Denumirea proiectului: MODELE DE DEZVOLTARE ALANŢURILOR SCURTE DE VALORIFICARE PE FILIERAPRODUCŢIE PRIMARĂ – SERVICII – DEPOZITARE –PROCESARE ‐ PIAŢĂ DE DESFACERE

Persoana de contact (Directorul proiect):Dr. Ec. Ancuţa MarinTel: 0724/766.718; e‐mail: marin.ancuta@iceadr.ro

Denumirea etapei 1:STUDIU PRIVIND SITUAŢIA SECTORULUI DE LEGUME‐FRUCTE PE PLANNAŢIONAL ŞI COMUNITAR. ANALIZA LANŢULUI SCURT DEVALORIFICARE A PRODUCŢIEI DE LEGUME ŞI FRUCTE

Contractor:Institutul de Cercetare pentru EconomiaAgriculturii si Dezvoltare Rurala –I.C.E.A.D.R.Obiectivul general: ADERNumărul /codul proiectului :  16.1.2.Anul inceperii: 06.10.2015Anul finalizarii: 30.11.2018Durata: 38 luni

OBIECTIVUL CONFORM PROGRAMULUI ADER:Obiectiv general: “Mecanizarea şi automatizarea proceselor în agricultură şi industria

alimentară”.Obiectiv specific: “Dezvoltarea sistemelor locale, regionale şi naţionale de condiţionare,

depozitare, procesare şi valorificare comercială în mod sustenabil aproduselor agricole româneşti”.

OBIECTIVUL PROIECTULUI:Sprijinirea şi promovarea formelor de asociere/cooperare agricolă care să asigure condiţiipentru obţinerea avantajelor economice de către micii producători, prin introducerea unormecanisme economico‐financiare inovative şi adaptarea legislaţiei.

OBIECTIVUL ETAPEI 1:Abordări privind situaţia sectorului de legume‐fructe pe plan naţional şi comunitar pe filieră. În domeniulcreării de modele de lanţuri scurte de valorificare pe filieră principalele obiective sunt:

‐ îmbunătăţirea eficienţei procesării şi marketingului legumelor şi fructelor, rezultând produse de înaltăcalitate care să contribuie la creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate;‐ îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole procesate;‐ încurajarea dezvoltării de noi pieţe pentru produsele agricole;‐ creşterea eficienţei prin utilizarea de tehnologii moderne;‐ îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate cu respectarea cerinţelor UE;‐ crearea de noi locuri de muncă.

CONTEXTUL REALIZĂRII STUDIULUI:

România se află în acest moment mult în urma țărilor din Vestul Europei în privințadezvoltării sectorului asociativ în domeniul agriculturii, atât din punct de vedere aldiversității, cât și al prezenței pe piață. În acest moment asocierea se bazează foartemult pe relațiile interpersonale și pe capitalul de încredere, nefiind înrădăcinată oabordare contractuală.

Predomină asociațiile agricole cu rol de reprezentare, iar formele asociative cu scopeconomic sunt foarte puțin dezvoltate. Una dintre cele mai mari probleme ale micilorfermieri din România o reprezintă vânzarea producției, piețele tradiționale fiindsufocate de multe ori de intermediari.

Nevoia ca producătorii să intre în legătură directă cu consumatorii a determinatgăsirea de alternative la lanțurile de aprovizionare clasice. Studiul a fost realizatconform obiectivelor prevăzute în planul de realizare al proiectului „Modele dedezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare pe filiera producţie primară – servicii –depozitare – procesare ‐ piaţă de desfacere”.

SCOPUL CERCETĂRII:

Sprijinirea şi promovarea formelor de asociere/cooperare agricolă care să asigure condiţii pentruobţinerea avantajelor economice de către micii producători, prin introducerea unor mecanismeeconomico‐financiare inovative şi adaptarea legislaţiei este o prioritate a agriculturii moderne.

Este necesară sublinierea rolului grupurilor de producători de a‐i conecta pe fermieri la piaţă, prinasigurarea unor scheme de asistenţă precum furnizarea de servicii de consultanţă, facilităţipentru depozitare, furnizare de inputuri agricole, precum şi stabilirea unor contracte formaleîntre fermieri şi reţelele moderne de comercializare.

Problematica constituirii lanţurilor scurte are în vedere următoarele direcţii: corelarea producţiei cu cererea atât din punct de vedere cantitativ, cât şi din punct devedere calitativ, reducerea sau chiar eliminarea numărului de intermediari, reducerea pierderilor prin valorificarea superioară a producţiei agricole, realizarea unui sistem integrat de cercetare pe lanţul scurt de valorificare pe bazaconceptului „de la producător la consumator”.

METODE DE CERCETARE:Metodologia utilizată în realizarea etapei 1 se bazează pe studii şi analize la nivelul sectorului legume‐fructe pe plan naţional şi comunitar.

Modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare pe filiera producţie primară‐servicii‐depozitare‐procesare‐

piaţă de desfacere

Studiu privind situaţia sectorului de legume‐fructe pe plan naţional şi 

comunitar Proiectarea şi experimentarea de 

modele de dezvoltare a 

lanţurilor scurte de valorificare 

producţiei de legume

Proiectarea şi experimentarea de 

modele de dezvoltare a 

lanţurilor scurte de valorificare 

producţiei de fructe

Demonstrarea funcţionalităţii modelelor 

de lanţuri scurte de valorificare a producţiei 

şi diseminarea rezultatelor 

STRUCTURA PROIECTULUI  ADER 16.1.2.

Anul 2015ETAPA 1 ‐ Studiu privind situaţia sectorului de 

legume‐fructe pe plan naţional şi 

comunitar

Studiu privind importanţa sectorului de legume‐fructe şi situaţia acestuia la nivel 

naţional şi comunitar. 

Analiza filierei de legume‐fructe la nivel naţional (colectare, transport, condiţii de depozitare, metode de sortare, tehnologii 

de procesare, piaţă de desfacere)

Situaţia organizaţiilor şi grupurilor de producători din sectorul legume‐fructe, organizaţii interprofesionale. Avantajele asocierii/cooperării producătorilor mici 

şi mijlocii.

Cadrul legislativ şi mecanismele de finanţare pe filieră. Analiza SWOT

1.1.

1.2.

1.3.

1.4.

STRUCTURA  ETAPEI  1

ZONAREA PRODUCŢIEI DE LEGUME SI FRUCTECARACTERIZAREA ZONELOR FAVORABILE LEGUMICULTURII

SPECIFICARE ZONA I ZONA II ZONA III

SUBZONA I SUBZONA II

CARACTERIZARE cea mai favorabilă pentru cultura legumelor zona favorabilă grad scăzut de favorabilitate

zona cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu legume ‐ cca 50%

ocupă cca 30% din suprafaţa cultivată 20% din suprafaţa cultivată

LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

Lunca Dunării, Dobrogea,Câmpia Bărăganului, Câmpia Bioanului Cămpia Burnasului

Vestul ţării Nordul  Olteniei şi al Munteniei, Câmpia Moldovei, Podişul 

Transilvaniei (partial)

Câmpia Transilvaniei

REPARTIŢIA PE JUDEŢE 

DJ, OT, TR, GR, IF, CL, IL, BZ, BR, TL, CT

TM, AR, BH CS, MH, GJ, VL, AG, DB, PH, VN, GL, BC, VS, NT, IS, SV, BT, SM

CJ, MS, MM, SJ, BN, AB, SB, CV, BV

CLIMA stepă, cu veri călduroase şi ierni aspre

stepă şi silvostepă cu primaveri timpurii, veri foarte călduroase şi toamne lungi

silvostepă, cu veri călduroase şi ierni aspre

* temp. medii anuale

10‐11 ºC 10.5‐11  ºC 9‐10 ºC 8‐8.7 ºC

* precipitaţii medii anuale 

400‐500 mm

550‐650 mm 450‐550 mm

600‐650 mm

* umiditatea aerului

55‐65% 65‐75% 65‐80% 65‐70%

SPECII CULTIVATE pondere mare au legumele iubitoare de căldură: tomate, ardei, vinete, castraveţi, fasole, etc

varză, morcov, păstârnac, ţelină, pătrunjel, ceapă, usturoi, ridichi, tomate, ardei, castraveţi, fasole

varză, morcov, păstârnac, ţelină, pătrunjel, ceapă, usturoi, ridichi castraveţi, 

fasole, mazăreSISTEME DE CULTURĂ

toate sistemele de cultură, mai ales cele timpurii în câmp deficitară în culturi timpurii zona de restricţie pentru plantele iubitoare de caldură                      zonă deficitară în culturi 

timpuriiDESTINATIA PRODUCTIEI

consum proaspăt pe piaţa internă şi/sau externă

industrializare

CARACTERIZAREA ZONELOR FAVORABILE  POMICULTURII

SPECIFICARE ZONA I ZONA II ZONA III

CARACTERIZARE * cea mai favorabilă pentru cultura fructelor

* zona favorabilă

* zona cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu pomi 

fructifericca 50%

* suprafaţa cultivată cu pomi fructifericca 32 %

* suprafata cultivată cu pomi fructifericca 18%

LOCALIZARE GEOGRAFICĂ S şi SE ţării, Subcarpaţii Moldovei Vestul ţării N şi centrul Transilvaniei,N Moldovei

REPARTIŢIA PE JUDEŢE A ZONELOR POMICOLE

Mehedinţi, Dolj, Olt, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, 

Buzău, Bacău, Constanţa, Tulcea

Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Bistriţa‐Năsăud, Sălaj, Mureş, Suceava, 

Neamţ

CLIMA de stepă, cu veri călduroase şi ierni aspre

de stepă şi silvostepa cu primăveri timpurii, veri foarte călduroase şi toamne lungi

de stepă, cu veri călduroase şi ierni aspre

* temperaturi medii anuale 10‐11 ºC 9‐10 ºC 8‐8,7 ºC

* precipitaţii medii anuale 400‐500 mm 550‐700 mm 600‐700 mm

* umiditatea aerului 55‐65% 65‐75% 65‐80%

SPECII CULTIVATE măr, păr, prun, piersic, cais, cireş piersic, cais, migdal măr, păr, prun, căpşuni

DESTINATIA PRODUCŢIEI * consum proaspat pe piata interna si/sau externa

* industrializare

SUPRAFEŢELE CULTIVATE SI PRODUCTII ‐ LEGUME

Conform datelor publicate de FAOSTAT, suprafaţa cultivată cu legume a UE a înregistrat uşoare scăderi înperioada 2009‐2013 (cu 8,36%), variaţiile fiind mici de la un an la altul, atât în România cât şi în ţările Uniunii

Europene.

SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR CULTIVATE CU LEGUME ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI UE – mii hectare

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

FRANŢA 252,30 245,03 250,49 239,65 235,21

GERMANIA 112,55 107,51 108,34 111,18 108,78

ITALIA 556,66 556,80 533,27 473,53 509,56

POLONIA 212,13 165,97 184,48 181,07 148,47ROMÂNIA 270,78 266,94 268,01 263,44 263,75SPANIA 360,59 352,79 346,39 344,59 336,41TOTAL UE 2515,40 2409,1 2415,00 2313,20 2305,10

% România/UE 10,76 11,08 11,10 11,39 11,44

Suprafeţele ocupate cu legume în câmp şi legume în solarii şi sere în România (ha)

Producţiile de legume în câmp şi legume în solarii şi sere în România (tone)

165865

2481

159364

2545

161355

3506

157622

3275

153799

3422

136815

39970

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

Legume cultivate in campLegume in solarii si sere

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Legume in solariiLegume cultivate in camp

SITUAŢIA PRODUCŢIILOR DE LEGUME ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI UE 

Analiza producţiilor de legume în România şi în principalele ţări ale UE arată că acestea s‐au redus în intervalulanilor 2009‐2013. Astfel, producţia totală de legume era în anul 2009 de 69080,2 mii tone, ajungând, în anul2013, la 64658,0, deci o scădere de aproximativ 7%. Cea mai ridicată producţie de legume este înregistrată înItalia (20% din total UE), urmată de Spania (19,6% din total UE), iar Germania se află pe ultimul loc întreprincipalele ţări UE (cu 5,3% din total UE). România producea, în 2013, 6,15% din total UE.

SITUAŢIA PRODUCŢIILOR DE LEGUME ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI UE – mii toneAnul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

FRANŢA 5685,1 5593,0 5494,5 5283,5 5235,3GERMANIA 3662,0 3350,7 3593,6 3820,7 3416,1

ITALIA 15481,8 14565,0 14242,3 12960,9 13049,2POLONIA 5804,8 5113,4 5801,7 5656,0 5210,7ROMÂNIA 3912,8 3876,8 4191,5 3550,6 3976,6SPANIA 13342,9 12728,8 12714,1 12962,8 12701,3TOTAL 69080,2 65497,2 67466,5 64421,5 64658,0

% România /UE 5,66 5,92 6,21 5,51 6,15

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

RegiuneaNORD-VEST

RegiuneaCENTRU

RegiuneaNORD-EST

RegiuneaSUD-EST

RegiuneaSUD-

MUNTENIA

RegiuneaBUCURESTI -

ILFOV

RegiuneaSUD-VESTOLTENIA

RegiuneaVEST

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Producţiile de legume total pe regiuni de dezvoltare in România (tone)

SUPRAFEŢELE CULTIVATE SI PRODUCTIILE ‐ FRUCTE

Cele mai întinse suprafeţe cu meri din UE se află în Polonia, Italia deţine cele mai mari livezi cu peri, cireşi şipiersici, Spania e pe primul loc la suprafeţele cu gutui şi caişi, iar în România, suprafaţa ocupată de livezile cupruni deţine cea mai mare pondere (peste o treime din total UE).

SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR CULTIVATE CU POMI FRUCTIFERI ÎN  ROMÂNIA ŞI ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI UE – hectare

Specia Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

FRANŢA

Meri 42493 41693 41867 41148 39509Peri 6174 5992 6041 5960 5708Gutui ‐ ‐ ‐ ‐ 5Caişi 14398 13975 13900 13778 12733Cireşi 9949 9567 9643 9594 9173Piersici 14113 13265 12921 12018 11117Pruni 18265 18202 18331 18351 17443

GERMANIA

Meri 31813 31819 31608 31640 31647Peri 2093 2088 2077 1926 1923Gutui ‐ ‐ ‐ ‐ ‐Caişi 56 57 54 55 59Cireşi 5440 5389 5338 5181 5207Piersici 103 97 94 95 92Pruni 4534 4549 4545 3863 3856

ITALIA

Meri 58445 57907 56860 54684 55274Peri 40190 40233 39428 35195 34241Gutui 65 102 87 86 96Caişi 18033 19543 19595 19186 18999Cireşi 29726 30020 30207 29736 30581Piersici 93063 90259 88580 71012 75824Pruni 14064 14219 14200 11636 13807

SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR CULTIVATE CU POMI FRUCTIFERI ÎN  ROMÂNIA ŞI ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI UE – hectareSpecia Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

POLONIA

Meri 173607 170443 183526 194680 193439Peri 13152 8377 11670 10875 10679Gutui ‐ ‐ ‐ ‐ ‐Caişi 1821 1667 1692 1663 1405Cireşi 10625 12031 11555 11610 10879Piersici 3354 3378 3461 3355 2944Pruni 21044 17880 29244 19307 18203

ROMÂNIA

Meri 52637 56373 52722 55366 56942Peri 4538 5096 4272 3899 3907Gutui 826 800 850 865 949Caişi 2578 2618 2547 2501 2836Cireşi 6846 6930 6853 6829 7079Piersici 1711 1964 2068 2028 2036Pruni 74688 69288 68197 67478 68008

SPANIA

Meri 32715 31812 31507 30800 30800Peri 27967 27333 27010 25500 24200Gutui 1327 1304 1341 1300 1300Caişi 19226 18333 18729 18400 20300Cireşi 24304 24290 24967 24900 25300Piersici 76730 82717 81374 83600 84400Pruni 18489 17950 17066 16600 16600

TOTAL UE

Meri 549225 542563 549657 559874 552622Peri 142651 138489 138020 129723 129405Gutui 4481 4731 4625 4660 4769Caişi 77553 78906 77247 74985 73484Cireşi 135106 139701 142894 143120 135540Piersici 252485 255884 251018 236126 237296Pruni 198865 189591 187757 185524 177050

% România/UE

Meri 9,6 10,4 9,6 9,9 10,3Peri 3,2 3,7 3,1 3,0 3,0Gutui 18,4 16,9 18,4 18,6 19,9Caişi 3,3 3,3 3,3 3,3 3,9Cireşi 5,1 5,0 4,8 4,8 5,2Piersici 0,7 0,8 0,8 0,9 0,9Pruni 37,6 36,5 36,3 36,4 38,4

Suprafeţele cu livezi pe rod pe regiuni de dezvoltare in România (ha)

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

RegiuneaNORD-VEST

RegiuneaCENTRU

RegiuneaNORD-EST

RegiuneaSUD-EST

RegiuneaSUD-

MUNTENIA

RegiuneaBUCURESTI -

ILFOV

RegiuneaSUD-VESTOLTENIA

RegiuneaVEST

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Analiza producţiilor de fructe la nivel UE arată că acestea s‐au redus uşor în intervalul anilor2009‐2013. Astfel, producţia totală de mere era în anul 2009 de 12067 mii tone, ajungând, înanul 2013, la 11744 mii tone, deci o scădere de aproximativ 2,7%. Scăderile de producţii lacelelalte fructe sunt: la pere 8,9%, la cireşe 6,4%, la piersici 11,2%, la pruni 9,8%. Cea mairidicată producţie de mere, pere, caise, cireşe şi piersici în anul 2013 s‐a realizat în Italia, degutui în Spania, iar România este cea mai mare producătoare de prune din UE, cu 34,7%participare, maxima fiind de 37,5% în 2011.

SITUAŢIA PRODUCŢIILOR DE FRUCTE ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI UE – mii tone

SpeciaAnul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

FRANŢA

Meri 1803 1788 1857 1385 1737

Peri 163 149 171 124 149

Gutui ‐ ‐ ‐ ‐ 0,053

Caişi 196 145 155 190 134

Cireşi 53 45 48 30 39

Piersici 332 311 302 275 234

Pruni 231 248 276 199 171

GERMANIA

Meri 1071 835 898 972 804

Peri 52 39 47 34 40

Gutui ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

Caişi 0,4 0,3 0,4 0,3 0,4

Cireşi 39 31 37 23 24

Piersici 0,8 0,7 0,9 0,9 0,9

Pruni 73 49 59 36 41

ITALIA

Meri 2326 2205 2411 1991 2217

Peri 872 737 927 646 743

Gutui 0,6 1,3 1,1 1,3 1,3

Caişi 215 253 263 247 198

Cireşi 116 115 113 105 131

Piersici 1692 1591 1637 1332 1402

Pruni 189 207 192 172 210

SITUAŢIA PRODUCŢIILOR DE FRUCTE ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI UE – mii tone

SpeciaAnul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

POLONIA

Meri 2627 1878 2493 2877 3085Peri 83 47 63 65 76Gutui ‐ ‐ ‐ ‐ ‐Caişi 5,2 3,4 4 3,4 4Cireşi 51 40 38 41 48Piersici 13 9 9 9 10Pruni 121 84 92 102 102

ROMÂNIA

Meri 517 553 620 463 493Peri 66 60 67 54 67Gutui 6,2 5,8 7 7,5 7,7Caişi 32,5 23,8 33,7 29,1 28,3Cireşi 68 70 82 71 80Piersici 17 11 22 17 19Pruni 534 625 574 421 512

SPANIA

Meri 464 477 502 482 546Peri 464 477 502 407 426Gutui 15,3 12,8 13,1 8,1 14Caişi 95 79 87 119 132Cireşi 98 85 102 97 97Piersici 1235 1286 1336 1171 1330Pruni 233 219 231 211 172

TOTAL UE

Meri 12067 10816 11724 10945 11744Peri 2824 2490 2892 2091 2572Gutui 36 35 36 30 36Caişi 686 634 684 706 642Cireşi 579 541 616 520 602Piersici 4270 4088 4137 3662 3793Pruni 1635 1670 1530 1357 1475

% România/UE

Meri 4,28 5,11 0,53 4,23 4,2Peri 2,3 2,4 2,3 2,6 2,6Gutui 17,2 16,6 19,4 25 21,4Caişi 4,7 3,7 4,9 4,1 4,4Cireşi 11,7 12,9 13,3 13,6 13,3Piersici 0,4 0,3 0,5 0,5 0,5Pruni 32,6 37,4 37,5 31,2 34,7

METODE DE CONSERVARE A LEGUMELOR ŞI FRUCTELORUtilizarea temperaturilor scăzute, sub punctul de îngheţ al sucului celular, asigură menţinerea pe o perioadă lungă de

timp a însuşirilor şi a valorii nutritive a legumelor şi fructelor uşor perisabile, prin blocarea activităţii bacteriilor, mucegaiurilor,drojdiilor şi enzimelor.

PIAŢA DE DESFACERE A LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR PROASPETE ŞI PROCESATE

Pentru a studia cererea şi oferta de legume şi fructe, se analizează datele statistice din balanţelepe produse. Acestea cuprind resursele şi utilizările produselor, resursele arătând sursa deprovenienţă a ofertei: producţia utilizată şi importul, iar utilizările arătând destinaţiile ofertei:consumul, exportul, stocurile, pierderile. Balanţa legumelor şi a produselor din legume esteprezentată în tabelul 1, pentru perioada 2012‐2013. În anul 2013, resursele de legume aucrescut, faţă de anul 2012 pe seama creşterii producţiei. Importul deţine 10,8% din oferta totalăpe piaţa legumelor în România, în anul 2013.

BALANŢA LEGUMELOR ŞI PRODUSELOR DIN LEGUME 2012‐2013

Specificare2012(tone)

2013(tone)

2013/2012(%)

A. RESURSE 3422075 3729798 1091. Producţia utilizată 2980728 3326204 1112. Import 441347 403594 91B. UTILIZĂRI 3422075 3729798 1093. Export 57949 67604 1164. Disponibilităţi interne pentru consum 3364126 3662194 1095. Consum intermediar 142242 158559 1115.1. Consum sămânţă 3283 3131 955.2. Consum furaje 138959 155428 1125.3. Prelucrare industrială ‐ ‐ ‐5.4. Transformare industrială ‐ ‐ ‐6. Pierderi total 276795 300902 1097. Variaţie de stoc ‐91522 164647 *8. Disponibil pentru consum uman 3036611 3038086 100

RESURSELE TOTALE DE LEGUME ŞI PRODUSE DIN LEGUME (ÎN ECHIVALENT LEGUME PROASPETE) 

Specificare2012 2013

Cantitativ(mii tone)

Pondere(%)

Cantitativ(mii tone)

Pondere(%)

Resurse din care: 4375 100% 4591 100%Stoc iniţial 953 21,78% 861 18,75%Producţie 2981 68,14% 3326 72,45%Import 441 10,08% 404 8,80%

Structura resurselor totale de legume şi produse din legume

BALANŢA FRUCTELOR ŞI PRODUSELOR DIN FRUCTE (ÎN ECHIVALENT FRUCTE PROASPETE)

Specificare2012(tone)

2013 (tone)

2013/2012(%)

A. RESURSE 2639109 3049665 1151. Producţia utilizată 1874979 2291531 1222. Import 764130 758134 99B. UTILIZĂRI 2639109 3049665 1153. Export 155267 134012 864. Disponibilităţi interne pentru consum 2483842 2915653 1175. Consum intermediar 1039480 1344139 1295.1. Consum sămânţă ‐ ‐ ‐5.2. Consum furaje ‐ ‐ ‐5.3. Prelucrare industrială 1039480 1344139 1295.4. Transformare industrială ‐ ‐ ‐6. Pierderi total 75096 82294 1097. Variaţie de stoc ‐56882 15450 *8. Disponibil pentru consum uman 1426148 1473770 103

RESURSELE TOTALE DE FRUCTE ŞI PRODUSE DIN FRUCTE (ÎN ECHIVALENT FRUCTE PROASPETE)

Specificare 2012 2013Cantitativ(mii tone)

Pondere(%)

Cantitativ(mii tone)

Pondere(%)

Resurse 2955 100% 3309 100%Stoc iniţial 316 10,70% 259 7,83%Producţie 1875 63,45% 2292 69,27%Import 764 25,85% 758 22,91%

CONSUMUL INTERN DE LEGUME TOTAL, INCLUSIV PEPENI (PERIOADA DE REFERINŢĂ 1 VII (ANUL PRECEDENT) – 30 VI (ANUL CURENT) ‐ MII TONE –

Specificare 2007/2008

2008/2009

2009/2010

2010/2011

2011/2012

2012/2013

Consum intern, din care: 3557,1 4199,8 4266,1 4261,5 4517,4 3956,3‐ consum sămânţă 3,3 4 3,8 3,7 3,6 3,3‐ consum furaje 342,8 420,2 429,2 425 459,4 388,9‐ consum uman 2960,9 3439,1 3523,5 3526,2 3708,7 3287,3‐ pierderi 250,1 336,5 309,6 306,6 345,7 276,8

Structura resurselor totale de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete)

CANTITĂŢI CUMPĂRATE DE LEGUME ŞI CONSERVE DE LEGUME ÎN ECHIVALENT LEGUME PROASPETE, ANII 2013 ŞI 2014 (KG/LUNĂ/PERS)

Specificare 2013 2014Legume şi conserve din legume în echivalent legume proaspete total, din care:

4,362 4,563

Tomate 0,762 0,77Morcovi şi alte rădăcinoase comestibile 0,511 0,56Ardei şi gogoşari 0,339 0,361Cartofi 2,205 2,184Ceapă 0,493 0,508Fasole verde/galbenă 0,059 0,062Varză şi conopidă 0,997 1,003Bulion 0,097 0,108Conserve din legume 0,030 0,025

CONSUMUL INTERN FRUCTE PROASPETE (PERIOADA DE REFERINŢĂ 1 VII (ANUL PRECEDENT) – 30 VI (ANUL CURENT)‐ MII TONE 

Specificare 2007/2008

2008/2009

2009/2010

2010/2011

2011/2012

2012/2013

Consum intern, din care: 1505 1514 1663 1699 1764 1568‐ consum uman 1459 1468 1612 1647 1709 1520‐ pierderi 46 46 51 52 55 48

CANTITĂŢI CUMPĂRATE DE FRUCTE ŞI CONSERVE DE FRUCTE, ANII 2013 ŞI 2014 (KG/LUNĂ/PERS)Specificare 2013 2014

Fructe total, din care: 2,462 2,75Mere şi pere 0,928 1,003Vişine şi cireşe 0,058 0,065Caise şi piersici 0,129 0,128Prune 0,107 0,091Căpşune, zmeură 0,046 0,062Struguri 0,152 0,254Dulceaţă, gem, compot, jeleuri 0,018 0,014

PREŢURILE DE VÂNZARE CU AMĂNUNTUL ALE PRINCIPALELOR LEGUME ŞI FRUCTE DIN PIEŢE SI TÂRGURI‐ DECEMBRIE 2014 ‐

Reşedinţa de judeţ (Reg. de Dezv.) Cartofi Ceapă Morcovi MereAlba Iulia (Centru) 1,75 3,00 2,75 2,25

Brăila (S‐E) 0,93 1,43 1,20 2,03Bucureşti  (Buc‐Ifov) 1,27 2,07 2,50 3,17Calaraşi (S Muntenia) 1,35 2,00 2,50 3,17Cluj Napoca (N‐V) 1,25 2,00 2,00 2,00Craiova (SV Oltenia) 1,09 2,00 1,69 1,90Piatra Neamţ (N‐E) 0,96 1,75 1,48 2,69Timişoara (Vest) 1,25 2,00 2,00 3,20

FORME DE ASOCIERE A PRODUCĂTORILOR MICI ŞI MIJLOCII (ASOCIEREA/COOPERAREA)

Problema legată de înfiinţarea grupurilor de producători (asociaţii/cooperative) stă cel mai mult în necunoaşterea acestor termeni.Producătorii mici şi mijlocii au o profitabilitate scăzută prin comparaţie cu producătorii mari, ale căror producţii sporite cantitativ leasigură posibilitatea comercializării produselor în marile lanţuri alimentare. Acesta este şi unul dintre motivele pentru careproducătorilor mici şi mijlocii nu li se permite vânzarea produselor obţinute în cadrul acestor magazine, datorită incapacităţii de aoferi o cantitate mare tot timpul anului.

Avantajele asocierii:facilitarea accesului asociaţiilor şi fundaţiilor la resurse private şi publice;promovarea unor practici şi tehnologii care să asigure protecţia mediului, asigurarea de consultanţă pentru asociere,management şi marketing;apărarea intereselor membrilor în relaţiile acestora cu organismele guvernamentale şi administraţia de stat;promovarea produselor agroalimentare pe piaţa naţională şi internaţională, asigurarea de drepturi egale pentru toţi membrii;îmbunătăţirea sistemului informaţional privind cererea şi oferta, dezvoltarea pieţelor agroalimentare;corelarea nivelului producţiei şi calităţii produselor, în conformitate cu cerinţele pieţei, creşterea producţiei.

SITUAŢIA COOPERATIVELOR DIN SECTORUL LEGUME‐FRUCTE

RegiuneNumăr cooperative sector 

vegetal (exclusiv)Număr cooperative sector 

legume‐fructe

Ponderea cooperativelor din sectorul legume‐fructe

(din cel total)

Ponderea cooperativelor din sectorul legume‐fructe

(din cel vegetal)Nord‐Vest 32 7 6.73 % 21.88 %Centru 19 8 10.67 % 42.11 %Nord‐Est 65 5 2.99 % 7.69 %Sud‐Est 49 9 10.23 % 18.37 %Sud‐Muntenia 56 13 10.24 % 23.21 %Bucureşti‐Ilfov 10 1 4.00 % 10.00 %Sud‐Vest Oltenia 29 13 23.64 % 44.83 %Vest 16 1 2.04 % 6.25 %

TOTAL 276 57 8.26 % 20.65 %

MECANISME DE FINANŢARE ÎN SECTORUL LEGUME‐FRUCTE

Sursele de finanţare joacă un rol foarte important în sprijinirea dezvoltării sectorului legume‐fructe, astfel că acestea sunt constituite atât din scheme de plăţi directe (schema de plată unică pesuprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, platapentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri), cât şidin fonduri nerambursabile, menite să contribuie la dezvoltarea sau înfiinţarea de astfel de afaceriîn sectorul legumicol.

Bugetele alocărilor financiare ale acestor măsuri de încurajare a activităţilor agricole provin atât dela bugetul Uniunii Europene, cât şi de la Guvernul României, în proporţii diferite, contribuţiaUniunii Europene fiind una net superioară. Pentru finanţarea sectorului legumicol pot fi accesatefonduri prin PNDR 2014‐2020 fiind publicate deja ghidurile solicitanţilor pentru:

Submăsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricoleSubmăsura 4.2 ‐ Sprijin pentru investiţii în prelucrarea/ comercializarea şi/ saudezvoltarea de produse agricoleSubmăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

ANALIZA SWOT A LANŢULUI SCURT DE VALORIFICARE A PRODUCŢIEI DE LEGUMEPUNCTE TARI (STREGHS) PUNTE SLABE (WEAKNESSES)

1. În ultimii doi ani, consumatorii români au reînceput să caute şi săcumpere produsele autohtone.

2. Salariul minim brut mic determină o forţă de muncă ieftină, propicedezvoltării acestor afaceri. De obicei, în agricultură se foloseşte „plata cuziua”.

3. Potenţial privind certificarea indicaţiei geografice a produselor.4. Datorită condiţiilor meteo, pe teritoriul României se pot cultiva o serie

vastă de legume (în câmp)5. Prin apariţia operatorilor mari producători români, prin formarea unor

asociaţii pot vinde cantităţi mai mari, uniforme şi tot timpul anului cătreaceştia, ne mai fiind nevoiţi să vândă produsele intermediarilor, astfel căpreţul obţinut pentru produse este unul mai bun.

1. România este caracterizată prin prisma faptului că un „an agricol bun” esteinfluenţat decisiv de condiţiile meteo, la care pot contribui şi neaplicareatehnologiilor moderne.

2. Forţa de muncă este formată din zilieri = o forţă de muncă necalificată.3. Lipsa cunoştinţelor de promovare a produselor comercializate fac ca fermierii să

nu ştie să planifice viitoarea producţie în funcţie de cerinţele pieţei.4. Livrarea inconstantă din punct de vedere cantitativ5. Evaziunea ridicată, corelată cu birocraţia6. Lipsa depozitelor7. Lipsa investiţiilor în sistemele de încălzire a serelor şi solarilor8. Concurenţa neloială între actorii din piaţă persoane fizice şi comercianţi care

substituie calitatea de producător agricol;9. Deficit de competitivitate al produselor autohtone faţă de produse provenite din

ţări terţe;10. Nivel redus al trasabilităţii produselor care se comercializează11. Vânzările prin intermediari nu asigură veniturile necesare reluării ciclurilor de

producţie.OPORTUNITĂŢI (OPPORTUNITIES) AMENINŢĂRI (THREATS) sau RISCURI

1. Utilizarea unor soiuri şi hibrizi autohtoni, prin care producţiile obţinutesă fie mai mari din punct de vedere cantitativ, corelate cu o calitatesuperioară a acestor produse, crescând atractivitatea cumpărătoruluiromân;

2. Accesarea fondurilor europene, prin care tinerii se pot orienta către oastfel de afacere în care pot include investiţii în sectorul legumicol, şichiar investiţii în comercializarea produselor fără intermediari;

3. Accesarea fondurilor europene pentru utilaje menite să contribuie lacosturi de producţii mai mici, cu un randament mult mai bun,contribuind la producţii mai bune sau prin construirea de sereperformante în care aportul adus de solicitant este unul mai mic decât încazul unei investiţii de unul singur;

4. Accesarea fondurilor europene ce vizează promovarea şi procesareaproduselor legumicole, având drept scop vânzarea la un preţ mai bun allegumelor ducând la rentabilizarea legumicultorului;

5. Corelat cu creşterea continuă a nevoi pe piaţă a produselor alimentarefac ca din această afacere să fie una de durată;

6. Prin participarea la târguri şi expoziţii, producătorii pot vinde şi îşi potcrea o clientelă pentru produsele comercializate.

1. Importul de legume din afara ţării, care sunt vândute în pieţe sau hipermarketurila preţuri mult mai mici decât cele autohtone pot contribui la dispariţiaproducătorilor români, ne mai putând acoperi costurile de producţie din cauzaconcurenţei, oarecum incorecte;

2. Aceşti intermediari care forţează producătorii români să le vândă lor produsele, lapreţuri foarte mici, întrucât de cele mai multe ori producători sunt constrânşi defaptul că nu pot să vândă în pieţele agroalimentare, în accesul este unul foarteanevoios.

ANALIZA SWOT A LANŢULUI SCURT DE VALORIFICARE A PRODUCŢIEI DE FRUCTEPUNCTE TARI (STREGHS) PUNTE SLABE (WEAKNESSES)

1. Orientarea accentuată a consumatorului român către fructele produse înRomânia.

1. Ofertă diversificată de fructe.

1. Forţă de muncă ieftină.

1. Potenţial privind certificarea indicaţiei geografice a produselor.

1. Prin apariţia operatorilor mari producători români, prin formarea unorasociaţii pot vinde cantităţi mai mari, uniforme şi tot timpul anului cătreaceştia, ne mai fiind nevoiţi să vândă produsele intermediarilor, astfel căpreţul obţinut pentru produse este unul mai bun.

1. Existenţa la nivel naţional a infrastructurii de valorificare a producţie defructe.

1. Producţie scăzută, influenţată de condiţiile climatice.2. Lipsa dotărilor tehnice moderne.3. Lipsa investiţiilor în soiuri şi hibrizi cu rezultate deosebite, atât din punct de

vedere cantitativ, cât şi calitativ.4. Forţă de muncă necalificată.5. Lipsa cunoştinţelor de marketing6. Neplanificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei.7. Obţinerea unei producţii neuniforme din punct de vedere cantitativ şi calitativ.8. Sezonalitatea producţiei.9. Evaziunea fiscală contribuie din plin la scăderea vânzărilor.10. Lipsa depozitelor şi a fabricilor de procesare a fructelor, duce la manifestarea

dezinteresului investitorilor români şi străini în acest sector.11. Pomicultorii români ajung destul de greu cu producţia în supermarket‐uri.12. Grad redus de competitivitate a produselor.

OPORTUNITĂŢI (OPPORTUNITIES) AMENINŢĂRI (THREATS) sau RISCURI1. Posibilitatea accesării fondurilor europene. Noul Program Naţional de

Dezvoltare Rurală 2014‐2020.2. Participarea la târguri şi expoziţii reprezintă o oportunitate pentru

promovarea produsului românesc.3. Utilizarea geneticii româneşti certificate.4. Consumul de fructe într‐o continuă creştere.

1. Importul masiv de fructe.

1. Restrângerea arealelor de cultură a speciilor pomicole ca urmare a răspândiriifenomenului de încălzire globală.

1. Imposibilitatea pepinierelor româneşti de a asigura material genetic pentruînfiinţarea de noi plantaţii pomicole.

CONCLUZII:

Sectorul legume‐fructe contribuie la asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare a populaţiei, de aceea estenevoie de existenţa unui sistem consolidat, care să funcţioneze indiferent de fluctuaţiile diverşilor factori care îlinfluenţează. Rolul său mai include contribuţia la crearea PIB, aportul la realizarea unor resurse umane,participarea ţării la schimburile internaţionale de produse agroalimentare.

Problematica constituirii lanţurilor scurte are în vedere următoarele direcţii:corelarea producţiei cu cererea atât din punct de vedere cantitativ, cât şi din punct de vedere calitativ;reducerea sau chiar eliminarea numărului de intermediari;reducerea pierderilor prin valorificarea superioară a producţiei horticole;realizarea unui sistem integrat de cercetare pe lanţul scurt de valorificare, pe baza conceptului „de la producător la consumator”.

În domeniul creării de lanţuri scurte de valorificare pe filiera legumelor şi fructelor, principalele rezultate constau în:îmbunătăţirea eficienţei procesării şi marketingului legumelor şi fructelor, rezultând produse de înaltă calitate care să contribuie la creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate;îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole procesate; încurajarea dezvoltării de noi pieţe pentru produsele horticole;creşterea eficienţei prin utilizarea de tehnologii moderne; îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate cu respectarea cerinţelor UE;crearea de noi locuri de muncă.

În ultima perioadă de timp consumatorii români au reînceput să caute şi să cumpere produsele autohtone, în detrimentul celor importate din afara ţării. Prin apariţia operatorilor de anvergură internaţională producătorii români, prin formarea unor asociaţii pot vinde cantităţi mai mari, uniforme şi tot timpul anului către aceşti, ne mai fiind nevoiţi să vândă produsele intermediarilor, astfel că preţul obţinut pentru produse este unul mai bun.

CONCLUZII:Piaţa legumelor şi fructelor din producţia internă nu acoperă consumul, principalele cauze ţinând de specificul cererii şi ofertei deproduse agricole şi de pierderile mari înregistrate în acest sector. În ceea ce priveşte primul aspect, având în vedere că piaţalegumelor şi fructelor se caracterizează prin sezonalitatea ofertei, pe de o parte, şi continuitatea consumului, pe de altă parte,importurile completează oferta în extrasezon. Importurile de legume reprezintă 10% din oferta totală, iar importurile de fructe23%.

Producătorii mici şi mijlocii au o profitabilitate scăzută prin comparaţie cu producătorii mari, ale căror producţii sporite cantitativ leasigură posibilitatea comercializării produselor în marile lanţuri alimentare (hipermarketuri). Acesta este şi unul dintre motivelepentru care producătorilor mici şi mijlocii nu li se permite vânzarea produselor obţinute în cadrul acestor magazine, datorităincapacităţii de a oferi o cantitate mare tot timpul anului.

De asemenea, aceşti producători mici şi mijlocii trebuie să conştientizeze avantajele asocierii, printre care putem menţionaurmătoarele:facilitarea accesului asociaţiilor şi fundaţiilor la resurse private şi publice;promovarea unor practici şi tehnologii care să asigure protecţia mediului, asigurarea de consultanţă pentru asociere, managementşi marketing;apărarea intereselor membrilor în relaţiile acestora cu organismele guvernamentale şi administraţia de stat;promovarea produselor agroalimentare pe piaţa naţională şi internaţională, asigurarea de drepturi egale pentru toţi membrii;îmbunătăţirea sistemului informaţional privind cererea şi oferta, dezvoltarea pieţelor agroalimentare;corelarea nivelului producţiei şi calităţii produselor, în conformitate cu cerinţele pieţei, creşterea producţiei.

Sursele de finanţare joacă un rol foarte important în sprijinirea dezvoltării sectorului legume‐fructe, astfel că acestea suntconstituite atât din scheme de plăţi directe (schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricolebenefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri),cât şi din fonduri nerambursabile, menite să contribuie la dezvoltarea sau înfiinţarea de astfel de afaceri în acest sector.

Nu în ultimul rând, legislaţia în domeniu trebuie să joace un rol important. Adaptarea acesteia la cerintele UE, sprijinireafermierilor mici şi mijlocii prin acordarea de facilităţi fiscale, încurajarea şi sprijinirea acestora în vederea asocierii vor conduce laproducţii mai mari şi la un grad mai bun de valorificare a producţiilor de legume‐fructe.