COLEGIUL TEHNIC CONSTANTIN BRANCUSICUPLAJE MECANICE

CARACTERIZARE, CLASIFICARE, DOMENII DE FOLOSIRECuplajele realizeaz legtura permanent sau intermitent ntre dou elemente consecutive ale unui lant cinematic, n scopul transmiterii momentului de torsiune si a miscrii de rotatie, fr a se modifica, de regul, legea de transmitere.Cuplajele pot indeplini si o serie de functii suplimentare:-compensarea abaterilor de pozitie a elemetelor legate prin cuplaj, abateri datorate erorilor de executie si montaj- legarea unor arbori cu axe paralele sau concurente- protectia transmisiei din care fac parte, de socuri si vibratii- limitarea sarcinii transmise- limitarea turatiei

- decuplarea transmiterii miscarii la schimbarea sensului de rotatie - intreruperea comandata a legaturii dintre elemente Clasificarea cuplajelor n cuplaje mecanice, hidraulice si electromagnetice considera fenomenele care stau la baza transmiterii sarcinii.Cuplajele permanente realizeaz o legtur permanent ntre arborii pe care i leag.- -Cuplajele intermitente realizeaz o legtur ntre doi arbori, care poate fi ntrerupt cu ajutorul unei comenzi exterioare (cuplaje intermitente comandate) sau automat - la apariia unei suprasarcini (cuplaje de siguran), la scderea turaiei (cuplaje centrifugale) sau la schimbarea sensului de rotaie (cuplaje unisens).CARACTERIZARE, CLASIFICARE, DOMENII DE FOLOSIRE

SARCINA DE CALCULn timpul funcionrii, asupra cuplajului acioneaz un sistem complex de sarcini. n afara momentului de torsiune care trebuie transmis, asupra cuplajului mai acioneaz: - sarcini datorate ineriei elementelor transmisiei; - sarcini de soc sau vibratorii, datorate conditiilor de functionare ale transmisiei; - suprasarcini datorate deformrii fortate ale elementelor cuplajului, ca urmare a abaterilor de pozitie ale arborilor; - sarcini suplimentare datorate frecrilor dintre elementele mobile ale cuplajului.

CUPLAJECuplaje permanente fixe - au rolul de a realiza o legtur permanent si rigid a arborilor coaxiali pentru a transmite ntre acestia un moment de torsiune si miscarea de rotatie.

Cuplaje cu manson

Cuplajele cu manson monobloc - sunt realizate sub forma unei bucse asamblat pe cele dou capete de arbori.Cuplajele cu manson din dou bucti - sunt asemntoare cu cele cu manon monobloc, deosebirea fiind secionarea mansonului cu un plan axial.Cuplajele cu flanse - sunt formate din dou semicuplaje sub form de flanse asamblate fiecare pe cte un capt de arbore prin pene paralele si ntre ele prin suruburi.Cuplaje permanente mobile rigide - sunt destinate compensrii abaterilor de poziyie ale arborilor, fr a avea posibilitatea amortizrii socurilor si vibratiilor.

CUPLAJECuplaje permanente mobile rigide pentru compensarea abaterilor axiale - Cuplajul cu ghear - Cuplajul cu stift transversal Cuplaje permanente mobile rigide pentru compensarea abaterilor radiale - Cuplajul Oldham Cuplaje permanente mobile rigide pentru compensarea abaterilor unghiulare Cuplaje permanente mobile rigide pentru compensarea abaterilor combinate Cuplaje permanente mobile elasticeAceste cuplaje sunt denumite, n mod curent, cuplaje elastice.Elementul intermediar elastic al acestor cuplaje poate fi metalic sau nemetalic. Acesta particip la transmiterea momentului de torsiune ntre semicuplaje determinnd proprietile cuplajului.

CUPLAJECuplaje elastice cu elemente intermediare nemetalice - Elementele intermediare nemetalice se realizeaz, de regul, din cauciuc.- Cuplajul elastic de tip Periflex- Cuplajul de tip Hardy- Cuplajul de tip Vukan- Cuplajulde tip Cardeflex Cuplajul elastic cu bolturi se execut n dou variante standardizate [100]: varianta N - normal si varianta B - cu bucse distantiere. - Cuplajul cu arc serpuit de tip Bibby

CUPLAJECuplaje intermitentePrincipala caracteristic a cuplajelor intermitente este aceea c dau posibilitatea desfacerii legturii dintre arbori, la comand sau automat, n funcie de variaia unui parametru al transmisiei. Cerinele de baz pe care trebuie s le ndeplineasc cuplajele intermitente sunt: - capacitate de transmitere a momentului de torsiune; - cuplare si decuplare sigur, la comand sau automat; - dimensiuni, greutate si moment de inerie minime; - durabilitate corespunztoare; - construcie simpl; - intreinere usoar; - cost redus.

CUPLAJECuplaje intermitente comandate - permit cuplarea sau decuplarea transmiterii sarcinii si miscrii de rotatie, n funcionare sau n repaus, cu ajutorul unor sisteme de comand.Unul dintre cele mai rspndite cuplaje intermitente comandate este ambreiajul principal al automobilelor.

Cuplaje intermitente rigide - Ambreiajul cu contact rigid prezint socuri la ambreiere. - Ambreiajul cu gheare - Ambreiajul cu frictiune - Ambreiajul cu frictiune-disc - Ambreiajul cu frictiune-conic - Ambreiajul elastic cu discuri multiple

Cuplaje de siguran - denumirea de cuplaje de sigurant este atribuit cuplajelor intermitente automate limitatoare de sarcin. Suprasarcinile - care apar n transmisie datorit unor cauze cum sunt pornirea sau oprirea masinii, trecerea prin zona de rezonant, ncrcri prea mari ale mecanismului executor pot fi:

CUPLAJE- Suprasarcini dinamice- Suprasarcini statice

Cuplajele de sigurant trebuie s fie caracterizate de: fiabilitate si functionare sigur; precizie de limitare, la o anumit valoare impus, a momentului de torsiune transmis; sensibilitate la decuplare; posibilitatea reglrii momentului de torsiune transmis; capacitatea de restabilire automat a fluxului cinematic, dup ncetarea actiunii suprasarcinii.Situaiile de funcionare ale cuplajelor de siguran:Functionarea complet cuplat - corespunde situaiei n care momentul de torsiune din transmisie Mt tr , necesar a fi transmis de cuplaj, este mai mic dect momentul de torsiune maxim Mt 0 , posibil a fi transmis de cuplaj, n aceast situaie de funcionare: Mt = Mt tr Mt 0.Procesul de decuplare - corespunde situatiei n care, n urma cresterii momentului de torsiune din transmisie Mt tr , la depsirea valorii momentului Mt 0, apare o miscare de rotatie relativ ntre semicuplaje, ncepnd acest proces. Variaia momentului Mt = Mtd n acest proces este functie de tipul cuplajului de sigurant care echipeaz transmisia.

CUPLAJEProcesul de cuplare - reprezint situatia n care, datorit micsorrii momentului de torsiune din transmisie, se obtine egalizarea vitezelor unghiulare dintre semicuplaje - n cazul cuplajelor de sigurant cu frictiune - respectiv elementele active nu mai prsesc locasurile din semicuplaje - n cazul cuplajelor cu transmiterea intermitent a momentului de torsiune (cuplaje de siguran cu galeti sau cu bile).

Cuplaje de sigurant cu stifturi de forfecare - Aceste cuplaje sunt simple constructiv si au gabarit redus, fiind folosite destul de frecvent n transmisiile mecanice, cu toate c pentru repunerea lor n funciune este necesar nlocuirea stiftului rupt.

Cuplaje de sigurant cu bile - aceste cuplaje se utilizeaz pe scar larg n construcia de masini unelte, masini unelte automate, masini agricole etc. fiind simple constructiv si avnd o mare fiabilitate.

CUPLAJECuplaje de sigurant cu frictiune - Cuplajele de sigurant cu transmiterea continu a momentului de torsiune, pentru care modul de transmitere a momentului la aparitia suprasarcinilor, functioneaz pe principiul frecrii.

MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate;- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun;- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare;- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;- daca in timpul realizarii unei operatii meca nice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;- in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.