Tema nr. 3 Managementul resurselor si activitatilor turistice

Zona Uranus - Patrimoniu industrial

Uranus este ceea ce a mai rmas dintr-un cartier istoric al Bucuretiului, care

a fost demolat n anii 80 pentru a face loc Casei Poporului.

Aceasta zona a fost una dintre cele mai apreciate din punct de vedere

industrial la sf. Secolului XIX, fiind situata in apropierea centrului capitalei, legata

fiind de acesta prin Calea Rahovei - una din cele mai vechi i mai dinamice artere

comerciale din capital - care pornea din actuala Piata Unirii.

Aici se afla cladirea primei vami, ridicata in anul 1894, acum cladire de

patrimoniu, dar si cladirea Bucuresti Antrepozite.

Vizavi se gaseste complexul care cuprindea Palatul si Fabrica de Bere

Bragadiru, prima fabrica de bere din Bucuresti, astazi insa aflandu-se in paragina.

a. Informaii de pe teren despre cele 4 locaii: Bursa Mrfurilor, Turnul de

Ap, Fabrica de bere Bragadiru, Palatul Bragadiru Fotografii.

Bursa Mrfurilor

Bursa Marfurilor sau Vama Bucuresti Antrepozite, actualmente The Ark,

este cladirea situata pe strada Uranus nr. 150, in spatele pietei George Cosbuc din

calea Rahovei. Este o cladire monument, clasa B, facand parte din arhitectura

industriala.

Sursa : http://towerspotting.blogspot.ro/2006/11/istoricul-turnului-din-uranus

Turnul de Ap

Turnul se afla pe strada Uranus, la numarul 144, la un minut de Palatul

Parlamentului, peste drum de Piata de Flori de la George Cosbuc.

Fabrica de bere Bragadiru

Palatul Bragadiru

Palatul Bragadiru este situat in centrul Bucurestiului, in sectorul 5, in

apropierea Palatului Parlamentului, pe strada Calea Rahovei numarul 147-153.

Se afla la o scurta distanta de Hotelul Marriott.

Palatul are 10.000 de metri ptrai construii i un teren aferent de 12.000 de

metri ptrai i este declarat monument istoric de ctre Ministerul Culturii i

Cultelor.

Palatul Bragadiru 1911

b. Informaii de detaliu despre acestea. Istoric.

Bursa Mrfurilor

Cladirea a fost realizata de arhitectul italian Giulio Magni alaturi de

cunoscutul Anghel Saligny. Inaugurarea cladirii a avut loc in anul 1899. Bursa

Marfurilor se afla in acele vremuri intr-o zona industriala in plina ascensiune, fiind

situata in apropierea Podului Calicilor (calea Rahovei de astazi).

Cunoscuta cladire a Bursei de marfuri, control si locuinte facea parte de fapt

dintr-un intreg ansamblu care cuprindea si 4 depozite, unul dintre primele turnuri

de apa si o cladire administrativa. In anul 1918 aceasta a fost arsa de un incendiu,

iar la forma actuala s-a ajuns abia in anul 1945. Zeita din varful cladirii este o

replica a celei disparute dupa 1945.

Dupa ce cladirea a fost nationalizata de comunisti, in mijlocul anilor 1980, a

fost folosita drept loc de intalnire al muncitorilor care lucrau la constructia Casei

Republicii (Palatul Parlamentului de astazi).

Dupa anul 1990, un nou incendiu s-a abatut asupra acestei cladiri, ramanand

abandonata pana in jurul anului 2005.

Turnul de Ap

Este vorba despre unul dintre primele castele de apa realizate n Romania;

construirea se inscrie in timp intre cea a Foisorului de Foc (1890 - ing. Elie Radu,

arh. Petre Petricu - structura din zidarie de caramida) si cea a primelor castele de

apa care utilizau betonul armat la structura de rezistenta, realizate dupa 1906.

Povestea acestui turn de apa incepe tot in preajma unei cladiri, imaginate de

catre arhitectul Giulio Magni Vama Bucuresti Antrepozite. Trebuie subliniata

realizarea tehnica a castelului de apa, din zidarie portanta si piatra (este posibil ca

analiza structurii sa puna la iveala utilizarea partiala a betonului armat). Avand in

vedere participarea lui Anghel Saligny la construirea antrepozitelor intre 1894 si

1896, este aproape sigur ca el sa fi fost inginerul care a realizat structura de

rezistenta a castelului de apa.

Turnul este unul dintre primele in Bucuresti, construit la 1899 si are o

vechime de 107 ani.

Rezervorul i-a fost scos si in camera de sus se spune ca va fi amenajata o

cafenea.

Fabrica de bere Bragadiru

Istoria fabricii de bere Bragadiru ncepe n anul 1883, atunci cnd Bragadiru

reuete s cumpere de la familia Laptev aproximativ 10 hectare de teren. Construcia fabricii ncepe n 1884, fiind pe locul al treilea dup cea a germanului Erharld Luther construit n 1869 i cea a lui Carol H. Oppler fcut n 1870.

Din cele 10 hectare de pmnt, antreprenorul a donat 2 hectare primriei pentru construirea bulevardului Cobuc. Puini tiu c prima reea de telefonie cu stlpi de telegraf din Romnia a fost construit de Bragadiru, reea care fcea legtura ntre fabrica de bere i moia din comuna Bragadiru din acea vreme, unde el deinea mai multe fabrici de alcool. n anul 1901 cronicile artau c fabrica de bere, cunoscut n prezent de ctre bucureteni sub denumirea de fabrica de bere Rahova, avea dotri de ultim generaie. Maini cu abur de 120 de cai putere care prelucrau orzul i orzoaica din ar i hameiul provenit din Boiemia, iar producia de bere atingea aproape 3.126.528 litri fiind a treia ca producie din Europa, fa de 2.422.950 a Fabricii Luther sau 1.896.580 a Fabricii Oppler.

n urma unei crize cardiace, Bragadiru s-a stins din via n 1915, lsndu-l la conducere pe fiul su cel mare care a reuit s in afacerea n fru pn la venirea comunismului care i-a aruncat n nchisoare pe membrii familiei rmai n ar. n timpul regimului comunist, mai exact din anul 1948 pn n anul 1990, fabrica de bere a fost naionalizat i trecut din proprietatea familiei Bragadiru n cea a statului, care a schimbat denumirea ntreprinderii n Fabrica de bere Rahova, dup numele cartierului n care se afla.

Palatul Bragadiru

Istoricul imobilului Colosseum i al construciilor care l-au precedat n

aceste locuri ncepe la mijlocul anilor 1800. ntregul domeniu purta numele

Bragadiru, i a fost fondat de omul de afaceri Dumitru Marinescu Bragadiru.

Cladirea apare pentru prima data reprezentata pe planul geografic realizat de

Institutul Geografic al Armatei n anii 1895-1899 si 1911. Constructia Colosului, asa cum era cunoscuta cladirea la inceputurile sale, a fost realizata dupa planurile

concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl in anul 1894 pe amplasamentul

particular de la intersectia Podului Kalitzei (Calitei sau Podul Calicilor, actuala

Calea Rahovei) si marcajul dat de cornisa de sud-est a Dmbovitei, prezenta

semnificativa pentru relieful orasului de la acea data.

Dumitru Marinescu Bragadiru a conceput Colosul, ca un loc de recreere,

respectand astfel o traditie a fabricilor de bere de a avea si un local in vecinatate

asa cum era Gradina de vara Eliseul Luther sau braseria , restaurantul si sala de spectacole si bal Colosseul Oppler, disparut in totatalitate astazi. Un exemplu al

Bucurestiului de altadata, cladirea a devenit ulterior Palatul Bragadiru, radiindu-si

frumusetea si farmecul istoric. Conceptia arhitecturala eclectica cu un repertoriu

decorativ bogat folosit armonic la compozitia fatadei si decorarea interioarelor,

reflecta intru-totul frumusetea anilor 1900.

Compusa dintr-o spectaculoasa sala de bal care poate functiona si ca sala de

teatru sau de concerte, o biblioteca, o popicarie, numeroase camere, magazine si

birouri ce functionau la parter, cladirea era o structura impresionanta ce imbina

stilurile celor mai renumite cladiri ale timpului: Camera de Comert, Posta Romana,

Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC-ul) si cladirea Curtii Supreme de

Justitie, toate construite in aceeasi perioada.

La 11 Iunie 1948 regimul comunist a nationalizat intreaga industrie

romaneasca.

Imobilul Colosseum a fost, redenumit Casa de Cultura Lenin. In anul 2003

descendentii lui DMB au revendicat imobilul Colosseum conform Legii speciale

10/2001 si l-au redobandit conform titlului emis de Primaria Municipiului

Bucuresti.

c. Concluzii privind formele de management i msura n care acestea pun n

valoare cldirile, le conserv i le protejeaz.

Bursa Mrfurilor

Este cea mai recent renovata cladire de patrimoniu a Bucurestiului. Este o

cladire monument (clasa B), Bursa Marfurilor a simbolizat la acel moment

conectarea Romaniei la economia europeana acum 110 ani. Face parte din

proiectul de reconversie The ARK, realizat de studioul de arhitectura Re-Act Now.

Proiectul ARK a salvat cladirea Bursei Marfurilor aflata, dupa un incendiu

devastator si un abandon de 16 ani, in stare declarata de colaps.

Noua arhitectura a recuperat elemente definitorii ale vechii cladiri fatada

integrala pe al carui frontispiciu figureaza inca denumirea originala si a reconvertit

functionalitatile fostei burse inspre noile tendinte contemporane o zona de birouri

pentru companiile de creatie, un spatiu public dedicat expozitiilor si o piata pentru

industriile creative.

Astfel, cladirea a fost salvata de la degradare si acest monument de

arhitectura industriala va ramane in continuare un exemplu ca unele cladiri pot fi

reconditionate si nu doar demolate pentru a face loc diverselor afaceri imobiliare.

Turnul de Ap

Turnul de apa, vechi de peste o suta de ani, adaposteste astazi barul Gradinei

Uranus 144 singura gradina cinema din Bucuresti-, cu muzica fina si cocktailuri, pe care le poti servi alaturi de prieteni, tolaniti in sezolonguri multicolore, cu

picioarele in nisip. De asemenea, la Uranus 144 gasesti un loc de joaca pentru

copii, gustari calde, Hotspot Wi-Fi si o parcare, protejata de zidurile vechi de

caramida rosie.

Uranus 144 este cea mai mare terasa cu cinematograf in aer liber din

Bucuresti - functioneaza doar pe timpul verii.

Fabrica de bere Bragadiru

n anul 1998 statul a vndut fabrica n acte pe suma de 700.000 de dolari, cu

toate c investitorul strin care teoretic era obligat s recondiioneze fabrica a dat de trei ori mai mult. ntre timp, noul proprietar nu a mai dat niciun semn, iar

angajaii au fost concediai.

Palatul Bragadiru

Dup 1990, puinii motenitori rmai au revendicat i obinut Palatul, n

anul 2003. L-au restaurat, iar n prezent aici se gsete sala de baluri Colosseum.

Palatul poate fi vizitat doar atunci cand se organizeaza evenimete culturale,

destinate publicului larg.

Astazi aici au loc evenimente culturale deosebite, nunti si receptii, intalniri

de afaceri, conferinte, petreceri aniversare, cocktail-uri, mese festive si multe alte

evenimente.

d. Propuneri personale de gestionare a celor 4 locaii, mai bine dect se face n

prezent (urmrind paii din fia care se afl pe grup).

* Imbunatatirile ar trebui sa vina in primul rand de la nivel legislativ prin

recunoasterea dreptului cladirilor de a fi supravietuit istoriei. Pentru aceasta

schimbare legislativa este nevoie de o schimbare de perceptie a cetateanului si a

celor implicati in procesele decizionale, care sunt obsedati exclusiv de dreptul la

proprietate, singurul in jurul caruia se centreaza legea.

* Aceste construcii centrale sunt importante mai ales din punct de vedere al spaiului dintre cldiri care poate fi folosit ca spaiu de recreere pentru locuitorii oraului. S-ar putea imbina toate aceste elemente industriale pentru a crea spaii cu activiti mixte, cum ar fi magazine, sli de concerte sau cinematografe (un pas a fost facut deja - cinematograful din Gradina Uranus, Turnul de apa), gradini si

localuri pentru diferite evenimente cultural-artistice care sa atraga locuitorii

orasului.

* Strazile sunt intr-o stare deplorabila, fara trotuare in unele locuri. Pentru a

crea o zona turistica, un alt pas important ar fi reabilitarea strazilor si crearea unor

trasee cu prioritate pentru pietoni si biciclisti.

* Cladirile cultural-istorice (Palatul Bragadiru) cu toate acele elemente

arhitecturale deosebite care ar atrage iubitorii de istorie si cultura, ar trebui

reabilitate si incluse intr-un circuit turistic, deschis spre vizitare. Deschiderea

acestora spre vizitare ar fi o idee benefica, managementul modern din zilele noastre

inseamna protectia resursei si promovarea acesteia, eventual si in vederea generarii

unui anume nivel de incasari prin care sa supravietuiasca competitiei.

* O alta idee ar fi promovarea spatiului ca viitoare zona turistica prin

intermediul si colaborarii comunitatii, prin strangerea de fonduri si fortarea

autoritatilor sa intervina.

** Sau putem invata de la alte state si sa incepem practicarea variantei de

conversie a cladirilor industriale, transformand ruinele industriale in bijuterii

arhitectonice.

Unul dintre cele mai interesante muzee de arta moderna din lume este muzeul

D Orsay si nu doar pentru colectiile pe care le adaposteste dar mai ales pentru

istoria lui celebra gara transformata in muzeu.

Alte exemple :

Docul canalului din Camden Town, unul dintre districtele Londrei, a fost

transformat in piata (una din cele 6 piete care constituie cartierul comercial al

districtului).

Pe ruinele unei foste fabrici de otel din orasul austriac Httenberg, abandonata la

inceputul secolului al XX-lea, arhitectul Gnter Domenig a propus (1995) o

reinterpretare a arhitecturii grandioase a fabricii, imbinata cu forme noi, pentru a

crea un centru cultural (o galerie de arta, o sala mare de conferinte si 10 sali mici)

Fosta fabrica de ceai din Liverpool (Anglia), a fost transformata in club si

cuprinde: bar, restaurant, spatiu pentru DJ si zone de servicii.