Sectorul Sanitar

7/25/2019 Sectorul Sanitar

http://slidepdf.com/reader/full/sectorul-sanitar 1/30

S.C.

Euro

Sell

S.R.L.

Str.

Dinicu

Golescu

4,

Sibiu

Tel./ fax: 0269 1252223

:

MANUALUL

SECURITATE

NORMELOR

DE

SI

SANATATE

IN



1.

lnformo{i-vd

cu

privire

lo mediut

de

munc6

9i

[o

sorcinile

core

trebuie

reolizote.

2.

lnformo[i-vE

cu

privire

[o

orgonizoreo

protec[iei

muncii

in

centruldumneovoos-

t16.

3.

Trebuie

sd

cunoogte[icore

sunt

drepturile

5i

obligoliite

co muncitor

(oore)

in

ce

pri-

vegte

protec[io

muncii.

4.

Situo[iite de

pericol

exist6

9i

ou

existot

intotdeouno,

chior

doc6

se cunosc

sou

nu.

lnv6 o[i

sE

le

recunoogte{i.

5'

Solicitoti

instrumentele

gi

meteriolele

necesore

pentru

o

v6

goronto

siguronlo

gi

sdndtoteo.

6.

Respectoli

semnolele

de

siguron[d.

7.

Utitizoli

9i

ove[i

grijd

de

protecliite

personqle

qi

colective.

B. Nu

v6 osumo[i

riscuri

cqre

nu

sunt necesore. Vegheo[i

osupro

sonotd{ii

dumneo-

voostrd

9i

o

colegilor dumneovoqstrd.

9. Lq finotizoreo

progrcrmului

de

Iucru,

intrebo{i-vE

docd

o[i lucrqt in

siguron16,

1

0.

Aduceti-vE

ominte:

securitoteo

incepe

cu sine

insugi.



R

AscclATE

AceruTt -on.

ECAF*lct

,

,

2.I

TATETURI

xScu&i

Manevralea

materiale

lot-

tlioasc

;1i

foarte

asculitc:

bisturie.

foarfeci,

marerial

din

sticli,

cugitele

din

bucdtirii,

etc

Minugile

pot

si

fic

Iipsitc

de

rezisten(ti

mecanicl

suficienti

impotrivl

tijietLrrilol

,

mai

iLles

atunci

ci.nd

mnncitonrl

neces.itd

<_r

sensibilitate

com_

pletl

la

nivelul

cleserelor.

5tJfti

t:,xlEi/EMTrVE

.

Arlrncali materialul

din

sticlri

cr.r

defecte

(fisuri

n-rargini

tiioase,

etc).

.

Evitali

depozit:area

materiaiului

drn

sticli

pe

rafturr

la

care

se a.junge gleu

sau care

si

nr-r

aibl

suficient

spaliu liber.

'Strlnge

sticlele

sparte

cu ustensile

5i

proteclii

potrivite,

precum

gi

iLlte

obiectc

arscu[ite (cugite,

mate-

rial

chirurgical)

in

anrbalirie

;;i

containere

l'igide

qi

r-ezistente.

iclentificate

in

nrod

adecvat.

Nu

trebuie

si

le

aruncafi

niciodatl

in

coguri

de

hartii

sau

in

pungi

de

plastic.

2.2

CADERI

Se

produc

fr-ccvcnI

in

ccntr.clc

in

printLrl

rand

putanci

ctruzl

leziuni

ttsteontr,rselrlrr.c.

.=:-

Foctoride

risc

Tipul

si

gr-adul

de

c<lnscrvarc

a solr.rlui:

carac[e_

risticile

acestonriar

(gresie.

mareriale

plastice.

e1c.)

favosiTgnT:d

alunecirile.

mai

ales

dacii

sunt

u,necle

sau

recenI

gleluite.

cerate.

lustruiLe.

Caractrristicile

incilflnrintci

utilizatc:

inclllamintea

deschisi

(rip

sabor)

cu

talpl

din piele

sau

asominitoare

care

nu

sc

spri.jjnir

binc

pe

sol.

por

l)rovoca

aluneclri

;i

Iuxulii.

Mdsuri

preventive

Duluntelc

elabot'ate

din

ntatcrialc

ncalunecoase

gl

crarc

sc

curill

ulor

PcntrLl

a

cvita

cilcrLrca

solurilor

urrede.

se

vor

curila

coricloiir.ele

pe

jumitigi.

folosind

senrnale

de

pericoJ

("AtenEie.

parcloseali

ur.necli'l").

prin

aluneclri,

Se reconrandi

incirlllmintea

inchisl.

nu cea

de tip

sabot.



2.3

LOVITURI,

CIOCNIRI

5l

sTRlvlRl

Ri${URi

.

in

porli

batante:

se

produc

la

trecerea

cu mAinile

ocupate,

cAnd

se

cleschid

din cealaltl

parte sau

clin

cauza

lipsei

de

vizibilitate.

.

f)atorate

cSderilor

de obiecte:

se

datoreazd

trntri

inadecvat

transport

.si

spri.jiniri

a

milterialr-tlui

(tivi'

clrucioare,

butelii

de

gaz, etc.).

.

in transportul

pacien[ilor

qi

materialelor:

se

poi

produce

lovituri,

str-iviri

ale

mAinilor

5i

tarnponiiri

in

zone

strimte

satr

fil:I

vizibilitate

2.4

MAN

I

PU LAREA

IN CARCATU

RI LO

R

i'.t5LU

rtl

Manevrarea

qi ridi carerL

greutlli

lor

replezi

ntir

principl-

la cattzd

a lombalgiilor.

Acestea

se

produc

din

canza

supra-eforturilor

sau

ca

rezultat

al eiorturilor

repetate

#,49t. tq.; r

ft

rvE

l.{Ti

v[

.

in

porlile batante

se

va dispttne

de

vizoare

de

dinten-

siuni

gi

Ia cl

in[l1i.me

strficientE

Pentru

a

[iaranta

o

bunl

vizibilitatea

din

partea contrari.

.

Daci

se

transportii

nlateriale

voluntinoase

stivuite

(pungi

cu

gLrnoi,

inrbriicitninte

,

tirvi

,

etc

)

acesf

ea

tre-

bu

ic s'i

permitir

intotdeatrn

a

v

izibil

i

tatea'

.

Buteliile

de

gaz

se

vtlr

Pitstru

corect

sPrijinrte

atit

in

timptrl

trlnspoltiirii

lor cAt

5i

la

locul

de

folosintrir

.

Ca

regLrll

gerrelall,

se

va selecliona

9i

semnaliza

partea

dleaptit

ca

sens

obligatorir'r

cle

circulalie,

cu

exceplia

ca,,ului

in cat'e

va

fi

nevoie

de

lllimea

ambclor

u,si

in

acest

caz,

uqilc

vor

fi

dcschise

9i

blo-

cal"e,

in

prealabil.

rri,l,$

u

R

i

13

{4.r?

[hiT

I

li'r

.

Proccclcr-tl

corect

dc

ridicarc

manualZr

a

incirrcltr-rrilor:

-

Apropiali-r'd

cle

inclrclttrri

5i

aSezali

picioarele

asLlel

incirt

bazzr

c1e

sus inere

sir

perniitir

collserva-

rea

echilibrului

-

Aplecatri-vii

1'lexioniind

genunchii.

lnenlinlnd

spa-

tele

drcPt

,si

aliniut

-

Apropia[i

obiectLll

cAt

nlai

nitrlt

de

mijlocul

corpu-

lui.

- Ridioa i

greulatea

trePtat,

uqor

5i

flrir

snrttcittrri'

- Nu

iul'oarcreli

trurtchitrl

in

tinrp

ce

ridicali

greutatea:

este

de

prefelat

ritsucitea

din

picioare'

.

Nu

transPol'ta1i

o

incitrclturir mai

lnare

pentl-u

a

evlta

mai

multe

"clrumltri"

.

Utilizali

ntijloilcele

tnecanice

Pe

cuire

le aveli

la

dis-

pozigre

pentrtr

transportul

sau

ridicarea

inc:"ucdturii

(ciruciourc.

Platformc.

ctc.).



RrscuRr

Asccrare

Ae

ENTTLoR

cr*rmrcr

3.I

ASPECTE

GENEMLE

RisfuRi

fl[t{[trt3.i_r

Derivir

rnuncit

ozltatea

Prezentate

de

marea

cantitate

de

substanle]a

care

sunt

expuqi

rxl

i:,x:::H:T::lilXfflTi,il1iJ:fffi

nr[:::*j:.1ffj;

l.

Substanfe

care

pot

l)ro\.oca

inccnclii

saU

e.xplozii.

DESCRIERE

Srbsianle

si preparure

c,re

poi

cxprrda

crin

cauza

Lrnei

flIciri

saLr

a

ciLrdLrrii.

sau

din

cauza

/iLptulut

cij

-qutr1

nuLi

sensjbile

liL

ciocniri

si

IreciLri

IDENTIFICARE

nxplozrVE

(E)

INFLAMABILE

COMBURANTE

(O)

Substurrge

1i

pr"piiat":rrc

clirorpun.t.'a..,"pioric

su,t

scizutc.

ir.,

ru,,cli"

ii.,--

gt.adLtlIornraimaresaumairniccleinflamabilitate,sedistingtreigrupe:

.

Exrrern

de

inflantabile

(F+)

'

-"^o

.

U;or

inllamabile

(F)

|

.Inflamabile

(Rl0)

,

Substanqc

sa.

prepararc

carc.

i,

contactlrl

c.

altore.

mai

ares

cu

cere

in.llamabire.

clctcrn'rinI

o rcacfic

rlcoscbit

rle

exn1grrr1.5.

2.

Substlrr e

carc afccteuzlj

direct

si'inijtatea persoirnelor.

DESCRIER.E

DENTIFICARE

TOXICEfhvOCI\r[

@@

SENSIBILIZANTE

(1142

qi/sau

It43)

CANCERIGENE

(R4-s

qi

R49)

POSIBII.E

EFECTE

CANCEIUGENE

(R40)

N{UTANTE

(R46)

TEITATOGENE/

TOXICE

PENTRU

REPRODUCERE

(R60,I(61,

R62,

R63)

SLrbstanle

gi

p.epa'zLte

cl1.e:

pr'ln

i,hara,e,

ingestie

salr

penetr-iu-e

cutanatir,

pot

allera

siurtatea

unLri

irrcrivid,

cracrur

cie

toxjc'itate

se

stabiregte

in

trei

cateqorii:

Foarte

rorice (T+)

.

Toxice

(T)

.

Nocive

(Xn)

'SLrbsturqe

5J

p:'eparete

cilr.c.

p'rn

inl.raJur.e

saLr

pene[i,re

cutanati.

poI

creter,inu

rr

rcacfie

dc

hiPersc,sirrilitatc.

in

^5a

re1

incir

in

czrzur

trnei

exp,ner.i

posteriorrre

lr.

trt-'1,

s.b5lit,[1,.

sll

cliir

]titslr,rL

rrtr.:

cfe-tl,

rrr.:lrlrrr.el,lrutcrislica,ra,,aji,

at',,,,-

niltc

sitrt

rcspiftitorii tic

cariLcLcr

alcrlric).

substallle

Siprepalate

car-e

pr-in

irrhakLre,

in*sestie

siru penetrare

c,tanat['r.

pot

pro-

duce

cancer

sau

ii

pot

ntiri

liccventa.

StrhstiLn[e

5i

prcparate

crrre.

prin

inhtrJure.

por

procluce

alterliri

genetice

eredita-

re

sau

le

pot

nliu-i

frccvcnlzL.

Substu,lc

;J

p,cparate

ca.c,

prin

i,halare,

pot

prodLrce

c.cctc

ncgativc

neeredi-

tarc

la

trt

in

timpu,I

clezvoltirii

szrre

intrauter.inL,

pot

miri

fl.ecvenla

acestui

feno_

nlelt

silu pot itlccta negativ

lLrtrc ia

sau

capacitatea

reproductivi,



Rlscunl

Asoclare

AeENTtLoR

Cru ln*rct

3.

Suhstatrtc

carr: produc

daune

in

rncdiul

incon.iurltor.

IDENTIFICARE

DESCRIERE

I'ERICULOASE

PENTRU

I{EDIUL

',

',

iXCOX;UnlfOn

fXl

SLrbstanlc gr p:-cparate

clre

1;rezrnili

sau por prczentt

un pericol

r|tecliat

szru

vii-

f.'1

il

tor petltm

unul

sau nrai rrulLe

componenre

ale

rrredjuluiinconjuritor.

ld#, I

0{-s0.

R5t.

R52,

Ils3,

ItS:1.

It-<s.

R.-i6. R.-57.

r{-i8.

n-s9)

l---&+2i

t

&.r.<i.

4.

Substantc

car.c driuncazi

I'izic

tcsuturilu biologice.

IDENTIFICAI1E

DESCRIERE

COROZI\/E

(C)

t---------l

* \rrl

li-.tlt

i

::rostanlclcsrprcPltratclccllrc.incorltuctculcsLrtL['rlci'ir.potcxcrcillr

Oac{iune

,[*

+l;

]

distruclivi

in rrcesr.err.

-I;

'si'Y'

c.Ea

I

--r

.

:

IRITANTE

(Xi)

Substangele

gi preparatcle

nccorozivc

c:u'r:, in

contact imedieLt

sau

preluneit

cu

r",r''::'-

I I

-"""-*" "'-

''

'

1,r..,,

I i

prelea

sau

mucoa.sele.

pot pro\/oca

o

rcactie iuflanratorie,

.:

-

I

',.'

Orioe

produs

chittlic

Prc;i-ct)i

lir locul

tle nruncir

tlebuje

"

NLrrlelc.

:ulresiL

si

telclonul

prorlucirtonrlui

sau

al

si tle oot'cct

ide ntil'icat

si

si

conlrnir

rnf

crnralii

in

lcgi- intportaLorului,

ttlrl

cLr'is'Ltl

irtlrcrtt ll

sub)l.,lltci

slrtl

I1l'cf'Jr''IlLtltl

.

sirrrrrrrlrrr.i

slrtr

ilrrrir.lrrii

r.lt.pcr.icrrl.

nenlru

l

r'r'irren-

:

Etjcheta:

Toatc lccipicrnlelc

care

conljn Lrn produs

c)ri-

gta

plincrpllelc

risuurilcel muJt

2)

llr Lltr-

diul

ciescricrilor,

iizalcrL

ltloclusclor

cltrnticc

Continutu.i :rccstcia

rrLntr-

rorui:

.

Sfatu:'i clc

prudcn;i

(l;r'.v.e

S)

carc

stabilesc miLsurj

plevcntire

pentnl

nrxnillulare

;i

Lriilizar

e

NU^{ELU

St.rlJs]){N',fl-lt

sAI_

At,

pt{t

t,Al{A1'tJl,tir

DATELE

pR<toucAlclntlLUI

s;\

Lr

.\ LE DI sTRIBLTITOR

uLLn

F-OIt\r

Llt.A

NIOLECLIL.\RA

$I

I

CARAC']'EI{1

S1'ICII,II

F'I

Z

ICO-C

I-II

X,I I

C}.]

It)tiN-t tt

rc.\Ri:A

l'ERI(.1ll_H.Otl

DIIS(IRll-l{L,{

lilSaLlt,Li rl

ltiZl_

lt

ll

\st

t{t

t,l(F

\

l.\

I

I

\

1..

I

t{

\/ |

\

I

ig. )'irrti alr

1

a]-r SURSTANTET

I

rrnri cti(h(

l(,



Fisa

datclor

rlc

secrrrjtalc:

Aceastir

fi;rI

trebuie

furni_

zatl.obligatoriu

de

procluciitor odatii

"r.,

p.i_,, liuru..

,

produsului,

pentru

a

se

lua

necesarele

precaulii

in

manipularea

substanfelor

respective.

Este

compusl

din

l6

alineate

care

inclucl

urnriioar.ele

infbrrnatrii:'

1.

Identificarea

substantrel.

a prel)aratelor,

a

socictllii

sau

a

firmei

.

2.

Corrpoziqii/infbrnralii

in

legituri

cu

componentii.

3.

Identificarea

pericolel<lr.

4.

Primul

a.juror.

5.

Misuri

de

lupti

imporr.iva

incendijlor.

6.

Misuri

carc

trebLric

luatc

in

caz

clc

vlrsar.e

iLcci_

clen

tali.

7.

Manil;rrlarc

gi

clcpozirlrrc

B.

Control

ul

expuncrii/

protcclic

inclividuald

9.

Proprietirli

fizice

gi

chin.rrce.

I

0.

Stabilirate

;i

reacrivitate

I 1.

Infbnnalii

toxicologice

I

2.

Intbrmagii

ecologice

13.

Consider.afii

cu

privire

la

olirninitre

14.

Infbrmalii

cu privire

la

transport.

-,

'rl;:ll

;i:i.ttiii

lj,r].:;::,r.1.:,

,

:tr::r:

'

Nu

miincafi,

nu

bcli

s^i

nu

I.unrati

in

zonele

<ie

mani_

pulare

ale

produselor

chitrice.

.

Nu

trebuie

rniro"-itc

s^au

probul-c

nicioclatl

produsc

chimice

.

in

cazul

golirii

intr.un

alt

r.ecipient,

iclcntificafi

conIi_

nutul

Ei

eticheta[i

anrbalajLrJ

clin

nc,t,.

.

CAnd.rn.anipu.lali

produsc

chit.nice

pcriculoase,

utili_

zali

vitrincle

dc

siguran{I.

.

Utilizati

echipiunentele

jndivirluale

de protecfie

adecr,a[e.

I

5.

Informafii

res]ementare

16.

Alte

infblmatrii.



Rrscunr

11. L)cpori

I

ai

|il

tlr'{r(l

ir:,r;i

lr;

r.:i;

itll i l:u:

.

Plstrali

cantitatea depozitatl

la minimul opelatir,

dispunlnd de un

registru

actualizat aJ

prodr:selor

depozitaLe.

.

Organizali

depozitarea

produselor

chimice

lulnd in

calcul caracteristicile

de

periculozitate

a1e

produselor'

gi

nLr

ugurin{a

in

ciiutare

(ordine

alfabeticii.

grupulr

pe

familii).

-

Crupagi-le

pe

cele cu callLcteristici asenrdnitonle

-

Separafi-le

pe

cele inconrpatibilc.

-

Izolali-le

sau inchideli-le

pe

cele

ctr caracteristici

speciale

(foarte

toxice,

cancerigene, explozive,

care

nriros

ur2Ll,

etc).

.

Veriiicali

dacir toate

produsele sunt adecvitt

anrbala-

tc

qi

etichctrtc.

-

VcrificaJl

bLrn:L

starc

a

ambalajulr.ri

gi

eficacitatca

dopurilor.

-

Amba)a

jeJe

se

vcrr

lua cLr

lir-ntele

penlrtt a

impiedi-

ca

ciiclorilc suu

virrslrilc

-

int-r>tdeauna

cind

e

posibil, produse)e in0iLrnabile.

toxice

saLr

ioarte toxice

trebuie depozitate

in arnbala-

.ie

de

rnetal sau

p)astic,

mai degrabl

decit din sticlir

.

Folosili

dulapuri dc sigurantri

pentru

a

clepozitzr

produse agresive, situAnd

pe

rafturile

inlerioare

pro-

dusele

mai

grele, precunr acizi salt baze

putemice

.

Folosigi

frigidere antideflagranle

satt cle sigLrranli

spori

ti

pentr-r,r

clcpoz.i t.ru'ca

plodLrsel

or

i

n

Il arr ab

i

-

le

lbarte

volatile,

.

Depozitul

de

produse chimrce

esLe tln

loo de depozitare.

Nu

trebuie sI se

munccascii

niciodatl

in

ar:cl

loc,

.

Zonelc

dc depozitarc

tre

buic s5

lic

cul'iltc, ordonate

;i

clar

scmnl.rli-

zatc,

.

Trebuie sI

existe duquri

de sigu-

rautr'i

gi

sursc

pcntru

spSlarca

ochilor,

precurn

gi

un

Ioc

peutru

spiL-

larca meinilor

gi

I'c1ei cu

sipun.

I

r: I



R.tscunl

Asocrare

AaEhiTt

-oR

Cu r*tct

fdr1"5Up.I

f

{t=Yf

h{TiYa

.

Eliminarca

riscului

intotcleauna

cdnd

este

posibil

(compu;;i

fenolici,

cliluiri

cle

lcyic

sau

glutaralclehicll).

.

LocLrrile

tle

muncl

trebuie

sir clispunti

de

o buni ven-

tilafie

generall

gi

hote

de extraclic

localizate.

.

Recipientele

cu

formaldehidl

trebuie

inchise

ennctic.

.

Trebuie

redus

la

rninint

tirnpul

dc, cxpunere.

.

Trebuie

realizate

contt'oale

perio<iice

ale

nivelelor

de

contarninare

ambientali,

.

Se

vor

lblosi

eclrillanrente

individualc

clc

protcc(ir:

specifice penrru

fiecare

clpe-

r:r1ie:

nra;ti

.

miLnr-ryi potrivite

(nitril,

neopren,

PVC...),

ochelari

silu paravane

protectoare.

.

Inrbricirrnintca

dc

lucru

contaminati

cu

dezil'ectant

trebuie

depozitatii

in

containele

inchise piini

h

eliminare

siru

spllare

4.

r

MDtATt

Radiagia

este

o

formi

cle

transntilere

a

enersiei

care

nu

necesiti

suport

matenal qi

care

err.e

ca

origine

elenten-

teie

constjtutive

ale

m:rteriei.

adicir

rloleculele

;ii

nto_

rrii

Radia;iile por

fi

clasificate

in

func[ie

cle

originea

lor

(atornice

sau

n.rolecultrre)

sau de

capacitatea

Ior

de

ionizare

(ionizante

sau neionizante).

R.;,"*

1P.1t

U

I *

tl

if,&a'lit

O radialie

este

ionizantir

atunci

cAnd

reactionand

cLt

nrateria

ploduce

iLtorli,

adicii

nir,elul

ei de

enet.-uie

este

suf

icient pentru

a

smulge

electroni

din

membruna

ato_

milor'. gcnclind

purticulc

cu

saLcinit

(ioni).

in ntarcrja

vie, aceasti

ionizare poate afecta

celulele

gi deriva

efecte

biologrce

nocive

pentr.u

s,rnirtate;

la

nivele

ridi_

cate

este peliculoasl,

fapt

petrtru

cal.e

se

irrpune

uu

control

strict irl

exprrnerii.

rtIlLLtr"t

nioialiite

ioniz:Lnte,

lntelacfionind

cu

orsan

j

sttul,

provoacii

ciiferite

alteralii

in aces-

ta,

datori

tir

ionizirii

care

se

produce

in

cadrul

elementelor'

constitutive

ale

celtrlelor

sale. Ace-

astA

acliune poate

ploduce

fragnrentirri

in

moleculele

de

ADN,

acesl-ea

lucdnd

un

lol

inrportant

in ansamblLrl

viclii.

putAncl

genera:

.

N'loarte

celularl.

in

funclie

de

organul

sau

lesutul

af'ectat.

putem

gisi

urmdtoareic

ef'ecte

asupra

sdnltIlii:

R.rscun

l

AsocIATE

AcENTll-CIR

Flzlcr

Piclc:

critcm,

depilare,

necroza

fesutului

celular gi

subculanat.

Osul

gi

cartilaj:

distrugerea

cartilajului

rle cregtere.

.|r:nt

'.

."Lr

rnctivitl,

cr raracti:r

ch

crnti

tI.

SAnge gi

sisteurul

hernatopoietic;

anernie,

leucopenic,

trombopen

ie,

linfocitozi,

Sistcmul

rcsPiralrrr:

pncunonic

Gonade:

sterilitate.

i\paratul

digestir':

diaree,

hemoragie

digestivl,

carenie

nutri[ionale.

ctc.

(irile.rtirtrrI

.sult1ira

e.rtc

ccI

nai

radiost:nt-ibiI)

Sistcmul

urinar:

ncfritl.



FAiliA.Tl

I ri [:

ofi:z,{ii;

L

Radiagiile

neionizante

(infraro;ii,

ultlaviolete,

lirscr.

liLc[ofrecvenle.

microunde

qi

ciirnptLri

masneticc

strti-

ce)

nu

att enersia

tiecesitrit

l)entru

a

srnuise

electr-orti

din

atoru

qi

prin

tlrmare:

ntl

pot

ioniza

materia

insl

sunt

factori

de risc

care

pot produce

efecte

asupra

sinltdlii

de

tip

telrnic.

{iziologic,

inclusiv

genetic

&4AS[JRi

PR=V:i{TiVr

C

=ti

IA&L[

.

intotdeauna

cfurd

este

posibil trebttie

s'I

se

incerce

reducerea

expunerii

ntuncitorilor'

5i

pacientrilor

la

minimul

necesar.

impiedicAnd

orice

exputlere

oare

llu

este

necesari.

. Trebuie controlale di{eritele

sesiuni

care se realrze-

azl,

precum

gi

misurile

de

protcclie adoptate

9i

dura-

ta acestora.

Este

necestir

un

instructai

specilic

cil

privire la

ris-

curi

le

qii

nttlsurile

preventi\/e

Prezente

in

tir:rpul

manrpullrii

aparatelor

care treneleilzir

acest

tip

dc

radial.ii.

OE

INALTII

f

R E

CVET,iTA

ULTRAVIOLETE

rrilcRou*Dr

RAPTOFEECVEHTE

MlcRouNDE

$l

FRECVENTE

RADIO

Factori

de

risc:

.

Efecte

termice.

.

Interferenle ctt nremlrrane

biologice

la

nivel

celulal'sau

molecular.

.

AlterS.ri

in transnriterea

informaliei

genetice

.

Aibcteazl

pcrsoanele cirre

fblosesc

stimulatotl]'c

caldiace

(

"pacemaker").

fi'l ti.s

ur

i

p

rt

v

anl

i

t'

t

.

Mf,rirea

cltstirnlei

tlinlre

errisor

rsi

rcceptor

. Protcclia

colcctivl

(inchidcri.

zalc

nletalice.

panouri

pcrforate).

.

Semnalizare.

.

lnstrllctil-ir.t'l

pcrsonalnlLri

gi proicctarea

siguri

a

apzLratcl

or.

F,ADlATll

INFR.AROStI

Focktri

tlc

rist:

.

Eleote

termice

.

Ploduc

incf,lzirca

cu

tcrrlinali

ile ncrvoasc

catalactc,

leziLrnl

in capilarclc

sllnguine.

qi

ochi,

producAndrr-se

cu

tilnpul

Mitslri

prtt'crtlita

.

Scnrnalarca

zonclor

pcricLlloasc

.

lnstructljLrl

pr-:rsonulului

carc

nluncultc

.

Controlllc

llcriodicc

dc slinitittt:

cu

r.:ltt

Radiatii

u

ltraviolete

adia[ii

inf rarogii

-4

incilzire

19



Rrscunl

Asoclarr

Ae rxTrLoR

Fuctori

da

rilc:

.

Se

ploduu

schimblri

in

ADN-trl

eelnlelol

din

piele

"pe

viu

"

.

Cind ajunge la

nivelul

orgruisrnr-rluJ,

poine

fi reflccta-

tI, transntisl

sau absorbitir

,si

poate

produce

renclii

fbtochimice:

inlogirea

1;iel

ii.

infl

amarea oorneanir.

Pe termen lung,

se inclucle

imbitrAnirea

p:entatur.I,

fomrarea

cataractelor gi

a

canccrului

dc

picle,

.

Se

produce

un efect

biologic

cle

tip

termic.

.

Ploducc

ozon, toxit-

pentrLl

otn,

in

cantitirli

mari

.

Celc nrai cncrgetice au

o

anumiti

capiLcitale

ionrzanti

Factori

de

ri.tc:

.

Pot produce

leziuni

ale corneei.

depigrnentarea pieJii

5i

al'er.:qiuni

ale

organelor

superl iciale

.

Principalelc

riscuri:

electrocutlrrc.

arsuri, leziuni

in

comce.

depinzlncl

clc

tipul dc laser.

Mtisuri

preventiva:

.

in lecilrurl

cll sursa:

sistem de inclriclere

.

Ciit

priveqte

atmostera:

cdptursile anti-reflectantl

a

perelilor,

semnalizlre, linritarea

accesului

5i

ventilare

adecvati

.

Personalul va

fi instruit in mocl adecvat.

MtisLrri pratentive

.

Semnaiizalea

spaliilor.

.

Sc

va

evita reflectarea

pe

pel'c[i prin vopsirea

in

culori

inchisc: iluminarca

trcbuie

sI fic

purernicl

pentru

a

rnicSora pupila

.

Trcbuic

si se Ibloseasci

ochclari

qi

rninugi

.

Utila.jeJc trcbuic protcjate.

.

Pcrsonalul

va contli cu

instructajul

potrivit.



Rrscunr

Asocrarr

AcENT LoR

Flzlcl

4.2ZGOMOT

in

general,

in mecliul sanitar nu

existl

oxpuneri

la

niveluri lidicate

de zgorrot

(cu

excep(ia

locLtrilor concrete

cunl ur

fi

splliitorii-

le

saLr

personalul

cle intrelincr'e.

fiind

expus acesta pe perioade

iungi

de timp),

producd.ndu-se

in

genelal

o senza[ie de disconlirrt.

Efectele produse

din cauza

zgomotului sunt

iritabilitatea,

dificultatea

de concentrare,

obose:rlI,

stres,

lipsa memoriei

irnediate,

insonrnie

gi

nrai ales, hipoacuzie.

Existd

o

normativi

specificl ce

regularizeazir

protectia

nruncilor irr

fa{a riscurilor dcrivate

din zgontot.

in

cazul

expunerii la niveluri

ridi-

catc dc z.somot. trcbuic

si sc lrclic-r-

neze

in

prinrul

rind

asupra sursci.

in

al doilea rAnd. iisupra

mediului

qi

in al

treilea rirrd. lsuplu munci-

tor:uiui insLr;i.

It\-

4.3

CALDUMAMBIENTALA

Este rezultatul

combinlrii

temperaturii,

Lrmiditzi(ij,

vitezei

aernltri

gi

activitiLlii fiztce

la

care este

supus un

individ,

in nrcditLl

sIu

de nrr-rnci.

Princrpalele riscLrri re)alic)r)ate

cu

clldura

ambrentalri

sunt:

atacul dc

cIIduri,

sincopl

(deficienll

circulato-

rie), arsuri.

deshidratare, anhidrozir

(micSorarea

sau

absenta

tlanspilagiei cu corespunzltoarea

pieldere

de

sar-e)

pi

deficienla

sirrii,

r ir,"}fi

ii.i

? i"a'1

:i:,:

:

n

;

'

Condi(ii rle

nruncri:

-

Evaluarea

qi

eliminarea riscului.

in[otdeaunzL clind

e

posibil.

-

Purereir

biLrierelor

pcntru

a izolzr sursu de cijldurii

-

Stabilireu pauzelor

in

tinrpul

prolmnrului

de

lucru

-

Folosirea inrbliichmintei

adecvrte

1i

inciilllnrinter

carc si

pclnritii

picrdcrca czildurir

- Hidratarea

pentru

rccuperarea

pielderii

de Iichide

;r

slrun,

- Informarca

qi

irrstructajul

personalului

erpus:

TlebtLie cunoscLrtc binc sr.u'sclc

dc cirlclLrri ambicn-

tali'i cale

existi'l

la Iocul cle muncl,

precum

;i

plinci-

prlelu

riscuri

qi

nrirsuri

preventivc

-

Supravcgherca sInItI[ii:

Trebuie

determinat

totalul

mrrncitoriJor

expugi

la

risc

qj

stab.ilrea con-

Lroalelor nredicale

periodice.



GRUP

sct,R.r

Asoc

larr

AeartTt

[-oR

R rsctuRr

ASoc]AfE

AGEN'I'ILOtr

BIOLOC

I

Ctl

Pentru

u

preveni

Ei

contlola riscurile

clerivute clin

expu-

nerea

la agenli

biologici,

existii

o norrlativti

specificir

constjtuitl

prin

DecretLrl

Real

6641

l99l clin

)2 mui,

cu

privire

la protecgia

mLrncitorilor

impotriva

riscurilor.

rclafionate

cu

oxpuncrca

lii agon i

biologici

in

trmpLrl

nrr"rncii. Aceasti

norntativl

clefine;re

agenlii

biologici

ca fiind

nricroorganisme (incluzAnd

cele

n'rodificate

TABELUL

1

Clasil'icrrea

agen(ilor

biologici

(in

lunc(ie

de

riscul

infectirii)

_uencLic.

crLltLrlile celtLlale

si

cnclopalzrzite

unrzine)

ctrlrlrbrlc

si

sener-eze orice

lip

cie

infec(ie,

alergie

-sau

1t,rxlcilateirrtatle]trl1seex1lrtttcclasificiueaagen[ilor

biolurrcr in

fLrnclie

clc

riscrLl

infcctiLrii

nruncjtor-i

lor

,slnirto;i

;r

cic crrsrcnta

n-rlsulilor

prcvontivc qi/sau

tla-

tillre nte

or- ef

icicnte.

Rtsc

TNFECTTOS

D.

R.661/1997

RISC DE

PROPAGARE

iN

COLECTIVITATE

E RISC

l

Pulin probabil

sI cauzeze

o boali

Nu

Nenecesar

Pot cauza

o boa)h yi

constitrri

un

pcricol

pcntru

rnuncitori.

Pulin

probabil

ln

qcneral

existir

Pot

cauza

o boali

gravi

qi pot

r:onsLitui

urr pcrieul \crios

pentru

lnuncirori.

PrrblLbil

In

general

eristi

Provoaci:i

o boirliL

cravi

i;i

constitLric

uD

pcrictrl

:crio.

l)cntru

nrLrnciror.i.

R iclicat

in

general

nr,r

existi.

q.lleij,q,'

Riscurile

cele mai

h'ecvente,

ca

flind

o consecinlir

a

expLrnerii

la agen[ii bioloeici.

sunr

boli

inI'cc{ioitse

.

O

infeclie

este rezLlltatLll

stabilirii pi

interacliunii

unui

patazttintr-un

organisnt in

irrtcrioftr]

ciu.Lrirr

sc contpot:

tii ca

gi

un

musallr.

Prilcipirlclc

surse

tlc agcn[i

inle-

c[it-r;;i

in

irctiviti.lteu

sanirurl

Jtot

fi:

.

Pacienlii

l)recLlnt

gi

ntaterialele

biologice

czrre

provin

dc la accqtilL

.

Aparatele

gi

instlumentele

contaminate

.

RezidLrrile generate.

"

Djvcrsclc

insttL)e;it

din

-sprtlLJ

in

car-c

l)ot

cxlstx

rczcr-

voiLrc

tlc iL,rcnqi

bioloricr

(installLlii

cic acr condigto-

nlll.

e

tc.).

BOLI

rNrEcTroASE



'

Rtscunl

Asoc

Aqent

biotoqic

Grupul 2

Agent biologic

Gruput

3

.

Hepatita

A

.

Pojar

.

Rubeoli

r

.

Herpcs

.

.

Valiccll

.

Cripri

.

Pllrotrrlilr'i

.

Hepatiti

(8,

C, D, E, G)

.

HIV /SIDA

Infbc[ii virale

.

Citomegalovirus

(CM

V)

.

Mrus

Epstein-Ban

(VEB)

Inl-cc1ii

bactcriene

.

Legionelozl

.

lvleningitir

nrenilgooociciL

.

Sllnronela

.

TLrsc

oonvulsivl

.

Shigelozl

.

Tctanus

.

Tuberr:ulozi'i

.

Sh

igeiozir

.

Sulnronelozi

lnfeclii

datorate

ciu

percilor

.

Canclicloz.d

'

Aspcrgilozi

Ciiile

qi

mecanismele pe

crlre aceqti agen(i

)e

pot

utiliza

sunt lu:mdtoarelc:

.

Parenterall, prin

intreruperile irt

barierele

pe

care

le

constituie pielea

care

a sul-erit tirietLrri,

in[cpltur:i

slLr

eontuclul cu rilna

fi.ri

protectir'.

.

Aeriani, prin

inhalare, pe

_uurl

sau nas

a

ar:elor

zLscnli

care

pot

[i

prezenli

in aer.

fbrnriind aeroso]i

contlmi-

natt.

ii":il

I

t

PF

Ei,

i it-i"a

ij'

:l

.

Precau(ii universirle:

Precuuliile univolsiilc

ar-r

ca

frnalitatc

prcvr:nileu

liscLr-

rilor

c:rre derivi

din expunerea la patogenii

trasnrisibili

prin

siinge

sau

alli

fluizi biologici

Sengele gi

ceilalJi

fluizi

corporzrli. h-ebLlie

cclnsideralt

ca fiind

potenlial

periculogi,

acceprand

cI

nLr

existit

.

Demricir.

pdrr

conlilctul

pielii

saLr mucoaselur cu asen-

1ii

irnplicagi

.

Digestivl.

prin

ingestia asucjati

proastelor

obicciuri

isienice

(nrAncarca

sau funratul

la

lclcul

dc

muncI,

nespLlaleii

r:ririnilor

oclatl ternrinat

ltrclul...).

Fiecare agent. in

conlbnnit"ate cu caracterisLicile

sale.

olilize'tzit pentru ir se transmite

utlir sau rnai rnulte

ciii

din celc anrintite

rnui sus.

pacicnqi

clc risc

ci

salcirri sur,r

proccdcc

clc

risc.

pentru

cirre trebuie acloptate

precrulii

atunci

cen(l

existl

posi-

bilitatea conLlrctuLui cu

siingele

qi/sau

fluizii corpclrtrli

prin piele

sau lrucoase.



Rrscunr

Asccaatr

Ae

ENTI[-oR

Eo -QGICI

Este foarte

important

ca:

.

intteg

personalul

sI

f ie inlbrrnat

despre

aceste

pre-

cautil.

.

intleg

personalul

sit

cunoascit

trotivele

pentru citre

trebuic

proccdat u$a cum

sc indicir

9i

.

sI

sc

promovczc clrnoaftcrca

9i

utilizarco

adccvatc.

Se

pot

distinge

urmittoarele

precatrlii universale:

.

Nornre

de igienri

pelsonuliL.

in

cortinuare, se

rezunrit

tttr

attsambltt

de norme de

igienl

pelsonnll carc trebLric

urnlate

dc mtrncitori:

.

Acoperirca

rln-ilor

gi

lcziunilor

dc

la mAini

cu

pallsa-

ment impcrmeabil la

incepcrca

activitltrii

cle

muncl.

.

CAnd

existir

leziuni

carc nLr se

pot

acopcri,

trcbuie

evitatl

ingrijirea

directl

a

pacienJilor.

.

Spirlalea

pe rnlini trcbtLic sd se

realizeze la inceperea

gi

ternriniLret

progratrulr-ri de ntunci

gi

dLrpir rea)iztt-

rea oriclrei

tehnici

ctLre ar

pltteit implica contactul

cr.t

material

inf'eclios

Spllarea

se

va

realiza

cu apI

;i

sipun

lichid

.

in

situalii

speciztle

se

vor folosi sllbstante

antimicro-

biene.

Dupir spllalea

miinilor,

acestea se

usucd

cu

pl'osoape de hiirlie

care se

aruncl san

curenli

de

aer.

.

Nu se rllnlncii.

bea sau

funreazir

in zontr

de muncfl.

.

Luarea

in

pipetir nu

trebuie siL se

realizeze

cu

gurii.

'fllenrente

de

protecfie

de

barierd:

Cadrele

sanitare

trebtrie

sir utilizeze

rLttinar

elmenteie

de

proteclie

de barier[

potrivite ?ntotdeauna

cind exis-

ti

posibilitatea

de

a intra

in

contact dilect

cu slngele

cu alli

lluizi

corporitli ai

pacienlilor'.

Contactul

se

poate produce atiit direct

cit

1i

in timpul

manipulirrii

instrumentelor

sau muterialelol

extrase

pentrLl

a

li

diagnosticatc,

dupi

cttm

este

cazul

reatl.izitrii

proceselclr invazive.

intre elementele

de

proteclie

cle

bariell

putem

disringe

urmitoarclc:

I Mlnuqi.

2.

Miqti.

3.

Halate.

l

M5nuqi:

Folosirea

minuqilor

va

fi

o.bligatorie:

.

Atunci

cincl cadrul sanitut'pt'czinti

rini.

cicatrici satt

leziuni

dernrice exuclative,

tirreturi, leziuni

cutanate,

etc.

.

Daci mirnipr-rleazi siin,ue,

fluizr

corpolali contanrinali

cu s0nge,

lesuturi,

etc.

.

La intrarea

in

contact

cu

pielea citre nu este intacti

sau

cu

mucoase.

. La

rnanipularea obiectelor,

materialelor

sau suprafe-

-

lelor

contaminate

cu s0nge

..

LiL realizarea

procese-

lor

invazive.

2.

N{i$ti

gi

protcc(ic

ocularr'i:

Sc

vor folosi

in accle cazuri

in

care, datoriti

procedurii

care se aplicl,

se

pt'evecle

producet'ea

de stropiri

cu

singe

sau

algi

fluizi corporali

cirre

afecteazit

nlucoasele

ocl.rilor,

gura

sau nasu1.

3. Halater

Halatele

ar trebui

sir se utilizeze

in

situatiile

in

care

poate

aplrca

contactul

ctl sangele

sau

alli

fluizi

corpo-

rati

gi

care

pot

afecta

imbriczimintea

muncitorului

.



.

Atengie

cu

obiectele tiLioase

situ care inteapl:

Tlebuie luate

toate

precaufiile

necesale

pentnt

a

leduce

la minim

leziunile

produse prin

inqeplturi

gi

tdieruri

Pentru

aceasta

este necesar:

.

Si

se

ia

nrdsuri

in

vederea

uti

Iizirii

matet'ialului

tiios,

a acelor

;i

seringilol

in

timpul

gi

dupii

utiljza-

re,

l)recum

gi

in

procedeele

de curi'i1are

gi

de elimi-

n are.

.

intotdeatrna

cind

e

posibil,

trebuie inlocuite

dispozi-

tivele convenlionale

cu dispozitive

dc

siuLrranlir.

.

NLr

se

inchid

ace, obiecte

tiioase

sau ascuJite

qi

nici

nu se manipuleazi.

.

Obiectele cale

in[eapir

qi

tuie

(ace,

seringi sau trlte irrs-

trumente

asclltite) containere

speciale

cu

capac de

sigu-

rantrI,

pentru

a impJedica pierclelea

lor

in

timpul

tlans-

portului:

containerele vor'fi

situate in

apropierea

k>curilor de muncir

$.i

se

va

cvita umplerea

lor

excesivir

.

Personerlul

sanjtar care

manipuleazl obiectc

tlioasc

i;; i asurnl responsabil

i tatea el iminiLri i

acestora.

.

Dezinfectia gi

sterilizarca

corecti

a

instnrtncntclor

\raccinare:

Vaccinarea

activl

impotriva

bolilor

infeclioase.

ir

demonstrat

a

fi, ?mpleunl cu misurile generalc

de

ple-

venire,

una

din

principalele

lornre

de

protec[ie

a

tnur-

citorilor.

Angajatonrl

trebuie

sI

of'ere

vaccinarea

muncitorilor.

Astfei,

trebuie

sI infbrmezc cu

privirc

la avantajclc qi

dezavantajele

acestora,

in

confbr-mitate

cu Anexa IX

a

D.R

664/1997.

Elaborarea rrorrnclor

;i

proccdcclor

de

securitatc.

in

special, acele

proceclee

legate

cle oblinerea.

manipu-

larea

gi procesarea

mostrelor

de origine umanl gi

de

operatiiJe cle

curdlare

gi

decontantinare.

Oestionarea

rczidurilor

in

conformitilte

cu norrua-

tiva

in

vigoare.

Trebuie

furnizate

mijloace si.eure peutm

strlrgerea,

depozitarea gi

evacuarea

lezidulilor

cle cartre

tnuncitori,

inciusiv

folosirea recipientelor specifice

semnalizate.

Dileritele

CCAA

(Cornunitrili

Autonorne) clispun

cle

supral'ctrel0r:

rlonrati ve

speci

fice pentnr

gesti

onarea

rezidtr ri

lor bio-

sanrtale.

lnstructa.iu l

qi

i

nl'ornr area rn uncitori

l

or.

Este important

sI

includl

infolnragii in legdturl

cu

rea-

clia

muncitorilrtr in caz

de expunere accidentalir

(tlie-

ri, inleplri

cu muterial

potenIial

conlaminat,

strol)irea

nrucoaselor

cu flLrizi biologici

..

)

Supravegherea

sanitari

specifici.

Trebuie

oferitl o

supraveghere sanitar:i conform

Proto-

coluluj

do

Suplavc-uhorc

Sanitari

Spccificir

pentru

Agenli

bioJouici

(Cr.,nrisict

de

Sriniitate

Publitd.

Con-

.rilitrl

lruernctlional

aL

S'iste

mtrhti Naliotlal al

Sdrdtdli

De<:entbrie1200 I

).

N'lisuri

dc

prcveuirc.

in

secliile

de

izolare

un<1e

se

a1lI

pacienli

suspecli

de a

sufcri dc boii carrzatc

dc

agcn[i

din

erupurilc

3 sau 4.

se

vor

adopta m[su:'i cle iz.ola|e confolrn Anexei

IIT

a

D.R

664.

SI



9ti

SCLJRI

:AG*P*G}lrtCI

La

zrcest

grup

apar[in

toli flrctoriide risc

care

se

produc

din cauza

eiortului llzic

excesiv.

lle din

cauza unei

pozi[ii

incorecte la locu] de

nruncl. unui

corect design

al acestuia

san in

activitirli care presupun

transportnl

sau manevrarca

bolnavilor. Acestc acliuni

constitl,tic

una din

principalele

cauze ale accidentelor

in

centrele

sanitare

prin

ftecventa

apari-tie

a

lcziunilor

lurnbarc.

Alte

perturbirri:

microtraumatisme

la

degete

qi/sau

incheieturi,

oboseall

vizuall

fizicl

gi

mentali

.

Condi[ii

cle nruncir:

-

Trcbtrie

incluse

criterii

dc design

a)e

activitllilor

care produc

supruinclrcili

statice

;i

care

permit

alternarea

activitirlii

statice

cu cele dinantice.

-

intotcleauna

cincl

este

posibil,

trebuie

sI

se colecte-

ze

insLrumentele

de niuncii

oare

pot

genera

inciLrci-

tLrra

statici.

.

Obiceiuri

personale:

-

FiLce[i pauze

scurte

,si

dese

si rru nrenline[i

aceea,si

pozilie

timp

indelungat

-

Efectua[i

exercili.i muscularc

pentnr

intinderea

mu$-

chilor, alinarea

tensiur.rii yi

cre;terea

intensiti4ii

circLr-

latriei

.

Supravcghcrea

slnirtirfiil

'[rebuie

determinar numd-

rul total

al ruuncitorilor

expugi

la aceste

risc:uri

gi

ofe-

riLe controale

ntedicale periodice.

,s;ASU

tr{.I PR EVE {trtVE

[trrzitii

staticc

.

Instrtrctuj

gi

inforrnnre:

Personalul

trebuie

sd fie

instruit

pentru

a

cunoa$te

riscul

;ii

mlsurile

pentnr

a

adapta

mLrnca

la

o

pozilie

corectr"r.

Rrscuar

Asoc

LOR

ERGONOMTCE

$



ivtonitoore

de

vizuqiiz*re

s

dqteior (FV*i

.

NIEsuri

gcnera.lc:

-

Spagiul

destinat

locr_rluj

de

muncl

tr.ebuie

sir

aibl

dimensiuni

adecvare

gi

si

faciliteze

rrobilitatea

uti_

lizatorului.

-

Mediul

fizic

(tenrper.aturi,

zgomot,

iluminare)

nu

ttebuie

sI

genereze

sitLrerlii

rle

disconfort.

-

Scatrncle

vor

avea

bazl

stabild

gi

indllime

rcglabi_

li.

Sp:itarrrl

lunrbar

va

fi

ajustabil

in

incJinar.e

gi

dacir

trtilizarea

ecranului

este

de

lr.rnul

rjLtratii,

atLrn_

ci

gi

in

inilgime.

.

Lunrini

puternice:

-

SpaliuJ

din

spatele

monitorului

trcbuic

sI

aibl

o

intensitate

luminoasl

cirt

se

poate

cle

micir

(se

va

evrta

a$ezal.ea

monitorului

in

fala

Ierestlei).

-

Ecranul,

tastatura

5i

docuntentelc

scrise

trebuie

si

se af'le

la

o

distan{I

ascmiluijroarc

in

raport

cu

ochir

(intre

45

gi

-5,5

cm),

penrru

a

se

evita

oboseala

vizLra.lL

-

Ecranul

trebuie

sii

se fie

ajustat

intre

I0

gi

60

de

grade

sub

orizont:rlI

falir

cJe

<.rchii

ritjlizatomlui.

-

DacI

se lblosesc

sLrportur-i

pentru

hiirtii,

acestea

nLr

trebuie

sI

pt'or,oace

pozilii

incur.ectc

Sttui.u.ea

lor

la

nivelul

ntonitorului,

evitii

rligclri

care

diruneuzi

gAtului

in

sens \/ertical.

-

Ecranul

trebuie

amplasat

in

arsa

lel

inclit

sI

se

evjte

refl

exele

surselor

I

uminoase.

-

in

imagine

se pot

aprecia

cele

ntai

bune

amplasdri

ale

ecranelor,

cu

scopr-rl

de

zr

recluce

lurninile

puter_

nlce



R.rscunl

Asocrarr

AspecrEloR

EncoNoaa

Nonne

specif)ce:

-

La

incepetul

lucrului

.

Locul

de

munci

tr.ebuie

ajus

teristicile

personale

(scaun.

Dacir

estc

necesar.

sc

folos

picioare.

.

Sc

dusteazi

sprijinuJ

lombar,

iar

inc.linalra

spltarului

trebuie

sir fie

mai

rnici

de

I

l-5".

.

EcranLrl

trcbuie

amplasat,

or.icrrtat

yi gr.atlat.il

ntocl

corect.

.

Trebuie

evitat

contrastul

dintr.e

lumina

care

intrii

pe

fereastril

;i

cea pe

cirre

o em.ite

ecrunrrl.

.

Trebuie eviLatl

relleclarea

lurninii

in

ntonitor.

.

Marginea

super-ioarzi

a

rnonitorului

trebuie

siL

se

situezc

pulin

mai-ios

falir

dc

linia

or.izontalri

a

ochi_

lor.

in

timpul

rnLrncii:

Sc

c.lislrjbLrjcr

ra(ional

nri.jJoacclc

c[rrc

vor

t.r

Lrti]j_

z:dle.

.

Se

rezervtl

Ltn

sllaliu

pcnt.ru

docuntenle.

Sc

va

pf,51;11

or.dincu

ltrintrc

etc.

...,

evitlind

acuntularea

lucru.

"mousc'.

tastaturi

gi

.

Se

strCnge

de pe

masir

tot

ceeir

cr:

ltu

estc

necesirr

.

Se

eviti

riisucir-ile

brugte

ale

trunchiuJui

,si

ale

capului.

.

Se

evitl

risucirile

continue

gi

fbr[ate

a]e

trLrnchiu_

Jui

gi

alc capului.

. Pentru

a introdrrce

date,

ecranul

se

amplaseazl

ugor

intr-o

parte.

. Se

vor

evita

oscilagiile

literelor,

ale

car.acterelor

gi/sau

ale

desktop-ului.

.

Se

vu

controla

contrirstul

gi

luminozitatea

monito_

rul

ui.

Antcbla[tLJ

qi

mAna

trcbujc

si

rinrini

permuncnt

al

i

n

iate.

l,nglriuJ

dintlc

bri ;i

rntcr[;11

sc

mcnlj]rc

pcslc

90'

Nr-r

se

e

opiazi

clocLrntentc

inrr.ociuse

in

pliotLri

cie

piasric

Se

cLrrirlui

per-iocitc

sLrpr.alirla

clc

vrzi<tnare

(ect.an

flltrut.

.

Se

realizeazi

scurle

pauze

sau

se

ruilc.

dac;i

sc plstrcazi

o

rela[ie

mon

itoruI.

.

Se

rcalizcazi

suav

urrnitoarclc

cxercifii

rc,

in

caz

dc

obosealrl

muscularl

sau

pauzelor:

documcntc,

pJzrnuri,

acestoril

pe

ntasa

de

altenteazl

sarci-

permanentl

cu

de

rclaxa-

in

timpul



ln

primulr6nd:

Se n-rigch lenr

capul.

inceput

d

reap

ta

stinga

ln of

doiteo

r6nd:

Se inroarce

lenr capul.

[n

of

treileo

rOnd:

Se

dreapta

stanga

intoarce

lent

caplrl

cLr

birrbia

ridicatil

la dreapta

la stAr-rga

.

Alte

nornre:

-

Se

oblin

informaqii/

irrstmcta.j cu privirc

la

progranrc-

Ie cu

czrre

se

va

opera.

-

Sc

clasificl activrtllilc

intr-un

nrod

potrivit

qi

logiu

-

Cablurile

vor

fi

adunate

in

afara

sau

protejate

in

canalc

de

plotccqic

-

Se deconoctcaz.i aparatclc

fiLrl a

tlrrse

de

cabluli

-

Pentru

a evita contactele electrice,

nu

se ntanipuleuzzi

inteliorul

aparalelol

qi

nici nu

se ciemonteazi

-

Nu

se supraincarcii

priz-ele

abuziv utilizdnd

prelungi-

loare

sau

prelungiloare

cu mai nttrlle prize.

-

Se

veriflc:'1

periodic

starea siutltilii.

-

Realizali

controulele ntedicale peliodice pentrLl

a

a\/ea

un control adccvat:r

stlrii

dumncavoastrii

de

slnltate

=u+\



&t istc

re;r

uari*i:

i

ii

*r'i

.

Instluctaj

yi

inlblrnar.c:

-

Tt'ebuie

sI

cunoa;reli

bolile

sau

leziunile

de

care

suferd

b<tluavul qi

sI aprecia i

spa[itrJ

qi

instrunren_

tele

disponibile.

-

Personalul

trebuie

sir fie

instruit

cu

privire

la

diferi_

tcle tipuri

de

rni;icirri

l)cDtrLr

mi$car.ea

pacienlilor

incapircita;i:

rosrogoliri,

ridiclri,

coborlri,

incJrep_

tiri

sau

rlutlri.

.

Obicciuri

pcrr^onale:

-

Utilizali

imbrlclmintc

trdccvuti;

nu

purta[i

in

bu_

zunale

obiecte

care

inqeapl

gi

nici

orrrzLmente.

-

Rcalizali

cxer-ci1ii

mnsculeu-c

pentrLt

a calma

tensiu_

nea

fizicl pe

care

o

presuptrne

nrlScar.ea

pacienlilor.

.

Procetlee

du ntigcare

a

pacienlilor.:

-

Explicali-i

bolnavului

migcirile

pc

care

le

vetri

rea_

liza

gi

cereli-i

si

colaboreze.

-

Adoptali

o

pozilie

corecti:

greutate

aproape

cle

corp.

sltatele

drept, picioeue

llexionate

$i

separate,

utiliza_

l'ea

punctelor

de

sprijin,

contragreutatea

corpului.

-

intotdeauna

cind

e

posibi

l,

realizagi

miqcarea

intre

clouI pelsoane

gi

de

prefer-in I,

cu

mijloacele

meca_

nice

disponibiJe.

-

Da[i

o

singurir

comandir.

clarir

;i

precisii

pentru

mllcare.

.

Supravegherea

pacienfilor:

Trebuie

si

se

stabileas-

ci

numinrl

total

al rruncitorilor

gi

si se

ofere

conrro_

ale

tneclictrle

periodice.



.

Lipsa

claritetii cererilor

rediz'ate,

obiectivelor,

pliori-

dqilor de rruncir. autonorriej

in lulreii decizijlor,

etc

Aceste sitLrllii

por

l)rocluce

ilrcertitudinc

asupra

con-

secinlelor

dcciziilor

lualc,

in

special

cLr

privile

la

nivelul

de satislacere

al utilizalorilor

sau de indepll-

nirea

scopurilor.

.

Se

pot produce,

de asemenea.

supraiucircdri

sau

satulatii rncntllc

in cazr,rl

realiziiriiin

acelarsi

tintp

a

dif'eri

telor sitrci ni.

specialu care iese

din slera collpetentelor

durnne-

avoastri

dc dccizie

-

Solicitaqi

liimLrlili

cu

prr

r

ilo

la nor-molc:

clo compor-

tlrc czlre treLrr,rie

urmat(: in

d

jfcrite

situaqii cu

poLel-

1ia)

conflictir

;i

ciiutali

informtrlii

irr le riLtur[

cu

rezultlttele

la

curc nu

aveli

Jcces.

-

Creali Lrn

_qrad

cle autonontic

adccvat

ritrnului

;;r

orsanizirrij

c'le bazir a nruncii. Faceli

pauze

pentru

schimbarea

poziqiei. pentlu

r-educerea

ohoselii

iizi-

ce

gi

rlrintale

qi

fensiLrnii

sau

satnraliei

psihologice

oRGANIGRA[14

SCHEMA

q:F--r

ffi-l-]-l

#-, E

lEilr+:l

4

lE-tt=il

R.rscunt

Asoctare

AspecrELoR

EnaoruomtcE

$t

Pstr+osocIALE

R

iSCU

Rtr

PSi ;'{&S*r":

;rirl

Factorii psihosociali

do

ntnncii

se

definesc ca

fiind

acele

condilii

prezente

in situaliile

de

nruncii

t'eltritr.riL-

re la

organizarea

qi

conIinutul

ntuncii

cLr

ca;;acitu[e

pentnr

afectarea

atit

a

slnltiilii

gi

a

confortului

muncr-

torilol

clt

gi

a desfirgurirrii

ntuncii

(absentism,

micii

productivitaLe,

etc.).

Uneori,

aceqti facton

pot genera

obosealir

datoriti:

.

Tensiunii generate

de

altcritri

de diferite

tipuri,

pre-

cum

grabi,

telnene

stricte, irnplicare

emolionllzi

cn

pacien[ii,

mllDca izolatir.

munca

de noal]tc,

ctc.

&rrd5

U $1.

PF.IVE

]"j?f

i'i

.

Nornre

specifice:

-

Ajntoarclc

Ai

ploccclccJe

dc

lucrur

(cloclLnrontc,

parole,

accesuri,

coclLrri.

ctc) trebuie

si

fie la

z.i

3i

disponibile.

-

Pistrali

localizabile alternativele de

consu.lrarc-

gi

asisten[I pentru

cazurile

in

ciLre

sistemul

principal

dzi

eroli

-

Trebuie

sir

cLrnoagtefi

ajutoarele

de

organizare

si

de consultare pentru

fiecale

cerere

sau

situirlie



.

Zece

sfutLrri

pentrLr nurne\rl',rreir stresultti

personal

lAdoptut

cle la

Irurrr-la1ia

[iLrrolreanir

pentru

I invlgali sI

vir

recLrnoiLqte 1

reacliile

la

stres

Conside-

fati-le un aviz,

2

Stlbilili

cauzele irnecliate ale stresului: rnuncii, farnilia.

banii? Cereli

prea

nrult

de

la dr.tmneitvoastrl?

.l Probab

jl

vI

stresa[i

pentru

lucruri care

se

Lritir

repede.

Nu

vir

"aocelerali"

pentru

rrici

preocr-rplri.

Sunt doar

pleocupirri

.

rtu

deznstre.

inrbuniLtirtirer

Concliliilor

de

Viall

gi

Muncir

(FEMCVT)):

4

Nu

vii

faceli

griji

pentru

"Dar

dacd

.,.".

Aga cum

a

spus

cineva:

"Vratra

mea a

fost

plinl

de

preocupiri.

Majoritarea

pe

moLi\re nelbndate".

-5

Nu viL

piercleli

capul

ctr ceca ce nu.are

remediu.

Res-

piraIi profund

(Este

gleu

de crezut.

daci

nLr s-a

cxperirnentat

pAni

acum, cc

pot face cAteva exercilii

de lespiragie).

6

Ciuta[i

conlpensa ii, Daci

vi

e

sleu

la

mnnci, cau-

ta i sprijin in [arni]ie

siLr.r

in nruncii, daciL

rriala

larni-

liarl

nLr

tunc ioneazi)

cunr

trebr.rie

7 Datri

gi

acceptali ajutor-social

, implrlili

greuti[ile

8

Fiqi reulist qi

evitiLli si luptali inrpotliva fantasme-

lor.

9

Faceli

exerciliu

fizic

pentru

a desc[rca energia

negativi

clati

de

strcs.

Evitati biuturile alcoolicc

;;i

tu

tunul

.

l0

Schirrbali

ceea ce

poate

fi schir.nbat.

Acceptali

ceea

ce

nu

puteli

schirnba

,si

incerca(i o compensare dacit

sitLralia cstc

dc durutli.



GISTI

*l{nft

il1" k lIi

}

J

iii

;-

f;fi

5;ilt

iT4P.I

Potrivit

D.R.

22i

1990

din

7

rnai

1990 cu

privire

la

Reziduurile Medicale. Capitolul

II,

se

inlelege

plin

reziduuri medicale toate

acele

materiale reziduale afla-

te

in stare

solidl care,

fiind

produse

in centre medicale,

sanitare,

clinice,

asistenliale

qi

sinrilare,

dirt

cauza

ori-

ginii,

naturii

sau conrpozitrrer

lor,

pot prezenta

risuuri

clc

infcclic

pcntru

siLnitatca

pLrblicir,

saLr dc afectare it

medi ul

Lri

incon.jurltor.

r^:cTt1\

tr A n:/, il i:rxni I:l

II

nn e

"1

i.,t:*AE.i:

ffior"tipuierre:

.

Centrul

trebuie

si

conteze

cu

nranuale

sau

protocoalc

de

gestionare pentru

fiecare

tip

de

reziduu. Aceste

docunrente trebLrie

st'i

conjini

norme spccif)ce de rntcr-

ventie

in caz

de

accident

qi

sI stabileasci

un

plan

de de

instrrctcj

al

personaluJ

ui.

.

Spaliile unde se

plstreazi

lecipientele

ciind

sunt

umplute

vor

fi,

de

pr-eler-ir.rliL, zorte rle

pu(in

tranz.it,

bine aerisite

6i

incleplrtate

de sursele

dc cdldurir

sau

dc lumina

dilectl

a s<;rrclui.

.

Toate

recipientelc

ttcbuie

sI 1ie

perltct

identificate

cu

o

eticlretrl

cure siL

corr[ini

toate

componentele

cale alcirtuiesc

rez.icluul,

Identificalea recipientului

trcbr.Lie sii oglindcascd

cclc

rrai nrulte

date

posibile,

evilind nume]e

generice

sau

necliLre.

.

Este

neaparat

nevoie ca

antbala.icle si

Iie

inchise

erntetic,

siL

nLr l'ie

pirtirte

in exterior,

deteriorate suu sir

prczinte

viirsiLri

saLr sciqriLri



-;l'i_tll:ii{)i

i tlr

l-;lrrll

tlJ

r:('1rl irllrl

.

Se

recomandi

ca

rezidurilc sanitare

strAnse

in

depo-

zitul de rcziduLrri

saniture

cLL

o

perioclicitate

maximij

de

12

orc.

.

Trebr-ric evitali

acrosolii

in

tintpul transportului

de

reziduri. mai ales al

celrrl clrre crrnIin

patogeni

u cr]ror

cale

de transrnitere

estc

cea aerianl.

Recipientele

care

lc

conlin vor

fi manipulatc

f;Irii migci'rri brugte.

*$*z 1*r{i

.

Reziduurile

sanitare

\/or

putea

li

depozitate

in

aceeagi

clldire

in

tim;tul

lterioaclclor

nlaxime

stabilite

de

normativi iD licctrc

crz.

.

Pentru a evita rulrerea

pungilor:

-

Utilizaqi

pungi

de deschidere adecvatir

(niciodatl

inferiorrril

a,

220 mgl cm.).

- Nu

depozil:r1i

pungile

una

peste

cealzLltii;

pungile

trebuie a$ezatc una

llngl

alta

pe

orizontall.

-

in

structura sau cirrtrciorul dc transport,

nu se com-

priml

reziduurile

pentru

a

putcu

transporta

o canti-

tate mai mare intr-un

singur transport

gi

nici

nu

se

depirgegte nivelul care

pern'lite

inchidelea

capacu-

lui clruciorului.

-

Nu t0riigi

pungile pe

sol; utilizali intotdeauna

cdnd

e

posibil

sistemele de transport.

.

Depozitul

lrebuie sir

I'ie aerisit,

bine ilurninul", corect

semnalizat,

prcgitit

pcntl'u

a

putea

fi dezinfectat

qi

cur[1at,

protejat

de intemperii, temperaturi ridicate,

animale iar accesul 1a

ele

va

fi

permis

doar

persona-

lului

autorizat.



CAE

DE

URGENTA

s.t PLANosuncrNTA

To[i

muncitolii trebuie si

cunoascd

gi

si

partrcipe

in

cadrul

planului

de ulgenll

din centrul sanitar.

deflnin-

du-se

acesta ca fiincl

un arrsamblu al al activitiqilclr

gi

mijloacelor

destinate

in

vederea

coordon[rii

eforturilor'

cie minimalizare

a consecinqelor

acestr.riir.

Funcliile

gi

responsabilit[1ile

fieciur.ri

mttncitor

in

caz de

urgenti

slrnt

det-errninate

de Echipele

de Ureen(5

sau

llttcr-

ven{ie,

8.2

PROTECTI E

IMPOTRTVA

r NCEN

Dl ILO R

Focul se

produce

atunci

cAnd coincid

in

spaliu

;i

rimp

trei elemente:

I Material

combustibil: Reprezintl

toate substanlele

care

pot

a|de.

Pot

li

solide, lichide sau

gazoase.

2

Comburant

sau

aElent oxidant:

in

general.

este oxise-

nul din aer.

3

Foc de cxplozic:

Estc sursa

care

Provoaca

energtil.

Cele

rrai

comunc sulse

de

explozie

sunt:

tigirile,

scZinteile.

def'ectele

electrice.

lbcurile

incomplet

stin-

se. etc.

Pentlr,r a cvita

inceporcit

unui

foc,

va

fi

strficientl

cloar'

eliminarelL

lactorilor

ar)teriori.

Couzele incendiilor

in spiiole

,.

Instalalii

Si

apiu'ate

eleclric:e in

pronsti

stiue,

infradirtetr-

'

sionatc siru cu

ciclcctc dc

intrelinerc

.

Lichidc sau

gazc inflarnabilo

rsiisau

rcziduale

incorcct

depozitate sau

cliurinate,

.

AcunrLrliLrj

de

gunoaie in

29ns

11si1det:vnte.

.

Munci de reparale

1i

intrelinere

t'ealizate

ilrir

plecaulii.

'Aparate

gi

proclr-rse

trtilizale in bucitirii

.

Foculi

intenlionale



te. lrchel'iate

si

ijizolvrrtc

sub presirrne.

in

lrrnclre

de n6r-

natc

accstr,ri

lucru

.

Sursclc

de

cirldurir

(cirldirri,

caloritbrc,

etc) vor

li izolate

,si

'Depozit,li

lichidele

inflamabile

intr-Lrn

spaliu

indepe,dent

I

incleplrratc

;i

specrl'ic

5r

nranipLrllLri_le

il loeui.i

uetisitc

pirsrrincl

orclr-

,ca

;i

curatcrri

-

'-

r"

'

lttstalalia

cloetrici gcncralir

drn sprtal

'a

fi edaptirtl

norma-

tivci

in vigoalc

.

ContrttJali

elinijlirrel

lnotuelot

\i

lc

reziclurrrilor

infl

arnabi-

.

Corccta

intrclincrc

lubriflcre

a

orsanclor

nrobile

alc

rnagr_

,

n

ilor'.

.

.

Depozitarea

in

concligii

de siguranlii

a

r.eactivilor

chimiui

ffr,&SUni

*[ ;',1,*"t"[::]:

i:

iii

;,iiii:.,i/r[

]f

ii{?f

RVEt{TlE

i

CAZ.

DE

lNCf

l{t:iU

'Dac[

descoperi

un incendiu,

pirstreazir-li

calmul gi

dI

.

DacI

Le

crezi

in

star.e

szi stingi

lbcu]

cu

extinctoare,

inrecliat

alarnra'

situeazr-te

intre

Poarta

cle

ieSire

gi

fliclri,

utilizind

'Dac:i

e;li

singur.

icAi

rJin

loc:rlul

incendiat

gi

inchide

cel

mai

potrivit

agent

extir.rctor

pentru

tipul

de

foc.

Lrqa

firl

cltcic.

Nu punc

in

pclicol

inrcsritatca

ta fizi-

Ca

mlsuli

alternativl,

pue(i

l-olosi

nisip

sau pituri

ci

neinflamabile.

.

Cornunicl

ul'gcn[a

in

contbr.ntitatc cu normcle

stabi-

lite

la locul

ti'iu

de

rrrunciL

.

Ntr

deschide

nici

o u;ii caldl,

lircul

este

in apropiere

;

dacii

totulI

trebuie

deschisiL.

fij-o

lent.

.

DiLcir

1i

se aprind

hainele

.

nu itlerga,

intincle_te

la

sol

gi

rostotolegtc-te

.

Dacd

trcbuie

si

ttcci

l)rintr-o

zonil

cu

ntult

fnm,

ince_

arci

sI

mcr_ei

ehemr-rir: acrr-rl

cstc

maj

rcspirabil

qi

tempelatura

nrai

coboritti.

Acoper.ri_1i

nasul

$i

gura

cu

o egarl?i

unredir

'

Daci

e;ti

pl'ins

intr-o

inclpere.

inchiiie

toate

ugile.

acopel'ii

cLr prosoape,

umecle

daci'r

este posibil,

toate

crlpiturilc

pc

unclc

ar

l)utca

intra

iLrmLrl.



Scoateli

stingltorul

din suport.

apucali-l

de mAnerul

fix

5i

aSezali-)

pe

so) in

pozilie

verticalir

pr.incleli

capul

furlunului

gi vcrilicali daoi supapa

saLr

rlisctrl

de siguranll

se

atli

in

pcrzilie sigtrrl

Scoateli

piedica de siguanld

trdgind de

inel.

ApiLsagi

pirghia

capului

extinctorului

gi

dacd

existd,

apdsali

pXrghia

oriliciulLri

realizAnd

o

niic'i

des-

clrcarc

de

verificare

inclrcprali

jetul

Ia baza

fllclrilor

crr

migclri cle

miturare.

in

czrztrl

incendiilor

de

lichide,

ploiectali

super-ljcial

agentul

extinctor

electuincl

o

nrlturiu'e.

evitlnd

cir

propriu

plesiurle de irrpulsare

sI

pro-

voace

vitrsarea Iichidului

incendiat

Apropia[i-vii

lent de

lbc

pdni la

cel mttlt

un

metru'

IJT\LIZAREA AG

ENTILOR

EXTINC

TO

RI

AGENT

EXTINCTOR

C[,ASE,

DE FOCURI

CI,ASA

"A"

(Mate:iale

soiidc)

Cl,ASA

"I]''

i

C

ornbLLrtiLri

le

i

ichidc)

Cl,ASi\

"C"

(Cr-rnrbLrst

ihile

glzoasc)

CI,ASA

"D''

(it4enle

l'oarte

iiclirc

dirr

prrDct

dc

\c(lcl

c

chimjr)

Api

jet

ApI

pulbcrizatl

Spumd

fizicl

Praf

polivalcnt

Ilraf

uscat

Zilpadd

CotbOIlici

lanr'i(lridir

(rrbunicil)

rk*

;k* )t

rt rk

t't*

x

)t

x

)k

*r rlr

*tk

tk*

rk

)t

X

x

X

;k*

*r

--:-k

x

xx

X

x

x

;lrlt',k

Excellent

;Y

*

Bon

*r

Acceptable

X

Non

acceptable

ITRECAU'l'll-:

Iiste

periculoasii

tblosireit

rLpei

sau a spumei

la lbctrli

in

apirrate

clectr

ice.

in

preT.onla tensiunii

ele:ctlice

satr

la focuri

cle

cltrstj

D

(lr'leLale

foat-te

itctiVe

din

punct cle

vetlcre chrnlic.)



ManqrrcsrAnl

[x caz

DE

URGENTA

,l it:lr

-lr.rfa:

\J.J L i /asVts.r :

.

Cirnd auzili

scmnalul de cvacua:'c

dLrpi cunt

s-a

sta-

bilit in Planul

de

Ur_uenqir.

prceiitili-vir

si

abandonati

centrLrl.

.

Din nrorlerrtul

in

cirrc

sc clir

ordinul

de

evlcuare.

nu

trebLric rispuns

la te.lcfon.

itr

dacr"r

vorhrigi.

trcbuic

si'i

inchideti

imediat

.

Deconecta[i

aparatclc

clcctricc

dt. curc

rlspLrnclefi

.

Nrr

ibl<.rsi1i

lifiurilc

.

EvacLnti clirclirea

cLr rupiclitate.

insli

nLr

ILrgili.

.

NLr

vrI

inhrLrceli

la locul cle

ntnncrl

dul;ii

obiecte

per-

sonu le.

.

in trntpul

evacLritrii,

rcsltcctali

lrnritoarclc

instrr-rcqiuni:

-

Realizati

evacuarea repede

;ri

ordonat.

-

Utilizagi cirile cle

evilcuare stabiljte pentru

aceasta.

- Fili

atent Ia instruclir-rnilc persoualLrlui

autorizat

perltru

urgente

-

Linigtili

persoanclc

carc

in tirrpLrl cvacr,riirii

5i-ar

fi

putut pierde

calntul.

-

Ajuta(i persoanele

nopr.ttincioace

sau handicapat-e.

-

Nu

permiteli

intoarccrca

la ccntrul

de ntuncl

niciu-

ner persoane.

.

Abandonali

ccntrul,

nrcrgeti

sprc

punctul

de

intiilnire

qi

nu

lI

oprili

lZingi poa(a

(le

icAire.

.

RiLrr0i

in

punctul

cle

irilllnir-e

5i

l'es;tectir

instrLrc{iuni-

le responsabilului

de urgcntc



Obtigotiite

Muncitorilor in

ce

Privegte

Preven

ireo Riscurltor

Articolul 29 din Lcgca Plotccficr

Muncii

atr-ibuie

nruncitoru]u

i

obligagia dt: a

veghea

asupra

propriei

siguranfe

qi

sSnith(i

precum

gi

a tuturor

pcrsoanelor

afectate dc

natura

propriilor

salc activitdti

profesionale.

in

particular

muncitorii,

potrivit

formlrii

sale

q;i

urmlncl

instrucliunile

patronulni.

vor

trebui:

.

Sd

foloseascI

corcct

utikL;ele. aparatele.

uneltele, substanlele

pericr.rloarse;i

in

general,

orice a]te

mijloace

prin

care

igi

desflgoatl

activitatea.

.

Sd foloseascd

gi

sd intlelin[ corect

mijloacele

i;i

echipamente

le cle proteclie facilitate cle cit:'e anuajator.

solicitAnd

inlocuirea

lor in caz de

deteriorare.

.

SI

nu

scoati din

uz

rsi

s;i utilizeze

in

mod corect

dispozitivele

de siguranqir

existerrte.

.

Sd-gi

informeze urgent

superiorr.rl ierarhic

imediatcu

privire

lti

oric'e

situalie

care, dupir cnm crede

de

cuviin[I.

poate

fi

periculoasir

pentru

sdnitatea

gi

sigr,rranga mtrncitorilor.

.

Si

coopereze

cu

anga.jatorul

pentru

*r

acesta

sa

poatd

garanta

saranteze

conclilii

sigLrre

de muncI. firl

ri

presupune vrenn

risc

pentru

siguran[a

qi

sirnittatea

mnncitorilor.

.

Nerespectarea

obligalirlor

cu

privire

la

riscuri

.la

care

se

refelii

normele

mai

sus an-riirtite, poate fr

considerati

ca;i

nercrspcctarc

a

condilrilor

dc muncir.

potrivit

Ar-ticolr-rlui 58.1

dir Statutul MLrncitorilor.

Sectorul Sanitar

Documents

Transcript of Sectorul Sanitar