Marketinguleste partea creativă a economiei pentru că, într-un mod atractiv, trebuie să convingă consumatorii să utilizeze serviciile prestate.

Exacerbarea unui consum, uneori iraţional, din perioada consumeristă, a impus asumarea de către specialiştii în marketing a unei responsabilităţi sporite în domeniul social.

Tema lucrarii mele se refera la una din problemele marketingului in sanatatea publica, mai precis fumatul (consumul de tutun).

Lucrararea este structurata in 4 capitole:

1. In primul capitol este prezentat conceptul de marketing, care este un mod de definire a relatiilor de schimb, din cadrul unei societati si se refera, mai ales, la satisfacerea nevoilor clientilor.

2. In al doilea capitol am tratat conceptul de marketing social si campaniile de informare. Conceptul de marketing social a apărut prin extinderea marketingului în toate domeniile extraeconomice, mai precis în sectoarele necomerciale care practică activităţi nonprofit. Marketingul social, prin campaniile de informare, influenteaza indivizii in schimbarea comportamentala, informandu-i si educandu-i si are rolul de a rezolva problemele grave ale societatii. El are o arie largă de răspândire pe diverse domenii: culte, artă, sport, sănătate, cultură. Ceea ce contează, vorbind despre o campanie de marketing social nu este realizarea ei în sine, ci efectul obţinut: câte persoane a schimbat, câte vieţi au fost salvate sau câţi oameni duc acum o viaţă mai sănătoasă sau mai în siguranţă, graţie unui moment când au ales să fie informaţi, au fost atenţi sau au acceptat şi înţeles mesajul care le-a fost adresat

3. O sa ma axez mai mult pe urmatorul capitol, fiind partea de cercetare. Aici am tratatat problema consumului de tutun, exemplificata in doua campanii de informare in domeniul sanatatii, una din Romanania(Stop fumat) si una din America (The truth campaign).

Aceste campanii au aparut in urma nr din ce in ce mai mare de decese cauzate de fumat.Astfel ca in europa aproximativ 700.000 persoane au murit din cauza cancerului, bolilor cardiovasculare si respiratorii cauzate de tutun.

o In Romania, mor in fiecare zi aproximativ 89 de persoane, asta insemnand 4 decese pe ora sau un deces la 15 minute.

Principalul factor declanşator al programului din România a fost nu numai unul de natură economic, care a plecat de la constatarea că numărul îmbolnavirilor din cauza tutunului împovărează bugetul asigurărilor sociale de sănătate cu cheltuieli majore pentru tratament şi refacere, ci şi faptul că medicii s-au implicat, prin argumentele lor, în susţinerea şi realizarea acestei campanii. Ministerul Sănătăţii a tras

numeroase semnale de alarmă referitor la costurile cauzate de aceste îmbolnăviri şi de incapacitatea fizică şi materială a spitalelor pentru acordarea tratamentului adecvat.

Campania anti-fumat s-a realizat la nivel national cu ajutorul Ministerului Sanatatii, avand ca slogan “fumatul este o boala” si a inceput in anul 2008. Aceasta militeaza pt informarea publicului, incercand sa-l determite sa isi schimbe comportamentul, printr-un program,pus la dispozitie de minister, impreuna cu reprezentantii fiecarui judet. Ea s-a adresat persoanelor dependente de fumat si a fost promovata cu ajutorul presei scrise si online, pe panourile publicitare, pe pachetele de tigari (prin pictograme, fiind oferit si un nr de tel – telverde.)

Desfasurarea campaniei s-a realizat prin consilierea oferita de medici, de psihologi in cabinete medicale, totul fiind oferit gratuit.

Campania a avut un real succes avand un nr de 70.000 persoane din toata tara, care au renuntat la fumat in urma acestui program, respectiv 42% din cei inscrisi, existand si astazi liste lungi de asteptare pt cei care doresc sa beneficieze de program.

o Campania din SUA, numita The truth campaign, a fost creata de fundatia American Legacy , in februarie 2000,avand ca misiune informarea tinerilor asupra riscurilor provocate de consumul de tutun

Apariţia acestei fundaţii a fost determinată de decizia justiţiei americane, din 23 noiembrie 1998, cunoscută sub numele de ”Master Settlement Agreement” (MSA) care a reglementat cu mare stricteţe publicitatea făcută tutunului în SUA. Această decizie a constrâns 5 întreprinderi producătoare de tutun să plătească 206 miliarde de dolari drept compensaţii unui număr de 46 state reclamante şi 25milioane de dolari pe an, timp de 10 ani, unui organism creat pentru organizarea prevenirii fumatului la minori, care se numeşte The American Legacy Foundation. La sfârşitul acestui proces, în anul 2000, acest organism a lansat o campanie televizată naţională, intitulată “The truth®”..

Publicul tinta a fost tineretul cu varsta cuprinsa intre 12-17 ani..Această campanie vrea să inducă în mintea tinerilor

ideeacapacităţiiindustriilor detutun de a-şi manipula consumatorii. Accentul cade pe produsele de tutun şi pe industria acestora şi doreşte ca tinerii să poată lua singuri decizii, având toate informaţiile necesare

Campania a avut un caracter militant, desfasurandu-se tip caravana si avand la baza principiul socializarii intre tinerii care au participat la ea.

Astfel s-au organizat excursii in tara in mod gratuit pentru participanti,numeroase activitati recreative, toate efectuandu-se cu conditiarenuntarii la fumat..In aceasta excursie au venit si DJ care mentineau atmosfera, tinerii socializau,determinandu-i astfel sa faca

schimb de informatii despre pericolul consumului de tutun, si sa ii determina sa nu mai consume.

Campania a avut succes si in aces caz, astfel incat 70% din totalul fumatorilor au renuntat la tutun, crescand si atitudinea negativa fata de tigari

Asemanari: determinate de creşterea îngrijorătoare a numărului de fumători şi a riscului de

îmbolnăvire; scopul este acela de informare, prevenţie şi modificare comportamentală a

fumătorului; publicul ţintă au fost tinerii între 12 şi 17 ani, dar şi consumatorii maturi; campaniile au determinat schimbări legislative.

Deosebiri:

Campania “Stop fumat” Campania “The truth®”

Caracter profund social Caracter de informare

Orientat spre schimbare comportamentală

Scop de prevenţie

Locul de desfăşurare a fost în cabinetele medicale

Organizată tip caravană, cu deplasări în spaţii largi

S-a utilizat personal specializat (medici şi psihologi)

A avut la bază ideea de socializare

Mesajul a fost de conştientizare asupra consecinţelor fumatului

A avut un mesaj de prevenţie şi de conştientizare asupra manipulării făcută de industria de tutun

A fost finanţată exclusiv de Guvernul României, din sumele provenite din taxa pe viciu şi accizele la ţigări

Finanţată de Fundaţia American Legacy, conform acordului MSA şi din sponsorizări

Rezultatele campaniilor:o Sensibilizarea populaţiei pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos;

o Creşterea numărului de persoane informate asupra riscurilor asociate consumului de tutun;

o Schimbarea comportamentală faţă de grija pentru propria sănătate;o Au determinat schimbări legislative de interzicere a fumatului în spaţii

publice, micşorând riscul de îmbolnăvire la fumătorii pasivi.

4. Ultimul capitol reprezinta concluziile si propunerile lucrarii. Astfel Campaniile anti-fumat trag un semnal de alarmă asupra consecinţelor negative, rezultate în urma consumului de tutun, oferind soluţii pentru stoparea lui. Chiar dacă abordarea este diferită, rezultatele campaniilor sunt semnificative:

În România – 29.400 de persoane au renunţat la fumat în timpul programului, din cele 70.000 de persoane înscrise;

În SUA- 400.000 de persoane au devenit nefumătoare din cele 450.000 de persoane estimate la începutul programului

Propuneri: - Consilierea gratuită a persoanelor interesate de schimbarea atitudinii faţă de

fumat;- Lărgirea cadrului legislativ de interzicere a fumatului în toate spaţiile publice:

gări, parcuri, trenuri, birouri;- Campanii anti-fumat desfăşurate în cadrul şcolilor, prin împărţirea de pliante,

derularea de documentare pe ecrane montate pe holurile incintei, consilierea oferită de psihologii din şcoli.