Anul XII, nr eschive politice...3 DEZVÃLUIRI 11 - 17 ianuarie 2017 de Cosmin Pretorian Istoria...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 5. 5. 5. 5. 578 78 78 78 78 1 1 1 1 11 - 11 - 11 - 11 - 11 - 17 ianuarie 207 ianuarie 207 ianuarie 207 ianuarie 207 ianuarie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Din ciclul „Eu nu sunt biped,Din ciclul „Eu nu sunt biped,Din ciclul „Eu nu sunt biped,Din ciclul „Eu nu sunt biped,Din ciclul „Eu nu sunt biped,dar merdar merdar merdar merdar merg în două picioarg în două picioarg în două picioarg în două picioarg în două picioare“,e“,e“,e“,e“,primarprimarprimarprimarprimarul intul intul intul intul interimar al Crerimar al Crerimar al Crerimar al Crerimar al Craioaioaioaioaiovvvvveieieieieisusţine că essusţine că essusţine că essusţine că essusţine că esttttte doar uneperise doar uneperise doar uneperise doar uneperise doar uneperist,t,t,t,t,nu pemepistnu pemepistnu pemepistnu pemepistnu pemepist

Lia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa Vasilescu aasilescu aasilescu aasilescu aasilescu atrtrtrtrtras linie după cei patras linie după cei patras linie după cei patras linie după cei patras linie după cei patruuuuuani şi jumătani şi jumătani şi jumătani şi jumătani şi jumătatatatatate de man-e de man-e de man-e de man-e de man-dat de primar al Crdat de primar al Crdat de primar al Crdat de primar al Crdat de primar al Craioaioaioaioaiovvvvveieieieiei

De Zilele Municipiului,De Zilele Municipiului,De Zilele Municipiului,De Zilele Municipiului,De Zilele Municipiului,

Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!Ultimulbilanþ!

5Amãnunte

în pagina

Detaliiîn pag.2

Amãnunteîn pagina 3

Ultimulbilanþ!

Genoiu,eschivepoliticecu gândul lacandidaturã!
















11Amãnunte

în pagina


La Slatina vaploua cu premii

















O centralãpe rumeguº prostadministratã a lãsatîn ger oraºul Horezu

















11 - 17 ianuarie 2017 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

Lia Olguþa Vasilescu,recent învestitã înfuncþia de ministru almuncii în GuvernulGrindeanu, a susþinut,la finalul sãptãmânii, oconferinþã de presã încare a vorbit desprerealizãrile din ceipatru ani ºi jumãtatede mandat în frunteaPrimãriei Craiova,despre neîmpliniri, darºi despre proiecteleviitoare.

de Dan Olteanu

Dupã o perioadã destulde îndelungatã, deter-minatã de campania

electoralã pentru alegerile parla-mentare din luna decembrie, LiaOlguþa Vasilescu a susþinut o ul-timã conferinþã de presã în cali-tate de primar, dupã cum singu-rã a descris-o, unde a vorbit de-spre perioada petrecutã în cali-tate de primar al Craiovei. Rândpe rând, actualul ministru apunctat cele mai importante pro-iecte derulate de actuala admi-nistraþie, începând cu investiþii-

Lia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa VLia Olguţa Vasilescu a trasilescu a trasilescu a trasilescu a trasilescu a tras linie după cei patras linie după cei patras linie după cei patras linie după cei patras linie după cei patru aniu aniu aniu aniu anişi jumătşi jumătşi jumătşi jumătşi jumătatatatatate de mandat de primar al Cre de mandat de primar al Cre de mandat de primar al Cre de mandat de primar al Cre de mandat de primar al Craioaioaioaioaiovvvvveieieieiei

le în sãnãtate, investiþiile în do-meniul învãþãmântului ori inves-tiþiile în domeniul cultural ºi tu-ristic. Edilul a amintit ºi despreconstruirea unui nou stadion, oinvestiþie de aproape 50 de mili-oane de euro. „Construim o are-nã de fotbal de 30.000 de locuri,finalizatã în proporþie de peste80% în acest moment. Acestaeste unul dintre cele mai mariproiecte ale Craiovei din ultimii80 de ani. De asemenea, reali-zãm un stadion de atletism de8.000 de locuri, proiect stopat înacest moment pentru reproiecta-re. Am demarat un amplu pro-ces de reabilitare a cantonamen-tului, aflat în faza de licitaþie, cudouã terenuri de antrenamentdeja amenajate. Anul acesta,Craiova va avea cea mai marebazã sportivã din România, dupãBucureºti“, a precizat OlguþaVasilescu.

Investiþiiîn transportºi în reþelele de apãºi canalizare

O investiþie extrem de impor-tantã pentru Craiova este, fãrãîndoialã, construirea Firului II

Izvarna, care, dupã finalizare,va rezolva în totalitate proble-ma alimentãrii cu apã a oraºu-lui. „Am iniþiat, din fonduri eu-ropene, un proiect pentru con-struirea Firului 2 de aducþiunea apei Izvarna, cu o valoare de123 milioane de euro, fiind celmai mare contract din Europade Est. În 2018, la final, toatãCraiova va trebui sã fie alimen-tatã cu apã de izvor, iar pentruacest proiect procedurile de ex-propriere sunt demarate. Tot aicitrebuie amintit ºi faptul cã amintrodus reþele de alimentare cuapã potabilã pe toate strãzileaflate în domeniul public almunicipiului Craiova, în condi-þiile în care am gãsit Craiovaalimentatã cu apã doar în pro-porþie de 60%. De asemenea,am introdus reþele de canaliza-re în 30% din oraº, pe 200 destrãzi, rãmânând aproximativ10% din oraº fãrã canalizare,dar cu contract semnat pentruperioada imediat urmãtoare“, amai spus Olguþa Vasilescu.Printre altele, fostul primar amai amintit ºi despre investiþii-le în reabilitarea strãzilor, rea-bilitarea centrului istoric, inves-tiþiile în achiziþia de autobuze

ori reabilitarea liniei de tramvai.

Regrete „chinezeºti“Pe lângã realizãri, Lia Olguþa

Vasilescu a vorbit ºi despre pro-iectele care nu s-au concretizat,de departe cel mai rãsunãtor fi-ind cartierul de locuinþe de pestrada Caracal, cunoscut drept„cartierul chinezesc“. Fostulprimar a spus însã cã proiectulva merge mai departe, fãrã fir-ma chinezã, fiind luatã în cal-cul ºi varianta ca lucrãrile sã fiefinanþate de la bugetul local.„Avem deja pe ordinea de zi aguvernului o hotãrâre în acestsens, iar administraþia trebuie sãia o decizie, dacã va scoate dinnou la licitaþie acest proiect, sãgãsim altã firmã, fie va conti-nua chiar ea sã finanþeze lucrã-rile, urmând sã recupereze ba-nii (din vânzarea apartamente-lor - n.red.). Partea chinezã aavut doi ani la dispoziþie pentrua rezolva situaþia, dar, din pã-cate, nu a rezolvat-o“, a decla-rat Olguþa Vasilescu.

Olguþa - primaruldin umbrã

Chiar dacã a fãcut pasul cãtre

Bucureºti ºi în prezent e minis-tru în Guvernul Grindeanu, LiaOlguþa Vasilescu a þinut sã letransmitã craiovenilor cã va rã-mâne alãturi de oraº pentru a seasigura cã proiectele începutevor fi duse la bun sfârºit. „Eunu i-am minþit pe craioveni. Amspus de la început cã vreau sãrãmân primar ºi nu voi plecadecât dacã voi avea ºansa sã ajutºi mai mult oraºul. Am obþinut,iatã, un post de ministru ºi credcã din aceastã posturã voi pu-tea sprijini Craiova. Obiective-le mele în perioada urmãtoaresunt legate de autostrada Cra-iova - Piteºti, de Spitalul Regio-nal, de atragerea investitorilorîn zona Craiovei ºi de asigura-rea finanþãrii pentru proiecteleîncepute“, a precizat OlguþaVasilescu, care a mai spus cã vacontinua sã viziteze ºantiereledin Bãnie, chiar dacã nu la felde des cum se întâmpla pânãacum. „Eu nu plec din Craiova.Voi face naveta la Bucureºti, darnu îmi schimb domiciliul. Voimerge ºi de acum înainte pe ºan-tiere ºi voi lucra îndeaproape cuviitorul primar ºi cu echipa sa“,a conchis fostul primar al Cra-iovei.

Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!Ultimul bilanþ!

3DEZVÃLUIRI

11 - 17 ianuarie 2017www.indiscret.ro

de Cosmin Pretorian

Istoria politicã a fostuluiom de afaceri MihailGenoiu, primarul interi-

mar al Craiovei în prezent,era una simplã ºi oarecumlipsitã de importanþã pânã înurmã cu doar o sãptãmânã.Nimeni nu s-a obosit sã-i cea-rã carnetul de partid deoare-ce viceprimarul era vãzutdrept o „anexã“ a Liei Olgu-þa Vasilescu, o „umbrelã“ subcare s-a adãpostit fostul edilVasilescu atunci când au în-ceput problemele sale cuDNA. Pentru conformitate,trebuie menþionat faptul cãGenoiu „a pãºit“ pentru pri-ma datã în politicã la braþ cupseudo-generalul Oprea, înfiliala doljeanã a UniuniiNaþionale pentru ProgresulRomâniei (UNPR). Prin in-termediul acestui partid a in-trat în consiliul local atât înmandatul trecut, cât ºi în celactual, fiind un fericit bene-ficiar al aranjamentului para-fat la nivel local între PSD ºiUNPR.

Genoiu se vede totuneperist

Dupã demisia lui GabrielOprea, UNPR-ul a fost „în-ghiþit“ cu fulgi cu tot de Par-tidul Miºcarea Popularã, omutare politicã mãiastrã a luiTraian Bãsescu, care, cel maiprobabil, a determinat intra-rea în Parlament a partiduluifostului preºedinte al Româ-niei. Numai cã nu toþi unepe-riºtii s-au simþit fericiþi cuaceastã mutare strategicã,existând un grup de disidenþicare au contestat în instanþãfuziunea prin absorbþie aUNPR-ului. Ei bine, tamandin aceastã vremelnicã disi-denþã se nasc controverse înceea ce-l priveºte pe prima-rul interimar Genoiu.

Pânã mai deunãzi, acestanu a pus o clipã sub semnul

Din ciclul „Eu nu sunt biped, dar merDin ciclul „Eu nu sunt biped, dar merDin ciclul „Eu nu sunt biped, dar merDin ciclul „Eu nu sunt biped, dar merDin ciclul „Eu nu sunt biped, dar merg în două picioarg în două picioarg în două picioarg în două picioarg în două picioare“, primare“, primare“, primare“, primare“, primarulululululintintintintinterimar al Crerimar al Crerimar al Crerimar al Crerimar al Craioaioaioaioaiovvvvvei susţine că esei susţine că esei susţine că esei susţine că esei susţine că esttttte doar uneperise doar uneperise doar uneperise doar uneperise doar uneperist, nu pemepist, nu pemepist, nu pemepist, nu pemepist, nu pemepisttttt

întrebãrii fuziunea. Nu existãniciunde o declaraþie a sa princare sã conteste absorbireaUNPR-ului de cãtre PMP, însãla fel de adevãrat este ºi faptulcã nu s-a afiºat public niciodatãalãturi de pemepiºti. Prima datãcând s-a dezis de Traian Bãses-cu ºi de formaþiunea sa politicãa fost imediat dupã desemnareasa drept primar interimar al Cra-iovei, deranjat cã majoritateamediei locale îl categoriseadrept „bãsist“ ºi „pemepist“.

„Eu sunt membru UNPR.Fuziunea cu PMP este contes-tatã, nu s-a definitivat, deci nuam cum sã fiu membru PMP.Singurii care ºi-au pierdut cali-tatea de membri UNPR sunt ceicare au depus adeziuni la PMPpentru a candida la alegerileparlamentare”, a grãit MihaiGenoiu, punându-i la punct peunii jurnaliºti rãuvoitori. Evi-dent, nu dãdea bine pentru ni-meni ca electoratul craiovean

sã-l vadã în fruntea urbei pe unvajnic subordonat al mult huli-tului preºedinte Traian Bãsescu.

Hop ºi Pãloiucu dovada!

Numai cã socoteala din pri-mãrie nu se potriveºte deloc cucea de la partid! Dan Pãloiu,vicepreºedinte al PMP Dolj, l-apus la punct din scurt pe cole-gul sãu de partid, Mihail Geno-iu, într-o postare pe Facebook:„(...) Vreau sã vã spun cã dom-nul Genoiu este membru PMP,a participat la ºedinþele PMP dincampanie ºi nu numai (...)“. ªialþi membri ai PMP Dolj, subprotecþia anonimatului, ne-aurelatat cã pe toatã perioada cam-paniei electorale pentru parla-mentare, Genoiu a participat laºedinþele PMP, coordonândpractic campania pe Craiova aformaþiunii politice conduse lacentru de Traian Bãsescu. Re-zultatele nu au fost dintre cele

mai fericite, dar strãdanii ca lu-crurile sã iasã bine au existat.Tot Dan Pãloiu a avut ultimulcuvânt în aceastã pseudodispu-tã politicã din ciclul „Eu nu suntbiped, dar merg în douã picioa-re“. Pe pagina sa deja celebrãde Facebook, acesta a publicattrei fotografii cu primarul inte-rimar al Craiovei: douã într-o

ºedinþã de partid la... filialadoljeanã a PMP, alãturi decandidaþii partidului, preºe-dintele Gheorghe Bicã ºi ex-senatorul Ion Toma, ºi a treiarealizatã undeva mai printoamnã, dupã vestimentaþiapersonajelor, în comuna Co-þofenii din Faþã, alãturi deaceiaºi Bicã ºi Toma.

Desemnarea lui Mihail Genoiu drept primarinterimar al Craiovei, deºi nu a surprins penimeni, naºte o serie întreagã de nedumeriri lanivelul clasei politice doljene. Nu persoanadesemnatã ar fi o problemã, Genoiu fiind vice-primar al Craiovei în ultimii cinci ani, ci aparte-nenþa sa politicã naºte mari semne de întreba-re. Teoretic, viceprimarul craiovean este PMP-ist, dar practic are toate ºansele sã fie candida-tul PSD pentru postul de primar la viitoarelealegeri locale anticipate din vara acestui an.

Postarea de pe Facebook a lui Dan Pãloiu

Genoiu, eschivepolitice cu gândulla candidaturã!


















4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Contracte reatribuitetemporar pentru doarpatru loturi de drumnaþional, din cele zececare strãbat judeþul.

de Marielena Popa

Probleme la deszãpezireadrumurilor naþionaledin judeþul Vâlcea, în

plinã iarnã grea, întreþinute ºi deo legislaþie a atribuirii licitaþii-lor ce trebuie modificatã de ur-genþã. Declaratã câºtigãtoare alicitaþiei organizate în noiem-brie 2016 de Direcþia Regiona-lã de Drumuri ºi Poduri Craio-va, asocierea de firme SC Con-strucii Generale & Rosal GrupSA, ce urma sã deszãpezeascãtimp de patru ani, a fost contes-tatã în instanþã de firma clujea-nã “Diferit”.

Pentru trei loturide drum, nu s-a maiprezentat nimenila licitaþie

Cum procedura de atribuireera blocatã, iar iarna se instala-se, cei 495 de kilometri de dru-muri naþionale din Vâlcea aufost scoºi, recent, la licitaþie,doar pentru acest sezon, pe lo-turi. Potrivit portalului DirecþieiRegionale de Drumuri ºi PoduriCraiova, la ºase din cele zeceloturi de drumuri naþionale dinjudeþul Vâlcea, existã menþiu-nea ”proceduri în curs de deru-lare”.

Lãcrãmioara State, ºefa Se-ciei drumuri naþionale Râmni-cu Vâlcea, a declarat cã din celezece loturi scoase la licitaþie aufost încheiate contracte fermede deszãpezire doar pentru pa-tru. “Pentru loturile Voineasa,Râmnicu Vâlcea 2, Cerna ºi lo-tul Horezu s-a semnat deja con-tractul de deszãpezire. Pentrualte trei loturi: Seaca, Vâlcea 1ºi Popeºti, acest contract urmea-zã sã se semneze. Pentru Vidra,Zãtreni ºi Ioneºti, nu s-a prezen-tat nimeni la licitaþie, prin ur-mare procedura va fi reluatã”,a precizat Lãcrãmioara State.

Aceasta a mai spus cã, marþi,10 ianuarie a.c., pe toate drumu-rile naþionale din judeþul Vâlcease circula normal. SDN Vâlceaa acþionat în aceastã perioadã cu52 de autoutilaje, 86 de oameni,fiind rãspândite circa 700 tonematerial antiderapant.

961 kilometri de drumuri ju-deþene, deszãpeziþi de RAJDPVâlcea

Cei 961 de kilometri de dru-muri judeþene din Vâlcea suntîntreþinuþi de Regia Autonomãde Drumuri ºi Poduri Vâlcea(RAJDP). Valer Tudor, vicepre-ºedintele Consiliului JudeþeanVâlcea, a declarat cã la începu-tul acestei sãptãmâni nu existauprobleme majore pe aceste dru-muri ºi cã pentru deszãpezire s-a lucrat cu circa 60 de utilaje,aproximativ 100 de oameni ºis-au rãspândit aproape 350 detone de material antiderapant.Deºi a existat o bunã mobiliza-re pentru a se face faþã acestorcondiþii dificile de iarnã, auto-ritãþile judeþului Vâlcea recu-nosc faptul cã, dacã nu auexistat probleme mari cu zãpa-da, este doar pentru cã nu a ninsfoarte mult.

La firmele din Pãu-ºeºti-Mãglaºi lucrea-zã 600 de localnici,iar în 2017 numãrullor va creºte.

de Marielena Popa

Comuna Pãuºeºti-Mã-glaºi din judeþul Vâl-cea este una dintre

cele mai atractive localitãþipentru investitorii privaþi detop, graþie condiþiilor bunepuse la dispoziþie. Potrivitprimarului Alexandru Dediu(foto), la firmele din Pãuºeºtilucreazã circa 600 de local-nici ºi în 2017 numãrul lor vacreºte.

„În acest an vom aduce înPãuºeºti-Mãglaºi o firmã foar-te puternicã de instalaþii elec-trice, care va folosi forþã demuncã localã. Se extinde fir-ma Sano Vita, care îºi desfã-ºoarã o parte din activitate încomuna noastrã ºi la care lu-creazã 200 de localnici. Deaceea îi vom concesiona un te-ren de 6.000 m.p. pentru ohalã, lângã fostul poligon auto.Foarte bine funcþioneazã ºi fir-ma Sorg care produce cheres-tea, parchet, mobilier etc. ºi lacare sunt angajaþi circa 200 de

cetãþeni din Pãuºeºti-Mãglaºi.În total, la firmele private dincomunã muncesc aproximativ600 de localnici, iar cu inves-tiþiile din acest an numãrul lorva creºte”, a precizat prima-rul Dediu.

În acest context, edilul aanunþat cã localitatea nu maiare terenuri pentru concesio-nãri.

Proiecteleprimãrieipentru anul 2017

Primarul Dediu a mai de-clarat cã 2017 va fi anul unorproiecte importante pentrucomunitate: „Încep lucrãrilepentru 14 kilometri de trotuarde o parte ºi de cealaltã a dru-mului naþional care traversea-zã localitatea Pãuºeºti-Mã-glaºi, extindem alimentareacu apã pe o lungime de unkilometru ºi jumãtate în satulCoasta, vom moderniza cãmi-nul cultural din centru, vomamenaja un teren de minifot-bal la ºcoalã. Nu în ultimulrând, vom demara prin AdiApa realizarea a peste 20 dekilometri de reþea de canali-zare, pe un proiect de anver-gurã de 4,6 milioane de euro”.

O comunã dinjudeþul Vâlcea,magnet pentru

investitoriiprivaþi

































Vâlcea: Licitaþiapentru deszãpezire

a îngheþat la contestaþii


































5ADMINISTRAÞIE

de Marielena Popa

Primarul Sãrdãrescu:“În câteva zile,repunem în funcþiunevechile cazane cumotorinã ale liceului”

Primarul oraºului Horezu,Nicolae Sãrdãrescu, a de-clarat pentru Indiscret în

Oltenia cã în câteva zile liceul va

avea cãldurã. Însã a precizatcã apartamentele vor depindeîn continuare de Sacomet.“Vom repune în funcþiune ca-zanele cu motorinã care încãexistã în liceu. Sunt mult maicostisitoare, dar nu avem în-cotro. Am solicitat Prefectu-rii ºi Consiliului Judeþean Vâl-cea un ajutor de urgenþã pen-tru plata combustibilului li-chid care costã 80.000 de leilunar. În ce priveºte încãlzi-rea apartamentelor, practic,primãria este depãºitã de si-tuaþie ºi nu avem pârghiile le-gislative care sã ne permitãingerinþa în activitatea uneifirme private. Prin urmare,când Sacomet va face rost decâte o maºinã de rumeguºpentru centralã, va fi cãldurã,când nu, caloriferele vor fi cã-lâi. Din pãcate, nu existã du-blurã la cazane ºi pentru oraº.Soluþia de viitor este ca Pri-mãria Horezu sã construiascão centralã electricã pentru a nu

ne mai confrunta cu astfel desituaþii”, a subliniat primarulSãrdãrescu.

O povestecu trimitereîn judecatã

În 2013, fosta conducere aPrimãriei Horezu a concesio-nat firmei Sacomet serviciulde termoficare a oraºului.Atunci, fostul primar, Ilie Fâr-tat, a semnat un document încare se menþiona cã Sacometnu are datorii cãtre bugetullocal, document care nu cores-pundea realitãþii. Fârtat a fosttrimis în judecatã sub acuza-þia de uz de fals. În acelaºidosar, au mai fost trimiºi înjudecatã Victoria Gheoghescu,angajat al Primãriei Horezu,SC Sacomet SA, precum ºiFlorian Nicolãescu, adminis-tratorul acestei societãþi. Pro-cesul se aflã pe rol.La Liceul Horezu, unitate cu 2.400 elevi, cursurile au fost suspendate

O centralã pe rumeguºprost administratãa lãsat în ger oraºul Horezu
















O centralã pe rumeguºprost administratãa lãsat în ger oraºul HorezuCirca 250 de apartamente dinoraºul Horezu-Vâlcea, precumºi Liceul ”Constantin Brânco-veanu” din localitate, unitatecu 2.400 de elevi, cea mai maredin Oltenia, au rãmas fãrãcãldurã de câteva zile. Motivul:SC Sacomet SA, firma carefurnizeazã agentul termic aloraºului nu poate asiguracombustibilul-biomasã (rume-guº). În aceste condiþii, liceulºi-a suspendat activitateapentru zilele urmãtoare, iar ceicirca 1.000 de horezeni alecãror locuinþe sunt racordate laacest sistem nu au, momentan,soluþia ieºirii din impas.

Circa 250 de apartamente dinoraºul Horezu-Vâlcea, precumºi Liceul ”Constantin Brânco-veanu” din localitate, unitatecu 2.400 de elevi, cea mai maredin Oltenia, au rãmas fãrãcãldurã de câteva zile. Motivul:SC Sacomet SA, firma carefurnizeazã agentul termic aloraºului nu poate asiguracombustibilul-biomasã (rume-guº). În aceste condiþii, liceulºi-a suspendat activitateapentru zilele urmãtoare, iar ceicirca 1.000 de horezeni alecãror locuinþe sunt racordate laacest sistem nu au, momentan,soluþia ieºirii din impas.
















de Virgil Dumitrescu

realul de fiecare zi, trezesc alt-fel de ecouri ºi de profunzimi.Sorbi din ele ca din izvor par-ticule de har dumnezeit, te bu-curi ºi te întristezi, pentru cãnici tristeþea, ca terapie, nu-ie datã oricui. Au trecut 167 deani de la naºterea sa, vor tre-ce încã atâþia ºi încã atâþia însuccesiuni ºi cuibare mirobo-lante, când urmaºii urmaºilornoºtri vor conºtientiza, iar ºiiar, cã Eminescu nu e mai pu-þin elocvent în ceea ce priveº-te brazda, sãmânþa ºi rosturi-le poetizante ale lumii. ”Sarape deal buciumul sunã cujale…”, recita Sadoveanu,”Nu credeam sã-nvãþ a murivreodatã…”, recitã Carami-tru, despãrþiþi de pojghiþa sub-þire a vreo douãzeci de luºtri.Dacã Ion Caramitru e contem-poranul nostru, pãcat cã Mi-hail Sadoveanu, vocea incon-fundabilã a pastelurilor emi-nesciene, ca ºi a amintirilor luiCreangã, zace, prea repedepus la index, dacã nu la spate.Televiziunile, interesate în re-condiþionãri de arhivã (nimicde reproºat), nu gãsesc undiþapentru capturile din arealuleminescian, radioul nici atât.Reluându-l pe Eminescu, din-colo de poezie, în litera ºi spi-ritul publicisticii, constatãmcã, exigent ºi febril, el chiarcutreierã printre noi, dovadãcã în politicã ºi politichie nuninge altfel, dacã e sã suspi-nãm dupã zãpezile de altãda-tã. Cu ºir de modele, cu ºiruride lichele, de trãdãtori ai ro-mânului de rând ºi ai Româ-niei de peste rând.

Se împlinesc, la 15 ia-nuarie, 167 de ani dela naºterea Luceafãru-

lui, simbolul identitar ºi deperenitate al poeziei noastrede geniu ºi nu numai. Pentrucã Eminescu a fost ºi un ga-zetar de geniu, ºi un român degeniu. Aceºti 167 de ani, o pi-cãturã în oceanul eternitãþii,nu l-au urcat ºi nu l-au cobo-rât, ci l-au pãstrat cu sfinþenieacolo unde îi sunt menirea ºilocul. A-i pomeni pe detrac-tori înseamnã a le face hatâ-rul, despre detractori numaide bine. Se spune cã nimic nurezistã lui Cronos, care, pre-cum cariul în grindã, roadepânã nu mai roade. Creatoriuniversali au avut de suferitpe seama decalajelor dintrevaloare ºi recunoaºtere, caînaintemergãtori în feluritelearte (care, orice am spune, nuse adreseazã veleitarilor).Pentru ca, post-mortem, ope-rele, inestimabile, cele careînnobileazã bibliotecile, mu-zeele ºi dau mãreþie locurilor,sã întregeascã patrimoniulUNESCO. Revenind la MihaiEminescu, împãrtãºim opiniapotrivit cãreia, dacã îl recitim,ºi trebuie, descoperim la el noisubtililitãþi ºi armonii, ne parela fel de viu ca atunci când aº-ternea pe hârtie Mementomori (Panorama deºertãciuni-lor) sau Scrisorile. Dacã nucumva ”mai viu”, fiindcã spi-ritul dãinuie trupului. Versurisimple în aparenþã, pe care le-am parcurs ca ºcolari alergânddupã fluturi, apoi la maturita-te, când iluzia se dizolvã în

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ACTUALITATE

Eminescu iar ºi iar

de Dan Olteanu

Sensibil probabil la tem-peraturile scãzute,Claudiu Neagoe a reu-

ºit cea de-a doua demisie dinfruntea SC Pieþe ºi Târguri Cra-iova SRL, la fix un an dupã pri-ma performanþã de acest gen.Invocând faptul cã viceprimarulcu atribuþii de primar, MihailGenoiu, este „îndreptãþit“ sã de-

semneze un alt administrator,alãturi de care sã-ºi asume rezul-tatele obþinute de societate peviitor, acest „domnul Goe“ alCraiovei aplicã, de fapt, o fleg-mã pe obrazul fostei administra-þii, care, asumându-ºi criticile dela acea vreme, a decis sã-i maidea o ºansã ºi sã-l instaleze, pen-tru a doua oarã, în postura de ad-ministrator al SC Pieþe ºi TârguriCraiova SRL. Recent, fostul pri-

Claudiu Neagoe, administratorul „plafonat“ alSC Pieþe ºi Târguri Craiova SRL, a reuºit sãsurprindã, din nou, anunþându-ºi demisia dinfuncþia pe care o mai pãrãsise în urmã cu unan. Invocând faptul cã viceprimarul cu atribuþiide primar este „îndreptãþit“ sã desemneze unalt administrator, alãturi de care sã-ºi asumerezultatele obþinute de societate pe viitor,Neagoe, rãzgândacul de serviciu, dã o palmãfostei administraþii care, în ciuda criticilor,acceptase, în vara anului trecut, sã-i mai dea oºansã.

mar al Craiovei, Lia Olguþa Va-silescu, a declarat cã demisia luiNeagoe nu a fost determinatã devreo neînþelegere cu actualul pri-mar cu delegaþie, ci de faptul cãal doilea sãu mandat în frunteasocietãþii ar fi fost unul „pe pe-rioadã limitatã“. Totuºi, în varaanului trecut, atunci când Clau-diu Neagoe s-a reîntors la postºi, implicit, la plafonare, nu s-apus nicio secundã problema unuimandat limitat pentru tânãrulNeagoe, care declara cã-ºi redes-coperise motivaþia pierdutã cuºase luni înainte, asta dupã cerealizase cã, în mandatul sãu,societatea înregistrase „cel maimare profit de la înfiinþare“. Aºa-dar, în acest moment este încãneclar care este adevãratul mo-tiv al plecãrii lui Neagoe dinfruntea SC Pieþe ºi Târguri Cra-iova SRL, dar nu ar fi exclus sãdescoperim cã „a treia oarã e cunoroc“!

Nea „Goe“de la Pieþe,a doua demisie!


















7DEZVÃLUIRI

de Cosmin Pretorian

Scoasã din ruinã de ad-ministraþia Liei Ol-guþa Vasilescu în ul-

timii cinci ani, Grãdiniþa cuProgram Prelungit nr. 52„Phoenix“ este în prezentscena unui scandal de propor-þii ca urmare a unor deciziicontroversate ale conduceriiInspectoratului ªcolar Jude-þean Dolj.

Totul a pornit de la deciziafostei inspectoare generale,actuala senatoare Lavinia Cra-ioveanu, cea care, fãcând abs-tracþie de anumite prevederilegale ºi de dorinþa Colegiu-lui Profesoral al grãdiniþei, aînscãunat-o în postul de direc-tor pe Georgeta Dogariu. Dariatã pe scurt faptele.

Una e propunerea...Anul trecut, Ministerul

Educaþiei Naþionale a decisorganizarea de concursuripentru ocuparea funcþiilor dedirector în toate unitãþile deînvãþãmânt din România. LaGrãdiniþa „Phoenix“, fostadirectoare nu a reuºit sã îºiadjudece concursul. Având învedere acest aspect, în datade 14 decembrie, Inspectora-tul ªcolar Judeþean Dolj, subsemnãtura Laviniei Craio-veanu, inspectoarea genera-lã devenitã între timp sena-tor PSD, a solicitat Consiliu-lui Profesoral al unitãþii de în-vãþãmânt sã desemneze opersoanã dintre cadrele di-dactice existente care sã ocu-pe postul de director interi-mar pânã la organizarea unuinou concurs. În respectivaadresã se menþiona faptul cãpersoana desemnatã ar trebui

sã îndeplineascã mai multe con-diþii, printre care ºi aceea de afi membru al Corpului Naþionalde Experþi în ManagementulEducaþional. În aceeaºi adresãînsã, senatoarea Craioveanuprecizeazã faptul cã: „În situa-þii excepþionale, dacã la nivelulunitãþii de învãþãmânt nu existãcadre didactice membre aleCorpului Naþional de Experþi înManagementul Educaþional, vãrugãm sã propuneþi alt cadrudidactic care nu este membru alCNEME, dar sã îndeplineascãcelelalte condiþii menþionatemai sus“.

La o zi distanþã, întrunit legalºi având pe masã douã propu-neri, Consiliul Profesoral al grã-diniþei o voteazã pe CarmenChiva sã îndeplineascã, tempo-rar, pânã la organizarea unuinou concurs, funcþia de direc-

tor. În aceeaºi zi, într-o formãoficialã, doleanþa cadrelor di-dactice de la „Phoenix“ pleacãspre inspectorat.

...alta e persoananumitã de LaviniaCraioveanu

Surpriza apare peste ºase zile,când, în dispreþ total faþã cadreledidactice din Grãdiniþa „Phoe-nix“, Inspectoratul ªcolar Jude-þean Dolj desemneazã drept di-rector interimar o altã persoanãdecât cea propusã de ConsiliulProfesoral al unitãþii, în persoa-na Georgetei Dogariu, educa-toare într-o altã grãdiniþã. Re-voltaþi, salariaþii Grãdiniþei„Phoenix“ depun la douã zile unmemoriu cãtre inspectorat, însã,în înþelepciunea ei, inspectoa-rea-ºefã Craioveanu preferã sãle ignore demersul, nedând întermen legal niciun rãspuns.Între timp, Lavinia Craioveanua plecat din instituþie, îmbrãþi-ºând cariera parlamentarã, darnãravurile au rãmas aceleaºi peculoarele inspectoratului. Luni,întrunit în ºedinþã, avându-i alã-turi pe sindicaliºtii din învãþã-mânt care nu mai prididesc în aslaloma printre interesele perso-nale ºi cele ale oamenilor pe

SenatSenatSenatSenatSenatoaroaroaroaroarea Crea Crea Crea Crea Craioaioaioaioaiovvvvveanu, jonglerii dubioaseeanu, jonglerii dubioaseeanu, jonglerii dubioaseeanu, jonglerii dubioaseeanu, jonglerii dubioaseîn numirîn numirîn numirîn numirîn numirea unei direa unei direa unei direa unei direa unei directectectectectoaroaroaroaroare de grădiniţăe de grădiniţăe de grădiniţăe de grădiniţăe de grădiniţă

Degringolada care a pus stãpânire pe învãþã-mântul românesc în ultimii douãzeci ºi cincide ani, indiferent dacã la putere s-au aflat„dreptacii“, „stângacii“ sau tehnocraþii, estedemonstratã foarte clar de situaþia prezentã anumirii în postul de director al Grãdiniþei 52„Phoenix“ a Georgetei Dogaru. BâlbâielileInspectoratului ªcolar Judeþean Dolj în acestcaz au determinat luni, 9 ianuarie, un protestde amploare al cadrelor didactice din aceastãunitate de învãþãmânt.

care îi reprezintã, Consiliul deAdministraþie al inspectoratuluia menþinut decizia luatã ante-rior, chiar dacã la uºã se aflau23 de angajaþi ai grãdiniþei carele solicitau imperativ sã respec-te metodologia de numire a di-rectorului interimar. „Pur ºi sim-plu îºi bat joc de noi! Nu se poa-te sã încalce în aºa mod legeadoar pentru a o proteja pe ceacare, dupã cum se spune, esteapropiata Laviniei Craioveanu.Evident cã nu vom sta cu mâi-nile în sân ºi vom face demer-surile legale pentru a invalidaaceastã decizie. Dacã avocaþiinoºtri considerã cã avem de-aface cu fapte care frizeazã pe-

nalul, atunci vom merge ºivom face chiar plângere pe-nalã“, le-a spus ziariºtilorprezenþi pe holurile inspec-toratului una dintre educatoa-rele din cadrul grãdiniþei.

Departe de a se fi încheiat,scandalul de la „Phoenix“scoate în evidenþã modulabuziv în care, de multe ori,se fac numirile în posturicheie la Inspectoratul ªcolarJudeþean Dolj. Sistemul esteunul putred de ani de zile,dar, din pãcate, nimeni nu seoboseºte sã-l cureþe de im-postorii care târãsc învãþã-mântul românesc într-o fun-dãturã ce pare fãrã ieºire!

“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”“Dacã voi nu o vreþi,eu o vreau”


8SPECIAL

Capricorn(21.12-19.01)

Reprezentaþi unicul gende nativi dãruit sã lege anulnou de cel vechi ºi invers.Continuaþi firesc orientãri-

Vãrsãtor(20.01-18.02)

Cerul natal, cum se spune, îºiintrã imediat în rol. Dispuneþide o întreagã listã de relaþionãricare în bunã parte transcend zo-dia. Gândiþi-vã de douã ori pânãsã decideþi o datã, înconjuraþi-vã de persoane loiale. Uranusºi aspectele astrale pe care ledezvoltã forþeazã riscurile: pu-teþi pierde însutit, puteþi câºti-ga înmiit. Nativii colaterali su-puºi testãrilor ºi probelor de în-cercare imprimã încredere.”Marele benefic”, Jupiter, îºiface simþitã prezenþa pe fâºia

dintre primãvarã ºi varã sau din-tre toamnã ºi iarnã, iar influxu-rile privesc afacerile. Lunile desolaritate maximã se dovedescprielnice în sãnãtate ºi, la tine-reþe, în revãrsãri de adrenalinã.Cea de-a XII-a casã, a limite-lor, vã pune în situaþia de a faceun pas în spate pentru doi înfaþã. Nu este exclus un salt pescara competenþelor, unde figu-raþi ca lider.

inadvertenþe, provocãri, dra-molete, vi se scufundã ºi câte-va corãbii. Nu va fi un 2017facil, dimpotrivã, dar una e sãurci o dunã de nisip ºi alta emuntele. Echipaþi-vã cum ºtiþimai bine, reevaluaþi-vã cunoº-tinþele. Apar pentru unii ”bi-bani” sau ”ºtiuci” trigoane cudureri de cap, dar ºi sextile încare se potrivesc aºii din mâ-necã acolo unde v-aþi aºteptamai puþin. În sãnãtate, dacã seiscã simptome cum cã ar fi cevade reparat, nu lãsaþi pe mergeºi aºa. Merge altundeva: în îm-binãri, combinaþii, scheme. Ceade-a III-a casã, a aptitudinilor,controlatã de Venus, se conju-gã perfect în acest areal. Finan-ciar, vã miºcaþi în voie mai cuseamã în al doilea semestru, da-toritã ºi cuiva din strãinãtate.Paradoxal, ambivalenþa, dedu-blarea, specifice zodiei, înles-nesc ieºirea fãrã zgârieturidintr-un conflict de interese.

le profesionale, cele îmbrãþiºa-te de tutelarul Saturn, antre-nând atât mintea (sãnãtoasã încorp sãnãtos), cât ºi mâna delucru. Destule compatibilitãþiale acestui semn de pãmânt cucelelalte, iar avantajele nu selasã aºteptate. Situaþia finan-ciarã, starea de spirit ºi com-ponenta sentimentalã alcãtu-iesc un triunghi pe laturile cã-ruia Cocoºul de Foc (în horo-scopul chinezesc) va cânta cuaplomb. Dominant va fi ºi spi-ritul funciar cu toate ale sale:proprietãþi, moºteniri, spaþiulocuibil. Complementare:hobby-urile, care nu vor fi for-me fãrã fond. Punct ºi de la ca-pãt, deci: se deschide o per-spectivã în privinþa investiþii-lor. Receptivi ºi sensibili, darbine calculaþi, capricornii vorîmbina ca nimeni alþii utilul cuplãcutul.

Peºti (19.02-20.03)Semn de apã, Cocoº de Foc:

de Virgil Dumitrescu

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017

HOROSCOP2017


9SPECIAL

Taur (21.04-20.05)Venus, aflatã, cu discontinui-

tãþi, în graþiile Cocoºului deFoc, îºi pregãteºte relansareaabia din iunie. ”Mai bine maitârziu decât niciodatã” va fi slo-ganul lui 2017, aºa cã marileprogrese în ale vieþii mai trebu-ie prospectate. Ceasul elveþianal acestui semn de pãmânt, adi-cã intuiþia (casa a VI-a, sãnãta-tea ºi munca), va indica oraexactã a soluþiilor de urmat.Abnegaþia ºi talentul, ca violond’Ingres, fac din taur un nativaparte al zodiacului. Conjunc-þiile planetei tutelare cu Lunaprefigureazã un debut calm îndragoste, ca ºi în rutina socialã.ªansa de a câºtiga bani care picãdin cer - ºi da ºi ba; în înscrisu-rile unui ”pãmântean” sadea,loteria e pagubã. Veþi continuasã vã impuneþi în ceea ce va sãzicã exuberanþa locului. Pe fiºa

medicalã cochetaþi, se poatespune aºa, cu arsenalul militar,adicã sunteþi sãnãtos tun.

tele grele fac legea în autocu-noaºtere ºi instruire. Conjunc-turile norocoase nu lipsesc, darpresupun un simþ de anticipa-þie. Dacã nu, vã iau pe nepregã-tite (fãrãr dureri!) acolo undefazele intermediare ale Luniiºtiu ºi tac. Filtrând excesele deorice fel, bateþi palma în sãnã-tate. Dupã mutarea anului în2016, reactivaþi ce e mai scump:regina.

al Cocoºului de Foc se suspen-dã. Bioritmul matinal e de multobiºnuinþã, poate doar meteo-sensibilitatea ieºitã în drum sãvã deranjeze. Mercur v-a învã-þat cum se face banul, iar trigoa-nele cu Venus ºi Marte, cum sã-l scãpaþi printre degete. Precau-þie în lunile fãrã soþ! Dacã vãºtiþi om de afaceri, lunile cu soþsunt cele ce vã surâd. Exact înintervalul îmbogãþit de soare,aveþi de ales în practici încã ne-bãtute în cuie. Se infiltreazã ozodie de apã, gata sã se lase cutunete ºi fulgere. De reþinut, ori-ce ”feciorelnic” se întinde înaspiraþiile sale mai mult decâtîi e plapuma ºi asta e OK.

Berbec (21.03-20.04)Odatã cu verdele crud, al cã-

rui corespondent sunteþi, vi seinsuflã tendinþa de a lua de lacapãt, într-o altã formulã, pla-nurile de viitor. Mai ales pe celede serviciu. Nu forþaþi însã aco-lo unde ”nu se umblã”. Com-patibilitãþile cunoscute îºi pro-beazã viabilitatea în stiluri destringentã modernitate. Decanulpropriu rescrie variante þinândde o invitaþie specialã ºi de oschimbare de profil. Fiþi ”deº-tepþi la cap” în sezonul autum-nal, când orice greºealã se plã-teºte – la particular ºi la stat. Perevers, cãpãtaþi oarece indepen-denþã financiarã. Doar n-o veþirisipi-o îmboldiþi de un norocfluctuant ºi nesigur! TutelarulMarte, opozant Lunii ºi Soare-lui, vã pune sã vã rãzboiþi cumorile de vânt în chestiuni deprincipii ºi moralitate. Dintrecopii ºi vârstnici se vor recrutacei ce vor avea nevoie de spri-jin pe ultimele lungimi ale anu-lui în curs.

Rac (22.06-22.07)Semn de apã (limpede),

Cocoº de Foc, adicã atracþie ºirespingere. Traduse în compa-tibilitãþi ºi incompatibilitãþi, cuSoarele în drept, suiþi afectiv/efectiv noi trepte. Ceea ce în-seamnã factori de bun augurpentru proximitãþile apte sã levalorifice. Controlatã de Saturnîn Capricorn, cea de-a VII-acasã, cu aportul ei de energiepozitivã, se distinge în cãsnicieºi dragoste. Muza nu se-amuzã!Cuiul lui Pepelea: lâncezeala ºigraba se bat cap în cap. Din varãpânã în pragul toamnei, plane-

Leu (23.07-22.08)În pofida ascensiunii chine-

zescului din poveste, nu se im-pune sã acþionaþi pompieristic.E suficient controlul de rutinãal ambiþiilor împinse pe nisipurimiºcãtoare. Debutul calendaris-tic se urneºte cu anevoie în di-recþiile dorite; mai vechi dispu-te revin la locul faptei. În gene-ral, acolo unde nu vã pricepeþi,nu vã bãgaþi. În planul partene-riatelor se fisureazã ceva, daraltceva le ia locul. Astrogramasaltã spectaculos în domeniulideilor, dar ºi al expertizei ime-diate (inventar fix, împrumuribancare). Nativii aparþinând co-lateralului de ambe sexe, raciiºi fecioarele, sunt primii cu carese recomandã sã împãrtãºiþi dinexperienþã. Imediat dupã pozi-þionarea astrului zilei, o invita-þie în tandem, care nu se refu-zã, stârneºte gâlceavã. Norocul,echidistant, vã dã cu o mânã ºivã ia cu alta. Depinde ce, de-pinde când.

Fecioarã(23.08-22.09)

Aparþineþi unui semn zodia-cal uºor adaptabil, recognosci-bil prin fapte. La el, ºi pauza dinvorbire spune ceva. Odatã asu-mate calitãþile, multe din barie-rele ce þin de pregãtire se ridicãsingure. Performaþi cordial aco-lo unde cel de-al treilea cântat

Balanþã(23.09-22.10)

Vã impuneþi punctele de ve-dere chiar trãgând corãbii penisip. Astrele proteguitoare,majoritatea lente, vã elibereazãde constrângeri. Câºtigaþi terenpur ºi simplu, dar ºi teren deexprimare vocaþionalã – IT,management, arte. Ceva discon-fort, în relaþia de cuplu sau deviitor cuplu, nu este exclus. Sa-turn, în cea de-a IV-a casã a ce-rului, seamãnã trufie ºi orgoliu.Venus se recalibreazã, pentruca, în cea de-a doua jumãtate alui 2017, sã izbândiþi într-oschimbare de job. Orele astra-le, dacã e sã vã sâcâie, se vorlocaliza pe… ORL! Una dintrespiþele cosanguine scârþâie spretoamnã. Aliatul financiar sareempatic, la timpul cuvenit, într-un demers major. Pendulaþi în-tre introvertit ºi extravertit pânãla limita divulgãrii unui secretcare vã poate costa. Apoi maivedeþi pe ce picior dansaþi în cu-venitele evaluãri din dotare.

Scorpion(23.10-21.11)

Cocoºul de Foc se face simþitîn multiple faþete butonate dePluton. Vã reinventaþi acolo

unde v-aþi stresat cel maiabitir în trecutul apropiat. Vãcade cu tronc, dacã sunteþipe felie, cineva compatibildin restul zodiilor acvatice.Economiile bãneºti nu vãdau afarã din casã, dar nicinu vã ajutã s-o ”cumpãraþi”.În sãnãtate, nu stricã dincând în când sã întrebaþi me-dicul de ce obosiþi frecvent.Preocupãrile intelectuale ºicele fizice se îmbinã fericit,cu primele daþi o micã lovi-turã. Activitãþile liberale vãvin ca mãnuºa, iar ele rezo-neazã mare parte din an.Apropo, politicianismul ºicameleonismul vã repugnã.Aveþi în vedere anumiteamenajãri interioare ºi le veþifinaliza. Pe ”exterior”, dru-meþii lungi ºi dese. Perioa-dele în care vã merge zeissvor fi martie, iulie ºi noiem-brie. Relieful care vã prindecel mai bine: muntele.

Sãgetãtor(22.11-20.12)

Oportunitãþi în comerþ, in-dustrie, spaþiu locativ, dacãsextilele Soare-Mercur nu îºischimbã configuraþia. Prac-tic, datoritã generosului Jupi-ter, cresc ºansele de afirmareºi înavuþire. Afirmare însem-nând ºi tot ce include menta-lul. Starea de spirit trebuieantrenatã atent, pe fondulunor susceptibilitãþi eredita-re. Primele ºase luni vor fidinamice, uºor încordate, înderularea de mici afaceri ºi înreturnarea de credite. Celelal-te, destul de relaxante. Sur-prize, surprize: un rol majorîl va avea alinierea de plane-te cu impact afectiv ºi emoþi-onal. Amendament - nu daþivrabia din mânã… În soco-telile cu destinul, autoritaris-mul este contraindicat. Rela-þiile colaterale, astfel înþele-se, nu vor întâmpina dificul-tãþi. Deviza, încã de la intra-rea Soarelui în cadru: totul ebine când se terminã cu bine.

Gemeni (21.05-21.06)Ezitãrile dintre da ºi ba, din-

tre alb ºi negru, ca fel de a fi alzodiilor de aer, e caracteristic ºilui 2017. Indiferent de ce ºicum, e musai sã aveþi la înde-mânã ºi un plan B. Potrivit luiMercur, care ghideazã atipic, vatrebui sã aplicaþi nu o datã so-luþia de rezervã. Cum ar fi înjoburile care includ munca deteren, implicit uzura vieþii defamilie. Uranus, din cea de-aVIII-a casã a cerului, este pa-tronul beneficiilor materiale, iaracestea nu vor fi puþine. O ieºi-re din cadru nu constituie o fã-rãdelege, dar se interpreteazã. Însãnãtate, poate apãrea un nea-juns: imunitatea. Jocul secundal Soarelui ºi al Lunii îi moti-veazã pe temerari, dacã mai ecazul. Imprevizibilul scapãuneori calculelor (socoteala deacasã), dar orice rãu e spre bine.Trãgând cu pixul pe sub toateacestea, nu aveþi a vã lamenta,iar colegii vã recunosc meritele(pânã la proba contrarie).

Primele zile din 2017au fost unele de bunaugur pentru leu, care

s-a apreciat faþã de principa-lele valute. Dacã anul trecuts-a încheiat la 4,5411 lei, lafinalul perioadei analizatemedia euro a coborât la4,4971 lei, nivel minim înce-pând cu 26 octombrie trecut,într-o ºedinþã în care tranz-acþiile s-au realizat între4,493 ºi 4,501 lei, iar cotaþii-le de la închidere au fost de4,492 – 4,495 lei. Aprecierealeului s-a datorat numiriinoului cabinet PSD de la Pa-latul Victoria, decizie care acalmat investitorii ce întrezã-reau o posibilã crizã politicã.Pe de altã parte, reducereaaversiunii faþã de risc ºi în-cetinirea ritmului de ieºire acapitalurilor speculative aupermis monedelor de la mar-ginea zonei euro, precumleul, sã se aprecieze. Progno-zele privind evoluþia raportu-lui euro/leu converg spre omedie anualã situatã în jurullui 4,5 lei, proiecþiile fluc-tuând între 4,46 ºi 4,51 lei.Analiºtii cred cã principaliifactori de corecþie vor fi ceiexterni, precum Brexit-ul saualegerile din Franþa ºi Ger-mania. De altfel, BNR a de-cis sã menþinã dobânda sacheie la 1,75%, nivel stabilitîn mai 2015, ºi a pãstrat re-zervele minime obligatoriipentru valutã la 10%, respec-tiv la 8% pentru cele în lei.Mãsurile indicã faptul cã petermen scurt nu sunt de aº-teptat modificãri majore alecursului, în condiþiile în ca-re guvernatorul Mugur Isã-

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

rescu a declarat cã rata anua-lã a inflaþiei ar putea fi subnivelul prognozat, de 2,1%.Cursul dolarului american aînregistrat cea mai mare scã-dere, de la 4,3408, în primaºedinþã a anului, la 4,2458lei, la finalul perioadei, cândcotaþiile din piaþã au fluctuatîntre 4,229 ºi 4,262 lei.Aceastã evoluþie oferã o gurãde oxigen celor care au cre-dite în dolari, având în ve-dere cã numeroase analizeanticipeazã atingerea paritã-þii cu euro în prima jumãtatea acestui an, în cazul în careFed va respecta programulsãu de creºtere a dobânzii dinSUA. Media monedei elve-þiene a scãzut, la rândul sãu,de la 4,2210 la 4,1910 lei, întimp ce pe pieþele internaþi-onale ea a fluctuat între1,069 ºi 1,075 franci/euro.Anul a început cu apreciereadolarului la 1,0341, nivelcare nu a mai fost atins din2013, însã la finalul perioa-dei, când pieþele aºteptauprima conferinþã de presã dinacest an a preºedintelui alesDonald Trump, el a scãzutfaþã de euro pânã la 1,0627.Este de aºteptat ca dolarul sãrevinã pe apreciere, dupã cesalariul orar s-a majorat îndecembrie cu 10 cenþi, la26,90 dolari, ceea ce se vareflecta în creºterea inflaþieiºi va permite Fed sã conti-nue ridicarea dobânzii salecheie, anul acesta fiind pro-gramate trei astfel de mãsuri.

Analiza cuprindeperioada 3 – 10 ianuarie

Leul a recuperatpierderile de la

sfârºitul lui 2016

































Plecarea Liei OlguþaVasilescu în postul deministru al muncii înguvernul PSD condusde Sorin Grindeanu adeschis perspectivelealegerilor anticipate laCraiova.

de Cosmin Pretorian

În tabãra liberalã, încã dincampania electoralã pentruparlamentare, deputatul

Nicolae Giugea, preºedinteleorganizaþiei judeþene a partidu-

PNL se prPNL se prPNL se prPNL se prPNL se pregătegătegătegătegăteşteşteşteşteşte de alegeri anticipate de alegeri anticipate de alegeri anticipate de alegeri anticipate de alegeri anticipateeeeeîn Ceîn Ceîn Ceîn Ceîn Cetttttatatatatatea Banilorea Banilorea Banilorea Banilorea Banilor

lui, ºi senatorul Mario OvidiuOprea ºi-au arãtat disponibili-tatea de a intra într-o competi-þie internã pentru desemnareacandidatului PNL la funcþia deprimar al Craiovei. Astãzi, înexclusivitate pentru Indiscret înOltenia, ºi deputatul IonuþStroe, preºedintele PNL Craio-va, a spus rãspicat cã îºi doreº-te o nominalizare din parteapartidului. „Evident, îmi voiasuma o eventualã candidaturãla postul de primar al Craiovei!Vom avea consultãri în sânulfilialei, probabil vom face ºi unstudiu sociologic pentru iden-

tificarea celei mai potrivite per-soane pentru a intra în aceastãcompetiþie, iar eu îmi anunþ depe acum disponibilitatea de acandida. Ar fi o onoare pentrumine sã fiu nominalizat de cã-tre colegi ºi sunt convins cã învarã, când probabil se vor or-ganiza alegeri anticipate, putemcâºtiga alegerile“, a declaratIonuþ Stroe. Cel mai probabil,viitorul candidat PNL va trebuisã dea piept cu Mihai Genoiu,actualul primar interimar al Cra-iovei, care, deºi încã membru alPMP, se pare cã va fi candida-tul PSD la fotoliul de primar alCraiovei.

Deputatul Stroe,gata sã îºi asumeo candidaturã laPrimãria Craiova


















11ACTUALITATE

de Mihaela Bobaru

Noua conducere adminis-trativã a reºedinþei Ol-tului a decis sã renunþe

la manifestarea denumitã gene-ric “Slatina, dragostea mea”,iniþiatã în urmã cu aproape undeceniu de fostul edil DariusVâlcov, pentru a marca atesta-rea documentarã a municipiu-lui. Pentru a oferi locuitorilormai multã distracþie, oficialii audecis sã organizeze douã sãrbã-tori, una iarna, alta vara. Primasãrbãtoare, ”Gala Laureaþilor”,va avea loc în partea a doua aacestei luni, când, în plinã iar-nã, va ploua cu premii. Peste1.000 de persoane, firme, insti-tuþii sau asociaþii nonguverna-mentale vor primi premii ºi di-plome. Astfel, municipalitateaîºi va arãta recunoºtinþa pentrucontribuþia acestora la promo-varea imaginii ºi dezvoltãriisale, iar cealaltã sãrbãtoare vaavea loc în varã.

Valoarea nu þinecont de vârstã

Ca un omagiu adus trecutu-lui de aproape ºase secole ºi ju-mãtate, administraþia municipa-lã va organiza, în perioada 20 –24 ianuarie, manifestarea „GalaLaureaþilor“, care îºi propune sãevidenþieze cele mai importan-te momente ºi performanþe ob-þinute de slãtineni, firme dinmunicipiu, instituþii sau organi-zaþii nonguvernamentale, înanul anterior. Dacã elevii ºi pro-fesorii, sportivii ºi antrenoriicare au fãcut cinste oraºului prin

performanþele obþinute la con-cursurile ºcolare naþionale sauinternaþionale vor fi recompen-saþi cu premii în bani, nici ele-vii cei mai buni din unitãþile deînvãþãmânt nu au fost uitaþi. Eivor intra în posesia diverselortipuri de burse. Instituþiile, fir-mele sau asociaþiile non-guver-namentale vor primi diplome ºitrofee. Diplome, cadouri ºi pre-mii în bani vor primi ºi cupluri-le slãtinene care au împlinit anultrecut o jumãtate de secol deviaþã împreunã. Suma alocatã învederea organizãrii manifestã-rii se ridicã, anul acesta, la400.000 de lei.

Grosul premiilorva merge la eleviºi profesori

Aproape 950 de elevi ºi das-cãli din Slatina vor fi premiaþide Zilele Municipiului. Cei maimulþi dintre elevi vor intra înposesia bursei “Eugen Ionescu”în valoare de 100 de euro, abursei “Ion Minulescu” în va-loare de 75 de euro, a bursei“George Poboran” în valoare de50 de euro ºi a Bursei specialepentru activitatea artisticã, însumã de 50 lei. Cei mai valo-roºi elevi, profesori, sportivi ºiantrenori, ale cãror performan-þe au fost recompensate cu pre-mii ºi medalii la competiþiilenaþionale ºi internaþionale, vorprimi diplome ºi premii în bani.Sumele acordate variazã între1.000 de lei ºi 130 de lei, înfuncþie de performanþã. Cei maimulþi bani vor fi încasaþi de ceicare ºi-au trecut în portofoliu

performanþe internaþionale. Pro-fesorii Constantinescu Ga-briela Laura, director al ªcolii”Eugen Ionescu”, PopescuAnastasiu Doru, de la ColegiulNaþional “Radu Greceanu”, IlieBrãileanu, director Palatul Co-piilor „Adrian Bãran”, ºi Ena-che Liviu Lucian, profesor laPalatul Copiilor Slatina, vor ficei care vor intra în posesiaMarelui premiu. Elevii care vorpune mâna pe cele mai mari pre-mii sunt: Matei Alexandra Ga-briela – Premiul I la OlimpiadaInternaþionalã de lecturã, Co-neschi Vlad Silviu, Vãdãstrea-nu Robert, Constantinescu Li-viu Gabriel – calificaþi în semi-finala Olimpiadei Internaþiona-le de Roboticã din India, RizeaCristian Ionuþ – Locul I la Con-cursul Internaþional de Etnogra-fie ºi Folclor, Enache Alina Lui-za – Locul I la Concursul Inter-naþional de Orchestrã - Taraf.

Ambasadoriimunicipiului de peterenul de sport

În atenþia autoritãþilor slãtine-ne vor fi sportivii ºi antrenoriilor. Recompensarea acestora seva face tot în funcþie de perfor-manþele obþinute ºi de nivelulconcursurilor la care au obþinutdiplomele ºi medaliile. Nu maipuþin de 26 de sportivi slãtineni,care au obþinut performanþe de-osebite la întrecerile internaþio-nale de tenis de masã, karate,box ºi fotbal tenis, vor primipremii de excelenþã în valoarede 1.000 lei. Lista celor maivaloroºi sportivi va fi deschisã

de speranþa tenisului de masãromânesc – Adina Diaconu,campioanã mondialã de tineretla dublu ºi multiplã campioanãeuropeanã. Cel mai valoros an-trenor slãtinean a fost desemnat,în urma rezultatelor obþinute desportivii sãi, Petre Arnãutu. Eleste cel ce îi pregãteºte pe te-nismenii care iau grosul meda-liilor la competiþiile pentru ti-neret, indiferent cã este vorbade cele naþionale, balcanice,europene sau mondiale.

Respect pentruoamenii specialiai Slatinei

În cadrul ”Galei Laureaþilor”se va acorda ºi Distincþia „Per-sonalitatea anului”. Anul aces-ta, pesonalitãþile Slatinei au fostdesemnaþi: Adina Diaconu, pen-tru activitatea sportivã, profeso-rul pensionar Ion Mihai Giuran,pentru activitatea socialã ºi Va-lerio Battista – Director execu-tiv Prysmian Group Slatina,pentru activitatea economicã.

Tenismena Adina Diaconueste primul minor care devine“Personalitatea anului”. În plus,“campioana noastrã, campioa-na lumii” va deveni ºi Cetãþeande onoare al Slatinei, marcândo altã performanþã, fiind singu-rul elev recompensat astfel deadministraþia localã a Slatinei.

Sportiva Adina Diaconu, ma-rea speranþã a României în te-nisul de mas, are, la 17 ani, peste200 de medalii la nivel de co-pii, cadeþi ºi juniori. Adina Dia-conu a scris istorie, la fineleanului trecut, la Cupa Mondia-

lã de Tenis de Masã pentru Ju-niori, desfãºuratã în Africa deSud, Cape Town, unde, alãturide Andreea Dragoman, a adusprimul aur pentru România laun campionat mondial de tenisde masã. Bronzul cucerit însã laindividual, la aceeaºi competi-þie, rãmâne cea mai importantãmedalie pentru româncã în2016.

Ioan Mihai Giuran este re-compensat pentru gestul sãuumanitar din anul 2016. Pen-sionar, în vârstã de 86 de ani, ela donat Secþiei de neonatologiea Spitalului Judeþean de UrgenþãSlatina douã incubatoare pentrunou-nãscuþii aduºi pe lume îna-inte de termen, valoarea incu-batoarelor fiind de 21.000 deeuro. Olteanul are o povesteimpresionantã de viaþã, în carese combinã cuvinte precum su-ferinþã, exil ºi nobleþe. Printreactele sale de caritate se numã-rã ajutorul acordat în anul 2002Bibliotecii Judeþene ”Ion Minu-lescu”, unde a fost înfiinþatã osecþie de limba englezã, prilejcu care a donat peste 350 devolume.

Valerio Battista, Directorexecutiv Prysmian Group Sla-tina, pentru investiþiile dinparcul industrial ºi crearea denoi locuri de muncã în Slati-na. Grupul Prysmian va inaugu-ra o fabricã ce va dubla capaci-tatea de producþie a cabluriloroptice ºi o linie care va producecabluri de înaltã tensiune, creândastfel în Parcul Industrial apro-ximativ 378 de locuri de muncã.La acestea se adaugã ºi creareaunei academii de inginerie.

La Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiLa Slatina va ploua cu premiiDe zilele Municipiului,De zilele Municipiului,De zilele Municipiului,De zilele Municipiului,De zilele Municipiului,


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

pag. 12

Pentru a preveni deterio-rarea apometrelor, caurmare a temperaturilor

scãzute, vã recomandãm urmã-toarele mãsuri:

- dacã apometrele sunt mon-tate în cãmine, asiguraþi-vã cãacestea au capacul închis, nulãsaþi capacul puþin ridicat pen-tru aerisire nici pe timpul zilei;

- dacã apometrele sunt mon-tate în subsoluri sau pivniþe,asiguraþi-vã cã geamurile ºi uºi-le sunt închise;

- nu încercaþi sã protejaþi apo-metrele cu materiale textile(haine, pãturi etc.), deoareceacestea pãstreazã umiditatea.Recomandãm utilizarea polisti-renului pentru protejare;

- nu folosiþi focul ºi apa fier-binte pentru a dezgheþa apome-trul ºi branºamentul. Încercaþi sãle dezgheþaþi cu apã cãlduþã.

Utilizatorii pot semnala pro-blemele legate de funcþionareaapometrelor la Dispeceratul so-cietãþii - nr. tel. 0250/820.010,0350/802.160.

Conform contractului privindfurnizarea (distribuirea) apei

Apavil vã recomandãprotejarea apometrelor

potabile, canalizarea apei uza-te, menajere ºi meteorice, pre-cum ºi epurarea acestora în ve-derea evacuãrii în emisar, utili-zatorii au obligaþia sã ia mã-suri conform recomandãriloroperatorului, pentru protecþiacontra îngheþului a instalaþii-lor de mãsurare din cãminul deapometru, dacã acesta esteamplasat pe proprietatea sa.

De asemenea, în procesul-verbal de montaj al apometru-lui este menþionat: „Contorulrãmâne în grija consumatoru-lui, iar acesta rãspunde de in-tegritatea lui ºi protejarea aces-tuia împotriva îngheþului. Încazul în care contorul s-a de-fectat din vina consumatorului,acesta va achita costul deterio-rãrii, inclusiv lucrãrile de de-montare, reparare, verificare ºiremontare”.

Reparaþia apometrelor constãîn înlocuirea pieselor deteriora-te de îngheþ. Fiecare reparaþie amijlocului de mãsurã este urma-tã de verificarea metrologicã.Aceasta este o condiþie impusãde Biroul Român de Metrologie.


13ACTUALITATE

Luni, 16 ianuarie 2017, ora 19,00, la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, va avea loc tradiþionalul

CONCERT DE AN NOU. Spectacolul va fisusþinut de Claudia Diaconu-Iordache – naiºi orchestra simfonicã a filarmonicii, avându-l la pupitru pe Florin Totan. Concertul va cu-prinde lucrãri de Wolfgang Amadeus MO-ZART, Johannes BRAHMS, Dmitri ªOSTA-KOVICI, Pietro MASCAGNI, JohannSTRAUSS, Leroy ANDERSON, Grigoraº DI-NICU ºi James LAST.

(M.P.)

Preþul unui abonament· 200 lei – întreg;· 130 lei – elevi, studenþi, pensionari, per-

soane cu handicap mediu sau uºor.În abonament sunt cuprinse concertele or-

chestrei simfonice, concertele corului ºi reci-talurile. Prin abonament, melomanul are asi-

gurat locul.Accesul este gratuit pentru:– posesorii de legitimaþii eliberate de Gu-

vernul României în baza HG NR.385/2004– persoanele cu handicap grav sau accen-

tuat, precum ºi persoanele care le însoþesc subcondiþia prezentãrii de cãtre solicitanþi a do-cumentelor legal valabile care sã ateste cali-tatea pentru care a fost acordatã aceastã faci-litate.

Preþul biletelor:· Preþ unic – concerte extraordinare: 30 -

100 lei/concert);· Preþ întreg – concerte simfonice: 20 lei;· Preþ redus (elevi, studenþi, pensionari,

ºomeri ºi persoane cu handicap mediu sauuºor): 10 lei;

· Preþ redus – concerte educative: 5 lei/elev.Programul Agenþiei de bilete: 14:30-20:00.Tel: 0350.800.949

ªcolile din judeþul Vâlcea vorfuncþiona în condiþii norma-le în zilele urmãtoare, a

anunþat Prefectura Vâlcea printr-uncomunicat de presã. Totuºi, în si-tuaþii excepþionale, temeinic moti-vate (defecþiuni ale sistemului deîncãlzire, înregistrarea localã a unortemperaturi foarte scãzute), prima-rii localitãþilor, în calitate de preºe-dinþi ai comitetelor locale pentrusituaþii de urgenþã, pot lua deciziapunctual de suspendare a cursuri-lor într-o unitate de învãþãmânt, cucondiþia înºtiinþãrii Inspectoratului

Iarna dificilã nu închide ºcolile din Vâlceaªcolar Judeþean Vâlcea ºi numaidupã obþinerea acordului conduce-rii instituþiei menþionate. Pe de altãparte, prefectul Radu Renga a men-þionat cã toþi primarii au obligaþiade a identifica persoanele aflate îndificultate (fãrã adãpost, singure) ºide a interveni în sprijinul acestoraîn cel mai scurt timp.

Pe drumurile naþionale, judeþe-ne ºi de interes local din judeþulVâlcea, circulaþia se desfãºoarã încondiþii de iarnã, neînregistrându-se niciun sector de drum blocat.

(M.P.)

Filarmonica dinRâmnicu Vâlcea:Concert deAnul Nou la nai
















Publ

icita

te



J U

R I

D I

C A14

UTILEPentru consumatori,anul 2016 a adusmodificãri foarteimportante. Impactulcel mai mare îl auschimbãrile cu privi-re la credite, precumintroducerea dãrii înplatã sau posibilita-tea convertirii în altãmonedã a creditelorîn valutã. În acelaºitimp, o altã noutatedespre care s-avorbit mult în 2016se referã la interzice-rea completã a fuma-tului în spaþiile publi-ce închise. Noi amidentificat, în total,13 aspecte de care artrebui sã þinã contde-acum orice con-sumator.

1. Noi reguli pentrucreditele în valutã

Persoanele care se împru-mutã în valutã, printr-un cre-dit garantat cu un imobil, potcere oricând convertirea aces-tuia într-o altã monedã. Esteinterzisã majorarea sau intro-ducerea ºi perceperea de noicomisioane, tarife ºi speze înperioada de derulare a acestorcontracte de credit. Nu esteacceptatã nici introducerea declauze care sã permitã credi-torului sã modifice unilateralcontractul, fãrã a avea accep-tul consumatorului, exprimatprintr-un act adiþional.

2. S-a introdusdarea în platãpentru credite

Persoanele fizice care numai pot plãti creditul ipotecarau posibilitatea sã-l stingã princedarea cãtre bancã a dreptu-lui de proprietate asupra imo-bilului ipotecat, evitând situa-þia de a rãmâne datoare bãnciicreditoare chiar ºi dupã valo-rificarea bunului respectiv.Prevederea nu se aplicã însãcreditelor contractate prin pro-gramul „Prima casã”.

3. Recuperatoriide datorii trebuie„sã þinã distanþa”

Recuperatorii de creanþe numai pot contacta datornicii lalocul de muncã al acestora ºi

nici în intervalul orar 20:00 –09:00. În plus, recuperatorilorle este interzis sã foloseascã teh-nici de hãrþuire sau abuz, ame-ninþãri sau alte tehnici agresiveºi trebuie sã atenþioneze dator-nicii cã au dreptul sã contesteatât existenþa debitului, cât ºicuantumul acestuia.

4. Executarea silitãse face din nouîn baza acorduluiinstanþei

Executorii judecãtoreºti numai au competenþa de a încu-viinþa executarea silitã, activi-tatea fiind atribuitã din nou in-stanþelor de executare. Aºadar,din februarie anul acesta, exe-cutorul judecãtoresc trebuie sãcearã instanþei sã încuviinþezeexecutarea silitã pentru a puteapune în aplicare un titlu execu-toriu.

5. Modificãrila garanþiileproduselor

Garanþiile produselor, atâtcele legale, cât ºi cele comer-ciale, se prelungesc automat cuperioada în care produsul res-pectiv a fost nefuncþional, adi-cã timpul efectiv dintre semna-larea problemei cãtre comer-ciant ºi aducerea produsului înstarea normalã de funcþionare

sau predarea/notificarea de ri-dicare a produsului. Durata re-parãrii sau înlocuirii produselorse stabileºte de comun acord,dar nu poate fi mai mare de 15zile calendaristice.

6. Firmele careîºi pãcãlesc clienþiipot fi obligatesã dea banii înapoi

Dacã un comerciant a fostsancþionat de autoritãþi pentrupractici comerciale incorecte,acesta poate fi obligat ºi la re-stituirea cãtre clienþi a banilorcheltuiþi de aceºtia, ca o sancþi-une complementarã, pe lângãamenda contravenþionalã. Iardacã nu se conformeazã ºi nudau banii înapoi, firmele riscão amendã cuprinsã între 5.000ºi 50.000 de lei.

7. Fumatul, interziscomplet în spaþiilepublice închise

Din martie, fumatul este in-terzis complet în toate spaþiilepublice închise, inclusiv în ba-ruri, discoteci ºi restaurante, înspaþiile închise de la locul demuncã, în locurile de joacã pen-tru copii (chiar ºi cele în aer li-ber), în unitãþile de învãþãmântºi în cele destinate protecþiei ºiasistenþei copilului. Persoanelejuridice care nu se conformea-

zã pot fi sancþionate gradual, laa treia abatere riscând chiar în-chiderea unitãþii. În acelaºitimp, legea prevede amenzi ºipentru persoanele fizice carefumeazã unde nu este permis.

8. Þigãrile cu aromedispar de pe piaþã

Þigãrile cu arome sau aditivispeciali, precum vitamine, ca-feinã, taurinã, adicã cele care aumiros sau gust diferit de cel altutunului, vor dispãrea de pepiaþã în 2017. Deja a fost inter-zisã producerea acestora, darîncã se pot comercializa stocu-rile existente pânã în mai 2017.

9. Comunicareaîn roaminga devenit mai ieftinã

Din aprilie, românii care cã-lãtoresc în Uniunea Europeanãpot vorbi în toate statele mem-bre la aceleaºi costuri din þarã,dar operatorii de telefonie potadãuga o taxã suplimentarã demaximum cinci eurocenþi/minutpentru apelurile efectuate. Ace-laºi tarif se aplicã ºi pentru fie-care megabit de internet folosit.Apelurile primite nu pot fi ta-xate cu mai mult de 1,14 euro-cenþi/minut. În plus, din iunie2017, tarifele de roaming în in-teriorul statelor membre aleUniunii vor fi eliminate com-plet.

10. Faci reclamaþiicu privire lafurnizarea gazelorºi nu primeºtirãspuns? Trebuiesã fii despãgubit

Operatorul de gaze esteobligat sã rãspundã la sesizã-rile sau reclamaþiile clienþilorcu privire la distribuþia gaze-lor, începând din 1 octombrie.Dacã acesta nu se conformea-zã, trebuie sã plãteascã (la ce-rere) despãgubiri în bani pen-tru fiecare zi în care clientulnu primeºte rãspuns.

11. Facturile decãldurã ºi gunoi,titluri executorii

S-a stabilit recent cã factu-rile pentru apã, canalizare, cãl-durã ºi gunoi trebuie achitateîn cel mult 15 zile calendaris-tice de la emitere, nu în 15 zilelucrãtoare de la primire, iar ne-plata acestora la timp poateduce mai uºor la o executaresilitã. Concret, facturile pen-tru serviciile menþionate suntconsiderate titluri executorii,aºa cã pentru recuperarea ba-nilor nu mai este nevoie deacþionarea consumatorilor înjustiþie.

12. În curând,vei putea scoatebani de pe carddin unele magazine

Începând de la 1 ianuarie,clienþii care au card bancar ºicare fac o achiziþie vor puteaobþine un avans de numerar demaximum 200 de lei de la anu-mite magazine care au termi-nale de platã (POS-uri).

13. Monitorulpreþurilor este, însfârºit, funcþional

Pe final de 2016 s-a lansatMonitorul Preþurilor, un siteunde pot fi consultate ºi com-parate preþurile alimentelor debazã vândute de marile maga-zine, însã deocamdatã doarpentru Bucureºti ºi judeþul Il-fov. Astfel, cumpãrãtorii potgãsi cele mai bune oferte di-rect din faþa calculatorului saua telefonului mobil.

Marius Vicenþiu Coltuc,avocat

Toate modificãrile legislative în favoareaconsumatorului în 2016


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

de Lucian Pretorian

Dupã ce, sezonul tre-cut, baschetul craio-vean pãrea sã intre pe

fãgaºul normal, cu un bugetserios pentru o echipã ceaducea constant 3.500 despectatori la salã, debutul ac-tualului sezon venea sã dis-trugã speranþele oltenilor laun rezultat notabil în LigaNaþionalã. Cu un director de-misionar care a fãcut tot po-sibilul sã sugrume baschetul,dar cu o dorinþã nebunã aunor oameni care au refuzatsã accepte moartea celui maide succes sport de salã, bas-chetul a pornit la drum ezi-tant, reuºind parcã printr-ominune sã se califice în pre-

mierã în Final 8 Cupa Româ-niei, dar a rãmas corigent înLiga Naþionalã.

Cu o linie de clasament ce nuîi mai menþine pe alb-albaºtripe locurile de play-off, restar-tul echipei de baschet a pornitodatã cu revenirea lui DariuosHargrove, a continuat cu repa-trierea celui mai titrat baschet-balist român, Cãtãlin Burlacu,ºi s-a desãvârºit odatã cu reîn-toarcerea fiului rãtãcitor al Cra-iovei, nimeni altul decât zbu-rãtorul Travis Bureau. Cu unlot format din cinci jucãtoristrãini care au confirmat înRomânia, dar ºi cu jucãtori ro-mâni foarte apreciaþi în LNBM,SCM U Craiova poate spera ca,odatã cu meciul de la PhoenixGalaþi, sã reînceapã panta as-

cendentã.Privind puþin înapoi, rea-

lizãm cã aceastã echipã s-arfi putut situa pe un cu totulalt loc în clasament dacã învarã se pornea în aceastã for-mulã, dar, din pãcate, privi-rea fostului handbalist Ma-rius Barcan a fost îndreptatãcãtre alte secþii ale clubului,lãsând la coada listei echipacu cea mai mare prizã la cra-ioveni.

Cu speranþa cã drumul re-început de echipa de baschetîºi va urma cursul normal,putem îndrãzni sã credem cãacest sezon ar putea aduce ocalificare eroicã în play-off,iar în sezonul urmãtor sãducã SCM Craiova pe po-diumul Ligii Naþionale.

general, cu 3.053 de spectatori,în urma Stelei (5.578) ºi a luiDinamo (5.272). Dacã Steaua –Dinamo a avut o prezenþã de27.027 de spectatori, la Steaua– CSU Craiova participarea afost de 13.000 de spectatori. Demenþionat cã alb-albaºtrii, încondiþiile finalizãrii noului sta-dion pe locul vechiului ”IonOblemenco”, au trebuit sã joa-ce ”acasã” în cartierul Roma-neºti sau la Drobeta-Turnu Se-verin, unde, prin alternanþã, amai jucat ºi Pandurii Târgu Jiu.Existã toate condiþiile ca, odatãcu darea în folosinþã a noii are-ne (costând nu mai puþin de 50de milioane de euro), publiculcraiovean sã revinã la buneleobiceiuri, când cãciulile zburauprin aer. E trist cã, poate cu ex-cepþia naþionalei ºi a echipelorangrenate în cupele europene,fotbalul e mai mult absent de-cât prezent pe stadioanele pa-triei. Explicaþiile sunt multe ºinu ocolesc lipsa finanþatorilor,scandalurile de orice culoare,arbitrajele. Prosport adaugã ºi”sistemul idiot” cu play-off ºiplay-out, despre care s-a pro-nunþat la timpul cuvenit ºi In-discret în Oltenia. Pe lângã ace-ea cã inovaþia e implementatãîn foarte puþine þãri europene,ea a avut ºi puterea de a rãstur-na ierarhiile, ceea ce pune îndiscuþie sezonul regulat. Ammai auzit ”idioþenia”, vântura-tã în trecut, cum cã mai multederby-uri înseamnã bãtaie pebilete ºi implicit calitate. ”Azio vedem ºi nu e…”

CSU Craiova, a treiala ”media tribunelor”

Prosport a avut fericitaidee de a întocmi un cla-sament al numãrului de

spectatori care au asistat ”peviu” la cele 147 de partide dinturul actualei ediþii de campio-nat în Liga lui Gino. Prilej de atrage un nou semnal de alarmãasupra crizei de identitate încare se zbate fotbalul românesc.Ei bine, avem o medie generalãcare ar trebui sã dea de gânditforurilor competente: 2.279 despectatori. Dacã fotbalul nu e alpublicului, al celor ce-l iubescºi îl sprijinã, atunci al cui? Deacord cã prezenþa pe stadioanenu constituie singurul criteriu,un alt criteriu raportându-se lacei din faþa ecranelor. Ecranecare se întrec în a asigura orice,inclusiv confort. Dacã aºa staulucrurile, pentru cine ºi pentruce se mai construiesc noile sta-dioane, adevãrate bijuteriiOZN? Doar pentru a ne conso-la în ideea cã viitorul sunãbine?! Prosport a socotit pre-zenþa în tribune de care s-a bu-curat fiecare dintre cele 14 com-petitoare, acasã ºi în deplasare,apoi a calculat prezenþa la ge-neral. CSU Craiova nu stã rãudeloc. La partidele de acasã, auparticipat, în medie, 3.350 despectatori. Locul 4 dupã Stea-ua (4.584), Dinamo (4.115) ºi,surprizã, FC Botoºani (3.800).La partidele din deplasare, CSUprinde podiumul, cu 2.757 despectatori, dupã Steaua (6.572)ºi Dinamo (6.430). Destul demare decalajul, totuºi. CSUCraiova îºi pãstreazã locul la

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Restartulbaschetuluicraiovean

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

Primul pas pentrueradicarea fenomenu-lui câinilor fãrã stãpân

M arþi, 10 ianuarie2017, la nivelul mu-nicipiului Râmnicu

Vâlcea va demara recensãmân-tul populaþiei canine, acþiuneiniþiatã de cãtre reprezentanþiiCorpului de Control al Prima-rului – inspectori zonali, ai Ser-viciului relaþii, îndrumare aso-ciaþii de proprietari ºi ai Poli-þiei Locale, în baza HCL nr.286/2016 privind adoptareaunor mãsuri pentru controlulreproducerii câinilor cu sau fãrãstãpân din municipiul Râmni-cu Vâlcea.

În cadrul acestei acþiuni, agen-þii municipalitãþii, care se vor

identifica prin intermediul legi-timaþiilor de serviciu, vor vizitafiecare gospodãrie sau aparta-ment în vederea evidenþierii, pebaza unui formular de identifi-care, a câinilor deþinuþi pe pro-prietatea respectivã. Totodatã,recenzorii vor identifica ºi câi-nii fãrã stãpân existenþi în zone-le ce le-au fost arondate, inclu-siv prin fotografierea acestora.

Cu aceastã ocazie, proprieta-rii de câini vor fi înºtiinþaþi cã,în conformitate cu prevederilelegale din domeniu, au obliga-þia de a-ºi microcipa animaleleîn vederea înregistrãrii în RECS(Registrul de Evidenþã al Câi-nilor cu Stãpân). În felul aces-ta, se va preîntâmpina abando-narea câinilor pe domeniul pu-blic, fenomen care reprezintã

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Fostul senatorCoca a plecatdin PSD Vâlcea

Unul dintre cei mai lon-gevivi activiºti ai PSD Vâl-cea, secretarul executiv La-urenþiu Coca, fost senator deVâlcea, a pãrãsit organiza-þia judeþeanã. În prezent,Coca este funcþionar la Se-natul României, situaþie încare nu mai poate ocupa ofuncþie politicã. Însã “om derând” în partid poate sã fie,prin urmare, s-a înscris înorganizaþia PSD a Sectoru-lui 6. Iar Bucureºtiul este orampã excelentã de relansa-re, aºa cã surprizele pot apã-rea oricând. Bun, a plecatCoca, mai de voie, mai denevoie, întrebarea este cineva ocupa funcþia de secre-tar executiv al PSD Vâlcea?Funcþie de top, parol!

Absenþi!Ce a fãcut deputatul PNL

Cristian Buican, preºedinte-le Comisiei pentru adminis-traþie publicã ºi amenajareateritoriului, în prima zi delucru a acestei comisii? I-apus “abseni” pe Liviu Drag-nea ºi Nicuºor Dan, care aulipsit la ºedinþa de comisie.

Amnistia,un fel de moaºte!

Ce aºteaptã Romulus Bu-lacu, senator PNL de Vâl-cea, ca pe sfintele moaºte?Pãi aºteaptã amnistia multvehiculatã pentru a scãpa desituaþia de incompatibilita-

un factor important în creºtereapopulaþiei canine fãrã stãpândin Râmnic.

Deþinãtorii de câini din mu-nicipiu sunt rugaþi sã ofere toa-te informaþiile necesare persoa-nelor care vor efectua acest re-censãmânt.

Aceastã acþiune – estimatã adura câteva luni – este primadin seria de mãsuri impuse deHCL nr. 286/2016 (recensã-mânt – microcipare – steriliza-re) care vor duce, în final, laeradicarea fenomenului câinilorfãrã stãpân din oraº.

Potrivit estimãrilor DirecþieiSanitar-Veterinare ºi pentru Si-guranþa Alimentelor (DSVSA),în Râmnicu Vâlcea existã circa4.500 de câini vagabonzi.

(M.P.)

te doveditã în care se gãseº-te. Hm, posibil sã aibã no-roc, având în vedere intere-sele ”de sus de tot”.

Sã fi demisionatUdubae?

Gheorghe Udubae (PNL),primarul comunei Bujoreni,ar fi demisionat zilele trecu-te. În lipsa unui comunicatoficial, trecem informaþia laaceastã rubricã de zvonuri.Se pare cã Udubae este de-pãºit de problemele primã-riei, dar ºi de niºte scanda-luri pe bandã rulantã cu fos-tul secretar. Tot mai bine laRiviera, domnu’ primar!

Frumoasa ºideszãpezirea

Cea mai frumoasã dintrecele mai frumoase, primãri-þa comunei Suteºti, CarmenLixandru Stãnescu, fatã hãr-nicuþã, se pozã, zilele trecu-te, în localitate, cu preºedin-tele CJ Vâlcea. Postã poza pefacebook ºi o comentã ast-fel: “Ne-a surprins plãcutprezenta domnului Presedin-te al Consiliului JudeþeanVâlcea in comuna noastrãpentru a se asigura de bunulmers al deszãpezirii”. Ce auînþeles unii din asta? Cã pri-mãriþa nu este în stare sã facãdeszãpezirea ºi cã a venitconducerea CJ sã o ajute:“La Creþeni a deszãpezitSpîrleanu, iar la Suteºti alt-cineva cã pe dumneavoastrãva depãºea situaþia”, a co-mentat o postacã pe numeleei Florentina Stãtescu. Ei, aº!

Începe recensãmântul populaþieicanine din Râmnicu Vâlcea

















Anul XII, nr eschive politice...3 DEZVÃLUIRI 11 - 17 ianuarie 2017 de Cosmin Pretorian Istoria...

Documents

Transcript of Anul XII, nr eschive politice...3 DEZVÃLUIRI 11 - 17 ianuarie 2017 de Cosmin Pretorian Istoria...