Biografie[modificare | modificare surs]S-a nscut la Trgovite, pe data de 22 februarie n anul 1810, n mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rmne orfan i srac, dar de mic dovedete o inteligen deosebit i o memorie extraordinar. nva greaca i franceza. A devenit elev la Colegiul Naional Sfntul Sava din Bucureti, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunotin cu Ion Heliade Rdulescu. i uimete pe toi prin talentul su poetic. Un timp va locui acas la Heliade, care-i va publica prima poezie, Miezul nopii, n Curierul Romnesc, urmat de elegia Adio. La Trgovite.

O vreme a fost ofier, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 i Lebda i puii corbului) este ntemniat. A ocupat funcii mrunte. n 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. n ultimii 25 de ani de via a fost marcat de alienare mintal.

A murit srac la Bucureti n anul 1885. Vasile Alecsandri, ntr-o scrisoare trimis din Paris lui Alexandru Papadopol-Calimah, deplngea nepsarea fa de cel mai de seam fabulist romn: Moartea bietului Alexandrescu nu m-a mhnit att de mult (cci el era mort de mai muli ani), ct m-a mhnit nepsarea generaiei actuale n privirea lui i uitarea n care czuse renumele lui, odinioar strlucit.[necesit citare]

Activitatea literar[modificare | modificare surs]A debutat cu poezii publicate n Curierul Romnesc condus de Ion Heliade Rdulescu. Poezia sa a fost influenat de ideile care au pregtit Revoluia din 1848.

Poet liric, scrie mai nti meditaii romantice, sub influena lui Lamartine. Tonul este extraordinar de fantastic i umoristic. Cea mai reuit este Umbra lui Mircea. La Cozia (fcuse o cltorie n Oltenia, cu prietenul Ion Ghica).

E ultimul fabulist autentic din literatura romn, lsndu-ne vreo 40 de fabule, n care adevrul e mascat, din cauza cenzurii autoritilor (Cinele i celul, Boul i vielul, Dreptatea leului, Vulpea liberal, .a.).

Lui Alexandrescu i revine meritul de a fi consacrat n literatura romn ca specii literare autonome epistola, meditaia i satira. A tradus din Lamartine i Byron.