Prietena mea e moldoveanca

Prietena mea e moldoveanca

Este o fiinta minunata.

Arata foarte bine.

Atat de bine incat atunci cand am vazut o dezbracata prima oara i-am zis daca stiam ca arati asa bine n-aveam curaj sa ma dau la tine

Secretul ei esteDISCIPLINA EMOTIONALA.Face sport de parca se pregateste de olimpiada si mananca avand cantarul langa ea. Se descurca excelent cu banii si stie sa ii si pastreze spre deosebire de mine.

Unul din motivele pentru care mi-am dorit sa fiu cu ea si sa locuim sub acelasi acoperis a fost pentru ca are o extraordinara disciplina emotionala care ma ajuta enorm pentru ca unul din defectele mele cele mai mari este INDISCIPLINA emotionala. .

Totusi, ca orice om, are si ea defecte.Unul din ele e chiar mare.

Acest defect este reactia ei foarte impulsiva la senzatia de FOAME

Psiholog fiind, ma fascineaza acest paradox.

Cum se poate un om atat de disciplina emotional, cu atata putere mentala asupra emotiilor, care se poate abtine de la orice pofta sa isi piarda tot autocontrolul cand i se face foame daca nu mananca la ore fixe?

Pentru ca ea umbla mult mai mult decat mine si eu lucrez de acasa, de multe ori responsabilitatea mancarii la orele fixe imi revine mie. Ca sa nu ma vad ca un barbat casnic si cu sortzul de bucatarie legat la brau, prefer sa ma vad ca vanatorul responsabil cu pusul mancarii pe masa.

In relatia mea trebuie sa fac un singur lucru, in rest sunt liber:

Sa ma asigur ca este ceva de mancare in frigider dimineatza, la pranz si la cina.Nu am inteles niciodata faza din basme in care intra buzduganul pe usa, se loveste de masa si apoi se pune singur in cui. Si apoi apare ZMEUL.

In actuala relatie am inteles exact la ce se refera pasajul acesta.

La ora 8, 13 si 18 sunt cu ochii pe ceas si incep sa ma panichez.Este mancare destula? Este la temperatura potrivita? Sunt farfurii spalate?

Sa nu ma intelegi gresit. Exista multe beneficii. Daca nu as manca si eu la ore fixe o mancare sanatosasa nu slabeam 25 de kilograme si nu eram in forma in care sunt acum.

Totusi, poate te intrebi cum am ajuns sa am aceste stari de panica la ore fixe.

Totul a inceput intr-o zi cand am primit un telefon la 12:50 la pranz care suna asa, cu o voce tremuranda si joasa ca in filmul SAW : In 10 minute ajung si mor de foame. Pune te rog supa la incalzit

Eram la calculator si ma jucam. Mi-am propus ca in 5 minute sa ma ridic si sa incalzesc supa.

Totusi, foamea iti da puteri inzecite. Drumul de 10 minute a fost parcurs in doar 4 si cand am auzit soneria stiam ca sunt in belea.

Supa nu era incalzita si zmeoaica era la usa.Am deschis usa si am decis ca cea mai buna aparare este atacul.

Am spus: Sa nu mai ma suni niciodata cu 10 minute inainte pentru ca am si eu treaba si nu pot sa sar din scaun cand vrei tu

Mare greseala.

Am uitat sa iti spun ca atunci cand ii este foame, prietenei mele i se pare ca lucrurile spuse de mine pe un ton normal sunt URLETE.

Atunci s-a dezlantuit iadul.

A inceput sa strige la mine ca nu pot sa fac un lucru atat de mic si ca de ce trebuie sa urlu la ea? Pentru ce ii trebuie relatie daca nu se poata baza pe mine? A inceput sa planga de parca a pierdut sarcina.

Tatal meu era la noi si a asistat la scena. Cand am ramas doar eu cu el in camera l-am vazut ca rade infundat. L-am intrebat: Tu ce razi ma?

A zis:Asa scandal pentru mancare nu au facut moldovenii nici la rascoala din 1907

Dupa scena asta ( si dupa ce a mancat) am stat de vorba ca doi oameni maturi si am inteles care sunt nevoile fiecaruia.

Acum lucrurile sunt mai bune desi uneori cand vine flamanda trebuie sa ma port ca un imblanzitor de tigrii flamanzi.

Cand intra pe usa ii pun mancarea pe masa si ma trag cativa pasi in spate ca sa nu raman fara o mana sau fara degete.

Am inteles ca motivul pentru care reactioneaza in felul asta e pentru ca isi foloseste toata energia si vointa pentru a fi disciplinata si cand i se termina resursele si i se face si foame, e dezastru!

M-a interesat foarte mult fenomenul si am vrut sa vad cum se poate ca si oamenii cu vionta si disciplinati sa isi piarda controlul si am descoperit o carte care se cheama

Vointa:Redescoperind cea mai mare putere umana:http://www.amazon.com/Willpower-Rediscovering-Greatest-Human-Strength/dp/1594203075Acolo se spune ca vointa este o forma de energie care vine in cantitati foarte limitate.

Vointa, ca si un muschi, oboseste dupa ce il folosesti.

Mai mult, vointa se consuma cand o folosim sa ne abtinem de la a face anumite lucruri sau cand intram in dispute sau certuri.

Stii ca dietele nu functioneaza pe termen lung? Tocmai pentru ca iti folosesti vointa ca sa te abtii pana cand nu mai ai vointa si apoi scapi in mancare ca porcul in porumb.

Daca iti folosesti vointa ca sa te abtii de la ceva, nu mai iti ramane ca sa faci lucrurile pe care vrei sa le faci.

E foarte important sa fim atenti la vointa noastra si cum anume o folosim.

E important sa folosim vointa pentru a implementa obiceiuri noi care odata ce devin obiceiuri le facem automat fara sa mai consumam vointa si apoi sa folosim vointa pentru a crea alte obiceiuri.

Pentru a ne proteja vointa, sunt si cateva sugestii:1. Inlatura orice sursa de tentatie.Daca vrei sa mananci sanatos, asigura-te ca nu ai mancare nesanatoasa in apropiere. Daca ai, vei folosi vointa sa te abtii pana cand nu mai poti si apoi ai pierdut toata munca de pana atunci. Daca nu vrei sa te uiti la televizor, scoate-l din casa sau daca nu vrei sa mai joci la pariuri pune-ti interdictie la accesul pe site.

2. Creeaza obiceiuri noiLucrul cel mai important pentru a-ti folosi vointa este sa creezi obiceiuri noi. La inceput e nevoie de vointa multa ca sa schimbi un obicei prost insa apoi, cand devine inconstient si automat, nu mai folosesti vointa deloc ca sa faci un lucru. De exemplu, nu folosesti vointa ca sa te speli pe dinti ci o faci aproape automat in timp ce te gandesti la altceva.

La fel, implementeaza obiceiuri noi ce tin de sport, alimentatie, munca, relatii si vei vedea ca nu te vei mai plange niciodata de lipsa de motivatie sau entuziasm.

3. Inconjoara-te de oamenicare au disciplina care sa te inspire prin puterea exemplului sau cauta un partener ca sa va tineti evidenta reciproc. Nu uita ca esti media celor 5 cei mai apropiati oameni de tine si daca ei nu sunt disciplinati nici tu nu vei fi.

4. Nu incerca sa faci mai multe schimbari in viata ta in acelasi timp.Daca vrei sa slavbesti nu incerca sa te lasi de fumat in acelasi timp. Vointa e putina si se consuma cand o folosesti. Schimba UN SINGUR lucru odata si apoi treci la urmatorul.

5. Nu te mai baza pe motivatie si entuziasm.Tu esti deja o persoana motivata dar trebuie sa afli care sunt adevaratele tale motivatii. Degeaba vrei sa slabesti daca motivatia ta e sa mananci. Motivatie vine si dispare dar nu ea este reponsabila de schimbarile din viata ta. Vointa si noile obiceiuri iti vor schimba viata.

Vreau sa imi spui intr-un comentariu mai jos care este PRIMUL obicei pe care vrei sa il implementezi de azi, obicei ce va avea cel mai mare impact asupra vietii tale.10

Capitolul 2 Dimensiuni psihosociale ale reuitei colare la debutul colaritii Conceptul de reuita colar se refer la eficiena crescut a activitii de nvare, la performanele superioare ale elevului n nvarea colar, performane ce se raporteaz la cerinele programei de nvmnt. Reuita colar se apreciaz prin msura n care au fost nsuite cunotinele, deprinderile intelectuale i practice, strategiile cognitive i competenele prevzute de programele disciplinelor colare. Putem meniona astfel c reuita sau nereuita la nvtur nu poate fi judecat n sine, fr raportarea la exigenele normelor colare.

I. Jude, 2002 (apund C. Tulbure, 2010, p. 38) realizeaz o difereniere terminologic ntre conceptul de succes colar i reuit colar, apropiind scucesul colar de performan i eficien, iar reuita colar de randament: reuita colar poate fi considerat ca acea stare calitativ n raport cu un anumit obiectiv propus spre realizare, pe cnd succesul presupune reuita la performane nalte. Reuita colar vizeaz i alte obiective i indicatori comensurabili: dezvoltarea potenialului intelectual, motivaia n activitatea de nvare i integrarea ulterioar n activitatea socio -profesional. (ibidem)

Rezultatele colare reprezint dup I. T. Radu (2000, p. 183) o realitate complex, definind efectele activitii didactice, diferite prin natura lor. Abordate din perspectiva ordonrii ierarhice a obiectivelor, dar i a complexitii nivelului de performan, rezultatele colare ale elevilor se clasific n:

- cunotine acumulate: date, fapte, concepte, definiii, formule, teoreme, etc.;

- capacitatea de aplicare a cunotinelor n realizarea unor aciuni practice, a unor demersuri teoretice, concretizat n priceperi, deprinderi, stpnirea unor moduri /tehnici de lucru;

- capaciti intelectuale exprimate n elaborarea de raionamente, puterea de argumentare, i de interpretare, independena n gndire, capacitatea de a efectua operaii logice, creativitatea;

- trsturi de personalitate, atitudini, conduite formate, (ibidem, p. 184).

Performanele elevilor, msurate i evaluate prin intermediul diferitelor instrumente docimologice, sunt raportate la un anumit nivel de cerine, stabilite n funcie de vrst, dar i de exigenele specifice sistemului educaional.

Nivelurile nalte (calitativ i cantitativ) ale acestor rezultate colare se obin printr-o mobilizare optim a tuturor resurselor adaptative ale elevului i a tuturor resurselor de 11

intervenie formativ a mediului colar i corespund reuitei n activitatea colar, (V. Negovan, 2006, p. 169).

Reuita colar reprezint o rezultant a confluenei tuturor factorilor implicai n activitatea de nvare colar.

n abordarea pedagogic se difereniaz dou categorii de factori ai reuitei colare: (I. Nicola, 1992, p. 269):

- factorii sociopedagogici sau factorii externi reprezentai de structura instituional a nvmntului, factorii familiali, i organizarea pedagogic a procesului de nvmnt;

- factorii biopsihologici sau factorii ce in de interioritatea elevului includ factorii biologici/starea de sntate i factorii psihologici ce sunt divizai n factori intelectuali i nonintelectuali.

E. Macavei (apund V. Negovan, 2006, p. 170) abordeaz acelai criteriu de difereniere, ns n categoria factorilor interni, subiectivi ncadreaz maturitatea psiho-social, capacitatea intelectual, abilitile, motivaia pentru nvtur i motivaia pentru succes, iar ca factori externi sunt enumerai mediul socio-cultural, familial, grupul de prieteni, politica colar, organizarea pedagogic, structura i coninutul nvrii, competena profesional a profesorului, politica conducerii colii.

O abordare psihologic a determinanilor reuitei colare este realizat de T. Kulcsar n 1978. Autorul menioneaz dou categorii de factori:

- factorii intelectuali analizai sub termenul de inteligen colar ce se difereniaz de termenul de inteligen general global mai ales prin specificitatea coninutului su; din aceast perspectiv autorul menioneaz c definirea inteligenei colare se realizeaz numai prin raportatarea la activitatea colar, i depinde de variaiile permanente ale colii, ale sarcinilor colare i ale personalitii elevului;

- factorii nonintelectuali: motivaia pentru activitatea colar, nivelul de aspiraie, angajarea elevului n activitatea colar, dimensiuni ale personalitii elevului (astenie/stenie, stabilitate/instabilitate emoional), conflictele familiale i tulburrile afective, ncrederea n sine i autoreglarea.