Prezentarea Sistemului Sanitar Din Romania

7/16/2019 Prezentarea Sistemului Sanitar Din Romania

http://slidepdf.com/reader/full/prezentarea-sistemului-sanitar-din-romania-5634f8ff98c4d 1/10

Academia De Studii Economice

FACULTATEA MANAGEMENT

MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SANATATE

Analiza SWOT a sistemului de sanatate in

Romania

BUCURESTI

2013



Prezentarea Sistemului Sanitar din Romania

In 1997, Romania a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate prin Legea nr.

145/1997, bazat pe o versiune modificata a modelului Bismarck. In prezent, unele structuri

din urmatoarele modele coexista in cadrul sistemului sanitar roman (tinand cont in principal

de modalitatea prin care sistemul este finantat):

modelul Semashko – bugetul asigurarilor sociale de stat (trezoreria statului); modelul Beveridge – principiul rolului de „ filtru” (avut de medicii de familie – alesi,

in mod liber, de catre pacienti si finantat prin impozite);

modelul Bismarck – sistemul de asigurari sociale de sanatate (bazat pe prime

obligatorii de asigurare, dependente de venituri).- modelul Romaniei.

In prezent, starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate,

pe de o parte, si de accesul la servicii de sanatate, pe de alta parte.

Accesul la sanatate depinde intr-o mare masura de factori externi sistemului de

sanatate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economica, factori socio-

culturali. Accesul la ingrijiri de sanatate este influentat aproape in totalitate de organizarea

sistemului sanitar.

Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintreoferta si cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a facilitatilor de

ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate. Disparitatile in accesul

la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzand

costurile directe suportate de populatie (co-plati, costuri legate de tratamente si spitalizare)

precum si cele indirecte (cost transport, timpi de asteptare); asezare geografica inadecvata a

facilitatilor de ingrijiri; calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip.

In Romania sunt evidentiabile toate cele patru tipuri de inechitati in accesul la

serviciile de ingrijiri, ceea ce determina inechitati in starea de sanatate a diferitelor grupuri de

populatie, a unor comunitati din diferite zone geografice si a grupurilor defavorizate

economic. Aceste disparitati se manifesta prin indicatori de baza ai starii de sanatate modesti

(speranta de viata la nastere, mortalitatea infantila, mortalitatea generala pe cauze de deces

evitabile, grad de morbiditate, ani de viata in stare de sanatate) dar si prin nivelul scazut de

informare privind factorii de risc si de protectie pentru sanatate sau sistemul de ingrijiri de

sanatate si pachetul de servicii de baza din Romania.

Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea

accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. In

consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul

Ministerului Sanatatii Publice.

Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care sa

identifice eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta

accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Factorii determinanti careinfluenteaza gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general



reprezentati de: nivelul saraciei, somajul, ocupatia, mediul de rezidenta, statutul de asigurat in

sistemul de asigurari sociale de sanatate, gradul de acoperire cu personal medical.

Nivelul saraciei studiat prin Raportul National al Dezvoltarii Umane 2003-2005

pentru Romania (UNDP) mentioneaza existenta unor enclave caracterizate de un index aldezvoltarii umane (IDU) scazut care se situeaza in cele mai multe cazuri in zonele greu

accesibile ale judetelor, departe de reteaua principala de sosele. Satele cele mai sarace (cu

IDU foarte scazut) sunt de obicei izolate fata de drumurile modernizate sau fata de orase,

avand chiar un rol marginal in cadrul comunelor de care apartin.

Acelasi raport pune in evidenta inegalitatea dintre mediul urban si rural in ceea ce

priveste rata de saracie (13.8% si respectiv 38%) si rata de saracie severa (3.8% si respectiv

13.9%) in anul 2003. Exista numeroase discrepante intre diferitele categorii ocupationale in

ceea ce priveste ponderea populatiei aflate sub limita saraciei: agricultorii (51%), somerii

(39%), lucratorii pe cont propriu (37%), pensionarii (20%), ceea ce indica potentiale grupe

populationale dezavantajate, care trebuie vizate de politici de imbunatatire a accesului. In

profil teritorial, in Romania Regiunea 1 de dezvoltare N-E si Regiunea 3 S sunt zonele cu celmai scazut IDU (0.756 pentru ambele regiuni) si cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD,

respectiv 4900 USD) in anul 2002.

Un numar mare de persoane, desi sunt asigurate, au acces limitat la asistenta medicala,

pe fondul bugetului foarte redus al gospodariei. Familiile sarace nu isi pot permite coplatile

implicate de solicitarea serviciilor medicale si achizitionarea medicamentelor necesare,

achitarea costurilor de transport si extraplata pentru medic si personalul auxiliar.

Pentru 40% din populatia din rural, mijlocul de transport si costul acestuia reprezinta o

problema de acces la serviciile medicale, in afara localitatii. De asemenea, coplata adresata

personalului medical si timpul de asteptare sunt vazute ca obstacole, atat de catre cei din rural

cat si de catre cei din urban.

Statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate este dat de

Raportul de activitate pe anul 2005 al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, care

mentioneaza ca la 30 septembrie 2005, in mediul urban gradul de cuprindere in sistemul de

asigurari era de 96.08%, iar in cel rural de 89.25%.

Gradul de acoperire cu personal medical rezulta din analize recente care au relevat

ca exista inegalitati regionale marcate in acoperirea populatiei cu personal medical. Astfel,

numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori mai mare decat in

urban, pentru 2005. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud si Sud-Est (773, respectiv 655

locuitori/1 medic). In regiunea de Nord-Est se inregistreaza ca fiind cea mai slab acoperita cu

medici in mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De asemenea, numarul de asistente

comunitare este total insuficient, la o asistenta comunitara revenind 26265 de persoane. Inmediul rural exista 98 de localitati fara medic.

Serviciile medicale sunt, astfel, in prezent, acordate in baza contributiei la fondul de

asigurari de sanatate (6,5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului).

Asiguratul beneficiaza, pe baza acestei contributii, in mod gratuit de un pachet de servicii

definite drept vitale si reglementate legislativ.

Asistenta medicala primara este, in prezent, oferita de catre medicul de familie,

dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a

problemelor. Accesul la asistenta ambulatorie si cea spitaliceasca (in afara urgentelor) si

accesul la medicamentele compensate si gratuite se face prin medical de familie. Medicii nu

mai au statutul de salariati ai statului, ci devin furnizorii de servicii medicale care incheie un

contract cu Casa de Asigurari de sanatate, noua coordonatoare a sistemului. Personalulmedical mediu este angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale). Ministerul



sanatatii isi mentine doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de sanatate

publica.

Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale

unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala, ai calitatii reduse a serviciilor oferite

acestora, cat si ai gradului de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor

si de mentinere a igienei sanitare. In ciuda tendintei descrescatoare de dupa 1990, ratamortalitatii infantile in Romania este de trei ori mai mare decat media tarilor Uniunii

Europene si de doua ori mai mare decat in tarile est-europene. Rata mortalitatii materne, desi

de aproximativ cinci ori mai mica in anul 2001 fata de 1989, ramane totusi ridicata, in

comparatie cu celelalte tari europene.

De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile

medicale, prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala (in afara

celei de urgenta, minimale) neavand asigurare de sanatate.

In acelasi timp, in contextul saracirii populatiei, un segment larg al acesteia, desi

asigurat, nu isi permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitalicesti performante

aflate in afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat, ca alternativa

la sistemul public.Lipsa de informare in randurile populatiei asupra necesitatii asigurarii medicale si

asupra conditiilor de acces la serviciile medicale mentine unii potentiali solicitanti in afara

sistemului public de asigurare. Intr-o asemenea situatie se afla grupuri din zonele izolate

geografic, grupuri foarte sarace (fara domiciliu stabil), grupuri de rromi. Nivelul de educatie

scazut favorizeaza comportamentul de neasigurare.

Conform datelor din barometrul pentru serviciile de sanatate, mai mult de jumatate

dintre romani nu isi cunosc drepturile si obligatiile privind asigurarea medicala, iar peste 80%

dintre cei asigurati nu cunosc deloc sau au doar vagi informatii despre serviciile medicale la

care sunt indreptatiti.

Accesul la medicamente. Liberalizarea pietei medicamentului si scaderea productiei

interne de medicamente au dus la cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice. Pe

de alta parte, taxele vamale si TVA scumpesc in Romania medicamentele cu 50%, comparativ

cu alte tari din Europa (MSF, 2003). Astfel, costul crescut al medicamentelor a diminuat

accesul la acest tip de consum al familiilor sarace, chiar si in ceea ce priveste tratamentele

vitale, obligatorii.

Criza financiara actuala a determinat incapacitatea accesarii de catre populatie a unor

servicii la care erau indreptatiti, precum: analize medicale de baza oferite de laboratoare,

medicamente acordate compensat sau gratuit, in cazul copiilor sau al unor boli grave. Noua

lista a medicamentelor gratuite, aflata in proces de aprobare elimina gratuitatea pentru

medicamentele ce se adreseaza unor boli grave, cu impact social ridicat, precum TBC sau

bolile venerice, diabetul, modificari care au consecinte sociale negative importante, pe termenlung. Pentru viitor se analizeaza si perspectiva plafonarii compensarii doar pentru 65% din

preturile medicamentelor si doar a medicamentelor mai ieftine. Accesul la medicamentele

compensate este foarte important, in cazul persoanelor aflate in saracie, fiind singura

posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. Persoanele neasigurate

care traiesc in saracie nu beneficiaza de compensari, iar pentru acestea medicamentele

necesare sunt deosebit de costisitoare.

Importanta scazuta acordata preventiei devine una dintre problemele grave ale

sistemului romanesc de ocrotire a sanatatii publice si este data si de insuficienta programelor

medicale preventive si ineficienta acestora. Programele de planning familial si cabinetele cu

acest scop sunt insuficient dezvoltate, acest fapt reflectandu-se in rata mare a avorturilor si in

slaba informare a populatiei din rural sau orasele mici, in ceea ce priveste avantajele planningului familial.



Subfinantarea redusa a programelor destinate prevenirii imbolnavirii populatiei se

reflecta in indicatorii de morbiditate. Bolile cardiovasculare, pentru prevenirea carora, in

lume, exista in prezent programe speciale de formare a unui comportament alimentar sanatos

in randul populatiei, constituie in tara noastra principala cauza de deces pentru populatia sub

64 de ani.

Standardul scazut de viata in Romania si conditiile oferite de catre sistemul sanitar romanesc, in ultimele decenii, au dus, treptat, la o polarizare in ceea ce priveste accesul la

serviciile de sanatate, fapt cu consecinte pe termen lung asupra starii de sanatate a populatiei

si in contradictie cu principiile echitatii sociale statuate de legislatia sanitara. In timp ce un

segment al populatiei are acces la servicii performante, oferite de asistenta specializata din

centrele universitare, la asistenta medicala privata si medicamente eficiente costisitoare, un alt

segment al populatiei are probleme in accesarea asistentei si medicatiei de calitate si, ceea ce

este mai grav, chiar in accesarea asistentei primare (inclusiv stomatologice).

Actorii sistemului de sanatate din Romania. 1. Casa Nationala de Sanatate;

2. Ministerul Sanatatii;

3. Colegiul Medicilor din Romania; 4. Ministerul Finantelor Publice;

5. Administratia locala si regionala (consilii locale si prefecturi);

6. Alte Minitere ( ex : Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale);

Analiza SWOT a Sistemului Sanitar din Romania

Puncte tari Puncte slabe-existenta unor specialisti competenti; - grade diferite de competenta tehnica pentru

persoane cu acelasi nivel de salarizare;

- existenta unui procent important de personal

tanar, capabil sa se formeze in spiritul noilor

exigente survenite prin aplicarea principiilor

de reforma prevazute in Legea nr. 95/2006;

- motivatie intrinseca scazuta, datorita slabei

capacitati de diferentiere intre persoanele cu

productivitate diferita;

- disponibilitate de a lucra peste orele de

program;

- deficiente in asumarea responsabilitatilor;

- personal cu pregatire in domenii diferite

(atat in domeniul medical cat si in alte

domenii inrudite sau complementare), ceea ce

creste capacitatea de rezolvare a unor

problematici complexe;

- slaba capacitate de monitorizare a modului

de indeplinire a sarcinilor atat la nivel

individual, cat si intre departamente;

-existenta pe piata a unui numar mare si

diversificat de medicamente, inclusiv din

import;

- un climat organizational care nu favorizeaza

munca in echipa;

-asiguratii beneficiaza de un pachet gratuit de

servicii medicale;

- lipsa de continuitate in alocarea sarcinilor;



-unele categorii de persoane au acces gratuit

la servicii medicale;

- lipsa unui plan de cariera pentru angajati si a

unei politici coerente de pregatire si

mentinere a personalului;

-numarul mare de ONG-uri active in

domeniul sanatatii si in domeniul medico-

social care pot fi utilizate ca resursa, in programe de parteneriat.

- detine numeroase institutii in

coordonare/subordonare

-lipsa unui sistem unic informatic integrat

care sa interconecteze toti furnizorii de

servicii medicale, precum si institutiile cu

atributii in asigurarea sanatatii, care sa

permita o mai buna gestionare a fondurilor

disponibile si, in acelasi timp, sa ofere o

modalitate „inteligenta” de stocare a datelor

care sa conduca la o baza care sa permita

analize , pe termen lung, si prognoze care sa

creasca adaptabilitatea sistemului la nevoile

reale ale populatiei;

-grad de informare insuficient in privinta

metodelor de prevenire a bolilor si de

mentinere a igienei sanitare;

-situatia precara a sistemului de sanatate

publica din mediul rural;

- lipsa autonomiei reale, financiare simanageriale, lipsa care afecteaza toate

aspectele majore ale activitatii institutiilor

abilitate in domeniul sanatatii, de la

organizarea functionala, la colectare,

finantare, contractare, decontare, informare.

Oportunitati Amenintari

- integrarea in UE;- cresterea competentei si calitatii actului

medical;

- posibilitatile de dezvoltare pe care le poate

deschide „turismul” medical, cu consecinte

benefice in domeniul sanatatii si cel

economic pentru locuitori;

- cresterea nivelului de informare a pacientilor, concomitent cu progresul si

diversificarea tehnologiilor diagnostice si

terapeutice vor conduce la cresterea

asteptarilor acestora si, implicit, la o crestere

a cererii de serviicii medicale complexe;

sistemul de sanatate trebuie sa dispuna de

mecanisme care sa asigure directionarea

resurselor financiare in virtutea principiului

eficientei;

- aderarea la UE impune adoptarea unor

standarde si recomandari care au ca

finalitate cresterea eficientei si calitatii;

- libertatea de circulatie a persoanelor si a

serviciilor da posibilitatea utilizatorilor sa ia

contact cu furnizori de servicii din diferite



tari si sa isi modifice asteptarile;

- statutul de membru UE deschide noi

posibilitati de finantare pe proiecte din

fonduri europene;

- dezvoltarea sistemului privat constituie un

mediu concurential pentru sistemul public;

- descentralizarea si acordarea unei

autonomii reale autoritatilor cu competentein sanatate si asistenta medicala, statuate ca

obiective in programul de guvernare.;

- libera circulatie a persoanelor si facilitatile

create dupa aderarea Romaniei la UniuneaEuropeana pentru ocuparea de locuri de

munca induc riscul migrarii personalului de

specialitate, mai ales a celui inalt calificat si

performant;

- implementarea asigurarilor private de

sanatate, ca o consecinta benefica,

degreveaza sistemului social de povara

crescanda si presiunea tot mai mare la care

este supus din partea asiguratilor.

- lipsa capacitatilor si abilitatilor

manageriale la nivelul sistemului de

asigurari – spre exemplu, managerii

spitalelor sunt in continuare selectati pe

criterii de excelenta profesionale medicale

(prestigiul, performanta, etc), care nu se

transfera intotdeauna si in domeniulmanagerial – problema care se manifesta

insidios printr-o gestionare ineficienta a

fondurilor, greu de cuantificat;

- sanatatea este un domeniu cu impact social

major, care poate furniza argumente pentru

adoptarea unor politici de dezvoltare.

- cresterea costurilor colaterale induse fie

prin acoperirea tratamentului unor boli rare,

dar foarte grave, fie datorita politicilor

practicate de unii distribuitori de

medicamente;

- lipsa de pregatire specifica in domeniul

sanitar la nivelul administratiilor locale-descentralizarea si acordarea unei

autonomii reale autoritatilor cu competente

in sanatate si asistenta medicala, poate avea

si consecinte mai putin benefice;

- Este discutabil daca exista, la nivel local,

know-how-ul, capacitatea manageriala

pentru a prelua toate functiile specifice

sistemului de sanatate.;

- integrarea in Uniunea Europeana poate

adduce cresterea costurilor asistentei

medicale care poate conduce la cresterea

decalajului in ceea ce priveste accesul la

serviciile de sanatate, intre populatia cu

venituri decente si populatia aflata sub

pragul saraciei.



Formularea de recomandari strategico-tactice pentru imbunatatirea

Sistemului de sanatate din Romania.

Problemele sistemului sanitar din Romania sunt multiple si se manifesta la fiecare nivel,

incepand de la cel national si pana la nivelul judetean si la nivelul municipiului, in detrimentul

starii de sanatate a populatiei.Astfel, lipsa unui sistem informatic unic integrat, prin care toate informatiile, referitoare

la acordarea serviciilor medicale si finantare, sa fie interconectate si sa permita o gestionare

eficienta a banilor publici, dar si a unor analize si prognoze cu adevarat comprehensive pe

baza acestor date corelate, problema ce tine de coordonarea nationala a unui sistem.

Structura organizationala uneori deficitara, care acorda mai putina atentie unor activitati

precum cea de analiza, evaluare, prognoza, strategie, comunicare si dezvoltare, problema ce

tine de coordonarea locala. Lipsa autonomiei caselor judetene, utilizarea fondurilor sanatatii

pentru alte capitole bugetare, lipsa absoluta a unei strategii coerente in activitatea de

profilaxie, mentinerea morbiditatii si mortalitatii pe cauze specifice la un nivel ridicat. Cu alte

cuvinte, problema subfinantarii este, paradoxal, cea mai mica problema a sistemului sanitar.

Pana la solutia „mai multi bani in sanatate”, sunt foarte multi pasi care se refera la

eficientizarea radicala a utilizarii fondurilor care sunt deja in sistem, la strategii nationale

referitoare la coordonarea si gestionarea informatiei, la eforturi nationale si/sau regionale in

profilaxie. Dincolo de concluziile legate de intentiile unui guvern sau a altuia, se poate afirma

ca, toate problemele au legatura, intr-o mai mare sau mai mica masura, cu o comunicare

eficienta intre toate structurile implicate, cu legaturi de colaborare si un efort concertat pentru

un scop comun, acela al unui sistem sanitar performant care sa ne conduca spre o stare de

sanatate a populatiei specifica unei tari europene, asa cum Romania tinde sa fie.

In concluzie, dezvoltarea unor parteneriate care sa conduca la aparitia unui organism

specializat in activitatea de lobby, care sa reprezinte efortul concertat al tuturor judetelor sau

municipiilor de a-si rezolva propriile probleme, acordarea unei importante sporite activitatiide analiza-prognoza, care sa dezvolte capacitatea sistemului de a reactiona in concordanta cu

nevoile populatiei, precum si ridicarea la rang de principiu director al dictonului „este mai

bine sa previi decat sa tratezi”, care, pe langa beneficiile evidente legate de sanatatea

individului si a comunitatii, presupune si eficienta financiara, pe termen mediu si lung, sunt

principalele obiective pe care un management strategic privitor la sistemul sanitar, trebuie sa

le aiba in vedere, atat din punct de vedere economic, cat, mai ales, din punctul de vedere al

ameliorarii starii de sanatate a populatie.

Modalitati de realizare:1. Crearea unei structuri suprainstitutionale, a unei echipe interdisciplinare, la nivelul

fiecarui judet /municipiu, care sa includa atat institutiile guvernamentale abilitate in domeniul

sanatatii, reprezentantii autoritatilor publice locale, reprezentanti ai populatiei, reprezentanti aiorganizatiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale, reprezentanti ai institutiilor de

invatamant universitar, cat si organizatii non - guvernamentale active in domeniul sanatatii si

in domeniul social.

2. Activitate de lobby in ceea ce priveste dezvoltarea unui sistem informatic integrat al

tuturor structurilor mentionate, care sa permita dezvoltarea capacitatii de analiza, prognoza si

dezvoltare in domeniul sanatatii. Astfel, acordarea unei importante sporite activitatii de

analiza, prognoza si dezvoltare, aspect important al strategiei care presupune stocarea datelor

si utilizarea la maxim a informatiilor, a concluziilor si a prognozelor obtinute, atat in vederea

dezvoltarii serviciilor medicale, cat si ca resursa informationala pentru activitatile de lobby la

nivel regional si national.

3. Activitate de lobby in ceea ce priveste acordarea autonomiei financiare a institutiilor abilitate in domeniul sanatatii.



4. Efectuarea unei analize comprehensive a starii de sanatate a populatiei din municipiu

si stabilirea prioritatilor si a obiectivelor.

5. Dezvoltare de proiecte si parteneriate in domeniul profilaxiei si cresteri gradului de

constientizare a populatiei cu privire la riscul aparitiei bolilor transmisibile si cronice. Este

necesara in regim de urgenta acordarea unei importante extreme profilaxiei.

a. Parteneriat local pe programe de informare asupra factorilor de risc ai bolilor majore. b. Parteneriate locale/regionale cu tinte clare in ceea ce priveste reducerea morbiditatii in

special pe bolile mari consumatoare de fonduri.

6. Dezvoltare de proiecte si parteneriate in domeniul planificarii familiale si a sanatatii

reproducerii.

7. Dezvoltarea, in parteneriat cu institutiile de invatamant superior a unor programe

comprehensive (Sectie sau Programe de Master) de crestere a capacitatii manageriale, de

crestere a competentei in management sanitar si bazei de recrutare pentru profesionisti din

domeniul sanatatii.

Directii de activitate:A. Cresterea accesibilitatii la serviciile medicaleObiectiv general 1. Implementarea de programe nationale de sanatate care sa raspunda

problemelor de sanatate publica prioritare si nevoilor grupurilor populationale vulnerabile

a) dezvoltarea capacitatii de reactie rapida la amenintarile la adresa sanatatii

b) reducerea impactului asupra sanatatii publice a bolilor transmisibile cu impact major

(HIV, Tuberculoza, infectii cu transmitere sexuala, infectii nosocomiale), precum si al

bolilor cronice; focalizarea actiunilor preventive si de asigurare de servicii de baza

catre populatiile aflate la risc crescut

c) promovarea sanatatii prin interventii asupra determinantilor starii de sanatate;

d) deplasarea accentului catre serviciile preventive de sanatate si cresterea nivelului de

educatie pentru sanatate a populatiei in vederea adoptarii comportamentelor sanatoase;

Obiectiv general 2. Dezvoltarea, modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii

medicale si dotarea acestora cu aparatura/echipamente medicale si mijloace de transport

specifice

Obiectiv general 3. Dezvoltarea resurselor umane in concordanta cu nevoile populatiei

a) Identificarea unor facilitati pentru atragerea personalului medical in zonele izolate,

defavorizate economic, precum si in specialitati deficitare;

b)

Identificarea unor modalitati flexibile de furnizare de servicii medicale in zoneleizolate si in cele defavorizate economic;

c) dezvoltarea si extinderea retelei de asistenta medicala comunitara integrata.

Obiectiv general 4. Stabilirea listei de medicamente esentiale pentru sanatatea populatiei,

care sa fie acoperite total/partial prin sistemul de asigurari sociale de sanatate

Obiective specifice:

a) asigurarea stocurilor corespunzatoare de medicamente in unitatile farmaceutice;

b) preturi accesibile prin elaborarea unor norme corespunzatoare de preturi pentru

medicamente de uz uman;



B. Cresterea calitatii serviciilor medicale

Obiective generale:1. Asigurarea continuitatii actului medical, prin cresterea ponderii ingrijirilor la domiciliu, a

asistentei medicale primare si a serviciilor de specialitate acordate in ambulator.

2. Realizarea compatibilitatii cu sistemele de sanatate din statele membre UE 3.

Cresterea competentelor profesionale ale personalului medical4. Practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practica si protocoale clinice

C. Imbunatatirea finantarii sistemului de sanatate

Obiective generale:1. Cresterea transparentei in utilizarea fondurilor

2. Masuri pentru intarirea disciplinei financiare

3. Alocarea judicioasa a fondurilor in unitatile sanitare si atragerea de noi resurse financiare in

domeniul sanitar

4. Dezvoltarea de parteneriate pentru furnizarea de servicii medicale si nemedicale

5. Cresterea capacitatii de control al costurilor

D. Descentralizarea sistemului sanitar

Obiective generale:a) Delimitarea competentelor administratiei publice centrale si locale

1. Transferul de competente, atributii si responsabilitati de la autoritatile de sanatate

publica (ASP) la administratia. publica locala. Crearea unei structuri judetene cu competenta

in administrarea si finantarea activitatilor transferate, prin preluarea specialistilor de la

autoritatile de sanatate publica;

2. Transferul activitatilor de promovare a sanatatii de la autoritatile de sanatate publica

la administratia publica locala;

b) Cresterea rolului administratiei publice judetene si locale in dezvoltarea si

implementarea de programe de sanatate publica care sa raspunda nevoilor specifice ale

comunitatii;

E. Reorganizarea institutionala a Ministerului Sanatatii Publice, a structurilor din

subordinea sau coordonarea sa, precum si a furnizorilor de servicii de sanatate

Obiective generale:a) Redefinirea rolului structurilor din cadrul Ministerului Sanatatii Publice sau din

subordinea ori coordonarea sa in elaborarea si implementarea politicilor de sanatate

publica, in cresterea calitatii serviciilor spitalicesti, concomitent cu cresterea rolului

structurilor regionale in gestionarea problemelor de sanatate publica

b)

Intarirea capacitatii de control a Ministerului Sanatatii Publice asupraobiectivelor, activitatilor si structurilor din domeniul sanatatii publice

c) Asigurarea resurselor umane profesionalizate

Bibliografie

. Ministerul Sanatatii Publice http://www.ms.ro/pagina.php?id=119;

. http://www.iccv.ro/;

. Organizatia Mondiala a Sanatatii http://www.who.int/countries/rou/en/.

http://www.ms.ro/pagina.php?id=119


http://www.iccv.ro/

http://www.iccv.ro/

http://www.iccv.ro/

http://www.who.int/countries/rou/en/



http://www.iccv.ro/


Prezentarea Sistemului Sanitar Din Romania

Documents

Transcript of Prezentarea Sistemului Sanitar Din Romania