primarul 2

8/17/2019 primarul 2

1/34

Capitolul I

Autorităţi ale administraţiei publice locale

1. Administraţia publică locală în cadrul administraţieipublice româneşti

Noţiunea de administraţie publică

Conform literaturii de specialitate, analizei materialelor faptice, precum

şi tradiţiilor româneşti în domeniu, apariţia şi evoluţia instituţiei administraţiei

publice locale în ţara noastră s-au desfăşurat în directă legătură cu complexul

economic şi politico-uridic al societăţii româneşti. !pecialiştii în istorie şi dreptîmpart opinia unanimă că bazele organizării administrative moderne au fost

puse de "" #egile pentru înfiinţarea consiliilor udeţene şi de organizare

comunală"" din 1$%& promulgate de 'omnitorul (lexandru )oan Cuza.

(dministraţia publică s-a dezvoltat ca o anexă a puterii executive, pe

măsura extinderii sarcinilor pe care guvernarea şi le-a asumat sau a celor care i-

au fost impuse într-un fel sau altul de către societate. *oţiunea de administraţieeste mai largă decât aceea de administraţie publică, ea cuprinzând şi

administraţia particulară. Ca orice activitate umană, atât administraţia publică

cât şi cea particulară urmăresc un scop, utilizând anumite miloace.

!pre deosebire de administraţia privată, administraţia publică urmăreşte

satisfacerea interesului public, a utilităţii publice, în mod dezinteresat, inclusiv

prin realizarea de servicii publice. +obilul activităţii administraţiei publice este

satisfacerea, în mod regulat şi continuu , a unor cerinţe esenţiale, comune

întregii colectivităţi umane, care exced prin amploarea lor, sunt nerentabile şi

nimeni nu s-ar oferi să le asigure. 1

1 . ălan, )nstituţii de drept public, d. (ll ec, ucureşti, /00, p. 12


2/34

3rin administraţia publică se realizează funcţia executivă a statului, rolul

acesteia fiind organizarea executării şi executarea concretă a legilor.

(dministraţia publică cuprinde organele administraţiei publice centrale şi

serviciile lor descentralizate, precum şi organele administraţiei publice locale.4oate aceste autorităţi publice îşi desfăşoară activitatea sub conducerea generală

a 5uvernului.

*oţiunea de administraţie publică poate fi privită din două

perspective6

În sens formal, prin administraţie publică înţelegem ansamblul

autorităţilor şi instituţiilor publice care realizează, pe baza şi în vedereaexecutării legii, o activitate cu un anumit specific.1

(dministraţia publică reprezintă un proces continuu, o activitate neîntreruptă,

adaptată permanent la condiţiile dinamice ale mediului social. 3entru

recunoaşterea completă a fenomenului administrativ este necesară cercetarea

administraţiei publice în raport cu mediul social, care exercită o influenţă

considerabilă asupra fenomenelor şi a conţinutului activităţilor organelor

administraţiei, asupra psi7ologiei şi comportamentelor individuale şi colective

ale personalului administraţiei.

În sens material , prin administraţie publică înţelegem activitatea de

organizare a executării şi de executarea în concret a legilor de către

autorităţile care compun acest sistem, în vederea satisfacerii intereselor

generale, scop în care adoptă acte uridice, organizează şi asigură buna

funcţionare a serviciilor publice şi execută anumite prestaţii către

populaţie./

1 (. 4răilescu, 'rept administrativ, d. C.8. ec, ucureşti, /00$, p. 1/ )dem


3/34

xecutarea legii se organizează prin activităţile executive cu caracter de

dispoziţie, stabilindu-se reguli de conduită pentru terţi. (ceste activităţi se

realizează prin acte uridice, operaţiuni administrative, fapte materiale înfăptuite

de titularii funcţiilor publice din sistemul organelor administraţiei publice.(dministraţia publică în sens material nu se poate reduce la activităţile

executive de dispoziţie, ci ea constă şi în diferite prestaţii realizate pe baza şi în

executarea legii , pentru îndeplinirea interesului general, prin asigurarea de

servicii publice. 'acă o anumită activitate constituie administraţia publică,

aceasta se datorează faptului că este preluată de către stat, de o colectivitate

locală sau de organisme ale acestora.

'in punct de vedere al dreptului administrativ, prin structura administraţiei

publice înţelegem ansamblul organelor administrative9 elemente de bază :

ordonate şi dispuse pe orizontală sau verticală, după anumite criterii 9 teritorial

şi funcţional :, pe baza unor reguli bine determinate şi între care se stabilesc o

varietate de raporturi administrative.1

3otrivit criteriului teritorial , autorităţile administraţiei publice se împart în

autorităţi centrale şi autorităţi locale, după raza teritorială în care activează,

colectivitatea de cetăţeni fiind aceea care motivează existenţa structurii

teritoriale a administraţiei publice. (stfel, autorităţile centrale acţionează în

interesul colectivităţii umane existente la nivelul sistemului global, deci la

nivelul statului, iar autorităţile locale, pentru rezolvarea intereselor

colectivităţilor locale. Cât priveşte criteriul funcţional , acesta divide

autorităţile administraţiei publice în autorităţi cu competenţă generală şiautorităţi cu competenţă de specialitate.

;n concluzie, administraţia publică, privită ca activitate, reprezintă

acţiunea unor oameni, desfăşurată în sens general şi în regim de putere publică,

1 C. +anda, 'rept administrativ, d. #umina #ex, ucuresti, /00


4/34

în scopul organizării executării în concret a legii. (dministraţia publică are ca

obiectiv realizarea valorilor politice, care exprimă interesele generale ale

societăţii, interese care sunt formulate prin lege. )nstituţiile sistemului

administraţiei publice au misiuni care ţin de conţinutul activităţii administrative,activităţi de gestiune, şi nu de putere politică.

Ca activitate statală, administraţia publică este strâns legată de puterea

executivă a statului.

1.2. Rolul administraţiei publice locale

(nalizând textele articolelor 1/1 şi 1// din Constituţia =omâniei,

republicată, concluzionăm că rolul administraţiei publice locale, constă, în

principal, în a rezolva treburile politice şi a asigura, în acest cadru, interesele

colectivităţilor locale, conform nevoilor şi cerinţelor exprimate de acestea,

strâns legate de specificul unităţii administrativ-teritoriale de care ele aparţin.

(poi, din analiza dispoziţiilor generale ale #egii nr. /1 /001 a administraţiei

publice locale şi, în mod deosebit a art. , alin. 91:, rezultă că menirea

administraţiei publice locale este de a rezolva şi de a gestiona, prin autorităţile

sale autonome, în nume propriu şi sub responsabilitatea lor, o parte

importantă a treburilor publice, în interesul colectivităţilor locale pe care le

reprezintă.

=aportat la instrumentele concrete, la domeniile de activitate ce stau la

îndemâna autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit competenţelor

stabilite prin legea administraţiei publice locale, pentru realizarea acestor

deziderate şi îndeplinirea efectivă a rolului stabilit de constituant şi legiuitor

autorităţile locale alese exercită următoarele funcţii concretizate în trei mari

funcţii ale administraţiei publice locale şi anume6


5/34

1. Cea politică:

?uncţia de dezvoltare a democraţiei locale şi a vieţii politice locale

?uncţia de garant al respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor pe plan local

?uncţia de limitare a puterii guvernanţilor pe plan local prin transferarea

rezolvării problemelor locale către colectivităţile locale

2. Cea administratiă6

?uncţia de rezolvare a treburilor publice şi organizare a serviciilor

publice de interes local, în vederea satisfacerii nevoilor şi intereselor

locale ?uncţia de organizare a executării şi executarea în concret a legii, prin

asigurarea realizării interesului general în plan local şi armonizarea

acestuia cu interesul local

!. Cea economico" #inanciară:

?uncţia economico @ financiară, prin administrarea patrimoniului local şi

stabilirea de impozite şi taxe locale;n ceea ce priveşte caracteristicile administraţiei publice locale, analizând

dispoziţiile constituţionale, a prevederilor legii administraţiei publice locale, se

evidenţiază următoarele caracteristici principale6

(dministraţia publică locală nu mai este o administraţie de stat, ci o

structură administrativă care permite colectivităţilor locale să-şi rezolve

treburile publice locale prin autorităţi administrative proprii, sub

controlul autorităţilor centrale

(dministraţia publică locală are la baza organizării şi funcţionării sale

principiul descentralizării, autonomiei locale şi cel al deconcentrării

serviciilor publice


6/34

(dministraţia publică locală cuprinde în sfera sa autorităţile

administrative autonome: comunale, orăşeneşti şi judeţene, consiliile

locale şi primarii, consiliul judeţean şi serviciile publice organizate în

sub ordinea ori sub autoritatea acestor autorităţi publice locale ;ntre autorităţile de la nivelul comunelor şi oraşelor şi cele de la nivelul

udeţului nu există raporturi de subordonare

=elaţiile administraţiei publice locale cu administraţia publică centrală de

specialitate sunt relaţii specifice de colaborare, cooperare şi conlucrare,

ce se constituie într-un regim de co-administrare

(dministraţia publică locală îşi trage forţa sa din voinţa alegătorilorlocali pe care îi reprezintă şi în numele cărora acţionează1

(dministraţia publică locală este un concept ce desemnează un corp de

funcţionari publici care prestează servicii publice pentru colectivitatea

naţională şi pentru colectivităţile locale

;n concluzie, administraţia publică locală, în sistemul constituţional

românesc, se constituie într-un mecamism distinct, într-o instituţie

fundamentală a societăţii româneşti contemporane, a cărei organizare şi

funcţionare implică, pe de o parte, rezolvarea treburilor publice şi asigurarea

realizării intereselor şi nevoilor specifice ale colectivităţilor locale, iar, pe de

alta parte, transpunerea în viaţă a principiilor statului de drept şi ale democraţiei

în plan teritorial.

1 (rt 1/1, alin. 91: şi art. 1//, alin. 9/: din Constituţia =omâniei, republicată/ C. +anda, 'rept administrativ, d. #umina #ex, ucureşti, /00


7/34

1.!. $rincipiile administraţiei publice

(dministraţia publică trebuie să răspundă unor exigenţe sporite legate de

buna gestionare a problemelor comunităţilor locale şi a intereselor membrilor

acestora. 'in aceste exigenţe rezultă principiile potrivit cărora este organizată şi

funcţionează administraţia publică din =omânia. 4emeiul legal al principiilor

cadru se regăseşte atât în Constituţia =omâniei cât şi în #egea nr. /1 /001,

legea administraţiei publice. ?iecare sistem administrativ prezintă

particularităţile sale, astfel principiile cadru determină relaţiile stabilite între

diferitele paliere administrative în cadrul raporturilor centru-local 9 principiul

descentralizării, principiul autonomiei locale, principiul deconcentrăriiserviciilor publice: şi autorităţi-cetăţeni 9 principiul eligibilităţii, principiul

legalităţii şi principiul consultării cetăţenilor:.

'in punct de vedere etimologic cuvântul B principiu provine de la

latinescul B principium care poate însemna obârşie. ;n sensul obişnuit

cuvântul B principiu se foloseşte pentru a desemna un element fundamental,

idee, cadru lege pe care se întemeiază o teorie ştiinţifică, un sistem politic,

uridic, o normă de conduită.1 !ensul plural B principii , cuprinde totalitatea

legilor şi a noţiunilor cadru ale unei discipline sau a unui sistem sau ramuri de

drept.

(dministraţia publică în accepţiunea de activitate poate exista şi se poate

desfăşura normal numai prin intermediul unei structuri organizatorice

corespunzătoare care poartă aceeaşi denumire @ administraţie publică.

(dministraţia publică este guvernată de câteva principii fundamentale care

instituie obligaţia ca întreaga activitate a autorităţilor administrative să se

organizeze şi să funcţioneze cu respectarea strictă şi riguroasă a limitelor

1 'D A$, 'icţionarul explicativ al limbii române, (cademia =omână, )nstitutul de lingvistică B )orgu)ordan, d Enivers nciclopedic, 1AA$


8/34

stabilite de Constituţie şi legea cadru, #. /1 /001 #egea administraţiei publice

locale1 cu modificările aduse prin #. *r. /$%> /00%.

'eşi Constituţia =omâniei, în 4itlul ))) (utorităţile publice, la Capitolul

(dministraţia publică, !ecţiunea a- / @ a (dministraţia publică locală, art. 1/03rincipii cadru, instituie numai trei principii constituţionale, legea cadru a

administraţiei publice locale consfinţeşte ca principii un număr de şase principii

cadru6

3rincipiul descentralizării

3rincipiul autonomiei locale

3rincipiul deconcentrării serviciilor publice 3rincipiul eligibilităţii

3rincipiul legalităţii

3rincipiul consultării cetăţenilor

'eşi Constituţia nu menţionează în mod expres decât trei din cele şase

principii, în alte articole constituţionale putem regăsi referiri şi la celelalte

principii. 'espre principiul eligibilităţii se vorbeşte în 4itlul ))) (utorităţile publice, Capitolul F (dministraţia publică, !ecţiunea a-/-a (dministraţia

publică locală când în art. 1/1 (utorităţi comunale şi orăşeneşti se menţionează

că autorităţile administraţiei publice sunt alese în condiţiile legii. 3rincipiul

legalităţii, organizării şi funcţionării administraţiei publice locale îşi are

originea în prevederile din 4itlul )) 'repturile, libertăţile şi îndatoririle

fundamentale, Capitolul ) 'ispoziţii comune în art. 1% galitatea în drepturi,

unde aliniatul / statuează faptul că toată lumea trebuie să se supună legii.(stfel

toate cele şase principii au dublă natură constituţională dar şi legală.

1 +. Foican, 3rincipiile cadru ale administraţiei publice locale, d. Eniversul Guridic, ucureşti, /00$, p. 1%


9/34

1.!.1. $rincipiul descentrali%ării

;n sens generic, descentralizarea implică depărtarea de centru sau

deplasarea de la centru către margine.

;n contextul administraţiei publice, descentralizarea înseamnă transferul vertical

de autoritate sau responsabilităţi de la guvernul naţional către autorităţile

administraţiei publice locale. (utorităţile centrale transferă astfel întreaga arie

de competenţe inclusiv competenţele decizionale însoţite de resursele necesare,

competenţele de control, manageriale şi execuţionale.1

'escentralizarea reprezintă astfel procesul prin care se tinde cătrerealizarea autonomiei locale prin transferarea unei arii cât mai mari de

competenţe de la nivelul naţional la nivelul sub-naţional, către puterile locale>

municipalităţi6 comune 9 sate şi cătune :, oraşe 9 municipii, oraşe reşedinţe de

udeţ: şi udeţe.

'escentralizarea serviciilor publice este legată şi de nivelul de dezvoltare

economico- socială a localităţii sau udeţului respectiv/6

3e de o parte, cu cât o localitate este mai dezvoltată din acest punct de

vedere, cu cât mai mult locuitorii săi au nevoie de mai multe asemenea

servicii publice, mai diversificate şi de o calitate superioară

3e de altă parte, gradul de dezvoltare economico- socială a localităţii îşi

pune amprenta asupra posibilităţii acoperirii costurilor pe care le

presupun aceste servicii publice, inclusiv asupra calităţii, operativităţii şi

eficienţei lor

1 +. Foican, 3rincipiile cadru ale administraţiei publice locale, d. Eniversul Guridic, ucureşti, /00$, p./1

/ (. 3rofiroiu, ). 3opescu, azele administraţiei publice, d. conomică, ucureşti, /00&, p. 1/A


10/34

Cadrul legislativ al descentralizării a cunoscut o evoluţie pozitivă începând

cu adoptarea unei noi Constituţii, continuând cu ratificarea Cartei uropene a

autonomiei locale şi adoptarea şi îmbunătăţirea permanentă a legislaţiei

specifice administraţiei publice locale6 #. nr. %A> 1AA1, #. nr. /1 /001, #. nr./$%> /00%.

azele constituţionale ale acestui principiu se regăsesc în art. 1/0 alături de

principiul autonomiei locale şi cel al deconcentrării serviciilor publice. (ceste

principii au însă direcţii diferite de acţiune.

3rincipiul descentralizării serviciilor publice concură, pe de o parte la crearea

de servicii publice deconcentrate şi mărirea competenţelor acestora, iar pe de

altă parte la înfiinţarea de servicii publice descentralizate în unităţile

administrativ-teritoriale şi respectiv a unor servicii publice de interes local

organizate sub autoritatea consiliilor locale şi udeţene.1

'escentralizarea înseamnă, pe scurt, apropierea deciziei de beneficiarii

serviciilor publice. (utorităţile publice locale sunt cele în măsură să satisfacă în

modul cel mai adecvat nevoile comunităţilor întrucât ele cunosc cel mai bine

nevoile acestora.

'escentralizarea implică cedarea de competenţe de la autorităţile centrale ale

statului care exercită puterea publică delegată la alegerile generale,către

autorităţile administraţiei publice locale a căror putere publică derivă din

alegerile locale.

=ostul principiului descentralizării este de a realiza democraţia de

proximitate/ prin soluţionarea problemelor acolo unde ele apar. lementele carefac obiectul transferului de la nivel central la nivel local în cadrul procesului de

descentralizare sunt următoarele6

1 C. +anda, 'rept administrativ, d. #umina #ex, ucureşti, /00


11/34

3uterea decizională

3urerea de implementare

Controlul intern şi extern

1.!.2 $rincipiul autonomiei locale

Conţinutul acestui principiu şi valenţele sale complexe rezultă din

ansamblul reglementărilor cuprinse în dispoziţiile #. nr. /1 /001 şi reprezintă

c7intesenţa întregii activităţi a administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale.

(utonomia locala se exercită la nivelul sub- naţional în 6 comune 9 sate şi

cătune:, oraşe 9 municipii, oraşe reşedinţă de udeţ: şi udeţ. (ceasta înseamnă

că autonomia locală operează la un nivel mai mic, între graniţele unui stat

naţional, în cazul nostru =epublica =omânia. (utorităţile naţionale> centrale> de

stat sunt acele autorităţi a căror arie de competenţă este extinsă la nivelul

întregului stat. (utorităţile sub- naţionale se referă la autorităţile administraţiei

publice care au competenţa pe o arie teritorială mai mică decât cea naţională,

asupra unităţilor administrativ teritoriale mai mici decât teritoriul întregului stat.

#a baza implementării sistemului autonomiei locale este nevoie de

îndeplinirea următoarelor atribute formale16

xistenţa unui cadru legislativ care să consfinţească şi să recunoască

principiul autonomiei locale

Hrganizarea de alegeri locale pentru desemnarea organelor de

conducere proprii

Hrganizarea şi funcţionarea autorităţilor publice locale descentralizate1 +. Foican, 3rincipiile cadru ale administraţiei publice locale, d. Eniversul Guridic, ucureşti, /00$, p


12/34

!ndependenţa de exercitare a competenţelor autorităţilor publice locale

'isponibilitatea resurselor necesare exercitării competenţelor locale

3osibilitatea de implicare a cetăţenilor în soluţionarea problemelor de

interes deosebit

;n =omânia, cadrul legislativ al autonomiei locale se regăseşte atât în art.

1/0 al Constituţiei cât şi în legislaţia specifică administraţiei publice locale 9#.

nr. %A> 1AA1, #. nr. /1 /001, #. nr. /$%> /00%:.

;n ţara noastră autorităţile locale alese prin sufragiu liber, secret, egal,

direct şi universal sunt6

Consiliul Gudeţean şi 3reşedintele Consiliului Gudeţean @la nivelul udeţelor

Consiliul #ocal şi 3rimarul @ la nivelul oraşelor

Consiliul #ocal şi 3rimarul @ la nivelul comunelor

Conform Constituţiei, populaţia unei unităţi administrativ-teritoriale

alege Consiliul #ocal ca organ de auto- guvernare, care reprezintă interesele

comunităţii şi ia deciziile de bună gestionare a problemelor locale. Consiliul#ocal, respectiv Consiliul Gudeţean adoptă 7otărâri. 8otărârile Consiliului #ocal

sunt puse în practică de 3rimar, care este şeful administraţiei locale.8otărârile

Consiliului Gudeţean sunt puse în practică de 3reşedintele Consiliului Gudeţean

care este şeful administraţiei udeţene.

Constituţia subliniază de asemenea, că între prefect şi celelalte autorităţi publice

locale nu există raporturi de subordonare, aşa cum nu există nici între

autorităţile administraţiei publice locale şi Consiliul udeţean , pe de o parte şi

Consiliul #ocal şi 3rimar, pe de altă parte.

(uto-guvernarea este garantată de existenţa unei baze economice şi

financiare gestionată de puterile locale. aza materială a autonomiei locale o


13/34

constituie veniturile la bugetele locale, veniturile non-bugetare, proprietatea

publică a municipalităţilor etc.

1.!.! $rincipiul deconcentrării sericiilor publice

;n sens generic deconcentrarea, ca şi descentralizarea implică depărtarea de

centru sau deplasarea de la centru către margine.

'econcentrarea presupune transferul de autoritate sau responsabilitate către

o sub- structură aflată în competenţa unei organizaţii mai mari. 'econcentrarea

se face prin transferul de competenţe administrative şi financiare de către

ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centralecătre propriile structuri de specialitate din teritoriu.

3rincipala deosebire dintre descentralizare şi deconcentrare este că în cadrul

procesului de descentralizare competenţele se transferă de la nivelul naţional la

nivel sub- naţional local prin autorităţile descentralizate. ;n timp ce în cazul

deconcentrării competenţele ramân la acelaşi nivel, nivelul naţional, dar sunt

implementate la nivel local printr-un sistem de organe înfiinţate în teritoriu.1

!erviciile deconcentrate nu au putere de decizie şi nici resurse proprii.

(semănarea dintre cele două principii constă în faptul că amândouă au ca

rezultat dezvoltarea unei capacităţi de implementare la nivel local, în teritoriu şi

aproprierea actului administrativ de cetăţean.

Cadrul legislativ al principiului deconcentrării serviciilor publice este stabilit

de art. 1/0 şi art 1129/: din Constituţie. (rt. 1/0 îl consacră ca principiu de bază

pe care se întemeiază administraţia publică iar art. 1129/: conferă 5uvernului şi

ministerelor dreptul de a înfiinţa în teritoriu organe de specialitate, în

subordinea lor, dacă legea le recunoaşte această competenţă.

1 +. Foican, 3rincipiile cadru ale administraţiei publice locale, d. Eniversul Guridic, ucureşti, /00$, p $$


14/34

(tribuţiile pe care le exercită în teritoriu serviciile publice deconcentrate pot

fi 6

xercitarea funcţiei decizionale prin6 elaborarea normelor, elaborarea

strategiilor, avizare xercitarea funcţiei de implementare prin6 implementarea strategiilor

coordonare, furnizare de servicii, organizarea activităţii

xercitarea controlului intern şi extern prin6 evidenţă, informare,

monitorizare, evaluare, control şi verificare, aplică sancţiuni

3rintre argumentele care ustifică necesitatea ca serviciile publice să fie

organizate şi să funcţioneze atât prin intermediul autorităţilor descentralizatedar şi prin acel al serviciilor deconcentrate, se numără şi6

+enţinerea caracterului unitar al statului

*atura serviciilor furnizate

'imensiunea şi amploarea proiectului

(specte legate de integritatea actului administrativ

;n concluzie, deconcentrarea constituie o măsură intermediară în procesuldescentralizării, fiind privită ca transfer de atribuţii de la centru la agenţii puterii

centrale aflaţi la conducerea diferitelor organisme locale, ea înseamnă mult mai

puţin decât descentralizarea şi presupune recunoaşterea unei anumite puteri de

decizie, în favoarea agenţilor statului repartizaţi pe întreg teritoriul ţării.1

1.!.& $rincipiul eli'ibilităţii

(cest principiu decurge din principiul autonomiei locale şi presupunedreptul pe care îl au unităţile administrativ teritoriale de a organiza alegeri

locale pentru a desemna autorităţile administraţiei publice locale. (stfel li se

acordă cetăţenilor libertatea de a-şi alege prin vot universal, egal, direct, secret

1 '. ( 4ofan, 'rept administrativ, vol ), d. (ll ec, ucureşti, /00, p. /1A


15/34

şi liber exprimat acei lideri formali care să promoveze interesele comunităţilor

locale. (ceastă eligibilitate este un element esenţial al auto-guvernării deoarece

garantează independenţa faţă de centru. 3e de altă parte desemnarea organelor

de conducere prin alegeri libere atrage şi responsabilizarea acestora faţă decomunitatea care le-a delegat mandatul.

Cadrul legislativ al principiului eligibilităţii se regăseşte atât în #.

/1/001 #egea administraţiei publice locale, #. %2> /00& #egea pentru

alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi #. /00$ #egea votului

uninominal care aduce ultimile rectificări cât şi în art. 1/191: din Constituţie

prin enunţul Bautorităţile administraţiei publice, prin care se realizează

autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii

aleşi .

(şa cum am precizat, cetăţenii aleg o autoritate publică prin vot. (stfel

avem de-a face cu alegeri generale în cazul deputaţilor şi senatorilor şi cu

alegeri locale în desemnarea consilierilor locali şi udeţeni, primarilor şi

preşedinţilor consiliilor udeţene.

(ceste alegeri se desfăşoară pe baza unui sistem electoral, iar în democraţiile

contemporane se cunosc trei categorii de asfel de sisteme6

!istemul electoral maoritar6 candidatul sau lista de candidaţi care are

cele mai multe voturi, cu sau fară maoritate absolută, este declarat

învingător

!istemul electoral proporţional6 asigură reprezentarea minorităţilor şi

implică adesea folosirea listei de candidaţi

!istemul electoral mixt6 combină scrutinul uninominal şi pe cel pe listă

!crutinul poate fi uninominal- alegătorul votează un singur candidat şi pe

listă- alegătorul votează un bloc de candidaţi.


16/34

Cele patru categorii de autorităţi publice locale alese la care se referă

principiul eligibilităţii sunt6

"onsiliile locale comunale sau orăşeneşti şi Consiliile #ocale ale

sectoarelor municipiului ucureşti "onsiliile #udeţene şi Consiliul 5eneral al municipiului ucureşti

$rimarii comunelor sau oraşelor şi primarii sectoarelor municipiului

ucureşti

$reşedinţii "onsiliilor #udeţene şi 3rimarul 5eneral al municipiului

ucureşti

;n =omânia, alegerile locale se organizează după un sistem electoral mixt,după cum urmează6

"onsilierii locali şi consilierii judeţeni sunt aleşi pe liste propuse de

partidele politice,alianţele politice şi alianţele electorale. (legerile se desfăşoară

în baza unui sistem electoral proporţional cu scrutin de listă, organizat la nivelul

circumscripţiilor electorale.

$rimarii sunt aleşi pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. ste

declarat ales candidatul care a întrunit pragul electoral al maorităţii absolute

9


17/34

Autorităţile administraţiei publice localeAlese prin ot direct

Fot universal, egal, direct, secret si liber

exprimat

Alese prin ot indirect

Consilieii(ocali

(rt. 1 alin. /

#. %2>/00&

Consilierii)udeţeni

(rt.1 alin /

#. %2>/00&

$rimarii

(rt.1 alin &

#. %2>/00&

$reşedinţiiConsiliilor

)udeţene

#. /00$

*icepri"marii

art.1 alin <

#. %2>/00&

*icepreşe"+inţii consi"

liilor udeţe"

ne

art. 1 alin <

#. %2>/00&!e aleg pe

aza scruti-

nului de lisă

!e aleg pe

aza scruti-

nului de listă

!e aleg prin

!crutin uni-

nominal

!e aleg prin

!crutin uni-

nominal

se aleg de

către mem-

brii consili-

ilor locale

se aleg de

către membrii

consiliilor

udeţene

'iagrama 1. +odalităţi de alegere a autorităţilor administraţiei publice

locale1

1.!.- $rincipiul le'alităţii

3rincipiul legalităţii este definit ca fiind acel principiu de bază al

administraţiei publice locale care instituie obligaţia ca intreaga activitate a

autorităţilor administrative să se organizeze şi să funcţioneze cu respectarea

strictă şi riguroasă a limitelor stabilite de lege/. (cest principiu excede ideii de

ustiţie, fiind de esenţa statului de drept.

(dministraţia publică există pentru a asigura eficienţa legilor prin punerealor în executare. (precierea legalităţii actelor şi faptelor administrative se face

1 +. Foican, 3rincipiile cadru ale administraţiei publice locale, d. Eniversul Guridic, ucureşti, /00$, p11

/ +. Foican, 3rincipiile cadru ale administraţiei publice locale, d. Eniversul Guridic, ucureşti, /00$, p1


18/34

prin raportarea lor la un act normativ preexistent emis de o autoritate superioară

celei de la care emană actul sau faptul administrativ. 5arantarea concretă a

respectării principiului legalităţii de către autorităţile administraţiei publice

locale rezidă în instituţia răspunderii1 funcţionarilor publici şi aleşilor locali prin posibilitatea aplicării de sancţiuni de natură disciplinară, administrativă,

materială, contravenţională sau c7iar penală.

3rincipiul legalităţii organizării şi funcţionării administraţiei publice locale

îşi are izvorul în Constituţia =omâniei în prevederile cuprinse în 4itlul ))

'repturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, Capitolul ) 'ispoziţii

comune care în art.1% alin. / statuează obligaţia că toată lumea trebuie să se

supună legii. #. /1 /001 #egea administraţiei publice locale a transpus

această dispoziţie constituţională, incluzând principiul legalităţii ca principiu de

bază al administraţiei publice locale. Considerând că scopul principiului

legalităţii este acela de a asigura că deciziile luate de autoritatea de decizie a

statului sunt respectate şi implementate întocmai pe tot teritoriul, iar

implementarea este asigurată de actele şi faptele administrative, ca formă de

manifestare în concret a administraţiei publice locale, rezultă că acestea din

urmă sunt supuse respectării principiului legalităţii. (ctele administrative

constituie o mare parte a activităţii concrete desfăşurată de administraţia publică

locală. (ctele normative sunt subordonate unele altora şi trebuie să respecte

prevederile celor cu forţă uridică superioară. (stfel, actele administrative

trebuie să se subordoneze Constituţiei şi legilor constituţionale, organice,

ordinare şi ordonanţelor de guvern simple şi de urgenţă. (ceastă condiţie presupune următoarele consecinţe6

1 5îrleşteanu 5., 3rincipii fundamentale de organizare şi funcţionare a administraţiei publice din =omânia,Craiova, /00$, p. 1$


19/34

3revederile actelor administrative trebuie să fie conforme cu

dispoziţiile legilor şi ordonanţelor de guvern

3revederile actelor administrative nu pot deroga şi nu pot contrazice

prevederile legilor şi ordonanţelor de guvern (ctele administrative au rolul de a organiza executarea legilor şi

ordonanţelor de guvern

;n concluzie, principiul legalităţii reprezintă un instrument de realizare a

două deziderate la nivelul statului unitar6 pe de o parte, asigură realizarea

ordinii de drept, iar pe de altă parte, garantează menţinerea caracterului unitar al

statului şi al caracterului uniform al activităţii administraţiei publice locale careeste constrânsă să se încadreze în limitele generale stabilite de dispoziţiile

legale.

1.!. $rincipiul consultării cetăţenilor

3rincipiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de

interes deosebit presupune implicarea cetăţenilor în managementul deciziilor şi

al ofertei de servicii. Consultarea cetăţenilor este mai ales utilă pentru a

identifica priorităţile şi nevoile colectivităţii dar şi pentru a decide şi a alege

între opţiunile de soluţionare a unei probleme. Consultarea urmăreşte atingerea

următoarelor scopuri6

'efinirea priorităţilor şi preferinţelor beneficiarilor unei măsuri

administrative

)dentificarea punctelor comune dar şi a celor divergente pe care cetăţenii le

au cu privire la o problemă locală

!tabilirea prin consens a unui set de priorităţi care pot fi gestionate cu

resursele existente


20/34

Cadrul legislativ al acestui principiu se regăseşte într-o gamă largă de acte

normative, începând cu 'eclaraţia Eniversală a 'repturilor Hmului şi Carta

europeană a autonomiei locale. (rt. 1A din 'eclaraţia Eniversală statuează că

orice persoană are dreptul la libertatea opiniei şi a expresiei, acest drept includeşi libertatea de a susţine opinii fară nicio interferenţă şi de a căuta, primi şi

răspândi informaţii şi idei prin orice miloace, indiferent de frontiere.

Cel mai important instrument aflat la îndemâna colectivităţilor locale prin

care se realizează dezideratul participării cetăţenilor la soluţionarea şi

gestionarea problemelor de interes deosebit este referendumul local.

=eferendumul este procedeul de consultare prin care cetăţenii sunt c7emaţi să

se pronunţe prin B'( sau B *E asupra problemei ridicate, decizând cu

maoritatea voturilor valabil exprimate. =eferendumul este reglementat de #. >

/000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

/. Identi#icarea autorităţilor publice locale

3otrivit noţiunilor consacrate dea în legislaţia românească actuală, ca de

altfel şi în Constituţia =omâniei, conceptul de autoritate poate fi înţeles şi prin

noţiunea de B autoritate publică B prin care se evocă, organele de stat, dar şi

organele administraţiei locale, autoritate realizată, în acest ultim caz, în baza

principiului autonomiei locale. !ensul principal al sintagmei Bautoritate publică

B, fiind acela de organ public, de colectiv organizat de oameni care exercită


21/34

prerogativele de putere publică, fie într-o activitate statală, fie într-o activitate

din administraţia publică locală.1

(celaşi autor apreciază că autoritatea administraţiei publice locale este

B o categorie de autoritate publică, o anume categorie la nivel teritorial care, potrivit Constituţiei şi legilor, este c7emată să execute legea sau în limitele

legii, să presteze servicii publice, uzând, în acest scop, de prerogativele

specifice puterii publice B./

;n urma analizei dispoziţiilor constituţionale privind administraţia publică

locală, precum şi a #egii nr. /1 /001, legea administraţiei publice locale, se

evidenţiază o serie de caracteristici principale ale autorităţilor administraţiei

publice locale dintre care reţinem6

(utorităţile autonome care exercită funcţii administrative pe un teritoriu

delimitat, potrivit împărţirii administrativ-teritoriale a statului, sunt

consiliile comunale, orăşeneşti 9 municipale :, şi udeţene şi primarii

comunelor şi oraşelor 9 municipiilor :.

(utorităţile administraţiei publice locale sunt organizate identic pe

teritoriul ţării, numai în unităţi administrativ-teritoriale 9 comună, oraş,

udeţ :

Consiliile locale şi primarii realizează autonomia locală în comune şi

oraşe, în relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale de la

nivelul comunelor şi oraşelor şi cele de la nivelul udeţului, nu există

raporturi de subordonare

Constituţia =omâniei, republicată prin art. 1/1 şi 1//, stabileşte normele

fundamentale care determină autorităţile administraţiei publice şi competenţa

acestora ca autorităţi comunale, orăşeneşti şi respectiv udeţene.

1 ( se vedea (. )orgovan, op. Cit., vol. )F, p. /0/ )dem (rt. 1/1, alin. 9/: şi art. 1//, alin. 91: din Constituţia =omâniei, republicată, art. /1 din #. /1 /001


22/34

(ceste norme precizează că autorităţile administraţiei publice prin care se

realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt consiliile locale şi

primarii, iar consiliul udeţean este autoritatea administraţiei publice pentru

coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, autoritate care, potrivit aceloraşi dispoziţii, trebuie să fie aleasă în condiţiile legii.

3otrivit art. 1/0, alin 9/: din Constituţia =omâniei, atât consiliile locale

cât şi primarii funcţioanează ca autorităţi administrative autonome, în condiţiile

legii. (stfel, rezultă că autorităţile administraţiei publice comunale şi

orăşeneşti , în conformitate cu principiul autonomiei locale, nu se află în raport

de subordonare faţă de cele ale administraţiei publice centrale de specialitate.

(rt. /1 din #. nr /1 /001identifică şi defineşte care sunt autorităţile

administraţiei publice locale , precum şi caracterul specific fiecăreia dintre

aceste autorităţi, stabilind astfel că B consiliile locale B sunt B autorităţi

deliberative, iar primarii sunt B autorităţi executive.

"onsiliile locale sunt autorităţi administrative, răspunderea lor politică

fiind numai de ordin electoral. (ceste autorităţi sunt înzestrate cu competenţă

specifică administraţiei publice locale pentru a 7otărî asupra modului de

rezolvare a problemelor administrative, ele neavând deci, vocatie politică.1

$rimarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale prin

care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe 9 art. /1 din #. nr. /1

/001:.

(ceastă calitate executivă derivă, din faptul că el este cel care răspunde

de îndeplinirea 7otărârilor consiliului local astfel că, potrivit art. %$, lit. b:acesta B asigură aducerea la îndeplinire a 7otărârilor consiliului local.

'e asemenea, primarul îndeplineşte şi rolul de reprezentant al statului în

unitatea administrativ- teritorială în care a fost ales, fapt ce rezultă din

1 C. +anda, 'rept administrativ, d. #umina #ex, ucureşti, /00


23/34

dispozitiile art. %A, alin 91: din legea organică, potrivit cărora, B în exercitarea

atribuţiilor de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară, precum şi a

sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensamânt, la

organizarea şi desfăşurarea alegerilor, aducerea la cunoştiinţa cetăţenilor alegilor, precum şi a altor asemenea altor atribuţii stabilite prin lege B , primarul

acţionează exclusiv în această calitate.1

4ot printre atribuţiile primarului se numără şi6

3ropune Consiliului local consultarae populaţiei prin referendum

;ntocmeşte proiectul de buget local

xercită drepturile şi obligaţiile ce revin comunei sau oraşului încalitatea de persoană uridică civilă.

;n calitatea sa de autoritate executivă, primarul este abilitat cu dreptul de

a emite dispoziţii. (cestea devin executorii după ce sunt aduse la cunoştiinţa

persoanelor interesate./

Cât priveşte răspunderea primarului, de lege lata, reţinem că aceasta

îmbracă forma unei răspunderi administrativ- disciplinare, concretizată în

suspendarea din funcţie, demiterea de drept şi demiterea prin referendum, iar,

de lege ferenda, mai reţinem sancţiunile6 avertisment public, diminuarea

indemnizaţiei, suspendarea din funcţie.

Ca atare, primarul, ca autoritate administrativă autonomă executivă,

unipersonală, şi prin competenţele stabilite de lege, prin calitatea sa de ales al

colectivităţii, de reprezentant al persoanei uridice, dar şi de reprezentant al

statului, se bucură de un statut specific, aparent preeminent între autorităţile

administraţiei publice locale de la nivelul comunei sau oraşului.&

1 (. )orgovan, 4ratat de drept administrativ, d. (ll ec, ucureşti, /00


24/34

"onsiliul #udeţean este definit ca autoritate a administraţiei publice care

B coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor

publice de interes udeţean.


25/34

1. /uncţia de primar

?uncţia de primar este o funcţie tradiţională în administraţia publică locală

atât în uropa cât şi în (merica, unde a pătruns influenţa europeană. (stfel, în

?ranţa, primarul şi aduncţii acestuia sunt aleşi de către consiliu prin vot secret,

cu maoritate absolută. ;n elgia, primarul comunei este numit de =ege dintre

membrii consiliului comunal, la propunerea consilierilor, înaintată prin

guvernatorul provinciei.

;n =omânia, se vorbeşte despre instituţia primarului în #egea comunală din

1$%&, ca organ executiv în domeniu, alături de cel deliberativ, ambele instituţiiorganizate în comunele rurale şi urbane. Consiliul local şi primarul erau aleşi pe

baza votului cenzitar, fiind scutiţi de cens numai anumiţi funcţionari şi liber

profesionişti. ;n comunele urbane, primarul era numit de domn, dintre primii

trei consilieri care întruniseră cele mai multe voturi. =eglementările ulterioare

au consacrat soluţia alegerii primarului de către consiliu.

#egea din 1A0& a adus o inovaţie, orice cetăţean putea cere primarului să

intenteze acţiunile ce credea că aparţin comunei, iar dacă primarul refuza fără

temei, cetăţeanul respectiv avea dreptul să reclame prefectului. (cesta îl putea

suspenda pe primar, motivat, termen de cel mult două luni în cursul aceluiaşi

an. (cesta putea fi şi revocat, în cazurile limitativ prevăzute de lege, de către

+inisterul de )nterne, cu avizul Consiliului administrativ permanent.

;n =omânia, primarul are o dublă natură6 autoritate a administraţiei publice

prin care se realizează autonomia locală 9 în comune şi oraşe : şi reprezentant al

statului la nivelul unităţii administrativ teritoriale- exercită atribuţiile de natură

statală delegate prin lege. (cesta asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor

fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în


26/34

aplicare a legilor, a decretelor 3reşedintelui =omâniei, a 7otărârilor şi

ordonanţelor 5uvernului, a 7otărârilor consiliului local. 'ispune măsurile

necesare şi acordă spriin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu

caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţiloradministraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a 7otărârilor

consiliului udeţean, în condiţiile legii. 'e asemenea, primarul reprezintă

unităţile administrativ teritoriale în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu

persoanele fizice sau uridice române ori străine, precum şi în ustiţie.

3rimarul participă, de drept, la şedinţele consiliului local, el având şi dreptul

de a invita la şedinţele consiliului B persoane interesate B , cum se precizează în

art.


27/34

drapelului naţional al =omâniei. şarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la

solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.

3rimarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat,

pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului uninominal. !e depuncandidaturi separate de către partide, alianţe politice, alianţe electorale sau

candidaturi independente, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de

susţinători care să cuprindă minimum /I din numărul total al alegătorilor

înscrişi în listele electorale. 3otrivit art. A2 alin. 9/: din #egea nr. %2> /00& este

declarat primar candidatul care a întrunit maoritatea voturilor valabil

exprimate. 'acă nici unul dintre candidaţi nu a obţinut maoritatea voturilor

valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul verbal, se organizează

un al doilea tur de scrutin. #a acesta participă numai candidaţii aflaţi în situaţie

de balota. Falidarea alegerii primarului se face, prin ordonanţă de urgenţă a

5uvernului, în termen de /0 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera

de consiliu, de către un udecător desemnat de preşedintele udecătoriei.

)nvalidarea alegerii primarului poate să intervină în cazul în care se constată

încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă

electorală, constatată în condiţiile legii. 8otărârea de invalidare poate fi atacată

de cel interesat, în termen de < zile de la pronunţare, la instanţa de contencios

administrativ, care este obligată să se pronunţe în termen de 0 de zile.

3otrivit art. /$ din #egea nr. A> /00& privind !tatutul aleşilor locali, pe

timpul exercitării mandatului de primar se suspendă contractul de muncă sau

actul de numire a acestuia în cadrul unei instituţii ori autorităţi publice,respectiv la regii autonome sau la societăţi comerciale cu capital integral sau

maoritar de stat sau ale unităţilor administrativ teritoriale.1 'upă validare,

primarul depune în faţa Consiliului #ocal, urământul de credinţă. +andatul

1 '. ( 4ofan, 'rept administrativ, vol ), ed )), d. C.8. ec, ucureşti, /00$, p. /A1


28/34

acestuia este de & ani, poate fi prelungit prin lege organică în caz de război sau

catastrofă şi încetează la data depunerii urământului de credinţă de primarul

nou ales.

!. Atribuţii ale primarului

#egea nr. /1 /001 9 art. % : prevede principalele atribuţii ale

primarului, precizându-se totodată că acesta exercită şi alte atribuţii stabilite

prin lege. Corespunzător dublei ipostaze în care poate apărea primarului,

atribuţiile acestuia pot fi grupate în6

(tribuţii pe linia realizării autonomiei locale (tribuţii pe linia realizării unor servicii publice statale(tribuţiile ce revin primarului ca autoritate a administraţiei publice locale se

exercită în regim de autonomie, iar cele pe care le exercită ca reprezentant alstatului sunt supuse subordonării ierar7ice.

1. Atribuţii con#erite de le'e în calitatea sa de repre%entant alstatului: primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi deautoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice localede profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor,referendumului şi a recensământului.

2. Atribuţii re#eritoare la relaţia cu consiliul local: 3rezintă consiliului local, în primul trimestru un raport anual

privind starea aconomică, socială şi de mediu a unităţiiadministrativ teritoriale

3rezintă la solicitarea consiliului local alte rapoarte şi informări laborează proiecte de strategii privind starea economică,

socială şi de mediu a unităţii administrativ teritoriale şi lesupune aprobării consiliului local

!. Atribuţii re#eritoare la bu'etul local:

xercită funcţia de ordonator principal de credite ;ntocmeşte proiectul bugetului local şi contul de înc7eiere aexerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local

)niţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea deîmprumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţiiadministrativ teritoriale


29/34

Ferifică, prin compartimentele de specialitate, corectaînregistrare fiscală a contribuabilor la organul fiscal teritorial,atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar

&. Atribuţii priind sericiile publice asi'urate cetăţenilor:

Coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prinintermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi deutilitate publică de interes local

)a măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilorde urgenţă

)a măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice,inspecţiei efectuării serviciilor publice de interes local, precumşi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţiiadministrativ teritoriale

*umeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şiîncetarea raporturilor de serviciu sau, a raporturilor de muncă înconditiile legii pentru personalul din cadrul aparatului despecialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şiserviciilor publice de interes local

(sigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, lesupune aprobării consiliului local şi acţionează pentrurespectarea prevederilor acestora

mite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa

prin lege şi alte acte normative (sigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării

cu prevederile angaamentelor asumate în procesul de integrareeuropeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririiapelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor

Alte atribuţii: )a măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor,

catastrofelor, epidemiilor, împreună cu organele specializate alestatului

(sigură ordinea publică şi liniştea cetăţenilor, prin intermediul poliţiei, andarmeriei, gardienilor publici Controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi

produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cuspriinul serviciilor de specialitate


30/34

(sigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului, desfăşurarea traficuluirutier şi pietonal în condiţiile legii

&.Actele primarului

;n ceea ce priveşte actele primarului, art. %$ din #egea nr. /1 /001

privind administraţia publică locală prevede că 6 B în exercitarea atribuţiilor

sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. (cestea

devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţa publică sau după ce au fost

comunicate persoanelor interesate, după caz B.1 (ctele administrative cu

caracter normativ emise de primar vor produce efecte după ce vor fi aduse la

cunoştinţa publică prin publicarea în +onitorul Hficial al udeţului, publicare în

presa locală sau afişare în locuri special amenaate în termen de < zile de la data

comunicării oficiale către prefect. (ctele administrative individuale emise de

primar se comunică celor interesaţi şi îşi produc efecte din momentul

comunicării.

#a fel ca şi 7otărârile consiliului local, şi dispoziţiile primarului, conform

art. 21 alin 9/: din #egea administraţiei publice locale, trebuie contrasemnate de

secretar, dar acesta are obligaţia, potrivit art. &A alin. 91: din aceeaşi lege, de a

nu contrasemna în cazul în care consideră că actul este ilegal sau că depăşeşte

atribuţiile ce revin, potrivit legii, primarului. !ecretarul comunică prefectului

dispoziţiile primarului, de îndată, dar nu mai târziu de zece zile de la data

emiterii acestora. Comunicarea dispoziţiilor primarului, însoţite de eventualeleobiecţii cu privire la legalitatea acestora, se face, în scris, de către secretar şi va

fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop. ;n cadrul acestui

termen, prefectul va examina legalitatea dispoziţiilor primarului şi, în cazul în

1 '. ( 4ofan, 'rept administrativ, vol ), ed )), d. C.8. ec, ucureşti, /00$, p. /A&


31/34

care consideră că acesta este ilegală, poate solicita primarului reanalizarea

dispoziţiei în cauză, cu propuneri motivate de modificare sau revocare a

acesteia. ;n urma intervenţiei prefectului este posibil ca publicarea dispoziţiei

primarului să nu mai aibă loc, dacă însuşi primarul va accepta că dispoziţia saeste ilegală sau are dubii în legătură cu legalitatea acesteia. !ecretarul asigură

comunicarea dispoziţiilor primarului şi altor autorităţi sau instituţii publice,

precum şi persoanelor interesate, în condiţiile #egii nr. /001 privind liberul

acces la informaţiile de interes public.

3rimarul, în calitatea sa de reprezentant al comunei sau oraşului, înc7eie

şi acte uridice supuse regulilor dreptului civil, dreptului muncii 9 acte privitoare

la angaarea unor funcţionari pe bază de contract de muncă: sau comercial, care

nu intră sub incidenţa Contenciosului administrativ.

-.0uspendarea şi încetarea mandatului primarului

'urata mandatului primarului este de & ani şi poate fi prelungită prin lege

organică în caz de război sau de catastrofă. +andatul expiră la data depunerii

urământului de noul primar.

!uspendarea mandatului primarului are loc, de drept, în cazul în care acesta

a fost arestat preventiv. +ăsura arestării preventive se comunică, de îndată, de

către instanţa de udecată prefectului care, prin ordin, constată suspendarea

mandatului primarului. Hrdinul de suspendare se comunică primarului care îl

poate ataca la instanţa de contencios administrativ. !uspendarea primarului

durează până la încetarea măsurii arestării preventive. 'acă primarul suspendat

din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile

legii. ;n caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din

funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi sunt conferite de lege vor fi exercitate de vice

primar sau, după caz, de unul dintre vice primari, desemnat de consiliul local,


32/34

cu votul secret al maorităţii consilierilor locali în funcţie.1 ;n situaţia în care

sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul cât şi viceprimarul,

consiliul local delegă un consilier local care va îndeplini atât atribuţiile

primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării.;ncetarea mandatului primarului, înainte de termen, are loc, de drept,

conform art. 1< alin. 9/: din #egea nr. A> /00& în următoarele cazuri6

'eces

'emisie

)ncompatibilitate

!c7imbarea domiciliului în altă unitate administrativ teritorială Condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate prin 7otărâre

udecătorească definitivă

3unerea sub interdicţie udecătorească prin 7otărâre udecătorească

definitivă

3ierderea drepturilor electorale prin 7otărâre udecătorească

definitivă 3ierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic

sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales

'e asemenea, #egea nr. /1 /001 mai prevede în art. %A alin 9/: alte două

situaţii în care mandatul primarului încetează de drept6

'acă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită

unei boli grave certificate medical, care nu permite desfăşurarea

activităţii în bune condiţii timp de % luni pe parcursul unui act

calendaristic

1 (. )orgovan, 4ratat de drept administrativ, vol ), ed. )F, d. (ll ec, ucureşti, /00


33/34

'acă acesta nu-şi exercită, în mod neustificat, mandatul timp de

&< de zile consecutiv

;n aceste două cazuri, prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului

primarului. Hrdinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa decontencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare, procedura

prealabilă nu se mai efectuează, iar instanţa este obligată să se pronunţe în

termen de 0 de zile, 7otărârea fiind definitivă şi irevocabilă. ;n ceea ce priveşte

demisia, #egea nr. A> /00& prevede în art. 12 că primarul poate demisiona,

anunţând în scris, consiliul local şi prefectul. #a prima şedinţă a consiliului

local, preşedintele de şedinţă ia act de această situaţie care se consemnează în procesul verbal al şedinţei. 3e baza acestui înscris, prefectul constată, prin

ordin, încetarea mandatului primarului. Hrdinul prefectului, împreună cu un

extras din procesul verbal al şedinţei, se înaintează +inisterului )nternelor şi

=eformei (dministrative, care va propune 5uvernului stabilirea datei

desfăşurării alegerilor pentru un nou primar.1

#egea administraţiei publice locale, #egea nr. /1 /001 aduce o nouă, şi

anume posibilitatea înlăturării primarului pe calea referendumului local, pe

principiul simetriei uridice. 3otrivit art. 20 din respectiva lege mandatul

primarului încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local, având ca

obiect demiterea acestuia, organizat în condiţiile legii, conform procedurii

prevăzute pentru înlăturarea consiliului local prin referendum local.

=eferendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare

a cererii adresate în acest sens prefectului, de locuitorii comunei sau ai oraşului,care sunt nemulţumiţi de activitatea primarului. Cererea trebuie sa fie solicitată

de cel puţin /


34/34

numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă ale

cetăţenilor care au solicitat oraganizarea referendumului.

=eferendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin umătate

plus unul din numărul total al locuitorilor cu drept de vot şi s-au pronunţat înfavoarea încetării mandatului primarului cel puţin umătate plus unu din

numărul total al voturilor valabil exprimate. +otivele pentru care se poate

solicita organizarea referendumului constau în nesocotirea de către primar a

intereselor generale ale colectivităţii locale sau neexercitarea de către acesta a

atribuţiilor ce-i revin, inclusiv a celor pe care le exercită în calitate de

reprezentant al statului.

;n cazul înlăturării primarului pe calea referendumului acesta nu se poate

adresa instanţei de contencios administrativ competente în cazul în care

consideră că a fost înlăturat în mod abuziv.

primarul 2

Documents

Transcript of primarul 2