Prezentare medicală

Ileana Ruse – Director Medical Actavis

Bucureşti, 1 august 2013

Sistemul circulator

Aparatul cardiovascular/circulator este un sistem care cuprinde

următoarele componente:

inima,

artere mari și arteriole, care se ramifică în reţeaua capilară

vene mari si venule

Legătura dintre vene şi artere se face prin capilare,care constituie

sectorul circulator al schimburilor de gaze şi substanţe nutritive dintre

sânge şi ţesuturi.

Reţeaua capilară are rolul de a iriga ţesuturile şi organele corpului.

Funcțiile aparatului circulator sunt multiple:

aprovizionarea organismului cu oxigen, substanțe nutritive,

vitamine, hormoni și eliminarea bioxidului de carbon

apararea organismului prin celule specializate

îndepărtarea diverselor reziduuri metabolice spre

ficat(detoxificare sau metabolizare) sau rinichi(excreție).

Sistemul circulator

Arterele sunt canale mari prin care circulă sângele de la inimă spre ţesuturi.

Principalele trunchiuri arteriale descriu marea circulaţie (circulaţia mare) mare

şi mica circulaţie (circulaţia mică).

Aorta este vasul principal ce pleacă din ventriculul stâng al inimii, ramificându-se apoi în derivaţii cu calibrul din ce în ce mai mic (arteriole, capilare). Arterele şi arteriolele pornite din aortă descriu circulaţia arterială mare. Artera pulmonară, pleacă din ventriculul drept şi transportă sânge venos spre plămâni, fiind componenta arterială principală a circulaţiei mici.

Sistemul circulator - arterele

Arterele şi mai ales arteriolele, sub influenţa impulsurilor nervoase primite prin nervii simpatici,

se dilată sau se contractă schimbând debitul sanguin. Modificările de calibru, influenţează debitul irigaţiei tisulare, după nevoile organismului.

Sistemul circulator - capilarele

Capilarele sunt vase scurte (0,5cm) şi cu diametre microscopice

(mai mici de 20μ). Capilarul are două terminaţii, prin care se leagă,

la un capăt, de arteriole iar de celălalt capăt de venule

(vene cu calibru mic). De asemenea, vasele capilare

prezintă ramificaţii laterale prin care se unesc între ele.

Există numeroşi factori tisulari, fizici şi chimici care pot modifica calibrul

capilarelor. Căldura şi acidoza provoacă dilatarea acestor vase minuscule, în timp

ce frigul are o acţiune contractilă.

Insuficienţa sau excesul unor hormoni, precum şi alte substanţe, pot produce o

creştere exagerată a permeabilităţii capilare.

În aceste condiţii, capilarele îşi pierd rezistenţa, devin fragile, se sparg uşor şi

permit trecerea, uneori masivă, a lichidelor în spaţiul interstiţial, producându-se

uneori, microhemoragii sau mai des,edem

Sistemul circulator - venele

Circulaţia venoasă reprezintă un transport sanguin de întoarcere,

care se realizează mai greoi, în primul rând din cauza că, cu excepţia părţii

superioare a corpului, se desfăşoară

împotriva gravitaţiei.

Factorii cei mai importanţi care asigură

desfăşurarea optimă a circulaţiei

venoase sunt: respiraţia, contracţiile ventriculare,

Contracţiile musculaturii scheletice ale membrelor

Inferioare şi pulsaţiile arterelor.

De la ţesuturi prin capilare, sângele revine la cord prin venule, care

unindu-se se captează în vene. Vena cavă superioară şi vena cavă

inferioară, sunt canalele care colectând tot sângele venos al circulaţiei

mari, se deschid în atriul drept .

Inima umana este de mărimea unui

pumn închis şsi este situată în partea

stângă, la circa patru sau cinci

centimetri faţă de linia mediană.

Este alcătuită în principal din ţesut

muscular care se contractă ritmic.

Inima umană are patru camere:

- Două superioare, atriul (auriculul) drept şi stâng, sunt

camerele de primire a sângelui,colectează sângele adus de vene.

- Două camere inferioare ale inimii, ventriculul stâng şi drept,

au rolul unor pompe puternice. Ele împing sângele prin artere, de la

inimă catre corp.

Anatomia inimii

• Partea dreaptă şi cea stângă a inimii

sunt separate una de cealaltă printr-un

perete de ţesut (sept interventricular).

• Fiecare pompează sângele printr-un

circuit separat de vase:

• - dreapta împinge sângele sărac în

oxigen către plămâni (circulaţia mică),

• - stânga îl distribuie pe cel bogat în

oxigen în corp (circulaţia mare).

• YouTube - Heart Anatomy

Anatomia inimii

• Inima este hrănită de o reţea

specializată de vase cunoscute ca

artere coronare, acestea pompând

circa 5% din volumul total sangvin.

• Trei artere coronare principale – şi ramificaţiile lor hrănesc diferite

regiuni ale muşchiului cardiac

• Obstrucţia unei coronare sau a ramurilor sale provoacă necroza

teritoriului cardiac deservit (infarctul miocardic).

Anatomia inimii

Căile respiratorii superioare

IACRS (infecţiile acute ale căilor

respiratorii superioare ) reprezintă

infecţia brusc aparută, difuză, ce

cuprinde simultan sau secvenţial

segmente superioare ale căilor prin care circula aerul spre plamâni : ,,nas”-rinita, sinus-sinuzita, urechea

medie-otita medie, ,,gât”-faringita,

amigdalita, adenoidita).