Primarul Gutãu, dezvãluiri ºocante...Locul 3: Bîzîc Ion Secretar general al PNL Vâl-cea încã...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 5. 5. 5. 5. 572 72 72 72 72 23 - 29 noiembrie 20 23 - 29 noiembrie 20 23 - 29 noiembrie 20 23 - 29 noiembrie 20 23 - 29 noiembrie 20111116 6 6 6 6 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Comandat de ALDE Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160008Comandat de PNL Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160004

ALDE Dolj: Am decis nomi-nalizarea din partea ALDE

a lui Cãlin Popescu-Tãriceanu pentru funcþia

de prim-ministrudupã alegerile din11 decembrie 2016

10Amãnunte

în pagina

Primarul din RâmnicuVâlcea, Mircia Gutãu, adevoalat, pentru Antena3, condiþiile inumane dinînchisorile ºi aresturileprin care a trecut.

Primarul Gutãu,dezvãluiri ºocantedespre aniide închisoare

















Amãnunteîn pagina 3

SubordonaþiiConstantineiDumitrescuse bâlbâieîn explicaþii

















23 - 29 noiembrie 2016 www.indiscret.ro

2ELECTORAL

Camera Deputaþilor Locul 1: Buican CristianOmul care nu mai are nevoie

de nicio prezentare este, fãrãîndoialã, deputatul Cristian Bui-can. Profesor de matematicã,autor de manuale ºi culegeri despecialitate, fost director ad-junct al Colegiului Naþional deInformaticã ”Matei Basarab”din Râmnicu Vâlcea, preºedin-te al PNL Vâlcea din 2009, de-putatul Cristian Buican are oexperienþã desãvârºitã ºi în ad-ministraþie, având la activ douãmandate de consilier judeþean,din care unul de vicepreºedinteal acestui for, ºi douã de depu-tat. Apreciat pentru activitateapoliticã bogatã de care dã do-vadã, din 2012 este secretarulCamerei Deputaþilor ºi un lidermarcant al PNL la nivel central.

Locul 2: Victor StãnculescuCel mai vocal consilier jude-

þean din Vâlcea, aflat la cel de-al doilea mandat, Victor Stãn-culescu este nu doar un avocatcu experienþã, ci ºi un exemplude tânãr politician care s-a re-marcat prin curajul de a-ºi în-frunta ºi critica fãrã reþineri ad-versarii politici ºi de a susþinecu argumente solide, în Consi-liul Judeþean, interesele celorcare l-au ales, chiar ºi în mo-mentele delicate. Este tânãrulcare îºi face cu adevãrat mese-ria de politician. A fost preºe-dintele TNL Vâlcea, iar din2009 face parte din Biroul Po-litic Judeþean al PNL.

Locul 3: Bîzîc IonSecretar general al PNL Vâl-

cea încã din 2009, omul care aparcurs treaptã cu treaptã caleaspre reuºitã a uneia dintre celemai puternice organizaþii aPNL, juristul Bîzîc se remarcãprin bogata experienþã adminis-trativã ºi profesionalã. A fost ºefde cabinet parlamentar, consi-lier în cadrul Instituþiei Prefec-tului, viceprimar timp de douãmandate ºi primar al oraºuluiBãbeni în perioada 2012-2016. Discret, dar extrem demobil ºi organizat, domnul Bî-zîc este genul de om care „taceºi le face”.

Locul 4: Mihaela Andreia-nu

Profesor de economie la Co-legiul Economic, expert în eva-luarea ºi acreditarea unitãþilorde învãþãmânt, a reprezentat în-vãþãmântul vâlcean atât în In-spectoratul ªcolar, cât ºi la mi-nister. Este consilier judeþean la

al doilea mandat, preºedinte alOFL Vâlcea ºi vicepreºedinte lanivel naþional. În aceastã cali-tate, a contribuit la elaborareaofertei electorale a PNL ºi acontribuit la proiecte legislati-ve deosebit de importante: Le-gea creºelor ºi Legea prevenþieiîn sãnãtate.

Locul 5: Pãrduþ AlexandruÎnscris în politicã din 2007,

s-a remarcat în rândul Organi-zaþiei de Tineret a PNL Vâlcea,iar de doi ani este membru înforurile de conducere. Tânãrulconsilier judeþean AlexandruPãrduþ, aflat la primul mandat,copreºedinte al Organizaþiei deTineret Vâlcea, are 28 de ani,este economist, specializat îndomeniul accesãrii fonduriloreuropene ºi îºi desfãºoarã acti-vitatea în mediul privat. El esteunul dintre tinerii din PNL careînþeleg cã educaþia aleasã ºimunca susþinutã, dublate de se-riozitate ºi eficienþã, reprezintãsoluþia pentru România.

Locul 6: Vieru GheorgheReputatul profesor Gheorghe

Vieru este omul care a reprezen-tat cu succes învãþãmântul vâl-cean la cel mai înalt nivel, fiindinspector ºcolar general. Cu oexperienþã profesionalã deose-

bitã de-a lungul mai multor de-cenii, domnul profesor se poatemândri ºi cu o experienþã admi-nistrativã, ocupând funcþia deconsilier judeþean, unde a avutnumeroase iniþiative de susþine-re a municipiului Drãgãºani ºia învãþãmântului vâlcean.

Locul 7: Cãpraru IlieDe profesie avocat, este una

dintre vocile puternice din mu-nicipiul Drãgãºani, care a de-monstrat, de-a lungul timpului,cã implicarea ºi devotamentulpot conduce la dezvoltarea uneicomunitãþi. Pentru experienþa,proiectele pe care ºi le propuneºi modul de activ de a acþiona,avocatul Ilie Cãpraru rãmâneunul dintre membrii de bazã aiPartidului Naþional Liberal dinmunicipiul Drãgaºani.

Locul 8: Ciprian Paul Dea-conu

Are 38 de ani, este cãsãtoritºi are un copil. Este omul carene reface zâmbetul, fiind undoctor stomatolog de succes-. Înscris în politicã încã din2010, s-a impus în rândul orga-nizaþiei de tineret foarte repedeprin capacitatea de a se face ºia rãmâne remarcat, dar ºi de aveni cu idei noi, care sã influ-enþeze luarea deciziilor la cel

mai înalt nivel.

SenatLocul 1: Bulacu RomulusDe profesie inginer, doctor în

textile tehnice, om de afaceri desucces, ºi-a demonstrat calitã-þile transformând SC MINETSA în cea mai importantã com-panie de textile neþesute din Ro-mânia. Cariera profesionalã estecompletatã de cea politicã ºi aiciamintim cã a fost copreºedinteal Partidului Naþional Liberal,cu o vastã experienþã în admi-nistraþie, fiind la al patruleamandat de consilier judeþean,dintre care douã de vicepreºe-dinte.

Locul 2: Popescu VictorGeorge

Tânãr inginer, expert în acce-sarea fondurilor europene, sebucurã de apreciere atât în ca-drul partidului, cât ºi în comu-nitate, prin perseverenþa ºi efi-cacitatea de care dã dovadã.Aflat la al treilea mandat de con-silier judeþean, Victor GeorgePopescu se bucurã de o experi-enþã politicã vastã, dar ºi de obogatã pregãtire profesionalã,desãvârºitã la universitãþi derenume din strãinãtate.

Comandat de Partidul Naþional Liberal – competitor politic Realizat de Miºcoci Marielena Întreprindere Individualã Cod unic de identificare 11160004 Tiraj: 1150 ex.

Locul 3: Argeºanu IrinaNãscutã în anul 1982, mamã

a doi copii, tânãra avocatã îm-binã cu succes politica ºi carie-ra juridicã, fãcând parte, încãdin anul 2007, din Baroul Vâl-cea. De asemenea, a fãcut partedin forurile de conducere aleFilialei Municipale RâmnicuVâlcea, unde s-a implicat în toa-te campaniile electorale. Pe ter-men scurt, Irina doreºte moder-nizarea României prin susþine-rea criteriilor de transparenþã ºiintegritate impuse deja la nive-lul PNL ºi considerã cã bunulsimþ, competenþa ºi onestitateavor câºtiga.

Locul 4: Dediu AlexandruPrimarul comunei Pãuºeºti-

Mãglaºi, aflat la al treilea man-dat, cu o experienþã în adminis-traþie de peste 20 de ani, este,fãrã îndoialã, omul de care Vâl-cea are nevoie în Parlament.Jurist de profesie, Dediu ºi-afolosit pregãtirea în domeniupentru a înþelege legislaþia stu-foasã, reuºind astfel sã ia deci-zia cea mai bunã din punct devedere administrativ. Se remar-cã ºi prin pregãtirea profesiona-lã, fiind înalt funcþionar publicdupã absolvirea InstitutuluiNaþional de Administraþie.

Candidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentareCandidaþii PNL Vâlcea laalegerile parlamentare

23 - 29 noiembrie 2016www.indiscret.ro

3DEZVÃLUIRI

Drept la replicã

Aºa dupã cum era de aº-teptat, dupã publicareaarticolului „Batjocurã

pe bani publici la Asociaþia Ma-cedonenilor“, pe adresa redac-þiei a sosit un drept la replicã pecare-l publicãm integral. Nuputem totuºi sã nu observãm cã,în loc sã vinã cu explicaþii refe-ritoare la concluziile care aparîn Raportul de audit al Curþii deConturi, concluzii pe care nu amfãcut decât sã le prezentãm înarticolul mai sus menþionat, re-prezentanþii Asociaþiei Macedo-nenilor din România se oprescla câteva detalii, deloc impor-tante pentru cititori. Cum ar fifaptul cã „Încheierea pronunþa-tã de Curtea de Conturi a Ro-mâniei nu este un document fi-nal, fiind supus controlului in-stanþei de judecatã“. Nicãieri înarticolul publicat de Indiscret înOltenia nu am susþinut cã rapor-tul ar þine loc de sentinþã. Pe dealtã parte, Curtea de Conturieste una dintre instituþiile fun-damentale ale statului de drept,care joacã un rol cheie în ceeace priveºte creºterea responsa-bilitãþii în utilizarea ºi adminis-trarea fondurilor publice, pre-cum ºi în combaterea risipei ºia fraudei. Cã rapoartele CC potfi contestate în instanþã este ade-vãrat, dar asta nu înseamnã cãrelatãrile inspectorilor nu suntreale.

Minciuna arepicioare scurte

În acelaºi drept la replicã,semnatarii documentului ne re-proºeazã faptul cã dezinformãmcititorii cu scopul declarat de a„compromite imaginea publicã“a Constantinei Dumitrescu, de-spre care am avut tupeul nemãr-ginit sã spunem cã este „ºefã aAMR“. Când, de fapt, ni se co-municã de cãtre semnatariidreptului la replicã, „Constan-tina Dumitrescu este preºedin-te de onoare al AMR, funcþiecare nu implicã atribuþii execu-tive“. Este însã irelevant dacã,în acest moment, ConstantinaDumitrescu este preºedinte deonoare al AMR. Important estecã, în anul 2015, atunci când,

conform inspectorilor Curþii deConturi, asociaþia a cheltuit pes-te 1,6 milioane de lei fãrã res-pectarea legislaþiei în vigoare,preºedinte era chiar Constanti-na Dumitrescu. Acest lucru sepoate observa inclusiv pe site-ul asociaþiei, acolo unde Con-stantina Dumitrescu figureazãîncã drept preºedinte (facsimil1). Aºa cum preºedinte se de-clarã singurã a fi în documen-tele prin care s-a adresat instan-þei în urmã cu patru luni (facsi-mil 2), atunci când ne-a chematîn judecatã pentru cã ne-am per-

mis sã publicãm acuzaþiile unuifost angajat al asociaþiei cu pri-vire la modul în care se desfã-ºoarã activitatea AMR.

PS: Într-adevãr, în raportulCurþii de Conturi nu este men-þionat numele Constantinei Du-mirescu, dar asta din simplulmotiv cã nu inspectorii CC sta-bilesc cine se face vinovat pen-tru cheltuirea ilegalã a banilorpublici. Aceastã sarcinã revinealtor instituþii ale statului care,cu siguranþã, au primit dejacopii ale raportului în cauzã!

1.

2.

SubordonaþiiConstantineiDumitrescu sebâlbâie în explicaþii

















foto

: fun

datia

liana

dum

itres

cu.ro


4PAM-FLIT

Cum i-ar puteascãpa IulianaMoise, de stres, peconducãtorii auto

Iuliana Moise (foto), can-didat din partea ALDE Vâl-cea pentru Senat, propuneunul dintre cele mai intere-sante ºi utile proiecte desti-nate conducãtorilor auto.„Centralizarea tuturor servi-ciilor pentru înmatriculareaautovehiculelor, într-unulsingur”. Doamne-ajutã! Cãdoamna Moise, care este in-giner mecanic ºi lucreazã înbranºa inspecþiilor auto, aþintit foarte bine, este clar.Urmeazã sã ºi nimereascã!Poftiþi statisticã: trei din zeceromâni conduc o maºinã, fiecã este vorba de autoturismulpersonal sau cel de serviciu,potrivit unui comunicat alIpsos Research, citat deAgerpres.

Ghiþã, a fuzionat cu PartidulRomânilor de Pretutindeni alunul alt ex-PSD, EmanuelCioacã. Partidul lui Emanuelare un segment surprinzãtorde mare de votanþi în diaspo-ra. Plus alte avantaje ºi influ-enþe, parol! Hm!!!

„În sfârºit,ai cu cine!”

Plin de conotaþii, sloganulcandidaþilor Uniunii SalvaþiRomânia (USR), pentru Par-lament: „În sfârºit, ai cucine!”, ne transmit ei. Incitant,fete ºi bãieþi!

Asta aminteºte de o recla-mã pentru ferestre ºi uºi PVC:„Pune-o cu mine!”

De frica DNA-uluiDe teamã ca nu cumva, ca-

reva, sã îi strecoare vreun plicsau sã îi batã vreun apropodemn de atenþia DNA, SorinGhiþã (foto), primarul PSDdin comuna Vlãdeºti, ºi-a in-stalat în birou camerã de luatvederi. În plus, þine, mai tottimpul, uºa biroului deschisã.

Tot cu uºa deschisã ºi dinaceleaºi motive, stã ºi prima-rul PNL din Bujoreni, Gheor-ghe Udubae. Asta e, decât sãte tragã DNA-ul de cãtuºe,mai bine sã te tragã curentul!

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Indiscreþiide Vâlcea

Reporter: Domnule Preºe-dinte, ne puteþi descrie pescurt o imagine de ansamblua listelor cu care vine PSDîn aceste alegeri la nivel na-þional, dar ºi local?

Constantin Rãdulescu:Aº începe cu un scurt comen-tariu personal ºi vã spun cãaºteptãrile mele de la cei carevor ajunge parlamentari suntca aceºtia sã reuºeascã sãschimbe imaginea Parlamen-tului României prin compor-tamentul lor, cu un dialog maibun cu cetaþenii, dar ºi prinintermediul legilor pe care levor vota.

Cred cã vor reuºi, întrucâtPSD la nivel naþional are lis-te foarte bune în care 85%dintre cei care candideazã laSenat sunt oameni noi, dar ºila Camera Deputaþilor situa-þia este oarecum similarã,84% dintre cei care se aflã peaceste liste fiind, de aseme-nea, oameni noi.

La Vâlcea, situaþia este unacare pe mine mã face sã fiumândru ºi onorat, întrucât lepropunem vâlcenilor oamenibine pregãtiþi profesional, cuexperienþã administrativã ºipoliticã ºi care vor activa cusucces în comisiile de specia-litate ale Parlamentului Ro-mâniei.

Este foarte important ca vâl-cenii sã ºtie cã cei pe care îivor trimite în Parlament vorsusþine, prin votul lor, reveni-rea PSD la guvernare, aºadarun guvern care sã le redea ro-mânilor puterea de a privi cumai multã încredere în viitor.

Rep.: Am observat cã vii-torii parlamentari PSD-iºtivâlceni au o pregãtire deose-bitã. Majoritatea cu douã fa-cultãþi, unii dintre ei înscriºila doctorate sau cu doctora-te luate. Totuºi, ce experien-

þã administrativã ºi politicã au?C.R.: Candidaþii noºtri nu

sunt de ieri, de azi, în politicãsau administraþie. Ca ºi mine,care am crescut ºi am învãþatpoliticã lângã oameni precumregretatul Ion Cîlea, ºi candida-þii noºtri au în spate o experien-þã aministrativã ºi politicã pen-tru cã, practic, au fãcut parte dinaceeaºi echipã politicã. ªi ei, înplan politic, au participat la con-strucþia ºi uneori reformareaPSD-ului, dar au ºi experienþãprofesionalã ºi administrativã,de aceea îi veþi regãsi de-a lun-

ruptã într-un mod cel puþin in-terpretabil, însã nu vreau sã in-tru pe acest raþionament. Vreaudoar sã subliniez cã PSD a gu-vernat bine pentru români, iarguvernarea noastrã a îndreptattoate greºelile ºi abuzurile lacare românii au fost supuºi vre-me de zece ani.

Am dat oamenilor pensiile ºisalariile tãiate de fostul PDL,acum fuzionat cu PNL, am plã-tit datoriile la FMI, am mãrit sa-lariile ºi am pus România pe undrum al dezvoltãrii ºi creºteriieconomice. Sunt convins cã oa-

gul anilor în diverse poziþii înadministraþia localã judeþeanã ºichiar centralã a statului român.

Rep.: Bun… vã propun sã tre-cem de la listã, la programul deguvernare. Aþi folosit expresia„revenirea PSD-ului la guver-nare …”

C.R: …da, sunt de pãrere ºiaºa gândesc foarte mulþi românicã guvernarea PSD a fost între-

menii nu au uitat acest lucru ºifaptul cã Guvernul PSD condusde Victor Ponta a fost un Gu-vern bun pentru România ºipentru români, un Guvern carei-a respectat ºi ajutat pe oameni.

Sã vã mai spun ceva: gândiþi-vã numai cã fostul Ministru alDezvoltãrii din acea vreme, Li-viu Dragnea, a implementat ºia desfãºurat un program care acontribuit efectiv la moderniza-rea României ºi aici mã refer laPNDL, celebra OG 28, prin careîn localitãþile din þara noastrã s-au fãcut alimentãri cu apã, s-aumodernizat ºcoli, s-au reabilitatºi asfaltat drumurile, s-au repa-rat ºi construit poduri adicã s-au implementat mãsuri care sãîmbunãtãþeascã calitatea vieþiioamenilor din comunitãþile res-pective ºi exemplele pot conti-nua. ªtiu însã foarte sigur cãodatã cu revenirea PSD la gu-vernare acest program va fireluat ºi finanþat în beneficiulcomunitãþilor locale.

Rep.: Sunteþi ºi PreºedinteleConsiliului Judeþean! Ce aºtep-tãri are administraþia judeþuluide la viitorul Guvern?

C.R.: Vreau sã vã spun cã euam un dialog foarte bun cu toþiprimarii din Judeþul Vâlcea ºi nuîi tratez în funcþie de culoareacarnetului de partid. Nu trebuiesã privim comunitãþile locale înfelul acesta. Trebuie sã avem o

Sa vedeþi surprizã!Domnule, s-a întâmplat o

chestiune pe care unii nu daudoi bani, dar mai vedem laalegeri: Partidul RomâniaUnitã, al foºtilor pesediºtiBogdan Diaconu ºi Sebastian

Publ

icita

te


5ELECTORAL

administraþie care ia decizii înlogica binelui ºi trebuie sã dez-voltãm parteneriate la nivel con-stituþional, astfel încât vâlcenii sãvadã cã lucrãm pentru binele lor.Administraþia trebuie sã fie unaaproape de oameni, care trebuieconsultaþi periodic ºi ascultaþi cuprivire la problemele cu care seconfruntã, dar ºi aºteptãrile pecare le au de la noi. Ca sã vã dauun exemplu, vreau sã vã spun cãinstituþia Consiliului Judeþean ºiprimãria Municipiului RâmnicuVâlcea, Municipiu reºedinþã dejudeþ, vor dezvolta împreunã pro-iecte care sã creascã nivelul de traiºi sã îmbunãtaþeascã substanþialcondiþiile ºi nivelul de trai al vâl-cenilor. Asta se întâmplã ºi pen-tru cã am gãsit în primarul Râm-nicului Mircia Gutãu un partenerinsituþional, dornic sã dezvoltãmproiecte bune pentru comunitateacare ne-a acordat încrederea.

La fel se întâmplã ºi cu toþi pri-marii cu care interacþionez în ac-tivitatea de zi cu zi ºi asta pentrucã eu rãmân conectat permanentla ceea ce vã spuneam mai devre-me. O administraþie eficientã esteaceea care rãmâne aproape deoameni.

Rep.: Care ar fi unul din prin-cipalele puncte de forþã ale pro-gramului de guvernare?

C.R: Programul de guvernare

ConsConsConsConsConstttttantin Rădulescu: ”Nantin Rădulescu: ”Nantin Rădulescu: ”Nantin Rădulescu: ”Nantin Rădulescu: ”Noi îndrăznim să croi îndrăznim să croi îndrăznim să croi îndrăznim să croi îndrăznim să credem în Redem în Redem în Redem în Redem în România,omânia,omânia,omânia,omânia,iar vâlcenii viar vâlcenii viar vâlcenii viar vâlcenii viar vâlcenii vor for for for for fi ri ri ri ri resesesesespectpectpectpectpectaţi de viitaţi de viitaţi de viitaţi de viitaţi de viitorororororul guvul guvul guvul guvul guvererererern PSD”n PSD”n PSD”n PSD”n PSD”

are mai multe astfel de punctede forþã, însã unul care mie mise pare definitoriu este cã vii-torul Guvern îºi propune pro-tejarea ºi sprijinirea capitaluluiromânesc.

Românii vor fi respectaþi deviitorul Guvern, iar capitalul ro-mânesc va fi sprijinit prin mã-suri specifice pentru a se dez-volta.

Rep.: Care este, pânã laurmã, linia definitorie a pro-gramului economic PSD?

C.R.: Noi ne-am asumat unlucru foarte important ºi anumeacela cã românii trebuie sã sim-tã în propriul buzunar rezultate-le unei bune guvernãri. Recentadoptatã, Legea eliminãrii celor102 taxe va însemna atât o re-ducere a birocraþiei, cât ºi unefect financiar pragmatic la ni-velul fiecãrei familii de români,prin eliminarea unor taxe pre-cum: taxa radio-TV, taxa de ca-zier, taxa timbrului de mediu ºialte taxe care reprezintã în final102 motive pentru ca viitorul gu-vern sã fie unul social democrat.

Rep.: Vã rugãm sã ne preci-zaþi câteva mãsuri menite a-iconvinge pe vâlceni sã votezePSD.

C.R.: Aº vrea sã încep prin avã spune cã, prin toate mãsurilepe care guvernul le va lua, ne

Comandat de Partidul Social Democrat Vâlcea – competitor politic Realizat: Miºcoci Marielena Întreprindere Individualã Cod AEP 11160007, Tiraj 1150 ex.

dorim salarii mai mari pentrutoþi românii, un trai decent, edu-caþie de top, pensii cinstite ºiservicii medicale de calitate pen-tru români. Dezvoltarea ºi mo-dernizarea României se pot facenumai investind în fiecare ro-mân care trebuie sã beneficiezede locuri de muncã bine plãtite,într-un climat de creºtere eco-nomicã sustenabilã ºi o dezvol-tare echilibratã în toate regiuni-le. Toate aceste mãsuri vor aveadrept consecinþã mai mulþi ro-mâni în clasa de mijloc.

Absorbþia fondurilor europe-ne va fi o prioritate pentru noi,întrucât România trebuie sã fo-loseascã fondurile europenepentru a se dezvolta. Aºadar, fiecã vorbim de mãsuri specifice,fie cã vorbim de creºterea sala-riului minim brut la 1.750 delei în 2020, sau de eliminareaimpozitului pe venit pentruanumite categorii de salariaþi,ideea generalã este cã un statputernic se clãdeºte prin respectºi sprijin pentru fiecare dintrecetãþenii sãi. Þintele noastre rã-mân reducerea decalajelor dedezvoltare între mediul rural ºicel urban, reducerea ratei ºoma-jului, precum ºi reducerea nu-mãrului de cetaþeni care se aflãîn risc de sãrãcie sau excluziu-ne socialã ºi, bineînþeles, creº-terea de noi locuri de muncã.

Rep.: De-a lungul timpului,agricultura a fost ºansa aces-tei þãri. Cum priveºte PSD acestsector?

C.R.: Agricultura a benefi-ciat de o abordare strategicã dinpartea viitorului guvern PSD ºiaici, pe lângã sprijinirea fermie-rilor europeni, vom lua mãsuriastfel încât sã oferim ºanse ega-le ºi fermierilor români. Trebuiesã creºtem exporturile ºi sã-iprotejãm pe fermierii româniastfel încât agricultura sã fiemotor de creºtere economicã, înacelaºi timp sã obþinem hranãsãnãtoasã pentru români.

Avem în vedere mãsuri careprivesc plata la timp a subven-þiilor, investiþii în sistemele deirigaþii, dar ºi creºterea absorb-þiei fondurilor europene prinasigurarea cofinanþãrii, reface-

rea ghidurilor sau îmbunãtãþi-rea procedurilor de obþinere afondurilor europene.

Vom crea facilitãþi pentru fer-mierii români, care constau îneliminarea impozitului pe tere-nuri agricole lucrate începândcu 2018, impozit 0 pentru trac-toarele ºi utilajele agricole în-cepând cu 2018 sau cadastra-rea tuturor terenurilor agricolepânã în 2020, de cãtre stat.

Rep.: Domnule Preºedinte,oamenii au probleme diverse ºiau aºteptãri punctuale cum arfi reformarea ºi modernizareasistemului de sãnãtate. Ce îºipropune PSD la acest capitol?

C.R.: Aº începe prin a vãspune ce mi-am propus eu înacest domeniu, ºi mi-am pro-pus modernizarea Maternitãþiidin Râmnicu Vâlcea, a Spita-lului nr. 2. ªi mi-am mai pro-pus, tot ca o mãsurã care pri-veºte totalitatea populaþiei, caîn anul 2020 nicio ºcoalã sã numai aibã toaleta în curte. Amsã vã precizez cã PSD priveº-te pacientul ca primã priorita-te a reformei de sãnãtate, de-oarece viaþa este nepreþuitã!

În acest sens, vom anulacreºterea preþurilor la medica-mente, vom ieftini medica-mentele inovative ºi vom faceinvestiþii în infrastructura me-dicalã, astfel încât în 2020 sãavem 8 spitale regionale noi,sã dotãm fiecare spital jude-þean cu echipamente de ima-gisticã modernã, echipamentepentru analizã de laborator.

De asemenea, vom actuali-za frecvent lista medicamente-lor compensate, vom acordacâte un medicament gratuitpentru fiecare boalã ºi vomasigura medicamente pentrutoþi pacienþii din programelenaþionale.

Vom introduce noi programenaþionale, cum ar fi depistareabolilor cardio-vasculare cu riscmajor pornind de la patologiahipertensivã ºi vom lua mãsuripentru debirocratizarea acce-sului la tratament. Sunt câtevadintre mãsurile pe care le vomlua, însã vom revizui ºi siste-mul de salarizare a medicilorºi a personalului sanitar.

Rep.: În ceea ce îi priveºtepe tineri, spuneþi-ne câtevamãsuri din programul de gu-vernare.

C.R.: În primul rând, avem

în vedere sã le redãm tineri-lor încrederea, precum ºi in-formaþii cu privire la perspec-tiva omului tânãr în România.Pentru tinerii cu studii supe-rioare, vom lansa programul„Primul salariu”, care va în-semna garantarea unui salariude încadrare de 2.500 de leibrut în primii trei ani de mun-cã, la fel cum avem în vederealocaþii pentru finalizarea stu-diilor sau alocaþii pentru ter-minarea gimnaziului.

Vom acorda burse profesi-onale de 400 lei/lunã pentrutinerii din ºcolile profesiona-le, iar pentru tinerii din fami-liile sãrace vom acorda spri-jin de 250lei/lunã pentru con-tinuarea studiilor.

Pentru a-i pãstra în þarã petinerii profesioniºti, vomacorda subvenþii, chirii ºi de-plasare pentru joburi ºi vomfinanþa universitãþi în funcþiede angajare. Totodatã, pentruperioada 2017-2020 vomlansa programul „Româniastart-up nation” pentru stimu-larea antreprenoriatului înrândul tinerilor. Vom construi1.500 de locuinþe în fiecarean ºi vom avea în vedere con-strucþia eficientã a locuinþe-lor sociale.

Educaþia este cea mai sigu-rã formã de ieºire din sãrãcieºi, pentru respectarea unuiprincipiu al accesului egal laeducaþie, vom creºte burselepentru studenþi ºi vom ajun-ge la 175 lei/student în 2020,la fel cum vom avea locuri lafacultãþile rezervate pentru ti-nerii din mediul rural, selec-taþi pe criterii de performan-þã ºi sociale. Vom lua mãsuripentru dezvoltarea sportuluide masã, a infrastructurii ºiactivitãþii sportive în ºcoli.

Rep.: Domnule Preºedin-te, ca o concluzie la toateaceste mãsuri, ce ne puteispune?

C.R.: Programul de guver-nare PSD este bazat ºi con-struit pe respectul ºi trata-mentul corect pentru toate ca-tegoriile sociale. Programulnostru de guvernare îl vizea-zã pe fiecare român în parte,deoarece în viziunea noastrãun stat puternic se construieº-te împreunã cu cetãþenii cã-rora trebuie sã le creãm con-diþii, sã-i sprijinim ºi sã lecreºtem nivelul de trai. Omulºi grija faþã de acesta consti-tuie componenta esenþialã aprogramului nostru de guver-nare.

Rep.: Vã mulþumesc!

“VOM CONSTRUI UN STATPUTERNIC ÎMPREUNÃCU CETÃÞENII!”

















de Virgil Dumitrescu

lui român, prin asta, ca parte,ºi Europei, întru bunãstare ma-terialã ºi spiritualã, dacã tot nedorim a fi o apã ºi-un pãmânt.Jurãmântul de loialitate al ale-ºilor nu are efecte juridice, darefecte morale e musai sã aibã.Nu smiorcãiala etalatã la imn,nu mâna dusã teatral la inimãþin de foame ºi de cãldurã, derespectul instituþional cuvenitbugetarului ºi pensionarului derând. Statisticile sunt alarman-te pentru o þarã cu potenþialeconomic imens, dar care con-sumã mai mult decât produce.Din lene? Din nepricepere?Din interes? Finanþiºtii atenþi-oneazã cã PIB-ul pe 2016 nuva îngãdui creºteri salariale, întimp ce indicatorii economicile contrazic expertiza. Dinco-lo de electoralul în curs, acui-tatea mãsurilor de echitate so-cialã va slãbi din alte motive,evident naþionale, evident prio-ritare, însoþite de tobele media.”Ne dorim sã avem o viaþã fru-moasã”, ”o Românie curatã” ºialte asemenea lozinci fãrã aco-perire în fapte umplu timpulcare macinã în gol al celormulþi ºi pãcãliþi sistematic. Însintezã, dacã 2016 a fost cuma fost, 2017 va fi ºi mai ºi.Uniunea Europeanã se con-fruntã cu provocãri ºi crize din-tre cele mai serioase. ”Nu ºtimdacã vom reuºi sã o menþinemunitã”, opineazã Iohannis.Ceea ce îngusteazã orizonturi-le speranþei ºi coboarã alte ba-riere. Cum sã mai proiectezi oþarã ca afarã? Curat ghinion, ºiafarã e vopsit gardul.

Românul dispreþuit pestatul de platã de cãtrestatul pe sponci nu are

nevoie de teoria plusvaloriicare pentru el e mai mereu aminusvalorii. Are nevoie, dacãtot este european în câmpulmuncii, de o rãsplatã care sãnu-l punã pe picior de crasãinferioritate. Sãtul sã înghitãpromisiuni de doi bani, cel dis-preþuit de statul pe sponci iacalea strãinãtãþii. Nu mai pu-þin de patru milioane de cona-þionali din rândul populaþieiactive adaugã plusvaloare þã-rii de adopþie. Strigãtor la cer,un lot substanþial de 11.000 de”halate albe” au pãrãsit în acestan spitalele. Observãm întreputere ºi opoziþie o râcã per-manentã, care aduce graveatingeri drepturilor fundamen-tale. Puntea de legãturã e Par-lamentul, unde, la unison, sevoteazã în beneficiul propriusfârtecãri de buget curat con-stituþionale. Ar fi greºit însãdacã, luaþi de valul nemulþu-mirilor, am dinamita forul le-gislativ al þãrii, cum nu trebu-ie sã dinamitãm nici Guvernulsau Preºedinþia. Mai avem câteun pic din toate – votul, ros ºiel de caria disputei deºãnþatedintre partide: populismul. Numã refer la un partid anume,mai oportunist decât altul. Cila o meteahnã greu de combã-tut, cum ºi greu de susþinut. Nesituãm pe locuri înjositoare lanivel de trai, de educaþie, decivilizaþie, ºi mã mir cã Bru-xelles-ul nu-i urecheazã pe ceicare au jurat credinþã poporu-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Frisonul dintre ani,creºterile salariale

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

SERVICII INCLUSE: Cazare 3 nopþi + o noapte gratis = 4 nopþi cazare în camere duble; Dinner party: 30.12.2016; Mic dejun - bufet suedez: 31.12.2016, 02.01.2017 Prânz 31.12.2016; Masa festivã Revelion: 31.12.2016; Candy bar 31.12.2016; Brunch: 01.01.2017; Masa festivã carnaval: 01.01.2017; Concurs de dans cu premiul special: „Un weekend la Bãile Olãneºti”; Tombola 01.01.2017 – marele premiu: „Un sejur de 5 nopþi la Bãile Olãneºti”; Premii speciale ºi alte surprize. Program muzical live: 30.12.2016, 31.12.2016 si 01.01.2017;

Pentru ziua de cazare oferitã gratuit se opteazã la rezervare (29.12.2016 sau 02.01.2017) ºi nuinclude mese.

TARIF: 990 lei/pers./pachet - în camere duble 3*;

EARLY BOOKING – Pentru rezervare ºi plata integralã pânã la data de 15.10.2016 se acordã undiscount de 60 lei/pers./sejur (app. 5%).

Supliment cazare în regim single 264 lei/pers./pachet.

Se poate opta pentru zile în plus de cazare (29.12.2016 sau 02.01.2017) la urmãtoarele tarife (fãrãmese):

- 66 lei/pers./zi în cazul camerelor 3*;

Copiii cu vârste pânã la 14 ani achitã 50% din tariful de cazare (pat în camerã cu pãrinþii) ºi masã.

Facilitãþi:În cazul grupurilor se acordã o gratuitate la 15 persoane, ofertele putând fi modificate în funcþie de

cerinþele grupului.Acces internet wi-fi în cadrul receptiei ºi în restaurant.Tarifele includ TVA. Taxa hotelierã se achitã la recepþie (app. 5 lei/pers./sejur)

PERIOADA: 29.12.2016 – 02.01.2017 / 30.12.2016 – 03.01.2017

PLÃTEªTI 3 NOPÞI – STAI 4 NOPÞI !REVELION 2017

BÃILE OLÃNEªTIHOTEL LIVADIA

































Publ

icita

te

6ACTUALITATE

Printre obiective,crearea unui brandregional

de Marielena Popa

Consiliul Judeþean Vâl-cea ºi Primãria Râmni-cu Vâlcea au anunþat

semnarea unui contract de par-teneriat în vederea promovãriituristice a judeþului Vâlcea. Po-trivit Departamentului mass-media al CJ Vâlcea, contractul,care a fost iniþiat la solicitareaCentrului Naþional de Informa-re ºi Promovare Turisticã(CNIPT) în judeþul Vâlcea, aremai multe obiective: „realizareade studii pe probleme de turism,la nivel local; iniþierea ºi dez-voltarea de activitãþi comunecare sã aibã ca scop îmbunãtã-þirea circulaþiei turistice; elabo-rarea unor strategii de promo-vare a obiectivelor turistice dinjudeþul Vâlcea ºi din municipiulRâmnicu Vâlcea ºi introducerea

lor în circuite turistice; sprijinreciproc în organizarea de eve-nimente specifice, târguri, ex-poziþii; facilitarea schimbului deinformaþii, materiale de reclamãcu privire la activitãþile în do-meniul turismului, pe care celedouã instituþii le considerã opor-tune pentru promovarea, dinpunct de vedere turistic, a zo-nei.

Contractul a fost încheiat luni,21 noiembrie 2016, între preºe-dintele Consiliului Judeþean

Vâlcea, Constantin Rãdulescu,ºi primarul municipiului Râm-nicu Vâlcea, Mircia Gutãu. „Ceidoi parteneri îºi propun coali-zarea eforturilor pentru a dez-volta turismul activ din judeþulVâlcea ºi municipiul RâmnicuVâlcea, prin crearea unui brandregional, alãturi de toþi factoriiinteresaþi, precum ºi prin reali-zarea ºi promovarea unor acti-vitãþi de niºã (gastronomie lo-calã, afaceri, evenimente)”, pre-cizeazã CJ Vâlcea.

CJ Vâlcea ºi PrimãriaRâmnicu Vâlcea, asocierepentru promovarea

turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


turismului


7ELECTORAL

Reporter: Care este princi-piul de bazã al Programului deguvernare pe care îl propunePSD?

Liviu Dragnea: Fiecare cetã-þean ºi fiecare familie care mun-cesc din greu trebuie sã aibãºansa de a face parte din clasade mijloc. România are un po-tenþial uriaº de a dezvolta eco-nomia în zona de IT, în agricul-turã, în industria manufacturie-rã, în industria auto sau alimen-tarã. Cu toate acestea, pentrumulþi români aceastã perspecti-vã este încã îndepãrtatã. Suntregiuni în care sãrãcia ºi acce-sul nemulþumitor la educaþie ºi

sãnãtate fac grea viaþa români-lor. Încã prea mulþi români trã-iesc de la o lunã la alta pentrucã nu le ajunge salariul. Româ-nii meritã mai mult!Liviu Drag-nea: „Împreunã, îndrãznim sãcredem în România!“

Rep.: Ce înseamnã, în viziu-nea PSD, apartenenþa la clasade mijloc? În ce se traduce eapentru români?

L.D.: Noi spunem fiecãrui ro-mân: îndrãzneºte sã crezi cã vii-torul tãu este aici, acasã. Obiec-tivul PSD este sã avem mai mulþiromâni în clasa de mijloc, adicãmai mulþi români cu slujbe bineplãtite, acces la o educaþie de top,

servicii medicale de calitate ºibanii pentru a-ºi permite o va-canþã pe an, în familie. PSD vreasã readucã România pe creºtere

ºi sã ridice nivelul de trai al ro-mânilor, pentru a face parte dinclasa mijlocie.

Rep.: Care sunt argumentele

Preºedintele PSD expune viziunea social-democratã pentru dezvoltare în urmãtorii patruani ºi principalele ei atuuri: mãsuri concrete,proiectate de oameni cu experienþã în guverna-re, vor fi aplicate de exponenþii unui partid carea dovedit cã ºtie sã creascã România.

cã acest program de guvernareva putea fi implementat cu suc-ces?

L.D.: Am arãtat cã ºtim sãguvernãm, cã ºtim sã creºtemRomânia. PSD a reuºit sã ridi-ce România de fiecare datã.Guvernarea noastrã a pregãtitaccesul României în UniuneaEuropeanã. Mai târziu, în gu-vernarea 2012-2015, am reuºitsã readucem România pe creº-tere economicã ºi sã creºtemnivelul de trai al românilor. Sa-lariile ºi pensiile au crescut,România a ieºit din criza eco-nomicã, spitale au fost redeschi-se, ºcoli au fost modernizate. Deaceea, sunt convins cã progra-mul nostru de guvernare prezin-tã cele mai bune soluþii pentrunevoile oamenilor. Îi invit petoþi sã citeascã propunerile pecare PSD le-a adresat români-lor. Sunt proiecte realizate deoameni cu experienþã în guver-nare, care au muncit pentru acreºte nivelul de trai al români-lor. Sunt proiecte pentru un vii-tor mai bun pentru români. Îm-preunã, îndrãznim sã credem înRomânia!

Liviu Dragnea:„Împreunã, îndrãznimsã credem în România!“


















pag. 8


pag. 9


10SPECIAL

Primarul din Râmni-cu Vâlcea, MirciaGutãu, în cazulcãruia CEDO adecis, recent, cã nua avut parte de unproces echitabil înce priveºte condam-narea la 3 ani ºi 6luni pentru fapte decorupþie, a devoalat,pentru Antena 3,condiþiile inumanedin închisorile ºiaresturile prin care atrecut.

de Marielena Popa

Întâlnire cu„coletul” AntonieSolomon: „Acolonu mai ai nume,acolo eºti colet!”

Mircia Gutãu a po-vestit în ce împre-jurãri l-a întâlnit, la

Penitenciarul Colibaºi, pe pri-marul Craiovei, Antonie So-lomon. Gutãu a menþionat cãaceasta fost singura datã cânda zâmbit în cei doi ani de de-tenþie: ”În aprilie 2010, cânderam arestat la Colibaºi, dupãcereri multiple ca sã ies lamuncã, m-au scos la bucãtã-rie, la munca de jos, la curã-þat, la fãcut, la mãturat, la toa-te. Se muta bucãtãria dintr-oparte în alta ºi acolo nu e ni-mic automatizat. Era o remor-cã de tractor la care era pusão oiºte. Pe oiºte erau patruverigi de care trãgeau patrudeþinuþi ºi alþi ºase deþinuþi îm-pingeam la remorcã. Eu eram

unul dintre cei care împingeamla remorca din spate. Nu maierau cai putere, erau deþinuþiputere. Se muta bucãtãria dintr-o parte în alta ºi impingeam laun deal. Din faþã, de la camerade primire, vãd prin ploaie undeþinut care venea. În faþã eraun poliþist cu umbrela, deþinutulîn spate ºi în spatele acestuia, unmascat. ªi poliþistul striga ”alo,salonul 3! Venim cu un colet!”.Acolo nu mai ai nume, acolo eºticolet! M-am uitat sã vãd ce co-let era. Era un deþinut care aveahainele rãvãºite, dar avea peumãr o husã, în care avea uncostum. Mã uit pe husã ºi vãd”Pierre Cardin”! Mã întreb cinedracu e ãsta care vine la închi-soare cu Pierre Cardin. Cândmã uit, era primarul Solomon!”(...) Mi-am adus aminte cã, laalegerea lui Bãsescu, s-a fãcuto mare întâlnire la Craiova,unde ºi eu am dus 54 de autobu-ze cu oameni. Bãsescu a vorbitacolo ºi a zis ”ne mândrim cuoamenii care au fãcut ceva însud!”. Eram patru primari aiPartidului Democrat în zone încare era PSD! Îl ia pe primarulGherghe de la Turnu Severin ºipe Vâlcov de la Slatina de mânãºi-i duce pe culoar ca la prezen-tarea de modã ºi lumea aplau-da. Apoi, mã ia pe mine ºi pe

Solomon! ªi eram cei mai buni...Dupã trei luni, am vãzut cãamândoi eram acolo”.

Despre arestulpoliþiei de laBucureºti: în camerãcu ºobolaniiºi cu un nebun

Primarul a mai spus cã, în toa-tã perioada detenþiei, cel maigreu i-a fost în aresturile diferi-telor inspectorate ale Poliþiei. Ela relatat un episod tragi-comicdin arestul de la IPJ Bucureºti:„Am fost dus la arestul preven-tiv de la Bucureºti, la arestulpoliþiei, la minus doi, în carevezi o gaurã din care vezi ae-rul, în care camera este 3 /3, ºiîn care sunt nouã paturi. Aten-þie! Uºa la intrare, în stânga treipaturi cu etaj, în dreapta treipaturi, la capãt trei paturi ºi aicirãmâne un loc liber în care esteun veceu turcesc ºi în care tre-buie sã-þi faci nevoile. (...) M-am suit la etaj ºi am vãzut cumurcau ºobolanii, cum urcau pecanal. Când i-am vãzut pe pa-turã la colegii de la etajul I, m-am dat repede jos ºi i-am fugã-rit sã meargã înapoi pe canalºi am pus sticla cu apã. (...) Nudormeam noaptea, ºi vãd pe

unul cã se scoalã într-un tricouºi se plimbã prin camerã. A spuscã e condamnat la 22 de ani. ªiavea prinsã de penis o sticla deapã, jumãtate plinã cu apã, cuaþã, ºi se plimba, cã a visat el ºia citit el cã i se lungeºte peni-sul cu 7 centimetri în 5 ani. ªii-am spus:”Omule, la ce mai ainevoie de penis dupã ce stai 22de ani aici?”

Aiud: cu pãturaîn cap pe veceuldin mijlocul celulei

Mircia Gutãu a vorbit ºi de-spre condiþiile umilitoare de laAiud: „De la IPJ m-au transfe-rat, când dosarul s-a dus laAlba Iulia, m-au transferat laAiud. La Aiud în secþia vecheeste greu de imaginat. Este oþeavã prin care curge un pic deapã, în camerã, este veceul lafel, aºa-zisul veceu. Nu ai inti-mitate, mergeam cu un prosopmare, mi-l puneam în cap, saucu pãtura, de faþã cu ceilalþicolegi. E ceva greu de imagi-nat. Pãtura în cap ca sã stai laveceu, altã soluþie nu ai”.

În arestulIPJ Vâlcea:”Calc-o, mã!”

„Era o plasã de sârmã lageam, ºi geamul era deschisspre exterior. N-ai cum sã-ltragi sã-l închizi tu din inte-rior din celulã. ªi mai eramcu cineva, cãruia îi ºtiu vo-cea, ºi acum o aud aºa în ure-che. În faþã era un ARO 244- spune ‘Porneºte-o!’. Se suieºoferul, porneºte ARO-ul.‘Calc-o, mã! Calc-o, mã!’.Tot fumul ãla ieºea de pe þea-vã ºi intra în celulã. Vreau sãvã spun cã prima reacþie afost sã mã duc sã închid gea-mul. Cum sã-l închizi, cã ai oplasã de sârmã foarte deasã,n-aveai cum sã tragi. ªiatunci, singura soluþie a fostsã ne aºezãm repede, urgent,cã ne asfixiam, cu faþa pe ci-ment, sã iau un pantof, sã faco pârghie la uºã, sã casc uºa,ºi, cu gura, eram amandoi lauºã sã respirãm aer de pe hol.Pânã aici s-a ajuns! Asta-iumilinþa pe care o înduri. Îndemocraþie!”

SC APAVIL SA – Centru Ex-ploatare Vest a desfãºurat sãptã-mâna trecutã o serie de activitãþiîn întreaga arie de operare.

AVARII REZOLVATE. Aufost remediate 4 avarii la reea-ua de apã pe strãzile Petrolu-lui ºi Serafimeºti din oraºulBãbeni, în satul Aricioaia dincomuna ªirineasa ºi în comunaBuneºti.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele de racord din BãileGovora ºi Buneºti;

- s-au executat lucrãri debranþare ºi racordare la reþeauade apã în satul Guriºoara, co-muna Mihãeºti ºi satul Fireºti,

comuna Buneºti;- s-au verificat ºi s-au curãþat

cãminele la staþiile de repompa-re Nicolae Bãlcescu ºi ªirinea-sa;

- s-au executat lucrãri deschimbare a branºamentelorsparte în Bãile Govora, Mihã-eºti ºi Pãuºeºti - Otãsãu;

- au fost executate lucrãri derefacere a terenului, prin beto-nare ºi asfaltare, pe Aleea Li-ceului ºi str. Serafimeºti din ora-ºul Bãbeni;

- s-a intervenit pentru remedi-erea defecþiunii instalaþiei elec-trice a staþiei de repompare apãCernele din Pãuºeºti – Otãsãu;

- s-a urmãrit în permanenþã

funcþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti –Otãsãu ºi Buneºti), la staþiile deepurare de la Mihãeºti ºi Bu-neºti, precum ºi la staþiiloe derepompare din Pãuºeºti – Otã-sãu ºi Buneºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în Siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-neºti, Pãuºeºti – Otãsãu ºi Frân-ceºti, ca ºi ai apei menajere des-cãrcate în pârâul Govora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de apã Predeºti ºi Corbi(comuna Nicolae Bãlcescu), astaþiei de epurare Valea Bãlceas-

ca, a staþiei de apã ªirineasa ºia staþiilor de epurare ªirineasaºi Slãviteºti, a staþiilor de pom-pare ºi repompare Romani – Pã-dureþu (Bãbeni);

- s-a asigurat buna funcþiona-re a reþelei de canalizare Corbi– Rotãreºti (comuna NicolaeBãlcescu);

- s-a asigurat calitatea apei ºibuna funcþionare a STAP ªiri-neasa;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr. 10 ºi 17 din comuna Ni-colae Bãlcescu;

- s-a monitorizat reþeaua deapã a oraºului Bãbeni pentru în-depãrtarea posibilelor pierderi

de apã;- s-au monitorizat lucrãrile de

introducere conductã de cana-lizare executate pe Calea luiTraian din oraºul Bãbeni;

- s-au înlocuit robineþii defecþiîn satul Ciorãºti din comunaªirineasa, precum ºi în oraºulBãbeni;

- s-a înlocuit vasul – hidrofordin cadrul staþiei de repompareapã uzatã „Primãrie” din loca-litatea Nicolae Bãlcescu;

APOMETRE VERIFICA-TE SI MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute, au fostverificate ºi înlocuite apometreîn toata aria de operare, acolounde acestea nu corespundeaudin punct de vedere metrologicsau erau deteriorate.

Activitate intensã la Apavil Centru Vest

Primarul Gutãu,dezvãluiri ºocantedespre anii deînchisoare


















Am stabilit la sfârºitul sãptãmâniitrecute ca ALDE sã aibã proprianominalizare pentru funcþia de

prim-ministru, în persoana liderului nos-tru Cãlin Popescu-Tãriceanu.

Cu aceastã propunere vom merge lanegocieri politice pentru formarea nou-lui guvern, dupã alegerile din 11 decem-brie.

Este o propunere justificatã de expe-rienþa domnului Tãriceanu, de perfor-manþele excepþionale ale guvernului con-dus de el între anii 2004 ºi 2008.

În acea guvernare, România a avut ceamai mare ratã de creºtere economicã dinistoria postdecembristã: 8,7%, a dublat sa-lariile ºi pensiile, a creat 600.000 de lo-curi de muncã, a investit 6% din PIB pen-tru educaþie (singura guvernare care a fã-cut acest lucru). În guvernarea Tãricea-nu, volumul investiþiilor a fost mai maredecât în întreaga perioadã 1990-2004.

Românii nu au uitat aceste lucruri ºi aucerut domnului Tãriceanu, peste tot înþarã, sã-ºi asume aceastã nominalizare.

Menþionãm cã 11 miniºtri din guver-nul Tãriceanu candideazã la aceste ale-geri pe listele ALDE.

ÎNCREDERE ÎN ALDEÎNSEAMNÃ ÎNCREDEREÎNTR-O VIAÞÃMAI BUNÃ!

ALDE SUSTINEAPELUL CAMPIONILORMONDIALI, OLIMPICIªI EUROPENIAI ROMÂNIEI !

”Cu cât vor fi mai mulþi oameni peterenurile de sport cu atât vor fi maipuþini oameni pe paturile din spitale”

Liderii ALDE Cãlin Popescu Tãricea-nu ºi Daniel Constantin, alãturi de IlieNãstase, Cristian Gaþu ºi alþi mari cam-pioni ai sportului românesc au susþinutzilele trecute o conferinþã de presã co-munã. În cadrul acesteia a fost prezenta-tã oferta ALDE pentru sportul românesc,

program în care au fost incluse toate pro-punerile venite din partea a 60 de gloriiale sportului românesc.

REDÃM FAIMA SPORTULUIROMÂNESC,

REDÃM SÃNÃTATEA UNEINAÞIUNI

10 ANGAJAMENTE ALDEPENTRU EDUCAÞIEFIZICÃ ªI SPORT

1. Includerea în Proiectul de Þarã asportului si educaþiei fizice ca prioritatenaþionalã, parte integrantã a Educaþiei.Modificarea Legii Sportului.

2. Educaþia fizicã-disciplinã obligato-rie în intregul sistem de învãþãmânt (lagrãdiniþe -1 orã la ciclul primar ºi gim-nazial- 3 ore/sãptãmânã, la liceu -4 orepe sãptãmânã, în mediul universitar-minim 2 ore /sãptãmânã ºi 2 ore de co-lectiv sportiv)

3. Asigurarea accesului gratuit a co-piilor, elevilor ºi studenþilor la bazelesportive existente ºi viitoare

4. Organizarea campionatelor ºcolare,universitare, prin colaborarea dintre in-spectoratele ºcolare, decanate ºi federa-þiile de profil.

5. Organizarea unei competiþii de masãROMÂNIA ÎN MIªCARE deschisã se-parat oraºelor ºi satelor, care va angrenapopulaþia de la 5 la 80 de ani într-o for-me de miºcare organizatã.

6. Clasificarea federaþiilor sportive în

COMANDAT DE ALDE FILIALA DOLJ, EXECUTAT DE SC INDISCRET MEDIA SRL, CUI MANDATAR FINANCIAR 11160008

funcþie de tradiþii autohtone, de perfor-manþe obþinute, numãr de practicanþi,audienþã la public ºi venituri atrase labugetul federal

7. Înfiinþarea unor Centre de excelen-þã dar ºi al unor centre judeþene de se-lecþie ºi iniþiere sportive.

8. Dezvoltarea infrastructurii sportu-lui (2 Sãli polivalente ultramoderne lanivel naþional, 2 baze nautice, 4 patinoa-re, 1 velodrom modern, 2 hipodromuri,sãli dotate corespunzãtor pentru atletism,gimnasticã, scrimã, tenis ºi atleticã grea-box, lupte, haltere, etc.)

9. Alocarea în urmãtorii patru ani aunui procent din PIB pentru sportul demasã ºi pentru cel de performanþã

10. Modificãri ale Codului Fiscal princare sã încurajam investiþiile private însport.

11ELECTORAL

ALDE Dolj: Am decis nomi-nalizarea din partea ALDEa lui Cãlin Popescu-Tãriceanupentru funcþia de prim-ministrudupã alegerile din 11 decembrie 2016


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Proiecte pentru cel maivechi centru al ceramicii

româneºtiLa Olari-Horezu, va fiamenajatã o tabãrãpermanentã pentruturiºti.

de Marielena Popa

Satul Olari din comunaHorezu ar putea deveniunul dintre cele mai

interesante obiective turistice deprofil din þarã. Recent, primarulNicolae Sãrdãrescu (foto) a de-clarat cã la Olari va fi amenajatão tabãrã permanentã pentru tu-riºti, în care aceºtia vor avea po-sibilitatea sã înveþe tainele olã-ritului ºi vor putea aprecia aceas-tã artã ancestralã. „Vom amena-ja, la Olari, unde este o comuni-tate autenticã de ceramiºti, o ta-bãrã permanentã în care vizita-

torii români ºi strãni vor avea ladispoziþie mai multe ateliere ºiunde vor putea sã înveþe cumprinde formã lutul. De aseme-nea, vom organiza, tot acolo, ºio galerie de artã”, a precizat pri-marul Sãrdãrescu.

Acesta a mai spus cã va fi îm-bunãtãþitã ºi infrastructura stra-dalã din Olari, sat care are circa20 de ateliere de olãrit. Cerami-ca de Horezu a intrat în patrimo-niul UNESCO în decembrie2012. Horezu este un caz aproa-pe singular în cadrul centrelorceramice româneºti, prin faptulcã meºteºugul este practicat caprincipalã sursã de venit a des-cendenþilor vestitelor familii deceramiºti Ogrezeanu,Vicºorea-nu, Iorga, Buclescu, Mischiu,Popa ºi multe altele.


13ACTUALITATE

Publ

icita

te

A ºezatã sub genericul Copilãria, bucuria tu-turor, acþiunea a fost or-

ganizatã în colaborare cu Aso-ciaþia pentru copii ºi bãtrâniSfântul Hristofor din Bucureºti,Liga Femeilor Creºtin-Ortodo-xe din Vâlcea ºi Direcþia Gene-ralã de Asistenþã Socialã ºi Pro-tecþia Copilului Vâlcea.

Cei aproximativ o sutã de be-neficiari, împreunã cu însoþito-rii acestora, au avut parte de ozi specialã, cu mai multe mo-mente dedicate lor. Dupã ce s-au închinat în Catedrala Arhie-piscopalã Sfântul Ierarh Nico-lae, la sfintele moaºte ºi la Icoa-na fãcãtoare de minuni a Mai-cii Domnului Prodromiþa, tine-rii au vizitat incinta CentruluiEparhial: s-au plimbat prin Grã-dina Sfântul Ierarh Nicolae,unde au admirat mozaicurile cusfinþi ºi diversele specii de pomiºi arbuºti; au admirat biserica

Bolniþã, cu pictura originalã aacesteia, ºi au aprins lumânãrila mormintele ierarhilor din ju-rul acesteia; au admirat CruceaVoievodului Constantin ªerbandin secolul al XVII-lea ºi Fân-tâna de piatrã a EpiscopuluiFilaret din secolul al XVIII-lea,ambele recent restaurate, prinosteneala Chiriarhului Râmni-cului. Cu prilejul vizitei, Pãrin-tele Ieromonah Antim, slujitoral Catedralei Arhiepiscopale, apus în inima tinerilor un cuvântde binecuvântare din parteaÎnaltpreasfinþitului Pãrinte Var-sanufie.

La prânz, tinerii ºi însoþitoriiacestora au vizitat SeminarulTeologic Ortodox Sfântul Ie-rarh Nicolae, unde au fost în-tâmpinaþi cu multã dragoste decorul instituþiei vâlcene de în-vãþãmânt teologic, dirijat decãtre Pãrintele Arhidiacon Co-druþ Dumitru Scurtu. În cadrulconcertului oferit beneficiarilora fost interpretatã Balada Sfin-þilor Brâncoveni, troparul Sfân-tului Cuvios Grigorie Decapo-litul, precum ºi mai multe cân-tãri închinate Maicii Domnului.Cu acest prilej, Pãrintele Arhi-diacon Codruþ le-a împãrtãºit

În ajunul sãrbãtorii Sfântului Cuvios GrigorieDecapolitul de la Mãnãstirea Bistriþa, cu binecu-vântarea Înaltpreasfinþitului Pãrinte ArhiepiscopVarsanufie, Sectorul Social-filantropic al Arhie-piscopiei Râmnicului a desfãºurat o acþiunesocial-filantropicã menitã sã aducã bucurie îninimile copiilor de la Centrele de Plasament dinRâmnicu Vâlcea.

celor prezenþi aspecte din viaþatinerilor ºi din misiunea acesto-ra în cadrul comunitãþilor dincare fac parte.

Dupã ce au servit masa deprânz la cantina Seminarului

Teologic Ortodox, tinerii ºi în-soþitorii acestora au vizitat Mu-zeul de Istorie din RâmnicuVâlcea ºi au urmãrit mai multefilme cu conþinut religios.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

Arhiepiscopia Râmniculuile-a oferit tinerilor din Centrele dePlasament o frumoasã zi de toamnã


















14ACTUALITATE

P rimãria municipiuluiRâmnicu Vâlcea aanunþat, printr-un co-

municat de presã, cã au fost de-pistate, cu ajutorul camerelor desupraveghere, mai multe per-soane care fie rupeau bucãþi dinafiºele electorale, fie lipeau al-tele peste cele existente.

„Marþi, 22 noiembrie, dimi-neaþa, la ora 4.42, dispecerulsistemului de supraveghere vi-deo din municipiu a observat cãun bãrbat rupea o fâºie dintr-unafiº al candidatului PMP Con-stantin Mazilu amplasat pepanoul electoral de la intersec-þia str. General Magheru cu bd.Tudor Vladimirescu. A fost se-sizatã patrula Poliþiei Locale dinzonã, care a intervenit imediatdepistându-l pe B. Vasile-Cristi,în vârstã de 21 ani, din comunaTomºani. Dupã întocmirea for-melor legale, acesta a fost pre-dat pentru continuarea cercetã-rilor organelor Poliþiei Române.În data de 21 noiembrie, în ju-rul orei 16.30, prin intermediulaceluiaºi sistem de supraveghe-re video era sesizatã fapta a pa-tru persoane care lipeau un afiºelectoral peste un altul, dejaamplasat pe panoul cu aceastãdestinaþie din zona Complexu-lui Nord. Patrula Poliþiei Loca-le din zonã a intervenit ºi le-adepistat pe cele patru persoane– doi bãrbaþi ºi douã femei –care lipiserã un afiº al AlianþeiNoastre România peste un altulal Partidului România Unitã.Cei patru au fost avertizaþi ºi lis-a luat un angajament scrisconform cãruia, în cazul în care

astfel de acþiuni se vor repeta,vor fi sancþionaþi conform re-glementãrilor în vigoare”.

Potrivit aceluiaºi comunicatde presã, înregistrãrile videodemonstreazã cã afiºele candi-datului independent RomeoRãdulescu s-au desprins singu-re de pe panourile electorale,din cauza vântului foarte puter-nic: „Nu în ultimul rând, urma-re a Deciziei nr. 18/16.11.2016a Biroului Electoral de Circum-scripþie – transmisã Primaruluimunicipiului ºi ulterior dirijatãcãtre Poliþia Localã – , s-au vi-zionat camerele de supraveghe-re video din data de 13.11.2016,constatându-se cã afiºele candi-

datului independent RomeoRãdulescu (care reclamase actede vandalism la adresa materi-alelor electorale proprii) s-audesprins singure de pe panouri-le electorale ca urmare a vântu-lui foarte puternic din acea pe-rioadã, nefiind sesizatã nici oaltã acþiune împotriva acestora;aceste înregistrãri video au fosttrimise Biroului Electoral”.

Comunicatul mai conþine ºicâteva înregistrãri video careprobeazã desprinderea afiºelorcandidatului independent, caurmare a vântului puternic, ºiprecizeazã cã Poliþia Comuni-tarã supravegheazã toate zone-le de panotaj.

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moder-ne unitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþiaturiºtilor o gamã diversificatã de produse tradiþio-nale prin restaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare,la cele mai înalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitate decazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

Publ

icita

te

Annabella A-Z, din 24noiembrie, ºi în Horezu!

Râmnicu Vâlcea:Persoane depistatecã rupeau sausuprapuneauafiºe electorale

A nnabella - Reþeaua100% româneascã adu-ce clienþilor sãi din

Horezu, începând de joi, 24noiembrie 2016, conceptul demagazin: Annabella A-Z.

Situat pe strada Tudor Vladi-mirescu, nr. 28, magazinul areo suprafaþã de expunere de 800m.p. ºi parcare proprie.

“Dupã Râmnicu Vâlcea ºiBrezoi, Annbella A-Z, a ajunsºi în Horezu. Ne bucurãm cãacum putem sã oferim ºi clien-þilor din Horezu o mai bunã ex-perienþã de cumpãrare, serviciide calitate ºi diversitate într-unspaþiu adecvat, construit dupãstandarde moderne de retail. Înacelaºi timp, ne mândrim cãechipa Annabella are noimembri, alãturaþi nouã prin lo-curile de muncã proaspãt crea-te”, a declarat Dan Mutu, direc-tor general Annabella.

Annabella A-Z aduce clienþi-lor din Horezu o gamã mai largãde produse, raioane cu tradiþie,dar mai mari ºi mai bine aprovi-zionate, precum cel de legumeºi fructe proaspete sau cel de vi-

nuri. Dar ºi raioane noi precumcel de patiserie, cu produseproaspãt scoase din cuptor.

Zona de vânzare asistatã esteuna aparte, unicã, unde vã aº-teptãm cu o mare varietate debrânzeturi fine, mezeluri ºi pro-duse din carne proaspãtã. An-nabella Zilnic, marcã proprieAnnabella, este prezentã de laconserve de legume ºi fructe,lactate ºi produse de bazã, pânãla produse de îngrijire. Annabel-la A-Z Horezu îºi aºteaptã clien-þii de luni pânã sâmbãtã, întreorele 7 ºi 22, iar duminica de la7 la 19.

Annabella este o reþea moder-nã de retail, prezentã pe piaþaromâneascã din 1994. Reþeauacuprinde în prezent 60 de ma-gazine. Cu o tradiþie îndelunga-tã pe piaþa retailerilor din Ro-mânia, Annabella SRL oferãclienþilor produse alimentare ºinealimentare de calitate, la celemai bune preþuri, orientate cã-tre nevoile, dorinþele ºi suges-tiile acestora. În momentul defaþã, Annabella are peste 800 deangajaþi.


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

de Lucian Pretorian

Urcatã pe un val de op-timism exagerat,CSU Craiova popo-

sea din nou pe malul Dunãriicu gândul cã o poate egala peSteaua în fruntea clasamen-tului. Având în minte înfrân-gerea liderului ºi încurajaþi dejocul lor bun prestat în ulti-mul timp, bãieþii lui Mulþes-cu nu luau în calcul decât va-rianta victoriei în faþa Astrei.

Dar cum socoteala de aca-sã nu se potriveºte cu cea dintârg, Universitatea a arãtat,vizavi de trupa lui ªumudi-cã, o formã sportivã pe carefanii sãi nu ar mai dori-o. Ol-tenii au intrat în tempoul multmai experimentaþilor lor ad-

versari ºi au etalat un joc încâl-cit, mult prea individualist înunele momente, fãrã niciun felde idee în ofensivã. Ca o vulpebãtrânã, Astra profitã de înce-putul ezitant al Craiovei: Alibecîl pãcãleºte pe arbitrul Haþegan,iar Sãpunaru deschide scorul dela punctul cu var (min. 26). Ol-tenii sunt incapabili sã reacþio-neze pânã la pauzã ºi Astra in-trã la cabine cu avantajul golu-lui marcat din penalty.

Mitanul secund nu aduce vreoschimbare, singura echipã peri-culoasã de pe teren e Astra Giur-giu. Alibec ºi Sãpunaru trec îndouã rânduri pe lângã majorareaavantajului, însã Calancea ºiAkta se opun golulul doi (min.65). Portarul gazdelor mai are ointervenþie miraculoasã în minu-

tul 81, atunci când lovitura decap a lui Alibec este respinsãcu un ultim efort. Pe cât detrist, dar pe atât de adevãrat,Craiova are prima ºi singuraocazie realã de gol abia înminutul 95, când, la ºutul luiBancu, balonul este deviatpeste transversalã de Lung jr.

Dureroasã ºi neaºteptatã,aceastã înfrângere vine totuºiîntr-un moment cum nu sepoate mai bun pentru alb-al-baºtri ºi are darul de a-i rea-duce cu picioarele pe pãmânt,ajutându-i sã-ºi dea seama cãtitlul este mult prea departe.Cã singura lor ºansã la unsezon reuºit în totalitate îl re-prezintã antrenamentul defiecare zi, dãruirea ºi spiritulde sacrificiu.

spun marii jucãtori care ºi-autocit crampoanele în Ghencea:Steaua nu joacã nimic! Nu rupgura târgului de la Romaneºtinici mulþeºtii celuilalt Gigi, în-vinºi cu 1-0 de Astra. Gândulcã ar putea egala liderul i-o fiemoþionat peste mãsurã, însãtineri ºi furioºi, dornici de afir-mare, pre mulþi vor popi. Era câtpe ce, în turul campionatului,sã-i vinã de hac Stelei înseºi.Craiova n-a arãtat atunci a ficomparativ prea micã, nici mã-car micã, doar arbitrajul dresata întors pe dos regulile. De alt-fel, uitându-ne peste echipeleactuale de play-off, mãritul Re-ghe a cãzut la pat cu depuncta-ta CFR Cluj, cu ”poeticescul”Gaz Metan ºi nici cu juna Cra-iovã nu s-a simþit prea bine.Ochii mari, Nea Gigi! Nu ºtii cedrac‘ v-aºteaptã în retururile cubuturuga micã din inima Olte-niei, cu Dinamo cea vindicati-vã, iar ºirul iritãrilor nu se în-cheie aici. Impresia cvasi-una-nimã, având în vedere binomulcampionat-naþionalã, este cãfotbalul nostru tot apeleazã la112, dar rãspunde 01 de laChiajna, de la Severin, ca sãp-tãmâna trecutã. Nu e loc de tru-fie. Suntem ciuca bãtãilor înEuropa League, ne târâm pecoate în preliminariile Mondia-lului din Rusia, dupã ce, înFranþa, am cedat în premierãAlbaniei. Cunoscãtorii nu ezitãsã defineascã drept crizã – devaloare, de public – starea delucruri de pe coºmelia lui Bur-leanu. Atenþie, cad þigle!

O fi Craiova prea micãpentru Steaua?

Craiova e prea micã pen-tru Steaua, aºa grãit-a,cu oarece þâfnã, Zarat-

hustra de Pipera, dupã ultimelerezultate din campionat. Echi-pa pe care o pãstoreºte dumnea-lui tocmai a încasat-o la Chiaj-na (0-1), în premierã istoricã ºidupã o prestaþie lamentabilã.

Regretatul regizor Geo Sai-zescu, mare stelist, probabil, acondus pânã în anii din urmã orevistã al cãrei titlu pãrea inspi-rat din evoluþiile fulminante alebãieþilor antrenaþi de soþul Ana-mariei: ”Harababura”. Dar GeoSaizescu era prea limitat faþã deanalizele ºi sintezele actoraºu-lului de strungã Nea Gigi, careuna vede ºi alta zice, într-o di-plomaþie fãrã sfârºit. Altminteri,nezãbavnic, Reghe ar fi trebuitexpediat cu ºut la ce aratã lide-rul, împã(u)nat cu transferuricât pentru douã echipe ºi cu ar-bitraje ostile altora. Zarathustraal nostru vede un þap ispãºitorîn gazonul sintetic din imediatavecinãtate a Bucureºtilor, altce-va decât gazonul natural pe carejoacã Steaua, ba pe la Madrid,ba pe la Londra, nu-i aºa, chitcã a luat-o pe cocoaºã de laturci. Nu e o figurã de stil, be-duinul Reghe traverseazã înplin deºert ideatic un campio-nat sterp ºi o prezenþã ruºinoa-sã în Europa League. Se preapoate ca relaþiile sale cu berbe-rii din subordine sã-i submine-ze nu doar autoritatea, ci ºi scau-nul de serviciu, al singurãtãþii,vorba lui Fãnuº. Pânã s-o spu-nem noi din buricul Craiovei, o

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Revenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitateRevenireala realitate

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

ro

Primarul Gutãu, dezvãluiri ºocante...Locul 3: Bîzîc Ion Secretar general al PNL Vâl-cea încã...

Documents

Transcript of Primarul Gutãu, dezvãluiri ºocante...Locul 3: Bîzîc Ion Secretar general al PNL Vâl-cea încã...