestora au fost definite următoarele scenarii pentru dezvoltarea economică a

judeţului Mureș în următoarea perioadă:

judeţ al serviciilor medicale şi farmaceutice de înaltă calitate: creare de clustere în

domeniul medical şi farmaceutic;

judeţ al comerţului interregional: folosirea de poziţionarea geografică centrală şi de

avantajele unui nod intermodal de transport rutier şi feroviar, la intersecţia a două

(viitoare) autostrăzi şi beneficiind de existenţa Aeroportului „Transilvania”, cu statut

internaţional;

judeţ al industriilor cu valoare adăugată ridicată: dezvoltarea de platforme industriale

pentru încurajarea activităţii productive;

judeţ al turismului cultural, balnear, montan şi rural: diversitatea formelor de turism

şi diversitatea generată de coexistenţa a 4 naţiuni în judeţul Mureş;

judeţ al serviciilor regionale de intervenţii în situaţii de urgenţă: localizarea bazei

operaţionale regionale în Tîrgu-Mureş;

judeţ al produselor agricole competitive: valorificarea potenţialului agricol al judeţului

Mureş.

În oglindă cu această abordare de sus în jos, Strategia de Dezvoltare Locală a comunei

Gurghiu, județul Mureș, pentru perioada 2014-2020, colectează informațiile de la nivel local,

analizează nevoile și vine să răspundă, prin proiecte concrete, la obiectivele și țintele

asumate de contextul județean, regional, național și cel european.

Conceptul strategic înglobează toate cele 6 obiective de dezvoltare ale regiunii Centru,

punându-se accentul în special pe obiectivul vertical - dezvoltarea economică a zonei, prin

extinderea și creșterea calității rețelei de infrastructură, ca suport în vederea dezvoltării



89

zonei rurale din punct de vedere economic (în special al sectoarelor: agricol și turistic) și

social.

La nivel orizontal, strategia nu pierde din vedere importanța dezvoltării zonei rurale în

armonie cu mediul înconjurător, acordând atenția cuvenită conservării acestuia, precum și

dezvoltării capitalului uman și creșterii incluziunii sociale ca punte de sprijin în vederea

susținerii durabile a obiectivelor propuse prin strategie.

2. Viziune

O viziune ar trebui să fie ambițioasă, îndrăzneață și să strângă oamenii împreună pentru a-

și canaliza energia către un obiectiv comun.

Astfel, viziunea asupra comunei Gurghiu pentru perioada 2014-2020, “vorbește” despre un

drum ambițios, îndrăzneț, străbătut de locuitorii, instituțiile publice și organizațiile

nonguvernamentale locale, împreună cu mediul de afaceri local, în cadrul unor parteneriate,

drum pe parcursul căruia prin intervențiile operate, viața gurghienilor, va ajunge la un

standard superior de calitate.

Comuna Gurghiu își propune ca până în anul 2020 să devină o comunitate dinamică și

competitivă, în care bunăstarea să fie resimțită de către toți locuitorii săi, iar inițiativele

antreprenoriale orientate preponderent spre valorificarea potențialului local să fie susținute

de către administrația publică locală prin dezvoltarea infrastructurii utilităților și oferirea de

servicii publice la standarde europene.

Conceptul de dezvoltare al comunei își propune să înglobeze totalitatea formelor şi

metodelor de dezvoltare existente la nivelul comunității locale, astfel încât, pe termen lung,

să creeze un fundament pentru asigurarea unui echilibru între elementele capitalului natural

prin conservarea și protejarea mediului și creșterea bunăstării.

Valorificarea

potențialului turistic local

Relansare -

consolidare economică

Evoluție în

infrastructura locală

Mediul

natural protejat

Comuna Gurghiu – valorificare, relansare, evoluție, protejarea mediului înconjurător



90

Viziunea de dezvoltare este generată de rezultatul Analizei socio-economice a situației

existente, pornind de la punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările

identificate.

Principii de dezvoltare

În cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală sunt utilizate o serie de ”Principii de dezvoltare”

care urmăresc organizarea direcțiilor de dezvoltare a proiectelor și intervențiilor propuse, în

vederea creării unui mecanism dinamic de dezvoltare bazat pe obiective pragmatice,

corelate cu realitatea socio-economică specifică la nivelul comunității locale. La stabilirea

obiectivelor strategice la nivelul comunei s-a ținut cont de principiile dezvoltării convergente,

intercorelate și durabile la nivelul comunității locale:

dezvoltarea convergentă are în vedere identificarea acelor inițiative care vor conduce

la maximizarea performanțelor fără a crea decalaje semnificative în dezvoltarea

comunității locale;

intercorelarea presupune ca la stabilirea obiectivelor strategice să se țină cont de

obiectivele și rezultatele urmărite în cadrul strategiilor județene, regionale, naționale

și europene, proiectele propuse ținând cont de politicile de guvernare stabilite la nivel

județean, regional, național și european;

dezvoltarea durabilă presupune propunerea unui model de dezvoltare care să asigure

un echilibru între componentele sociale, economice și ecologice, urmărind asigurarea

resurselor necesare pentru generațiile viitoare;

atitudinea pro-activă presupune abordarea la nivel transversal, la nivelul tuturor

proiectelor, inițiativelor, măsurilor și deciziilor, a condiției ca fiecare dintre aceste

acțiuni să răspundă interesului de dezvoltare al cetățenilor și mediului de afaceri.

3. Obiective strategice

Obiectivele strategice propuse sunt intercorelate, ceea ce înseamnă că proiectele și

intervențiile vor avea impact asupra dezvoltării comunității locale, urmărindu-se potențarea

efectelor pozitive pe care fiecare dintre domeniile de dezvoltare le are asupra comunității

locale în ansamblu.

Obiectivele strategice propuse sunt prezentate în continuare, cu accent pe principalele

aspecte urmărite în definirea și stabilirea modalității de îndeplinire a acestora.



91

Obiectiv strategic 1 – Creșterea competitivității economice prin stimularea

investițiilor și valorificarea potențialului existent. Avem în vedere realizarea acestui

obiectiv prin încurajarea inițiativelor antreprenoriale, îmbunătățirea și consolidarea mediului

de afaceri local, mai ales în ceea ce privește agricultura, zootehnia, materialele de construcții

și dezvoltarea durabilă a sectorului forestier, prin stimularea exploatării raţionale a resurselor

pădurilor, modernizarea şi diversificarea proceselor economice de exploatare şi prelucrare a

lemnului.

Obiectiv strategic 2 – Regenerarea locală și dezvoltarea administrației publice.

Acest obiectiv poate fi realizat prin modernizarea infrastructurii rutiere a comunei, extinderea

și modernizarea rețelelor de utilități publice, o gestionare eficientă a deșeurilor, întărirea

capacității administrative, dezvoltarea infrastructurii educaționale și sportive, dezvoltarea

infrastructurii din domeniul social, sanitar și cultural al comunei Gurghiu.

Obiectiv strategic 3 – Valorificarea potențialului turistic al zonei Gurghiului.

Potențialul turistic al zonei poate fi valorificat prin exploatarea și protejarea resurselor

naturale existente dar și prin protejarea și reabilitarea resurselor naturale și antropice.



92

OBIECTIV STRATEGICCreșterea competitivității

economice prin stimularea investițiilor și valorificarea potențialului

existent

OBIECTIV STRATEGIC 2

Regenerare locală și dezvoltarea

administrației publice

OBIECTIV STRATEGIC 3

Valorificarea potențialului turistic al zonei

Gurghiului



93

4. Obiectivele specifice și direcțiile de acțiune – proiecte și intervenții

Fiecare obiectiv strategic este definit de un set de obiective specifice, care conțin fiecare

măsuri concrete, sub forma unor proiecte, inițiative, acțiuni, ce vor trebui puse în practică

la nivelul comunei pentru realizarea obiectivelor și atingerea viziunii de dezvoltare enunțate.

De modul de implementare al proiectelor, intervențiilor și a măsurilor specifice depinde

implementarea în condiții optime a Strategiei de Dezvoltare Locală.

Acest obiectiv strategic este realizabil

prin încurajarea inițiativelor

antreprenoriale, consolidarea și

îmbunătățirea mediului de afaceri local,

mai ales în ceea ce privește agricultura,

zootehnia, materialele de construcții și

dezvoltarea durabilă a sectorului

forestier, prin stimularea exploatării

raţionale a resurselor pădurilor,

modernizarea şi diversificarea proceselor

economice de exploatare şi prelucrare a

lemnului.

Preponderenţa terenurilor agricole pe

suprafaţa comunei Gurghiu, precum și

amplasarea geografică și fondul forestier

bogat, au favorizat orientarea economică

a întreprinzătorilor locali spre creșterea animalelor, cultivarea cerealelor și exploatarea

lemnului. De asemenea, resursele considerabile de depozite mobile de bolovăniş, pietriş şi

ballast, sunt stimulante pentru dezvoltarea sectorului de construcții. Un alt sector pe care

ar trebui insistat în perioada următoare este exploatarea resurselor de sare, cu întreaga

paletă de derivate: ape de zăcământ, lacuri sărate, nămoluri sapropelice și gaze mofetice.

Potenţialul agrozootehnic ridicat de care dispune zona pot fi valorificate în primul rând prin

dezvoltarea industriei agro-alimentare. Întrucât domeniul agricol concentrează cea

mai mare parte a forţei de muncă locale, investiţiile în direcţia de dezvoltare a domeniilor:

producţie – procesare – comercializare pot avea impact economic semnificativ și de

asemenea pot contribui la creşterea sustenabilă a comunei.

Având în vedere că domeniul agrozootehnic este un domeniu prioritar de dezvoltare pentru

Gurghiu, creşterea competitivităţii acestui sector poate fi sprijinită prin stimularea

asocierii fermierilor şi a grupurilor de producători. Încurajarea formelor asociative

trebuie să aibă la bază evidenţierea avantajelor substanţiale care pot rezulta în urma acestui

proces: șanse mai bune pentru obţinerea creditării, viabilitatea economică crescută,

Creșterea competitivității economice prin stimularea investițiilor și valorificarea

potențialului existent

1

Obiectiv strategic



94

adaptarea calitativă şi cantitativă, într-un termen mai scurt, a materiei prime pentru industria

agro-alimentară.

De asemenea, prin promovarea produselor agricole specifice zonei (în speţă produsele

zootehnice) se va realiza procesul de creştere a valorii adăugate a produselor

agricole. Un proiect esenţial în acest proces îl reprezintă atragerea investiţiilor în

infrastructura agricolă, modernizarea exploataţiilor, diversificarea și îmbunătățirea

șeptelului, măsuri care sunt necesare atât pentru a creşte nivelul de competitivitate, cât şi

pentru a îndeplini standardele comunitare. Impactul acestor investiţii se poate materializa şi

în utilizarea eficientă a resurselor de capital limitate, îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de

muncă sau crearea locurilor de muncă.

De asemenea, cantitatea ridicată de masă lemnoasă existentă (fondul forestier ocupă 43%

din suprafaţa comunei), justifică dezvoltarea industriilor de exploatare și prelucrare a

lemnului, în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier. Potențialul forestier al zonei

poate fi exploatat mult mai eficient prin dezvoltarea ramurii de procesare și prelucrare a

lemnului până la livrarea de produse finite (mobilier, produse meșteșugărești, etc.).

O condiție esențială care trebuie avută în vedere în gospodărirea durabilă a pădurii este

stabilirea volumului de masă lemnoasă care poate fi recoltată anual în funcție de posibilitățile

anuale ale pădurii. De asemenea, fenomenele de exploatare irațională sau chiar ilegală a

fondului forestier trebuie combătute prin asigurarea unor servicii de administrație silvică

eficiente.

O altă condiție a asigurării durabilității în domeniul forestier o reprezintă creșterea

suprafeței pădurilor, aceasta devenind totodată și o necesitate în urma modificărilor

climatice cum ar fi creșterea temperaturilor medii anuale, incidența crescută a fenomenelor

meteo extreme și ale impactului acestor modificări asupra cadrului natural și antropic:

creșterea suprafețelor improprii pentru agricultură, amplificarea fenomenelor de eroziune a

solului și producerea de torenți.

Ținând cont de cele mai sus expuse, obiectivele specifice cu rol suport pentru îndeplinirea

obiectivului strategic 1 „Creșterea competitivității economice prin stimularea

investițiilor și valorificarea potențialului existent” sunt următoarele:

1.1. Stimularea investițiilor;

1.2. Valorificarea potențialului economic existent.

Pentru fiecare dintre aceste obiective specifice au fost identificate proiecte, intervenții și

inițiative care să permită atingerea acestora și care sunt prezentate în continuare:



95

OBIECTIV STRATEGIC 1 - Creșterea competitivității economice prin stimularea

investițiilor și valorificarea potențialului existent

Obiectiv specific Măsură Proiect Cod

1.1 –

Stimularea

investițiilor

1.1.1 – Sprijinirea

inițiativelor

antreprenoriale

Înființare incubator de afaceri I1111

Sprijinirea educației antreprenoriale I1112

Organizarea de evenimente care să

promoveze schimburi de bune practici

I1113

Măsuri de promovare a inițiativelor

anteprenoriale prin actualizarea

permanentă a paginii de internet a

primăriei cu informații privind

lansarea sesiunilor de proiecte cu

finanțare nerambursabilă

I1114

1.2. –

Valorificarea

potențialului

economic

existent

1.2.1 – Sprijinirea

dezvoltării

sectorului

agrozootehnic

Încurajarea procesului de inventariere

şi intabulare a terenurilor agricole ale

populaţiei

I1211

Sprijin în vederea constituirii de

asociații agricole de dimensiuni medii,

în vederea creșterii eficienței

activității agricole

I1212

Sprijin pentru înființarea/ dezvoltarea

unor structuri de colectare/

depozitare/ procesare/ valorificare a

produselor agricole și zootehnice

I1213

Organizare de evenimente de

promovare a agriculturii ecologice

(întâlniri, seminarii, mese rotunde,

târguri)

I1214

Promovarea introducerii de noi rase

de animale și noi tehnici de îngrijire a

animalelor în vederea creșterii

eficienței economice a activității

fermelor zootehnice

I1215

Încurajarea procesării și

marketingului produselor specifice de

origine animală

I1216

Reabilitarea și extinderea rețelei de

drumuri forestiere

I1221



96

OBIECTIV STRATEGIC 1 - Creșterea competitivității economice prin stimularea

investițiilor și valorificarea potențialului existent


1.2.2 - Dezvoltarea

durabilă a

sectorului forestier

Finalizare lucrări de reabilitare drum

forestier Orșova

I1222

Măsuri de management durabil al

fondului forestier și a serviciilor

forestiere

I1223

Măsuri de extindere a suprafețelor

forestiere

I1224

1.2.3 Dezvoltarea

sectorului de

construcții

Dezvoltarea unui cluster industrial în

domeniul construcțiilor

I1231

Obiectiv strategic 2 – Regenerarea

locală și dezvoltarea administrației

publice prin modernizarea infrastructurii

rutiere a comunei, modernizarea

rețelelor de utilități publice, o gestionare

eficientă a deșeurilor, dezvoltarea

infrastructurii educaționale și sportive,

dezvoltarea infrastructurii din domeniul

social, sanitar și cultural al comunei

Gurghiu.

Renovarea şi dezvoltarea comunei

Gurghiu reprezintă o necesitate esenţială

atât pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii,

cât şi pentru creşterea atractivităţii zonei

din punct de vedere investiţional și

turistic.

Un factor determinant în procesul de îmbunătăţire a nivelului de trai al locuitorilor îl

reprezintă modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi publice. Deşi la

nivelul localității de reședință există rețea de alimentare cu apă și este în stadiu de proiect

extinderea rețelei către alte localități ale comunei, precum și modernizarea stației de

epurare, această iniţiativă este necesar a fi continuată îndeosebi prin intermediul atragerii

de fonduri nerambursabile, pentru a se putea asigura o dezvoltare sustenabilă a comunei.

Prezenţa unor sisteme de alimentare cu gaze naturale şi energie electrică reprezintă un plus

pentru zonă, iar pe termen lung, lucrări în direcţia extinderii şi modernizării acestora

Regenerare locală și dezvoltarea

administrației publice

2

Obiectiv strategic



97

reprezintă un pas important în procesul de creştere a vizibilităţii comunei din punct de vedere

economic.

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiție necesară pentru

implementarea cu succes a celorlalte priorități de dezvoltare ale comunei Gurghiu,

contribuind la creșterea mobilității persoanelor și a mărfurilor, la combaterea izolării zonelor

subdezvoltate precum și la dezvoltarea infrastructurii de transport regionale și locale. O

infrastructură de transport eficientă, contribuie la creșterea competitivității economice,

facilitează integrarea în economia europeană și permite dezvoltarea de noi activității pe piața

internă.

Necesitatea de a investi în capacitatea instituțională este legată de reforma continuă de

eficientizare a sectorului administrației publice pentru a conduce la performanță

administrativă sporită. Instituțiile admnistrative care funcționează bine sunt o precondiție

pentru promovarea dezvoltării socio-economice, contribuie la creșterea economică și la

crearea de noi locuri de muncă.

În vederea sprijinirii sistemului educativ, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii

educaţionale a comunei. Aceasta este destul de dezvoltată comparativ cu alte comune

ale judeţului, având în componenţă grădinițe, școli primare și gimnaziale cât şi un liceu, iar

existenţa ciclurilor de învăţământ liceal și profesional specializat poate să asigure forță de

muncă calificată pentru activitățile locale. Sunt necesare însă investiţii semnificative pentru

reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, care să asigure un nivel calitativ ridicat

al sistemului educaţional, în acord cu standardele europene şi cu necesităţile elevilor din

comună.

În comuna Gurghiu este necesară amenajarea unei baze sportive și crearea de locuri de

joacă pentru copii. Prin sport, Consiliul Europei înțelege „toate formele de activități fizice

care printr-o participare mai mult sau mai puțin organizată, au drept obiectiv expresia sau

ameliorarea condiției fizice și psihice, dezvoltarea relațiilor sociale sau dobândirea unor

rezultate pozitive în competițiile de toate nivelurile”. Sportul joacă un rol deosebit în

menținerea sănătății fizice și mentale, în menținerea unui stil de viață sănătos, are caracter

educativ și formativ, acționează în dezvoltarea personalității și abilităților de socializare.

Managementul integrat al deșeurilor reprezintă o provocare, cu atât mai mult cu cât

devine, din ce în ce mai acut, o preocupare nu numai a autorităților publice locale, cât și a

agenților economici și a cetățenilor, în general.

Implicarea activă a agenților economici în gestionarea coerentă a deșeurilor poate consta în

încurajarea conceptului de „simbioză industrială”, constând în inițiative ale reprezentanților

mediului de afaceri de a transfera între ei resurse, servicii și capacități de care nu mai au

nevoie, dar care pot fi folositoare și cu care se poate crea valoare adaugată de către alți

parteneri. În acest fel pot fi salvate resurse primare, se reduce considerabil cantitatea de

deșeuri ajunsă la depozite, se reduce agresiunea asupra mediului, se generează și se



98

păstrează locuri de muncă, se adaugă valoare economică unor resurse care, altfel, ar fi

irosite.

Ținând cont de cele expuse mai sus, obiectivele specifice cu rol suport pentru îndeplinirea

obiectivului strategic 2 „Regenerarea locală și dezvoltarea administrației publice”

sunt următoarele:

2.1. Extinderea și îmbunătățirea rețelelor de infrastructură locală și protejarea

mediului înconjurător;

2.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii în domeniul social;

2.3. Dezvoltarea capacității administrative;



OBIECTIV STRATEGIC 2 - Dezvoltarea administrației publice locale și

regenerarea infrastructurii locale


2.1 - Extinderea și

modernizarea

rețelelor de

infrastructură locală și

protejarea mediului

înconjurător

2.1.1 –

Modernizarea

infrastructurii

rutiere

Reabilitare și modernizare

drum comunal DC 10

Gurghiu – Comori

II2111

Solicitare modernizare DJ

154E pe tronsonul Reghin –

Județul Harghita

II2112

Solicitare modernizare și

asfaltare DJ 153C

II2113

Modernizare și asfaltare

DC 7

II2114

Asfaltare DC 9 II2115

Modernizarea și amenajarea

străzilor comunei

II2116

Reabilitare și modernizare

drumuri vicinale cu

îmbrăcăminte asfaltică (14

km)

II2117

Amenajarea şi

sistematizarea intersecţiilor

şi arterelor identificate cu

risc mare de producere a

accidentelor rutiere, prin

II2118



99




mijloace specifice de

calmare a traficului

2.1.2 –

Modernizarea și

extinderea

infrastructurii

utilitare

Modernizare stație de

epurare

II2121

Finalizare lucrări de

înființare rețea de

alimentare cu apă potabilă

în Orșova, Orșova Pădure,

Comori

II2122

Extinderea rețelei de

alimentare cu apă

II2123


alimentare cu apă Comori,

Orșova, Orșova Pădure

II2124

Demarare lucrări de

canalizare în localitatea

Gurghiu

II2125

Extinderea rețelei de

alimentare cu gaze naturale

II2126

Modernizarea sistemului de

iluminat public şi a rețelei

telefonice

II2127

2.1.3 – Măsuri de

protecție a mediului

Sprijin pentru înființarea de

puncte pentru colectarea și

procesarea selectivă a

deșeurilor în vederea

reciclării

II2128

Sprijin pentru organizarea

de evenimente în cadrul

școlilor, căminelor culturale

sau evenimente locale

pentru promovarea

colectării selective

II2129

Realizarea unui deponeu

ecologic (platformă) de

II21210



100




depozitare a deșeurilor

menajere

Ecologizarea comunei, a

împrejurimilor și a rețelei

hidrografice

II212711

2.2 – Dezvoltarea și

modernizarea

infrastructurii

domeniului social

2.2.1 -

Îmbunătăţirea

infrastructurii de

sănătate

Îmbunătăţirea dotării

tehnice a cabinetelor

medicale

II2211

Sprijinirea implicării cadrelor

medicale în organizarea și

susținerea unor activități de

educație sanitară pentru

locuitorii comunei

II2212

2.2.2 - Sprijinirea

sistemului

educativ prin

asigurarea

condițiilor optime

de

dezvoltare a copiilor

și

tinerilor

Reabilitarea clădirilor în

incinta cărora se desfășoară

activități educaționale

II2221


reabilitare, modernizare și

dotare a căminelor culturale

II2222

Înființare after – school în

localitatea Gurghiu

II2223

Înființare after – school în

localitatea Glăjărie

II2224

Amenajare baze sportive în

comuna Gurghiu

II2225

Amenajare spații verzi,

locuri de joacă sau parcuri

de distracții pentru copii

II2226

Reabilitare Şcoală Silvică II2227

2.3 – Dezvoltarea

capacității

administrative

2.3.1 – Dezvoltarea

capitalului uman și

îmbunătățirea

capacității de

comunicare

Formare specifică a

funcționarilor publici

(management de proiect,

expert accesare, achiziții

publice)

II2311



101




Actualizarea paginii de

internet a primăriei comunei

Gurghiu

II2312

2.3.2 Optimizarea

structurii

organizatorice a

primăriei și inițierea

de parteneriate

Înființarea unui

departament specializat în

gestionarea problemelor

legate de scrierea și

implementarea proiectelor

din fonduri europene

II2321

Înființarea unui

departament specializat în

achiziții publice

II2322

Inițierea unui Grup de

Acțiune Locală

II2323

Obiectiv strategic 3 – Valorificarea

potențialului turistic al zonei

Gurghiului prin exploatarea resurselor

naturale existente dar și prin protejarea și

reabilitarea resurselor naturale și

antropice.

Zonă înzestrată cu frumuseţe, bogăţie

naturală și încărcătură istorică, comuna

Gurghiu beneficiază de un potenţial

turistic ridicat susţinut de un patrimoniu

natural şi antropic semnificativ. În comuna

Gurghiu se pot practica multe tipuri de

turism: istoric, cultural, religios, turism

rural și agroturism, ecoturism, turismul

montan, de afaceri. Turismul din Gurghiu

trebuie să fie dezvoltat și prin revitalizarea zonelor cu potențial. În acest sens, inițiativele

precum proiectul de reabilitare și promovare a castelului Bornemisza, de conservare a

ruinelor Cetății Gurghiu, protejarea Poienei Narciselor trebuie susținute, fără a rămâne însă

singulare. De asemenea, revitalizarea și marketingul turistic al microstațiunii Băile sărate de

la Jebeniţa și ar aduce un aflux important de turiști în zonă.

Valorificarea potențialului turistic al zonei Gurghiului

3

Obiectiv strategic



102

Atragerea de investiţii private în turism şi agroturism va contribui la dezvoltarea sustenabilă

a comunei, antrenând în acest proces şi alte servicii suport de pe plan local.

Ținând cont de cele mai sus expuse, obiectivele specifice cu rol suport pentru îndeplinirea

obiectivului strategic 3 „Obiectiv strategic 3 – Valorificarea potențialului turistic al

zonei Gurghiului” sunt următoarele:

3.1. Valorificarea potențialului turistic existent;

3.2. Protejarea și reabilitarea resurselor naturale și antropice care pot genera

venituri prin practicarea diferitelor forme de turism.



OBIECTIV STRATEGIC 3 - Obiectiv strategic 3 – Valorificarea potențialului

turistic al zonei Gurghiului


3.1 - Valorificarea

potențialului turistic

existent

3.1.1 –

Promovarea

obiectivelor

turistice

Înființare centru de informare

turistică

III3111

Program de valorificare a

patrimoniului natural şi cultural

prin: organizarea de târguri şi

expoziţii, amenajare muzee,

asigurarea accesului la

obiective, crearea de trasee

turistice, etc.

III3112

Program elaborare materiale

informative (broşuri, pliante,

hărţi) distribuite gratuit în

centrele de cazare şi informare,

muzee

III3113

Sprijin pentru formarea forţei

de muncă locale în domeniul

serviciilor turistice

III3122

3.2 - Protejarea și

reabilitarea resurselor

naturale și antropice

care pot genera

venituri prin

3.2.1 – Măsuri

de protejare a

resurselor

naturale

Sprijin pentru protejarea

corespunzătoare a Poienei

Narciselor

III3211

Sprijin pentru măsuri de

protejare a Pădurii Mociar

III3212



103

practicarea diferitelor

forme de turism

împotriva defrișărilor ilegale și

sufocării arboretului secular

3.2.2 –

Reabilitarea și

reamenajarea

obiectivelor

turistice

Reabilitare, modernizare Parc

Dendrologic Gurghiu

III3221

Finalizare lucrări de restaurare

și conservare ansamblu Castel

Bornemisza

III3222

Restaurarea şi conservarea

Cetăţii Gurghiului

III3223

Sprijin pentru rezolvarea

situației juridice, reabilitarea,

modernizarea și promovarea

Băilor sărate de la Jebeniţa

III3224

5. Plan de acţiune

Planul de acțiune propus pentru atingerea obiectivelor presupune împărțirea proiectelor și

intervenții identificate în trei niveluri de prioritate, fiecare dintre proiecte înscriindu-se într-

unul dintre aceste niveluri:

proiecte directe - care contribuie direct și nemijlocit la realizarea obiectivelor

strategice;

proiecte suport - proiecte a căror implementare/realizare susține atingerea

obiectivelor strategice;

proiecte punctuale - proiecte care presupun dezvoltarea punctuală a comunei.

Împărțirea proiectelor în cele trei niveluri de prioritate nu presupune stabilirea vreunei ordini

a importanței proiectelor. Dincolo de importanța aparentă a proiectelor cu impact direct

asupra atingerii obiectivelor strategice enunțate, nerealizarea sau neîncadrarea în orizontul

de timp a proiectelor suport sau a proiectelor punctuale poate conduce la ratarea țintelor

propuse de dezvoltare și la ineficiența utilizării unor resurse limitate aflate la dispoziția

comunei.

Astfel, planul de acțiune propus indică mai ales raporturile de dependență dintre rezultatele

unor acțiuni din domenii diferite, de planificarea acestora (inițierea, realizarea și rezultatele

obținute) depinzând succesul implementării strategiei propuse.

Cod proiect

Titlul proiectului Descriere

Proiecte directe



104

I1111 Înființare incubator de afaceri Valoare estimată: 100.000 euro Perioada derulare: 2015-2020 Activități propuse:

◇ Elaborarea studiului de fezabilitate

◇ Identificarea spațiului

◇ Identificarea investitorilor și partenerilor interesați

◇ Obținerea finanțării și ridicarea construcției/ reabilitarea spațiului identificat

◇ Dotarea cu echipamente

◇ Selectarea administratorului

◇ Selectarea firmelor

Stadiu proiect: neinițiat

I1221 Reabilitarea și extinderea rețelei de drumuri forestiere

Valoare estimată: 1.500.000 euro

Perioada derulare: 2015 - 2020

Activități propuse:

◇ elaborare studiu de fezabilitate

◇ identificare surse de finanţare

◇ elaborare proiect tehnic

◇ depunere proiect de finanţare

◇ realizarea investiţiei. Stadiu proiect: neinițiat

I1222 Finalizare lucrări de reabilitare drum forestier Orșova









II2111 Reabilitare și modernizare drum comunal DC 10 Gurghiu – Comori











105

II2112 Solicitare modernizare DJ 154E pe tronsonul Reghin – Județul Harghita









II2113 Solicitare modernizare și asfaltare DJ 153C









II2114 Modernizare și asfaltare DC 7 Valoare estimată: 1.000.000/ 4.000.000 euro








II2115 Asfaltare DC 9 Valoare estimată: 1.000.000/ 4.000.000 euro








II2116 Modernizarea și amenajarea străzilor comunei






106






II2117 Reabilitare și modernizare drumuri vicinale cu îmbrăcăminte asfaltică (14 km)









II21210 Realizarea unui deponeu ecologic (platformă) de depozitare a deșeurilor menajere









II2221 Reabilitarea clădirilor în incinta cărora se desfășoară activități educaționale









II2223 Înființare after – school în localitatea Gurghiu

Valoare estimată: 500.000 euro







◇ realizarea investiţiei.



107

Stadiu proiect: neinițiat

II2224 Înființare after – school în localitatea Glăjărie









II2246 Amenajare spații verzi, locuri de joacă sau parcuri de distracții pentru copii









II2227 Reabilitare Şcoală Silvică Valoare estimată: 500.000 euro








III3221 Reabilitare, modernizare Parc Dendrologic Gurghiu









III3222 Finalizare lucrări de restaurare și conservare ansamblu Castel Bornemisza







108





III3223 Restaurarea şi conservarea Cetăţii Gurghiului









Proiecte suport

I1114 Măsuri de promovare a inițiativelor anteprenoriale prin actualizarea permanentă a paginii de internet a primăriei cu informații privind lansarea sesiunilor de proiecte cu finanțare nerambursabilă

Obiective propuse: Actualizarea într-un mod constant a paginii de internet cu noile programe de finanțări nerambursabile care vor fi lansate în perioada de programare 2014-2020, în vederea sprijinirii/ informării întreprinzătorilor locali dar și în vederea stimulării noilor initiative antreprenoriale

I1211 Încurajarea procesului de inventariere şi intabulare a terenurilor agricole ale populaţiei

Obiective propuse: Facilitarea schimbului de terenuri, facilitarea asocierii producătorilor, facilitarea comasării terenurilor pentru practicarea culturilor pe suprafețe extinse, îmbunătățirea evidenței fondului funciar zonal

I1212 Sprijin in vederea constituirii de asociații agricole de dimensiuni medii, în vederea creșterii eficienței activității agricole

Obiective propuse: Eficientizarea activității exploatațiilor agricole, practicarea unei agriculturi intensive, creșterea profitabilității sectorului agricol

I1213 Sprijin pentru înființarea/ dezvoltarea unor structuri de colectare/ depozitare/ procesare/ valorificare a produselor agricole și zootehnice

Obiective propuse: Dezvoltarea mediului de afaceri, atragerea de investitori, valorificarea și promovarea produselor specifice zonei

I1214 Organizare de evenimente de promovare a agriculturii ecologice (întâlniri, seminarii,

Obiective propuse:



109

mese rotunde, simpozioane, târguri)

Promovarea agriculturii și practicilor agricole ecologice în contextul dezvoltării constante a acestui sector în ultimii ani

I1215 Promovarea introducerii de noi rase de animale și noi tehnici de îngrijire a animalelor în vederea creșterii eficienței economice a activității fermelor zootehnice

Obiective propuse: Introducerea de noi rase de animale în vererea îmbunătățirii și diversificării productivității, oferind unicitate zonei

I1216 Încurajarea procesării și marketingului produselor specifice de origine animală

Obiective propuse: Stimularea procesării produselor de origine animală până la stadiul de produse finite pentru obținerea unor prețuri mai avantajoase pentru producători, promovarea produselor alimentare locale, conservarea tradițiilor culinare locale, etc.

I1223 Măsuri de management durabil al fondului forestier și a serviciilor forestiere

Obiective propuse: Asigurarea serviciilor de administrare silvică în vederea prevenirii apariției fenomenelor de exploatare ilegală și irațională a fondului forestier. Numai o exploatare rațională, un management durabil al suprafețelor forestiere, poate asigura o dezvoltare durabilă în acest domeniu.

I1224 Măsuri de extindere a suprafețelor forestiere

Obiective propuse: Primăria Gurghiu, prin Regia Publică Locală Ocolul Silvic Gurghiu RA și Ocolul Silvic Fâncel, trebuie să se implice în realizarea unui program de împădurire a pădurilor și a zonelor degradate.

I1231 Dezvoltarea unui cluster industrial în domeniul

Obiective propuse: atragerea de entităţi economice (furnizori specializaţi, prestatori de servicii, firme din industria de construcții) şi instituţii asociate (universităţi, institute de cercetare, agenţii guvernamentale, centre de pregătire profesională, etc.), din industria de construcții, exploatarea pietrei.

II2128 Sprijin pentru înființarea de puncte pentru colectarea și procesarea selectivă a deșeurilor în vederea reciclării

Obiective propuse: Îmbunătățirea confortului vieții și spațiului de locuit, diminuarea impactului asupra mediului, beneficii economice obținute în urma reutilizării produselor reciclate

II2129 Sprijin pentru organizarea de evenimente în cadrul școlilor, căminelor culturale sau

Obiective propuse: Conștientizarea locutorilor despre beneficiile colectării selective și reutilizarea



110

evenimente locale pentru promovarea colectării selective

produselor reciclate în vederea reducerii impactului asupra mediului și îmbunătățirii calității vieții

II2311 Îmbunătăţirea dotării tehnice a cabinetelor medicale

Obiective propuse: Îmbunătățirea serviciilor medicale prestate

II2312 Sprijinirea implicării cadrelor medicale în organizarea și susținerea unor activități de educație sanitară pentru locuitorii comunei

Obiective propuse: Îmbunătățirea stării de sănătate a populației

II2311 Formare specifică a funcționarilor publici (management de proiect, expert accesare, achiziții publice)

Obiective propuse: Creșterea capacității de administrare a fondurilor externe, îmbunătățirea modului de utilizare și gestionare a fondurilor, creșterea numărului de proiecte atrase și implementate în comunitate, atragerea de investitori în comună

II2312 Actualizarea paginii de internet a primăriei comunei Gurghiu

Obiective propuse: Creșterea vizibilității comunei Gurghiu, transparență, promovarea turistică a zonei, atragerea investitorilor, etc.

II2323 Inițierea unui Grup de Acțiune Locală

Obiective propuse: Eficientizarea activității exploatațiilor agricole, practicarea unei agriculturi intensive, creșterea profitabilității sectorului agricol

II2321 Înființarea unui departament specializat în gestionarea problemelor legate de scrierea și implementarea proiectelor din fonduri europene

Obiective propuse: eficientizarea activității administrației publice locale, creșterea suportului acordat mediulu

II2322 Înființarea unui departament specializat în achiziții publice

Obiective propuse: Creșterea capacității de administrare a fondurilor externe, îmbunătățirea modului de utilizare și gestionare a fondurilor, creșterea numărului de proiecte atrase și implementate în comunitate

III3112 Program de valorificare a patrimoniului natural şi cultural prin: organizarea de târguri şi expoziţii, amenajare muzee, asigurarea accesului la obiective, crearea de trasee turistice, etc.

Obiective propuse: Creșterea vizibilității comunei Gurghiu, promovarea turistică a zonei

III3113 Program elaborare materiale informative (broşuri, pliante,

Obiective propuse:



111

hărţi) distribuite gratuit în centrele de cazare şi informare, muzee

Creșterea vizibilității comunei Gurghiu, promovarea turistică a zonei

III3222 Sprijin pentru formarea forţei de muncă locale în domeniul serviciilor turistice

Obiective propuse: Formare profesională continuă și eficientizarea activităților turistice

III3211 Sprijin pentru protejarea corespunzătoare a Poienei Narciselor

Obiective propuse: Protejarea Poienei Narciselor împotriva pășunatului și prevenirea dispariției din zonă a plantelor Narcisus stelaris (narcise)

III3212 Sprijin pentru măsuri de protejare a Pădurii Mociar împotriva defrișărilor ilegale și sufocării arboretului secular

Obiective propuse: Protejarea stejarilor seculari din Pădurea Mociar prin activități de aerisire a arboretului secular și limitarea accesului populației în alte scopuri decât cele turistice

Proiecte punctuale

II2117 Amenajarea şi sistematizarea intersecţiilor şi arterelor identificate cu risc mare de producere a accidentelor rutiere, prin mijloace specifice de calmare a traficului

Obiective propuse: Îmbunătățirea infrastructurii de transport, creșterea siguranței transportului și pietonilor, creșterea accesibilității zonei, îmbunătățirea confortului local, reducerea numărului de accidente

II2121 Modernizare stație de epurare Obiective propuse: Îmbunătățirea infrastructurii tehnice de mediu, diminuarea impactului apelor reziduale asupra mediului, menținerea sub control a calității apelor, monitorizarea calității solului și preîntâmpinarea unor deversări accidentale de ape reziduale pe spațiul comunității

II2122 Finalizare lucrări de înființare rețea de alimentare cu apă potabilă în Orșova, Orșova Pădure, Comori

Obiective propuse: Îmbunătățirea confortului vieții și spațiului de locuit

II2123 Extinderea rețelei de alimentare cu apă


II2124 Finalizare lucrări de alimentare cu apă Comori, Orșova, Orșova Pădure


II2125 Demarare lucrări de canalizare în localitatea Gurghiu





112

II2126 Extinderea rețelei de alimentare cu gaze naturale


II2127 Modernizarea sistemului de iluminat public şi a rețelei telefonice


II212711 Ecologizarea comunei, a împrejurimilor și a rețelei hidrografice


II2222 Finalizare lucrări de reabilitare, modernizare și dotare a căminelor culturale


II2225 Amenajare baze sportive în comuna Gurghiu

Obiective propuse: Îmbunătățirea confortului și calității vieții

III3111 Înființare centru de informare turistică

Obiective propuse: Creșterea vizibilității obiectivelor turistice, facilitarea accesului în zonă, sporirea numărului de turiști, promovarea turistică a zonei

III3224 Sprijin pentru rezolvarea situației juridice, reabilitarea, modernizarea și promovarea Băilor sărate de la Jebeniţa

Obiective propuse: Mărirea paletei de obiective turistice și de agrement de interes din zona Gurghiului



113

6. Implementarea și monitorizarea strategiei de dezvoltare locală

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Gurghiu pentru perioada 2014-2020, reprezintă

un document legal de lucru al Consiliului Local Gurghiu, având caracter normativ şi

prospectiv şi este supus unui proces continuu de reevaluare şi optimizare a opţiunilor de

dezvoltare în vederea adecvării evoluţiei realităţilor economice şi sociale.

Succesul unei strategii depinde în mod direct de capacitatea de implementare a ei de către

comunitatea locală. Condițiile pentru implementarea cu succes a unui plan strategic ar fi

următoarele:

Transformarea planului strategic în planuri operaționale anuale care sunt revizuite și

modificate cu regularitate;

Acordarea unei atenții deosebite participării la procesul de planificare strategică a

fiecărui membru al organizației;

Realizarea unei liste de responsabilități pentru fiecare persoană;

Numirea unei persoane responsabile pentru implementarea planului strategic, care

va supraveghea procesul de implementare.

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală

Implementarea constă în punerea în practică a planului de acțiuni stabilit în cadrul strategiei

de dezvoltare locală, prin respectarea principiilor care au stat la baza fundamentării acesteia

pentru a garanta atingerea obiectivelor țintite în scopul ameliorării gradului de dezvoltare a

comunității locale. Responsabilitatea coordonarea implementării strategiei revine Primarului

și Consiliului Local.

Implementarea strategiei se poate realiza prin mai multe procedee:

Implementare prin intermediul instituțiilor existente - avantajul acestui procedeu este

dat de faptul că se elimină necesitatea constituirii unei structuri paralele pentru

implementare, însă există și o serie de dezavantaje: de multe ori apar dificultăți în

îndeplinirea sarcinilor de implementare pe lângă sarcinile specifice ale instituției,

disfuncționalitățile se accentuează când specificul domeniului curent de activitate al

instituției diferă de activitatea de implementare.

Implementarea prin înființarea unei Agenții de implementare a strategiei - această

metodă presupune constituirea unui organism cu identitate juridică și cu autonomie

organizațională, ce are ca obiect principal de activitate asigurarea managementului

implementării strategiei de dezvoltare locală.



114

Avantajul acestei alegeri constă în faptul că se poate realiza o supervizare mai atentă

în etapa de implementare întrucât personalul este special dedicat și instruit în acest

scop.

Dezavantajul este generat de costurile suplimentare pentru constituirea agenției, atât

costuri de înființare, organizare cât și costuri de funcționare.

Implementarea prin Unități de implementare a proiectelor - acest model este specific

Uniunii Europene și constă în formarea unui departament specializat în cadrul

administrației publice și are ca dezavantaj principal faptul că se creează o structură

paralelă.

Implementarea prin Consorțiu Comunitar - această metodă reprezintă o structură

comunitară participativă prin reprezentarea tuturor factorilor interesaţi în procesul

dezvoltării la nivel local împreună cu partenerii externi. Consorțiul poate dobândi

identitate juridică și se transformă într-o agenție sau poate funcționa ca un comitet

de conducere a structurilor enunțate anterior.

Procesul de implementare trebuie să se desfășoare conform graficului indicat în planul de

acțiune, prin respectarea termenelor de realizare a activităților, prin respectarea ordinii

indicate/prestabilite a acestora și prin respectarea indicațiilor menționate în planul de

acțiune.

Pe parcursul implementării strategiei de dezvoltare locală actorii implicați în această etapă

se vor confrunta cu o serie de probleme/disfuncționalități care vor solicita o soluționare

imediată pentru a decongestiona circuitul activităților specifice implementării.

Monitorizarea Strategiei de Dezvoltare Locală

Monitorizarea este procesul de colectare periodică şi analiză a informaţiei cu scopul de

fundamenta procesul de luare a deciziei de către cei abilitaţi, asigurând transparenţa în

luarea deciziei şi furnizând o bază pentru viitoarele acţiuni de evaluare.

Rolul monitorizării:

Permite supravegherea implementării strategiei oferind posibilitatea revizuirii

periodice a planificării strategice

Actualizarea și corectarea termenilor avuți în vedere la momentul planificării

Anticipează eventualele probleme prin efectuarea de corecții și ajustări

Evaluarea Strategiei de Dezvoltare Locală este un proces în cadrul monitorizării care

presupune aprecierea activităţilor sau a rezultatelor implementării Strategiei, utilizând

informaţiile obţinute pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de

implementare a Strategiei şi eficienţei acesteia. În general, evaluarea poate fi realizată de

către aceeaşi echipă care realizează şi activitatea de monitorizare a strategiei.



115

Tipurile de evaluare sunt:

Evaluarea continuă (auto-evaluarea) pentru identificarea la timp a posibilelor riscuri

Evaluarea intermediară – la interval de șase luni, pentru a introduce schimbările

necesare și acțiuni corective atunci când este necesar. Evaluarea este un proces prin

care pe baza feed-back-ului primit pe parcurs determină îmbunătățirea continuă a

formei și conținutului.

Evaluarea finală – cu participarea tuturor factorilor interesați în strategie, pentru a

urmări măsura în care au fost realizate obiectivele

Evaluarea ex-post – o activitate menită să identifice efectele pe termen lung și

sustenabilitatea efectelor pozitive

Planificarea integrată este o soluţie modernă pentru dezvoltarea iniţiativelor şi acţiunilor

instituţionale, administrative şi socio-economice, care duc la optimizarea folosirii resurselor,

în scopul administrării schimbării şi maximizării impactului pozitiv al schimbării, conform

strategiei stabilite. Planificarea integrată va ajuta autorităţile locale să deruleze proiecte care

au impact multiplu, coerenţă inter-sectorială şi sunt justificate pentru finanţarea şi sprijinul

oferit de fondurile judeţene, guvernamentale sau europene.



116

7. Portofoliu de proiecte - Fișe de proiect

Tabel 18 - Fișa de proiect 1 - Înființare incubator de afaceri

DOMENIU – ACTIVITĂȚI ECONOMICE Titlul proiectului: Înființare incubator de afaceri

Relevanța pentru Strategia de Dezvoltare a comunei Gurghiu

Obiectivul Strategic 1 „Creșterea competitivității economice prin stimularea investițiilor și valorificarea potențialului existent Obiectivul specific 1.1 – Stimularea mediului de afaceri Măsura 1.1.1 – Sprijinirea inițiativelor antreprenoriale

Încadrarea în strategii regionale / naționale:

Context regional – Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020:

Domeniul strategic 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii

Prioritatea 4.1. Eficientizarea activităților agricole prin modernizarea exploatațiilor agricole, dezvoltarea serviciilor și logisticii agricole și susținerea activităților de prelucrare a produselor agricole

Context județean - Strategia de Dezvoltare a Judeţului Mureş Domeniul prioritar 2: Creșterea competitivității

economice a județului Mureș, stimularea cercetării și inovării

Prioritatea 2.1. Creșterea atractivității județului ca destinație de afaceri

Măsura 2.1.4. Promovarea produselor locale și a infrastructurii de sprijin a afacerilor din județul Mureș pe plan intern și extern

Teritoriu vizat Comuna Gurghiu Justificarea necesității proiectului: Obiectivul proiectului este realizarea unei structuri locale de sprijinire a afacerilor pentru încurajarea iniţiativei antreprenoriale locale Etape necesare:

Elaborarea studiului de fezabilitate Identificarea terenului/spațiului de amplasare Identificarea investitorilor și partenerilor interesați Obținerea finanțării Ridicarea construcției/reabilitarea spațiului existent Amenajarea spaţiului avut în vedere pentru acest obiectiv Selectarea administratorului Selectarea firmelor incubate

Impactul proiectului: dezvoltarea economiei locale – menținerea investițiilor actuale și atragerea de noi investiții prin utilizarea resurselor existente și facilitarea accesului la infrastructuri noi pentru afaceri.

Aplicant și potențiali parteneri: Consiliul Local Gurghiu

Surse potențiale de finanțare: Buget de stat – Ministerul Economiei – Programul Național Multianual pe perioada de înființare și dezvoltare incubatoare tehnologice și de afaceri Buget estimat 100.000 euro

Perioada de implementare:

2015-2020 Grad de prioritizare Proiect direct

Stadiul proiectului (menționarea unor activități deja întreprinse, spre exemplu studii de fezabilitate realizat, aplicație depusă, etc.)



117

Neinițiat

Tabel 19 - Fișa de proiect 2 - Reabilitarea și extinderea rețelei de drumuri

forestiere

DOMENIU – AMENAJAREA ȘI ECHIPAREA TERITORIULUI

Titlul proiectului: Reabilitarea și extinderea rețelei de drumuri forestiere

Relevanța pentru Strategia de

Dezvoltare a comunei Gurghiu

Obiectivul Strategic 1 „Creșterea competitivității economice prin

stimularea investițiilor și valorificarea potențialului existent

Obiectivul specific 1.3 – Dezvoltarea durabilă a sectorului

forestier

Măsura 1.3.1 – Modernizarea rețelei de drumuri forestiere

Încadrarea în strategii

regionale / naționale:

Context regional – Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru

pentru perioada 2014-2020:

Domeniul strategic 4. Dezvoltarea zonelor rurale,

sprijinirea agriculturii și silviculturii

Prioritatea 4.2. Valorificarea superioară, într-o manieră

durabilă, a potențialului silvic regional

Context județean - Strategia de Dezvoltare a Judeţului Mureş

Prioritatea 1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi judeţene

(transport, mediu, sănătate, educaţie, asistenţă socială,

reabilitare urbană, utilităţi publice)

Măsura 1.1 Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea

infrastructurii de transport şi comunicaţii

Teritoriu vizat Comuna Gurghiu

Justificarea necesității proiectului: Adaptarea infrastructurii la noua structură agricolă şi forestieră, precum şi folosirea eficientă a infrastructurii utilizabile reclamă investiţii, în special, pentru modernizare şi dezvoltare Etape necesare: 1) Elaborarea studiului de fezabilitate (întocmire documentaţie, caiet de sarcini şi SF); 2) Stabilirea sursei de finanţare; 3) Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect,

obţinere avize şi acorduri); 4) Elaborarea și depunerea cererii de finanţare în vederea obținerii finanțării; 5) Implementarea proiectului, care presupune:

Inceperea/demararea proiectului – organizarea echipei/responsabilului de implementare a proiectului

Realizarea documentației de avizare a lucrărilor Pregătirea documentației și lansarea procedurii de atribuire a lucrărilor și a serviciilor necesare

implementării proiectului (supervizare lucrări, asistență tehnică din partea proiectantului, publicitate, management proiect, etc)

Realizarea/execuția lucrărilor Recepția și punerea în funcțiune a lucrărilor Publicitatea și promovarea proiectului Monitorizarea/controlul proiectului Auditul proiectului.

Impactul proiectului: standard de viață îmbunătățit pentru locuitorii comunei, atragerea investitorilor, crearea de locuri de muncă în perioada de execuție, eliminarea riscurilor care pot afecta o viață sănătoasă pentru locuitorii comunei



118

Aplicant și potențiali parteneri:

Consiliul local Gurghiu, Ocolul Silvic Gurghiu, Ocolul Silvic Fâncel

Surse potențiale de finanțare:

PNDR 2014-2020 – Măsura 4 - Investiții în active fizice , Submăsura 4.3 - „Investiţii pentru

dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”

Buget estimat 1.500.000 euro

Perioada de implementare: 2015-2020 Grad de prioritizare Proiect direct

Stadiul proiectului (menționarea unor activități deja întreprinse, spre exemplu studii de

fezabilitate realizat, aplicație depusă, etc.)

Neinițiat



119

Tabel 20 - Fișa de proiect 3 - Reabilitare și modernizare drum comunal DC 10

Gurghiu-Comori


Titlul Proiectului: Reabilitare și modernizare drum comunal DC 10 Gurghiu-Comori



Obiectivul Strategic 2 „ Regenerarea locală și dezvoltarea

administrației publice”

Obiectivul specific 2.1 – Dezvoltarea și modernizarea rețelelor

de infrastructură și protejarea mediului înconjurător

Măsura 2.1.1 – Modernizarea rețelei de drumuri comunale



Context european – Strategia Europa 2020

Promovarea sistemelor de transport durabile şi

eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor

majore


pentru perioada 2014-2020

Domeniul Strategic 4. Dezvoltarea zonelor rurale,


Prioritatea 4.4. Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-

edilitare a localităților rurale din Regiunea Centru

Măsura 4.4.4. Dezvoltarea rețelei de drumuri comunale


Domeniul Prioritar 4. Dezvoltarea durabilă a zonelor

rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii

Prioritatea 4.3. Creşterea standardului de viaţă al

locuitorilor din zonele rurale din judeţ prin dezvoltarea

infrastructurii tehnico-edilitare, educaţionale, sociale,

culturale, de sănătate şi de agreement

Axa prioritară 1: Întreţinere/reabilitare/modernizare

drumuri comunale, pentru creşterea accesibilităţii în

zonele rurale şi ca suport pentru dezvoltarea economică

a judeţului Mureş


Justificarea necesității proiectului: Dezvoltarea infrastructurii de transport local, creșterea nivelului de accesibilitate a localităților, creșterea nivelului de atractivitate a zonei pentru turiști și investitori, reducerea impactului asupra mediului, îmbunătățirea confortului populației

Etape necesare: 1) Elaborarea studiului de fezabilitate (întocmire documentaţie, caiet de sarcini şi SF); 2) Stabilirea sursei de finanţare; 3) Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect,



Realizarea documentației de avizare a lucrărilor



120

Pregătirea documentației și lansarea procedurii de atribuire a lucrărilor și a serviciilor necesare implementării proiectului (supervizare lucrări, asistență tehnică din partea proiectantului, publicitate, management proiect, etc)

Realizarea/execuția lucrărilor Recepția și punerea în funcțiune a lucrărilor Publicitatea și promovarea proiectului Monitorizarea/controlul proiectului

Auditul proiectului.



Primăria comunei Gurghiu

Primăria comunei......., etc (pentru proiecte colective)


PNDR 2014-2020 – Măsura 7 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale, Submăsura 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică

Programul național de dezvoltare locală – subprogramul „Modernizarea satului românesc” - http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/pndl (Ordinul nr. 1851/2013 pentru aprobarea normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor ordonanței de urgență a guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea programului național de dezvoltare locală)

Buget estimat 1.000.000 euro – proiect/comună

4.000.000 euro – proiect colectiv (depus în asociere cu alte autorități

publice locale învecinate)




Neinițiat

http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/pndl



121

Tabel 21 - Fișa de proiect 4 - Modernizare și asfaltare DC 7


Titlul proiectului: Modernizare și asfaltare DC 7



Obiectivul Strategic 2 „Regenerarea local și dezvoltarea


Obiectivul specific 2.1 – Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de

infrastructură și protejarea mediului înconjurător





Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea

blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore


















a judeţului Mureş


Justificarea necesității proiectului: Dezvoltarea infrastructurii de transport local, creșterea

nivelului de accesibilitate a localităților, creșterea nivelului de atractivitate a zonei pentru turiști și

investitori, reducerea impactului asupra mediului, îmbunătățirea confortului populației

Etape necesare: 1) Elaborarea studiului de fezabilitate (întocmire documentaţie, caiet de sarcini şi SF); 2) Stabilirea sursei de finanţare; 3) Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect,





Realizarea/execuția lucrărilor



122

Recepția și punerea în funcțiune a lucrărilor Publicitatea și promovarea proiectului Monitorizarea/controlul proiectului Auditul proiectului.














Neinițiat




123

Tabel 22 - Fișa de proiect 5 - Asfaltare DC 9


Titlul proiectului: Asfaltare DC 9



Obiectivul Strategic 2 „Regenerarea locală și dezvoltarea










majore


















a judeţului Mureş





Etape necesare:

1) Elaborarea studiului de fezabilitate (întocmire documentaţie, caiet de sarcini şi SF);

2) Stabilirea sursei de finanţare;

3) Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect,

obţinere avize şi acorduri);

4) Elaborarea și depunerea cererii de finanţare în vederea obținerii finanțării;

5) Implementarea proiectului, care presupune:

Inceperea/demararea proiectului – organizarea echipei/responsabilului de implementare a

proiectului




124

Pregătirea documentației și lansarea procedurii de atribuire a lucrărilor și a serviciilor necesare

implementării proiectului (supervizare lucrări, asistență tehnică din partea proiectantului,

publicitate, management proiect, etc)


Recepția și punerea în funcțiune a lucrărilor

Publicitatea și promovarea proiectului

Monitorizarea/controlul proiectului


Impactul proiectului: standard de viață îmbunătățit pentru locuitorii comunei, atragerea

investitorilor, crearea de locuri de muncă în perioada de execuție, eliminarea riscurilor care pot afecta

o viață sănătoasă pentru locuitorii comunei













Neinițiat




125

Tabel 23 - Fișa de proiect 6 - Modernizarea și amenajarea străzilor comunei


Titlul proiectului: Modernizarea și amenajarea străzilor comunei








Încadrarea în strategii regionale

/naționale:



eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

reţelelor majore

















zonele rurale şi ca suport pentru dezvoltarea

economică a judeţului Mureş





Etape necesare:








proiectului




126


















Perioada de

implementare: 2015-2020 Grad de prioritizare Proiect direct



Neinițiat




127

Tabel 24 - Fișa de proiect 7 - Reabilitare și modernizare drumuri vicinale cu

îmbrăcăminte asfaltică (14 km)


Titlul Proiectului: Reabilitare și modernizare drumuri vicinale cu îmbrăcăminte asfaltică (14 km)



Obiectivul Strategic 2 „Regenerarea local și dezvoltarea










majore


















a judeţului Mureş





Etape necesare:








proiectului



128


















Buget estimat 1.000.000 euro/ comună




Neinițiat




129

Tabel 25 - Fișa de proiect 8 - Reabilitarea clădirilor în incinta cărora se desfășoară

activități educaționale

DOMENIU – SOCIAL

Titlul Proiectului: Reabilitarea clădirilor în incinta cărora se desfășoară activități educaționale





Obiectivul specific 2.2 – Dezvoltarea și modernizarea

infrastructurii domeniului social

Măsura 2.2.2 – Sprijinirea sistemului educativ prin asigurarea

condiţiilor optime de dezvoltare a copiilor şi tinerilor





Domeniul Strategic 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea

infrastructurii tehnice și sociale regionale

Prioritatea 1.3 Dezvoltarea infrastructurii de educație,

sănătate, sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii

Centru

Măsura 1.3.1 Creșterea calității sistemului de învățământ

prin extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea și

modernizarea infrastructurii de educație


Prioritatea 1. Îmbunătăţirea infrastructurii locale şi

judeţene (transport, mediu, sănătate, educaţie, asistenţă

socială, reabilitare urbană, utilităţi publice)

Măsura 1.3: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii

de educaţie


Justificarea necesității proiectului: oferirea unui cadrul adecvat de desfășurare a învățământului în comuna Gurghiu

Etape necesare:

1) Elaborarea studiului de fezabilitate (întocmire documentaţie, caiet de sarcini şi SF); 2) Identificarea terenului; 3) Stabilirea sursei de finanţare; 4) Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect,









130

Publicitatea și promovarea proiectului Monitorizarea/controlul proiectului Auditul proiectului.

Impactul proiectului: creșterea calității procesului de învățare și facilitarea accesului copiilor la

sistemul de învățământ în vederea evitării abandonului școlar în clasele primare


Consiliul local Gurghiu


PNDR 2014-2020 – Măsura 7 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,

Submăsura 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară

mică


Buget estimat 500.000 euro


Stradiul proiectului (menționarea unor activități deja întreprinse, spre exemplu studii de


Neinițiat




131

Tabel 26 - Fișa de proiect 9 - Înființare after – school localitate Gurghiu

DOMENIU – SOCIAL

Titlul Proiectului: Înființare after – school localitate Gurghiu







Măsura 2.2.2 – Modernizarea rețelei de drumuri

comunale

Încadrarea în strategii regionale /

naționale:

Context regional – Strategia de Dezvoltare a Regiunii

Centru pentru perioada 2014-2020

Domeniul Strategic 1. Dezvoltare urbană,

dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale

regionale

Prioritatea 1.3 Dezvoltarea infrastructurii de

educație, sănătate, sociale și situații de urgență

la nivelul Regiunii Centru

Măsura 1.3.1 Creșterea calității sistemului de

învățământ prin extinderea, reabilitarea,

amenajarea, dotarea și modernizarea

infrastructurii de educație

Context județean - Strategia de Dezvoltare a Judeţului

Mureş

Prioritatea 1. Îmbunătăţirea infrastructurii locale

şi judeţene (transport, mediu, sănătate,

educaţie, asistenţă socială, reabilitare urbană,

utilităţi publice)

Măsura 1.3: Dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii de educaţie


Justificarea necesității proiectului: oferirea unui cadrul adecvat de desfășurare a învățământului

prin crearea unui sistem de asistare a copiilor școlari după orele de curs

Etape necesare:


2) Identificarea terenului;







proiectului




132









Impactul proiectului: creșterea calității procesului de învățare și facilitarea accesului copiilor la

sistemul de învățământ în vederea evitării abandonului școlar în clasele primare




PNDR 2014-2020 – Măsura 7 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,

Submăsura 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică

Programul național de dezvoltare locală – subprogramul „Modernizarea satului românesc”

- http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/pndl (Ordinul nr. 1851/2013 pentru aprobarea normelor

metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor ordonanței de urgență a guvernului nr. 28/2013

pentru aprobarea programului național de dezvoltare locală)

Buget estimat 500.000 euro

Perioada de

implementare: 2015-2020 Grad de prioritizare Proiect direct



Neinițiat




133

Tabel 27 - Fișa de proiect 10 - Restaurarea și conservarea Cetății Gurghiului

DOMENIU - TURISM

Titlul Proiectului: Restaurarea și conservarea Cetății Gurghiului



Obiectivul Strategic 2 „Dezvoltarea administrației publice locale și

regenerarea infrastructurii locale”



Măsura 2.2.2 – Sprijinirea sistemului educativ prin asigurarea

condițiilor optime de dezvoltare a copiilor și tinerilor





Domeniul Strategic 5. Dezvoltarea turismului, sprijinirea

activităților culturale și recreative

Prioritatea 5.1 Punerea în valoare a patrimoniului natural

și antropic

Măsura 5.1.3 Conservarea, restaurarea și punerea în

valoare a clădirilor cu valoare arhitectonică și istorică


Prioritatea 3. Dezvoltarea turismului

Măsura 3.1 Dezvoltarea infrastructurii în turism,

conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural


Justificarea necesității proiectului: stimularea dezvoltării economice a zonei Gurghiu prin valorificarea potenţialului turistic, cultural, istoric şi natural

Etape necesare:



3) Realizare documentație tehnico-economică: documentație de avizare lucrări intervenție, proiect

tehnic;


5) Obținere avize, autorizație de construcție



proiectului

Pregătirea documentației și lansarea procedurii de atribuire a lucrărilor și a serviciilor

necesare implementării proiectului (execuție lucrări restaurare, execuție lucrări conexe,

supervizare lucrări, asistență tehnică din partea proiectantului, publicitate, management

proiect, etc)








134

Impactul proiectului: stimularea circulației turistice, creșterea încasărilor obținute din turism,

creșterea eficienței economice și a competitivității destinațiilor turistice.



Consiliul Județean Mureș


Programul Operational Regional – Axa prioritară 5, Prioritatea de investiții 5.1 Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural

Mecansimul SEE - Programul Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural , Componenta 1: Conservarea, renovarea și protejarea patrimoniului cultural

Buget estimat 10.000.000 euro (Programul Operațional Regional)

2.000.000 euro (Mecanismul SEE)




Neinițiat

Primăria comunei PRIMĂRIA COMUNEI COMUNA GURGHIU …...existent în comuna noastră, să...

Documents

Transcript of Primăria comunei PRIMĂRIA COMUNEI COMUNA GURGHIU …...existent în comuna noastră, să...