Prezentare Generala Caras-Severin

5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 1/18

1

CAPITOLUL I- Prezentare fizico-geografica

Situat in partea de sud-vest a Romaniei, judetul CARAS-SEVERIN se invecineaza la nord-vest

judetul Timis, la nord-est cu judetul Hunedoara, la est cu

judetul Gorj, la sud-est cu judetul Mehedinti, in partea de

vest cu Republica Serbia si Muntenegru, pe o lungime de

70 km, iar in partea de sud-vest cu fluviul Dunarea, pe o

lungime de 64 km.

Judetul Caras-Severin este situat intre urmatoarele puncte

extreme:

- in nord varful Rusca (45°40'10" lat. nordica si

22°26'15" long. estica),

- in sud dealul Capriva (44°35'20"lat. nordica si

long. estica);

- punctul cel mai vestic se gaseste la nord - vest de localitatea Iam (45º1'10 lat. nordica si 21º21'40" lon

estica), iar punctul cel mai estic este Vf. Scarisoara (45º25'00" lat. nordica si 22º43'30" long. estica).

Localitatile extreme sunt: in nord - Ruschita (45º38'30" lat. nordica si 22º25'00" long.estica); in sud Coz

(44º37'30" lat. nordica si 22º01'00" long. estica); in vest – Socol (44º51'30").

Suprafata totala: 851.974 ha, ceea ce reprezinta 3,6% din teritoriul national, situeaza judetul pe locul trei

ierarhia judetelor tarii.

Suprafata agricola reprezinta 47% din suprafata totala a judetului, adica 397.310 ha, din care:127.265 ha arab

183.127 ha pasuni naturale, 74.364 ha fanete naturale, 771 ha vii, 2.329 ha livezi. Structura terenului agric

este redata in graficul urmator.

Padurile ocupa o suprafata de 382.019

ha, ceea ce reprezinta 45% din suprafata

judetului, situand judetul pe locul doi in

tara, fiecarui locuitor al judetuluirevenindu-i un hectar de padure.



2

1.1 Relieful

Desi judetul Caras-Severin este preponderant montan, relieful

acestuia se caracterizeaza printr-o

mare diversitate: 65,4% din suprafata o constituie relieful muntos,

16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile si 7,3% campiile.

Zona muntoasa este reprezentata prin Muntii Banatului, ce

apartin Carpatilor Meridionali, Muntii Tarcu-Godeanu (cu varful

Gugu, cel mai inalt din Banat - 2.291 m) si Muntii Cernei, din cadrul

Carpatilor Meridionali. Altitudinile cresc de la vest la est, masivul

Tarcu -Godeanu cuprinzand inaltimi in intervalul 1600-2200 m, in

timp ce grupul Semenic, Anina, Almaj, Dognecea, Locvei au inaltimi

variind intre 600-1400 m.

Muntii Banatului, care se inscriu aproape in intregime inlimitele judetului, apar delimitati de zone joase, care le dau aspectul

unui bloc montan unitar, cu altitudini medii intre 600-800 m. Intre

acestea, o zona aparte o constituie Depresiunea Almajului,

depresiune intramontana, strajuita din toate partile de culmi nu prea

inalte.

Spre vest zona muntoasa este flancata de un relief deluros,

unde pot fi delimitate dealurile Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni.

Treapta cea mai joasa de relief o formeaza campia, care ocupa o suprafata restransa din cadrul Camp

Timisului, avand urmatoarele subunitati: Campia Sipetului, Campia Moravitei si Campia Carasului.

1.2 Hidrografia

Raurile Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea, formeaza principalele arte

hidrografice.

Timisul - cel mai important dintre raurile banatene, in

lungime de 87 km, isi colecteaza apele din cele mai reprezentative

unitati de relief ale Banatului.Cel mai important afluent din judet este raul Bistra, care

isi aduna apele din zona circurilor glaciare ale Muntilor Tarcu si

pana la confluenta cu Timisul curge printr-un culoar tectonic, pe o

lungime de 46 km.



3

Alt afluent al Timisului este Poganisul, care izvoraste din nordul Muntilor Semenic si straba

dealurile Sacos-Zagujeni, Depresiunea Ezeris si Campia Sipotului.

Un alt afluent este raul Barzava care isi are obarsia pe versantii nord-vestici ai Semenicului, in curs

sau superior fiind amenajate lacuri artificiale: Valiug, Gozna si Secu.

Carasul izvoraste din Muntii Aninei prin izbucul Carasului, apele acestuia provenind din paraiele ce strab

Culmea Certej, Puscasul Mare (Muntii Aninei), intalnindu-se cu Dunarea pe teritoriul Iugoslaviei. Cei m

importanti afluenti in cursul superior sunt Comarnicul si Buhuiul, iar in cursul inferior: Garlis, Jitin, Ciclo

si Vicinic.

Cerna isi are obarsia pe versantii sud-vestici ai Muntilor Godeanu, intrand pe teritoriul judetului d

judetul Gorj la punctul de confluenta cu paraul Craiova, pe aproape tot cursul sau de 84 km avand caracterul

vale montana. In cursul sau superior s-a amenajat lacul de acumulare Valea lui Iovan. Pana la Baile Hercula

debiteaza in Cerna numeroase izbucuri (rezultate ale “vailor oarbe” din zona calcaroasa) si izvoa

termominerale, iar in aval de oras primeste ca afluent raul Belareca, schimbandu-si directia de curgere spre su

varsandu-se apoi in Dunare la Orsova, in lacul de acumulare Portile de Fier.

Belareca, cel mai important afluent al Cernei izvoraste din Muntii Godeanu si Muntii Cernei, colectand

afluenti raurile Valea Bolvasnita, Mehadica si Sveridin, avand o lungime totala de 35 km.

Lacurile ocupa un loc important in hidrografia judetului.

Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni reduse, cele mai insemna

fiind de natura carstica.

Nera izvoraste din subvarful Piatra Gozna din Masivul Semenic, strabate Depresiunea Almaju

pentru a patrunde apoi in salbaticele si pitorestile sale chei, cele mai lungi din tara (22 km). Are ca afluen

raurile Minis, Lapusnic, Moceris, Prigor, Rudaria, Bania, Sopot si Ducin.

Dunarea formeaza limita sudica a judetului, pe o lungime de 60 km si totodata unul in cele m

impunatoare defileuri din Europa, de la confluenta cu raul Nera si pana in aval de localitatea Cozla. Dunar

colecteaza pe teritoriul judetului Caras-Severin apele raurilor Radimna, Bosneag, Sichevita, Orevita, Berzasca

Sirinia.

Lacul Dracului cu o suprafata de 700 mp este cel mai mare lac carstic

si o adancime de 9,3 m, situandu-se in peretele stang al Cheilor Nerei, la gura

pesterii de la Lacul Dracului. Este alimentat de Nera prin diferitele fisuri dincalcare cat si prin ploi.

Lacul Ochiul Bei se afla la vest de Varful Plesiva din Muntii Aninei la

confluent Beusnitei cu Beul Sec, deasupra unui izvor vaucluzian, avand o suprafata de 284 mp, cu o adancime

3,6 m. Apa lacului avand in permanenta temperatura scazuta cu o cantitate mare de oxigen (peste 10 mg/

favorizeaza existenta pastravului indigen.



4

Ambele lacuri constituie puncte de mare atractie turistica incadrate in Rezervatia naturala Cheile Ner

Beusnita.

Lacul crio-nival “Baia Vulturilor” este un lac de mica intindere situat in platoul Semenic.

Carstul banatean mai adaposteste lacuri carstice subterane formate prin bararea naturala a unor galerii

pestera, asa cum se poate constata in pesterile Plopa si Buhui din Muntii Aninei.Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii

energiei electrice, alimentarii cu apa potabila a localitatilor etc., astfel au

aparut cele doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), barajele

de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui care

serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina, cu o suprafata de 9,8 ha,

Lacul Marghitas, tot pe paraul Buhui cu suprafata de 4 ha,utilizat initial

pentru o microcentrala.

Cele mai importante lacuri raman cele de pe Barzava si Timisulsuperior, avand ca scop alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Resita, producerea de energ

electrica (Centralele Breazova-Cranicel, Grebla, agrement, piscicultura). Pe Barzava sunt amenajate lacur

Gozna,Valiug si Secu,iar pe cursul superior al Timisului s-a construit lacul de acumulare “Trei Ape”, cu

suprafata de 52.612 ha. Lacuri de dimensiuni mici destinate industriei,

mai exista in vecinatatea orasului Bocsa: lacurile Vartoape si Medres.

Dintre apele subterane se remarca izvoarele termo-minerale.

Originea apelor termominerale de la Baile Herculane este in principal

vadoasa, mineralizarea lor se caracterizeaza prin prezenta clorurii de

sodiu, a hidrogenului sulfurat, hiposulfitul si sulfhidratul de sodiu, care

le imprima caracterul sarat si sulfuros. Temperatura izvoarelor

principale variaza intre 40-54o C, iar locul numit ”Sapte Izvoare Calde” are cele mai radioactive ape din ta

Prin efectele curative ale apelor si prin vechimea exploatarii lor, statiunea Baile Herculane este cotata ca u

din cele mai renumite din Europa. Izvoare termominerale mai apar in zonele Mehadica-Cuptoare si Oravita

Ciclova.

1.3 Clima

Clima judetului este continental moderata cu nuante sub-mediteraneene, subtipul climatic banate

caracterizandu-se prin circulatia maselor de aer atlantic si prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea

confera caracter moderat regimului termic cu frecvente perioade de incalzire in timpul iernii, cu primave

timpurii si cantitati medii de precipitatii relativ ridicate.

Temperatura medie a iernii are valori ceva mai ridicate decat in zone din tara situate la acee

altitudine. In lunile de vara, temperaturile medii sunt in continua crestere, dar mai moderate de la o luna la al



5

comparativ cu lunile de primavara. Analizand temperatura medie pe anotimpuri se constata ca iernile su

relative aspre in regiunile muntoase ( la Cuntu -3,4 grade C, Semenic - 4,8 grade C, iar pe Tarcu - 8,3 grade C

in timp ce la Caransebes si Oravita se inregistreaza valori pozitive.

Anotimpul de vara este in general moderat, comparativ cu cel de iarna in regiunea muntoa

temperatura crescand treptat in depresiuni: Oravita (20,1 grade C), Bozovici (18,8 grade C), Caransebes (20grade C) Clima in Defileul Dunarii este sub mediteraneeana, caracterizata printr-o temperatura medie anua

mai ridicata decat in restul tarii: 10 - 11 grade C, iar la Orsova 11,8 grade C cea mai ridicata valoare din tara.

Temperatura medie a lunii ianuarie variaza intre 0 si - l grad C, iar cea a lunii iunie intre 21 - 23 gra

C. Valoarea maxima a temperaturii inregistrata in judetul nostru a fost de 49,2 grade C in anul 1946, iar c

minima a fost de - 32,2 grade C inregistrata in anul 1929.

1.4 Flora

Judetul Caras-Severin are o floradeosebita, multe specii fiind rare sau declarate

monumente ale naturii. Dintre acestea

enumeram: Zada, Pinul Negru de Banat,

(relicva din era glaciara), Alunul turcesc,

Garofita banateana, Garofita alba, Bulbuci,

Bujorul de padure, Bujorul de Banat, Macesul

de Beusnita, Paducelul negru, Visinul turcesc,

Iederea alba, Angelica, Urechea ursului,

Floarea de colt, Floarea Semenicului, Laleaua pestrita, Narcisa, Stanjenelul, Papucul doamnei, Sange

voinicului, Sabiuta, Brandusa galbena etc.

De la regiunea de campie pana la crestele muntilor se succed urmatoarele zone de vegetatie:

Zona stepei si silvostepei ocupa suprafete restranse in golfurile de campie ale Carasului si Nerei, in care

intalnesc: plopi, salcii, asociatii de fag, stejarul pufos, carpinita, scumpina, liliacul salbatic etc.

Zona padurilor este bine reprezentata si diferentiat etajata: etajul quercineelor in zona Moldova No

imprejurimile Resitei, Bocsei, Caransebesului si etajul fagului in Muntii Banatului, Defileul Dunarii, Mun

Almajului si Locvei, in imprejurimile Resitei si Caransebesului si latura vestica a culoarului Timis - Cerna.

aceasta zona se intalnesc paduri de fag in amestec cu ulmul de padure, paltin, brad si molid.

Zona alpina este formata din: etajul subalpin intre 1700 m si limita superioara a padurilor, in ca

predomina pajistile de iarba campului, paius, garofite de munte, ienupar, tufe de afine, jnepenis si etajul alp

propriu-zis caracterizat prin pajisti de iarba vantului, parusca, plante lemnoase (salcii pitice si azaleea).



6

1.5 Fauna

Este de asemenea bogata, cuprinzand multe animale si pasari,

dintre care amintim: Scorpionul, Fasa, Vipera cu corn, Balaurul (cea mai

mare reptila din Europa), Broasca testoasa de uscat, Acvila regala,

Vulturul alb, Acvila tipatoare mare, Acvila tipatoare mica, Corbul, Buha,

Egreta mica, Potarnichea de stanca, Lastunul de stanca, Lastunul mare,

Randunica roscata, Liliacul, Rasul, Ursul etc. Multe dintre aceste specii

traiesc pe Cheile Nerei, Clisura Dunarii, Valea Cernei si in Muntii

Tarcului, Semenic,Godeanu, prezentand o valoare deosebita pentru

judetul nostru.

Dintre animalele specifice padurilor de foioase frecvente sunt: lupul, soarecele gulerat, veverita, pars

jderul de padure, mistretul, caprioara, iepurele, cocosul de munte, iar

numarul speciilor de pesti cunoaste cea mai mare varietate fata de regiuniletarii: pastrav indigen, pastrav curcubeu, zlavoaca, lipan, mreana de munte

(in raurile de munte) si scobarul, cleanul, mreana (in regiunile de campie),

iar in Dunare se intalnesc cega, nisetru, pastruga, morunul, somnul.

Intinse teritorii de pe suprafata judetului de o valoare peisagistica speciala,

au fost declarate rezervatii naturale si au fost integrate in perimetrul

Parcurilor Nationale:

- "Domogled - Valea Cernei" care cuprinde Rezervatiile naturale:

Domogled, Coronini-Bedina, Iauna-Craiova, Iardasita, Belareca,

Pestera Barzoni;

- "Semenic - Cheile Carasului" cuprinde rezervatiile: Cheile

Carasului, Izvoarele Carasului, Izvoarele Nerei, Cheile Garlistei,

Barzavita, Buhui-Marghitas, Pestera Comarnic, Pestera Popovat,

Pestera Buhui, Rezervatia Goposu;

- "Cheile Nerei - Beusnita"cu rezervatiile: Cheile-Nerei-Beusnita,

Valea Ciclovei-Ilidia, Cheile Susarei, Bigar, Lisovacea, Doclin;



7

- "Parcul National al Portilor de Fier";

- Alte Rezervatii in afara Parcurilor: Padurea Berzovia, Dognecea, Cheile Globului, Cheile Rudariei, Rezerva

"Sfinxul Banatean", Rezervatia Naturala Bazias si Punctele Fosilifere de la Soceni, Apadia, Delinesti, Ezer

Globu Craiovei, Petrosnita, Tarnova, Tirol, Valeapai, Zorlentu Mare.



8

CAPITOLUL II-Prezentare economic-geografica

2.1 Structura demografica

Conform estimarilor, la 1 ianuarie 2009 populatia stabila (de resedinta) a judetului Caras-Sever

constituia 324236 persoane, 18.03% dintre acestea fiind sub 18 ani, iar densitatea populatiei în limitele judetu

era de 38 locuitori/km2. Cea mai mare densitate a populatiei a fost înregistrata în cele 2 municipii - Resita (3

persoane/km2) si Caransebes (354 persoane/km2). Cea mai mica densitate a populatiei a fost înregistra

în comunele Brebu Nou (4 persoane/km2), Mehadica (5 persoane/km2) si Prigor (7 persoane/km2).

La recensamantul din 2002, populatia stabila a judetului Caras-Severin alcatuia 333219 locuito

48.63% barbati si 51.37% femei. În municipii si orase locuiau 182948 cetateni iar în comune locuiau 1502

cetateni. În 2002 densitatea populatiei la nivelul judetului era de 39 locuitori/km2.

Populatia judetului Caras-Severin din 2002 a scazut cu 11.46% în comparatie cu datele recensamantu

din 1992

Conform recensamantului din 2002, persoanele pana la 14 ani constituiau 17.34% pe cand persoanele

varsta de 60 ani si peste alcatuiau 19.79% din populatia totala.

Populatia pe sexe si varsta în judetul Caras-Severin la recensamantul din 2002(4)

Grupe de

varsta:

Ambele sexe Barbati Femei

Numar

persoane

% fata de

total

Numar

persoane

% fata de

total

Numar

persoane

% fata

total

0 - 14 ani 57,768 17.34% 29,690 8.91% 28,078 8.43%

15 - 59 ani 209,498 62.87% 104,550 31.38% 104,948 31.50%

60 ani si

peste 65,953 19.79% 27,788 8.34% 38,165 11.45%

Total 333,219 100.00% 162,028 48.63% 171,191 51.37%

Locul nasterii si domiciliul populatiei

Din totalul populatiei stabile din judetul Caras-Severin, 107942 locuitori s-au nascut

http://www.placelook.com/place/7123516



http://www.placelook.com/article/judetul-caras-severin-romania-descriere#ref4







9

municipii si orase, iar 152377 locuitori s-au nascut în comune în judetul de domiciliu conform recensamantu

din 2002. 20003 cetateni s-au nascut în mediul urban, iar 52863 cetateni s-au nascut în mediul rural înafa

judetului de domiciliu. Totodata, 1101 persoane s-au nascut în alta tara.

În 2002, 317435 cetateni aveau domiciliul în localitatea de recenzare, iar 9057 cetateni aveau domicil

în alta localitate din judetul Caras-Severin(6). 6483 persoane aveau domiciliul în alt judet decat cel de recenzaiar 244 persoane aveau domiciliul în alta tara. Din cei cu domiciliul în alta localitate din judetul Caras-Sever

5246 locuiau în municipii si orase, iar 3811 locuiau în comune. Din cei cu domiciliul în alt judet decat cel

recenzare, 2733 locuiau în municipii si orase, iar 3750 locuiau în comune.

Conform recensamantului din 2002, 122903 locuitori din judetul Caras-Severin si-au schimb

domiciliul(7). Anterior, 16043 cetateni locuiau în municipii si orase, iar 36846 cetateni locuiau în comune

limitele judetului Caras-Severin. În comparatie, 20963 cetateni locuiau în mediul urban, iar 48383 cetate

locuiau în mediul rural în alt judet al Romaniei. Totodata, 668 persoane aveau anterior domiciliul în alta tara.

Populatia dupa etnie, limba materna si religie

La recensamantul din 2002, populatia totala a judetului Caras-Severin se distribuie, în dependenta

etnie, în felul urmator(8): romani - 294051, maghiari - 5824, romi (tigani) - 7914, ucraineni - 3526, german

6149, rusi-lipoveni - 41, turci - 27, tatari - 1, sarbi - 6082, slovaci - 340, bulgari - 52, croati - 6273, greci - 1

evrei - 49, cehi - 2479, polonezi - 24, italieni - 55, chinezi - 3, armeni - 3, ceangai - 5, alta etnie - 279, etn

nedeclarata - 28.

În dependenta de limba materna, populatia stabila a judetului Caras-Severin se distribuia astfel

2002(9): romana - 300093, maghiara - 4900, rromanes (tiganeasca) - 5239, ucraineana - 3262, germana - 517

rusa-lipoveana - 36, turca - 20, tatara - 1, sarba - 5662, slovaca - 179, bulgara - 34, croata - 5986, greaca - 1

evreiasca (idis) - 5, ceha - 2257, poloneza - 6, italiana - 32, chineza - 3, armeana - 2, alta limba materna - 30

limba materna nedeclarata - 10.

Conform recensamantului din 2002, populatia stabila a judetului Caras-Severin se distribuie,

dependenta de religie, dupa cum urmeaza(10): ortodoxa - 278431, romano-catolica - 23698, reformata - 175

penticostala - 9519, greco-catolica - 2946, baptista - 14051, adventista de ziua a saptea - 650, musulmana - 3

unitariana - 31, crestina dupa Evanghelie - 249, crestina de rit vechi - 93, evanghelica lutherana sinod

presbiteriana - 98, evanghelica - 139, evanghelica de confesiune augustana - 92, mozaica - 66, alta religie - 77

fara religie - 233, atei - 118, religie nedeclarata - 234.

Structura social-economica a populatiei

La recensamantul din 2002, populatia activa a judetului Caras-Severin constituia 121406 persoa

(69153 barbati si 52253 femei), iar populatia inactiva era formata din 211813 persoane (92875 barbati si 1189

femei).Din populatia activa, cea ocupata era alcatuita din 104175 locuitori, 58074 barbati si 46101 fem

Numarul somerilor constituia 17231 cetateni, 11079 barbati si 11079 femei.



http://www.placelook.com/article/judetul-caras-severin-romania-descriere/#ref8





http://www.placelook.com/article/judetul-caras-severin-romania-descriere/#ref8





10

Populatia inactiva a judetului Caras-Severin era distribuita în felul urmator: elevi si studenti - 5451

pensionari - 83797, casnice - 34257, întretinuti de alte persoane - 27491, întretinuti de stat sau de organiza

private - 1563, alte situatii - 10192.

Populatia ocupata dupa statutul profesional si sectorul în care lucreaza La recensamantul din 2002, populatia ocupata din judetul Caras-Severin se distribuia, dupa statut

profesional, în felul urmator(12): 76804 - salariati; 2025 - patroni, întreprinzatori privati; 7721 - lucratori pe co

propriu; 48 - membri ai societatilor agricole/cooperativilor; 17364 - lucratori familiali în gospodaria propr

213 - alta situatie.

Dupa sectorul în care lucreaza, populatia ocupata a judetului Caras-Severin se distribuia în fel

urmator: sectorul de stat - 39449; sectorul privat - 39535; mixt - 3467; gospodaria proprie - 21707; a

gospodarii decat cea proprie - 17.

Populatia ocupata pe grupe de ocupatie si activitati ale economiei nationale

La recensamantul din 2002, populatia ocupata a judetului Caras-Severin se distribuia, dupa principale

grupe de ocupatie, dupa cum urmeaza(14): 4447 - legislatori, membri ai executivului, conducatori d

administratia publica si unitati economico-sociale si politice; 8383 - specialisti cu ocupatii intelectuale

stiintifice; 11534 - tehnicieni, maistri si asimilati; 5893 - functionari administrativi; 9375 - lucratori operativi

servicii, comert si asimilati; 24699 - agricultori si lucratori calificati în agricultura, silvicultura si pescuit; 194

- mestesugari si lucratori calificati; 12163 - operatori la instalatii si masini, asamblori de masini, echipamente

alte produse; 7334 - muncitori necalificati; 850 - fortele armate.

În dependenta de principalele activitati ale economiei nationale, populatia ocupata din judetul CaraSeverin se distribuia astfel(15): agricultura - 25362; silvicultura, exploatarea forestiera si economia vanatulu

1788; pescuit si piscicultura - 51; industria extractiva - 3872; industria prelucratoare - 25785; energie electri

si termica, gaze si apa - 2767; constructii - 4916; comert cu ridicata si amanuntul, repararea si întretiner

autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si casnice - 9123; hoteluri si restaurante - 197

transport si depozitare - 4764; posta si telecomunicatii - 1427; activitati financiar bancare si de asigurari - 90

tranzactii imobiliare, închirieri si activitati de servicii prestate, în principal, întreprinderilor - 123

administratie publica - 7564; învatamant - 5658; sanatate si asistenta sociala - 4886; alte activitati de servi

colective, sociale si personale - 2067; activitati ale personalului angajat în gospodarii personale - 33; activitale organizatiilor si organismelor extrateritoriale - 2.

Populatia ocupata dupa localizarea locului de munca

Conform recensamantului din 2002, populatia ocupata din judetul Caras-Severin care lucra

localitatea de trai alcatuia 89368 cetateni, 47240 barbati si 42128 femei (16). 12686 locuitori munceau în a

localitate din judet. Dintre acestia, 9652 munceau în municipii si orase, iar 3034 lucrau în comune.Locuito











11

care munceau în alt judet alcatuiau 1835 persoane, 1249 barbati si 586 femei. Dintre acestia, 1683 lucrau

municipii si orase, iar 152 lucrau în comune. Înafara Romaniei munceau 286 persoane, 219 barbati si 67 femei

Somerii dupa durata somajului si tipul protectiei sociale

În dependenta de durata somajului, somerii din judetul Caras-Severin se distribuiau în felul urmator 2002(17): sub 6 luni - 2737, de la 6 pana la 9 luni - 4517, de la 9 pana la 27 luni - 4661, peste 27 lun

5316.Conform recensamantului din 2002, 6997 someri au primit ajutor/indemnizatie de somaj, 735 someri

beneficiat de ajutor de integrare profesionala, iar 2375 someri au primit alocatie de sprijin(18). Somerii care nu

beneficiat de nici un ajutor au constituit 7124.

Populatia dupa nivelul educatiei

În judetul Caras-Severin populatia cu varsta de 10 ani si peste alcatuia 299959 persoane, 1448

barbati si 155122 femei. Dintre acestea, 15879 persoane au studii superiore, 9247 persoane au studii postlicea

si de maistri, 196786 persoane au studii secundare, 63045 persoane au studii primare, iar 14847 persoane nu

absolvit nici o scoala.Dintre persoanele cu studii superioare, 13533 persoane au studii superioare de lun

durata, iar 2346 persoane - de scurta durata. Dintre persoanele cu studii secundare, 60818 persoane au stu

liceale, 40917 persoane au studii profesionale si de ucenici, iar 95051 persoane au studii gimnaziale.În jude

Caras-Severin 2.2% (6655 persoane) din populatia cu varsta de 10 ani si peste sunt analfabete. Nivel

analfabetilor printre barbati este de 1.2% iar printre femei de 3.2%.

Conditii de locuit

În Judetul Caras-Severin au fost înregistrate 77113 cladiri, 131030 locuinte si 335750 camere recensamantul din 2002). Numarul cladirilor, locuintelor si camerelor a crescut cu 2.1%, 2.5% si 7.7% respec

în comparatie cu datele recensamantului din 1992. Suprafata camerelor a constituit 5195236 mp în 2002,

11.9% mai mult fata de anul 1992.În 2002, numarul total al unitatilor locuite din necesitate din cadrul judetu

Caras-Severin constituia 88, dintre care 32 unitati erau situate în cladiri (spatii cu alta destinatie din cladire s

în constructii gospodaresti izolate de cladire) iar 56 unitati reprezentau constructii provizorii sau unit

mobile(22). În cadrul unitatilor locuite din necesitate se afla un total de 116 camere (cu suprafata de 1370 mp),

gospodarii si 249 peroane.

Locuinte pe forme de proprietate, dupa destinatia actuala a cladirii si tipul cladirii de locuit

Conform recensamantului din 2002, în cadrul tuturor locuintelor din judetul Caras-Severin se aflau 3343

camere de locuit si 1387 camere utilizate în scopuri profesionale sau comerciale, cu o suprafata totala

5168670 si 26566 mp respectiv. 330338 persoane si 110387 gospodarii au fost numarate în aceste locuin

Numarul camerelor de locuit si numarul gospodariilor pe o locuinta au constituit 2.55 si 0.84 respect

iar numarul persoanelor pe o camera de locuit a constituit 0.99. Suprafata camerelor de locuit pe o locuin









12

constituia 39.45 mp, alcatuind 15.65 mp pe o persoana.În judetul Caras-Severin, 130107 locuinte erau situate

cladiri de locuit, 589 locuinte se aflau în cladiri cu alta destinatie decat cea de locuit, iar 334 locuinte er

situate în cladiri cu unitati de locuit în comun. În dependenta de tipul de proprietate, locuintele d

judetul Caras-Severin se distribuiau astfel: 120844 - locuinte cu proprietate privata (particulara), 77 - locuin

cu proprietate privata de grup (cooperatista/asociativa), 9852 - locuinte cu proprietate de stat, 257 - locuinteproprietatea cultelor religioase.

Locuinte neocupate

Conform recensamantului din 2002, în judetul Caras-Severin au fost înregistrate un total de 213

locuinte neocupate, cu un numar de 45741 camere. Permanent neocupate au fost 4190 locuinte, cu 8307 came

Locuintele sezoniere sau secundare au constituit 17126, avand 37434 camere.

În mediul urban au fost numarate 10208 locuinte neocupate, iar mediul rural au fost înregistrate 111

locuinte neocupate.

2.2 Resurse naturale

Subsolul judetului este bogat in minereuri si minerale utile. Exceptand petrolul,exista cantit

insemnate de rezerve reprezentand 130 de zacaminte omologate, din care 64 zacaminte de carbuni si minereu

50 zacaminte de substante nemetalifere si roci utile si 6 zacaminte de ape industriale, termominerale si plate.

De remarcat sunt rezervele de marmura de la Ruschita, care se aseamana cu apreciata marmura

Carrara .

Zacamintele de carbuni se gasesc in zonele Resita-Moldova Noua si in bazinele Rusca-Monta

Caransebes si Almaj, cele metalifere la Bocsa, Oravita, Sasca-Montana si Resita. Exista minereuri de mangan

Delinesti, minereuri de cupru se gasesc la Ocna de Fier, Sasca Montana, Ciclova Romana, Moldova-No

Dognecea, Oravita, zacaminte de plumb si zinc sunt localizate în zona Ruschita, Dognecea, minereuri de aur

argint în zonele Bocsa, Dognecea, Oravita.

Zacamintele nemetalifere, desi larg raspandite pe teritoriul judetului au fost putin exploata

principalele zacaminte fiind: azbest (Muntii si Depresiunea Almajului,Bradisorul de Jos, Voislova, Borlov

mica alba (Tîrnova si Secu), talc (Marga, Voislova); feldspat (Teregova, Armenis si Globu Craiovei); cuart

(Ocna de Fier, Carasova, Moniom, Clocotici); cuart (Delinesti); caolin (Sichevita si Nermed); argile refracta

(Anina); pamanturi colorate (Garnic, Coronini, Tirol, Farliug, Ezeris,Tîrnova); nisipuri metalurgice (Doclin

Surduc); calcar (Resita, Gîrliste, C-tin Daicoviciu); marmura (Bocsa si Ruschita); granit si granodiorit (Surd

si Bradisorul de Jos).



13

2.3 Arii protejate

Exista un numar de 52 arii naturale protejate, din care de interes national 51 (parcuri nationale

parcuri naturale 1, rezervatii naturale 47)si de interes judetean 1 (rezervatii naturale 1).

Suprafata totala a ariilor naturale protejate din judetul Caras - Severin este de 173.881,8 ha ceea ce reprezin

20,4 % din teritoriul judetului. In cadrul judetului Caras - Severin sunt constituite 3 Parcuri Nationale (Parc

National Cheile Nerei - Beusnita, Parcul National Semenic - Cheile Carasului si Parcul National Domogled

Valea Cernei) si Parcul Natural Portile de Fier. De asemenea in interiorul parcurilor sunt constituite si inclu

25 rezervatii naturale iar in afara parcurilor sunt constituite 22 rezervatii naturale.

Majoritatea ariilor protejate sunt situate in regiunea de deal si de munte, fiind puternic fragmentate de va

raurilor Cerna, Nera, Caras si colectate de fluviul Dunarea. De mentionat este si faptul ca din cele 173.881,8

arii protejate, cca 80 % sunt incluse in fondul forestier national iar restul reprezinta fluviul Dunarea, pajis

naturale si alte terenuri agricole.

Parcul National Cheile Nerei - Beusnita

Are o suprafata de 36 758 ha, in cuprinsul careia se gasesc 5 rezervatii naturale. Vegetatia variata es

interesanta prin valoarea peisagistica, estetica si stiintifica. Principalul element atractiv al parcului il constitu

relieful care se impune atat prin frumusetea peisajelor pe care le genereaza cat si prin posibilitatile pe care

ofera de a fi valorificate turistic.

Aici intalnim formatiuni carstice reprezentate prin forme de suprafata (chei, cascade) sau de adancim

(pesteri) cum sunt: Cheile Nerei pe o lungime de 22 km cuprinse intre Sopotul Nou si Sasca Montana,

constituie un valoros obiectiv turistic prin salbaticia si pitorescul lor, pe intreg parcursul lor reprezentand

stransa imbinare intre stanca ,vegetatie si apa precum si Cheile Minisului, pe o lungime 14 km, unde intaln

izvorul, cheile si Cascada Bigar, pesterile Adam, Stana "Leului" si altele.

Resurse turistice antropice:

1. Monumente de arta de factura religioasa: Biserica in stil baroc vienez din secolul al XVIII -lea din comu

Ciclova Montana.

2. Monumente istorice de arta laica: - Ciclova Montana- beciurile fostei fabrici de bere

Parcul National Semenic - Cheile Carasului

Are o suprafata de 36 214 ha si include 10 rezervatii naturale. Principalul element atractiv al parculu

constituie relieful variat si atractiv pentru turisti. Intalnim formatiuni carstice reprezentate prin forme

suprafata (chei - Cheile Carasului,Cheile Garlistei, doline,lapiezuri), sau de adancime (pesteri - Peste

Comarnic, Pestera Popovat, Pestera Buhui, Pestera Marghitas, Pestera Tolosu Pestera Galatiului, Peste

Liliecilor, Pestera Racovita).

Avenul din Poiana Gropu, Muntii Aninei, intre Resita si Crivaia, este cel mai adanc aven din tara, cu

adancime de 235m.



14

Dispunerea reliefului in trepte ofera numeroase puncte de belvedere cum sunt cele din Muntii Semen

Aninei si platouri carstice - Iabalcea, Ravniste si Marghitas.

Resurse turistice antropice

1. Valori folclorice si etnografice:

Manifestari folclorice - Sarbatoarea Liliacului - organizata la Carasova Port popular - Valea Carasu(Carasova) unde bogatia si originalitatea costumului popular s-a pastrat nealterat

2. Obiective de mare interes turistic:

- Lacurile Gozna de pe raul Barzava, Buhui si Marghitas de pe paraul Buhui, Lacul Mare de pe raul Caras, Tr

Ape de pe raul Timis;

Parcul National Domogled - Valea Cernei

Are o suprafata totala de 61 211 ha din care 23 185 ha se afla pe teritoriul judetului Caras - Severin ,

806 ha se afla pe teritoriul judetului Gorj si 8220 ha se afla pe teritoriul judetului Mehedinti. In

cuprinsul parcului sunt constituite 5 rezervatii naturale in judetul Caras- Severin.Principalele elemente atractive ale parcului il constituie relieful variat atractiv turistilor si apele termo -

minerale din statiunea Baile Herculane.

Aceste izvoare au o posesiune arteziana ce poate ridica apa pana la 50 m deasupra solului.

Temperatura izvoarelor principale variaza intre 40 - 54 º C iar apele de la "Sapte Izvoare Calde" sunt dint

cele mai radioactive din tara. Prin efectele curative ale apelor si prin vechimea exploatarii lor, statiun

balneoclimaterica Baile Herculane este cotata ca una dintre cele mai vechi si renumite statiuni din Europa.

Privita in ansamblu, Valea Cernei prezinta, pana la Herculane, versanti abrupti, chei de o deosebita frumuse

cu o verticalitate ce ajunge pana la 400 - 500 m, pesteri, avenuri si altele. Pe Valea Cernei intalnim form

carstice din care amintim: Valea Tesnei, Stanca lui Iorgovan, Pestera Hotilor, Grota cu Aburi.


1. Monumente istorice de arta laica

- Complexul Balnear realizat in stil baroc (Sec. XVIII - XIX) din Gara Baile Herculane:

2. Monumente de arta plastica si conservativa

- Statuia lui Hercule din Baile Herculane

- Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Ba

Herculane;

3. Obiective economice de interes turistic:- Lacul de acumulare Baile Herculane situat in amonte de "Sapte Izvoare "

- Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona;

Parcul Natural Portile de Fier

Are o suprafata de 128 160 ha din care 70 023 ha se afla pe teritoriul judetului Caras - Severin si 48 888 ha

afla pe teritoriul judetului Mehedinti. In cuprinsul parcului de pe teritoriul judetului Caras - Severin su

constituite 4 rezervatii naturale.



15

Defileul Dunarii dispune de o biodiversitate impresionanta (peste 4000 taxoni vegetali). Algele su

reprezentate prin 549 specii , lichenii 375 specii, ciupercile prin 1077 specii, briofitele prin 296 specii

cormofitele prin 1707 specii. S-au identificat peste 5 300 specii de animale, unele grupe taxonomice nefiind in

studiate in tara noastra. Cercetarile efectuate pun in evidenta faptul ca din punct de vedere faunistic , teritori

din zona lacului de acumulare Portile de Fier, face parte din regiunea dacica, cuo fauna caracteristica central - europeana in care se interpun elemente ale faunei eurasiatice si mediteraneene.

Spatiul geografic din zona este foarte favorabil conservarii elementelor stravechi (unele cu statut de relic

glaciare cum sunt tisa, iedera alba, pinul negru de Banat) iar altele sunt specii endemice cum sunt: murul

Banat, mararul de stanca, laleaua de Banat, bujorul de Banat si altele.

Principalul element atractiv al parcului il constituie relieful montan, variat, atractiv turistic si in special Defile

Dunarii cu valente estetice si recreative deosebite printre care mentionam: Muntii Locvei, Defileul Dunar

pesterile Voinicovat si Gura Gornii, Socolovat , Mosnic, Gura Ponicovei si Veterani, Gura cu Musca, Zo

Umeda Balta Nera- Dunare, Stana Babacaia (Coronini).


1. Monumente de arta de factura religioasa: Manastirea Bazias din localitatea cu aceleasi nume;

2. Muzee: Muzeul de istorie - Sectia Moldova Noua se constituie in expozitie permanenta de istorie - arheolog

si etnografie a Clisurii Dunarii.

Totodata mai exista 48 de rezervatii naturale in suprafata de 32.809,50 ha calsificate astfel: botanice (

forestiere (6), mixte (20), geologice (5), speologice (4), paleontologice (10).

Judetul Caras-Severin are si o bogata mostenire istorica si etnografica care se concretizeaza intr-o lista

monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala.Sunt

numar de 572 de astfel de obiective arheologice, care se subimpart astfel:

- monumente si situri arheologice: 129,

- monumente si ansambluri de arheologie: 257,

- monumente memoriale si funerare: 34,

- monumente de arta plastica: 13,



16

- ansambluri urbanistice: 15,

- monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara: 122,

- ansambluri industriale monumentale: 3.

In Judetul Caras Severin intalnim numeroase vestigii si monumente de arhitectura

- Ruinele Cetatii Carasova

- Castrul roman Centum Putei, Surduc-Banat

- Ceatea Buza Turcului, Bocsa

- Teatrul vechi din Oravita

- Statuia lui Hercule si Complexul balnear

- Ruinele Cetatii feudale Mehadia

Trasee turistice montane

- Resita - Secu - Cuptoare -Dealul Piatra Alba - Culmea Certej - Paraul Valiug - Comuna Valiug - Inseuarea

Prislop - Semenic

- Resita - Valiug - Crivaia

- Semenic - Baile Mari si Mici ale Vulturilor - Varful Piatra Nedeii - Culmea Cracu Pietros - Culmea Capul

Muntelui - Paraul Beg - Poiana Begului - Cantonul Silvic Crivaia

- Sopotu Nou - Cheile Nerei - Sasca Romana

- Semenic - Crivaia - Poiana Betii - Pestera Comarnic - Poiana Betii - Vila Klaus - Semenic- Steierdorf - Lacul Ochiul beiului - Cascada Beusnitei - Podul Beiului - Sasca Romana

- Crivaia - Pestera Comarnic - Podisul Iabalcei - Prolaz - Cheile Carasului - Carasova



17

Bibliografia

http://www.placelook.com/article/judetul-caras-severin-romania-descriere


http://www.util21.ro/util21/judete-Romania-informatii.htm

http://www.ro.all.biz/regions/?fuseaction=adm_oda.showSection&rgn_id=13&sc_id=8

http://www.carasseverin.insse.ro/main.php?id=404

http://www.prefcs.ro/

http://www.tourismguide.ro/x/judetul_caras_severin/
























18

Prezentare Generala Caras-Severin

Documents

Transcript of Prezentare Generala Caras-Severin