DIMENSIUNEA ECUMENICĂ A DIMENSIUNEA ECUMENICĂ A BISERICII, OGLINDITĂ ÎN ORA DE BISERICII, OGLINDITĂ ÎN ORA DE

RELIGIERELIGIE

LUCRARE METODICO – ŞTIINŢIFICĂ PENTRU LUCRARE METODICO – ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC IOBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR :COORDONATOR :Pr.Prof.Pr.Prof..Dr..Dr. AUREL PAVELAUREL PAVEL

Prof. Prof. MOGOŞ MOGOŞ REMUS-MIRONREMUS-MIRON

Colegiul Colegiul Naţional,,RADU NEGRUNaţional,,RADU NEGRU”” Făgăraş Făgăraş

Jud. BraşovJud. Braşov

2006 – 20082006 – 2008

PLANUL LUCRĂRIIPLANUL LUCRĂRII

INTRODUCEREINTRODUCERE --EDUCAŢIA RELIGIOASĂEDUCAŢIA RELIGIOASĂ

I.I. BISERICA SI BISERICA SI PREZENŢAPREZENŢA EI ÎN EI ÎN VIAŢA VIAŢA OMULUIOMULUI

II.II. BISERICA ORTODOXĂ ŞI ECUMENISMULBISERICA ORTODOXĂ ŞI ECUMENISMUL

III.III. PRINCIPIILE, METODELE ŞI PRINCIPIILE, METODELE ŞI MIJLOACELE DE ÎNVĂŢARE UTILIZATE MIJLOACELE DE ÎNVĂŢARE UTILIZATE ÎN CADRUL ORELOR DE RELIGIEÎN CADRUL ORELOR DE RELIGIE

IV.IV. CERCETAREA PEDAGOGICĂCERCETAREA PEDAGOGICĂ

INTRODUCERE INTRODUCERE

AA. Educaţia religioasă. Educaţia religioasă.. Generalităţi.Generalităţi.

A.1. Importanţa educaţiei A.1. Importanţa educaţiei religioase în şcoală.religioase în şcoală.

AA..2. Motivaţia alegerii 2. Motivaţia alegerii temei.Scopul şi obiectivele temei.Scopul şi obiectivele lucrării.lucrării.

INTRODUCERE INTRODUCERE EDUCAŢIA RELIGIOASĂEDUCAŢIA RELIGIOASĂ

Educaţia constituie o Educaţia constituie o componentă a existenţei componentă a existenţei socio-umane. socio-umane.

Prin educaţie, oamenii se Prin educaţie, oamenii se străduiesc să transmită străduiesc să transmită copiilor lor cunoştinţele copiilor lor cunoştinţele dobândite şi aspiraţiile lor dobândite şi aspiraţiile lor către o lume mai bună. către o lume mai bună.

În pedagogia românească, În pedagogia românească, scopul urmărit de educaţie, a scopul urmărit de educaţie, a fost definit ca: fost definit ca: formare a formare a personalităţii morale, a personalităţii morale, a omului de caracteromului de caracter..

Religia este legătura liberă, Religia este legătura liberă, conştientă şi personală a conştientă şi personală a omului cu Dumnezeu. omului cu Dumnezeu. Existenţa religiei este Existenţa religiei este dependentă de problema dependentă de problema existenţei şi a cunoaşterii lui existenţei şi a cunoaşterii lui Dumnezeu. Dumnezeu.

Elementele de bază ale religiei Elementele de bază ale religiei sunt:sunt:

- - credinţacredinţa că Dumnezeu că Dumnezeu există.există.

- - trăirea religioasătrăirea religioasă a a omului credinciosomului credincios

Educţia religioasă se Educţia religioasă se fundamentează pe două fundamentează pe două adevăruri de credinţă subliniate adevăruri de credinţă subliniate de Sfânta Scriptură: -de Sfânta Scriptură: -Întruparea Întruparea MântuitoruluiMântuitorului

IIsus Hristos, Fiul lui IIsus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.Dumnezeu.

- - existenţa sufletului existenţa sufletului umanuman..

Educaţia religioasă, în Educaţia religioasă, în societatea în care trăim, este societatea în care trăim, este cea care poate insufla tăria de a cea care poate insufla tăria de a rezista tuturor vicisitudinilor rezista tuturor vicisitudinilor vremii şi a reda tinerilor vremii şi a reda tinerilor încrederea în viitor, într-o încrederea în viitor, într-o existenţă demnă, într-o lume existenţă demnă, într-o lume întemeiată pe valori spirituale, întemeiată pe valori spirituale, nepieritoare. nepieritoare.

A.1. A.1. Importanţa educaţiei Importanţa educaţiei religioase în şcoalăreligioase în şcoală

Pedagogul Johann Paul RichterPedagogul Johann Paul Richter:: ,,,,Religia a făcut lumii prima Religia a făcut lumii prima educaţieeducaţie””

,,În religie,Dumnezeu S-a făcut om; în morală omul,devine ,,În religie,Dumnezeu S-a făcut om; în morală omul,devine DumnezeuDumnezeu””

GoetheGoethe: : ,, ,, Religie întrupată în divinitate, religia înţelepţilor, Religie întrupată în divinitate, religia înţelepţilor, este treapta cea mai înaltă la care a putut şi ar trebui să este treapta cea mai înaltă la care a putut şi ar trebui să ajungă omenireaajungă omenirea””

Educaţia religioasă urmăreşte informarea şi formarea elevilor în Educaţia religioasă urmăreşte informarea şi formarea elevilor în vederea atingerii idealului vieţii de creştin.vederea atingerii idealului vieţii de creştin.

Scopurile educaţiei religioase:Scopurile educaţiei religioase: - - scopul informativscopul informativ:: descoperirea adevărurilor de credinţă descoperirea adevărurilor de credinţă -- scopul formativscopul formativ:: dezvoltarea stărilor sufleteşti ale omuluidezvoltarea stărilor sufleteşti ale omului -- scopul educativscopul educativ:: realizarea comuniunii cu Dumnezeu şi cu realizarea comuniunii cu Dumnezeu şi cu semeniisemenii Idealul educaţiei religioase : realizarea caracterului religios -moral Idealul educaţiei religioase : realizarea caracterului religios -moral

al elevului, care să-l conducă la desăvârşire. al elevului, care să-l conducă la desăvârşire.

A.2. Motivaţia alegerii temei. A.2. Motivaţia alegerii temei. Scopul şi obiectivele lucrării.Scopul şi obiectivele lucrării.

- particularităţile societăţii de astăzi, trecerea ei spre o - particularităţile societăţii de astăzi, trecerea ei spre o nouă abordare anouă abordare a

vieţii personale şi sociale, necesitatea tot mai evidentă de vieţii personale şi sociale, necesitatea tot mai evidentă de a cunoaşte pe cei care trăiesc alături de noi dar nu a cunoaşte pe cei care trăiesc alături de noi dar nu împărtăşesc aceleaşi concepţii religioase. împărtăşesc aceleaşi concepţii religioase.

- am dorit să dau un răspuns, preocupărilor arătate de - am dorit să dau un răspuns, preocupărilor arătate de elevii mei la cunoaşterea şi înţelegerea asemănărilor şi elevii mei la cunoaşterea şi înţelegerea asemănărilor şi deosebirilor dintre diferitele culte şi confesiuni creştinedeosebirilor dintre diferitele culte şi confesiuni creştine..

Scopul lucrăriiScopul lucrării este dinamizarea procesului de învăţare este dinamizarea procesului de învăţare la ora de religie, optimizarea actului de predare-învăţare la ora de religie, optimizarea actului de predare-învăţare din perspectiva exigenţelor unui învăţământ formativ, din perspectiva exigenţelor unui învăţământ formativ, formarea, cultivarea şi consolidarea unei trăiri interioare formarea, cultivarea şi consolidarea unei trăiri interioare a vieţii religioase şi morale, dar şi exteriorizarea credinţei a vieţii religioase şi morale, dar şi exteriorizarea credinţei prin practicarea virtuţilor atât în viaţa personală cât şi prin practicarea virtuţilor atât în viaţa personală cât şi faţă de semeni . faţă de semeni .

OBIECTIVELE OBIECTIVELE LUCRĂRIILUCRĂRII

să evidenţiez rolul omului creştin ca membru să evidenţiez rolul omului creştin ca membru al ,,trupului lui Hristos’’;al ,,trupului lui Hristos’’;

să arăt necesitatea manifestării respectului şi a să arăt necesitatea manifestării respectului şi a datoriilor pe care omul creştin le are faţă de datoriilor pe care omul creştin le are faţă de semeni;semeni;

să descopăr valorile morale şi sociale inspirate de să descopăr valorile morale şi sociale inspirate de atitudinea ecumenică a Bisericii creştine;atitudinea ecumenică a Bisericii creştine;

să subliniez importanţa formării la elevi a să subliniez importanţa formării la elevi a deprinderilor morale;deprinderilor morale;

să identific modalităţi de formare şi de dezvoltare să identific modalităţi de formare şi de dezvoltare a deprinderilor de comportament religios-moral a deprinderilor de comportament religios-moral exemplar al elevilor;exemplar al elevilor;

să realizez un studiu aplicativ privind valorificarea să realizez un studiu aplicativ privind valorificarea aspectului formativ al activităţii de colaborare aspectului formativ al activităţii de colaborare profesor – elev – biserică;profesor – elev – biserică;

să stimulez interesul elevilor pentru ora de să stimulez interesul elevilor pentru ora de religie.religie.

I. BISERICA ŞI PREZENŢA EI I. BISERICA ŞI PREZENŢA EI ÎN VIAŢA OMULUIÎN VIAŢA OMULUI

I.1. IISUS HRISTOS cap al Bisericii I.1. IISUS HRISTOS cap al Bisericii Sale.Sale.

I.2. Pogorârea I.2. Pogorârea DUHULUI SFÂNT DUHULUI SFÂNT

şi începutul şi începutul Bisericii.Bisericii.

I.3.I.3. Biserica şi misiunea ei în lume.Biserica şi misiunea ei în lume.

I.1. IIsus Hristos cap al I.1. IIsus Hristos cap al Bisericii SaleBisericii Sale--termenul de Biserică , cuv grec,,ekklisia”( ek-kabin= a chema; a termenul de Biserică , cuv grec,,ekklisia”( ek-kabin= a chema; a

convoca)convoca) -cuv lat. ,, ecclisea”( comuniunea celor -cuv lat. ,, ecclisea”( comuniunea celor

chemaţi)chemaţi)Prin Întrupare, RăstignirePrin Întrupare, Răstignire,, Înviere şi Înălţare, Hristos pune temelia Înviere şi Înălţare, Hristos pune temelia

Bisericii în trupulBisericii în trupul Său. Său. Ca organ de mântuire şi sfinţire a credincioşilor, Biserica asigură Ca organ de mântuire şi sfinţire a credincioşilor, Biserica asigură

unitatea în acelaşi Duh, Duhul Adevărului, care nu robeşte ci ne unitatea în acelaşi Duh, Duhul Adevărului, care nu robeşte ci ne face liberi: face liberi: ,, ,, CelCel ce ce ne-ane-a învrednicitînvrednicit să să fim slujitorifim slujitori ai ai NouluiNoului Testament, nu ai Testament, nu ai litereiliterei, ci , ci alal duhuluiduhului, , pentrupentru că litera că litera ucideucide, , iariar DuhulDuhul face face viuviu" (II " (II CorinteniCorinteni 3,6). 3,6).

Sf. Părinţi au dezvoltat învăţătura că Hristos este capul Bisericii, Sf. Părinţi au dezvoltat învăţătura că Hristos este capul Bisericii, iar credincioşii sunt mădularele trupului tainic al lui Hristos care iar credincioşii sunt mădularele trupului tainic al lui Hristos care este Biserica. – Sf. Ap. Pavel este Biserica. – Sf. Ap. Pavel ,,,,Toate le-a supus sub piciorele Lui şi Toate le-a supus sub piciorele Lui şi pe El L-a dat petse toate cap al Bisericii, care este trupul Lui, pe El L-a dat petse toate cap al Bisericii, care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineşte toate în toţi”(plinirea Celui ce plineşte toate în toţi”(Efeseni 1,22-23)Efeseni 1,22-23)

-Sf. Ambrozie -Sf. Ambrozie ,, ,, Aşa cum Eva s-a format din coasta lui Aşa cum Eva s-a format din coasta lui Adam,adormit, tot aşa şi Biserica s-a născut din inima străpunsă a Adam,adormit, tot aşa şi Biserica s-a născut din inima străpunsă a lui Hristos pe cruce”lui Hristos pe cruce”

I.2I.2. . Pogorârea Sfântului Duh şi Pogorârea Sfântului Duh şi

începutul Bisericii.începutul Bisericii. Biserica ia fiinţă şi se menţine în Hristos prin Duhul Sânt, care se Biserica ia fiinţă şi se menţine în Hristos prin Duhul Sânt, care se

pogoară la Cinzecime şi rămâne în ea. pogoară la Cinzecime şi rămâne în ea. ,, ,, Dar Mângâietorul Duhul Dar Mângâietorul Duhul Sfânt, pe care Tatăl Îl va trimite întru numele Meu, Acela vă va Sfânt, pe care Tatăl Îl va trimite întru numele Meu, Acela vă va învăţa pe voi toate şi vă va aduce aminte de toate cele ce v-am spus învăţa pe voi toate şi vă va aduce aminte de toate cele ce v-am spus Eu”(Ioan 14,26)Eu”(Ioan 14,26)

I.3 Biserica şi misiunea ei în lume.I.3 Biserica şi misiunea ei în lume. Biserica, continuă prin puterea Sântului Duh, misiunea Biserica, continuă prin puterea Sântului Duh, misiunea

Mântuitorului IIsus Hristos. Îndemnul Acestuia Mântuitorului IIsus Hristos. Îndemnul Acestuia ,,,,Mergând, învăţaţi Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatăuli şi al Fiului şi al toate neamurile, botezându-le în numele Tatăuli şi al Fiului şi al Sfântului Duh”Sfântului Duh”(Mt.28,19-20(Mt.28,19-20 ),), reprezintă adevărata trimitere la reprezintă adevărata trimitere la misiune a Apostolilor şi ucenicilor Săi. misiune a Apostolilor şi ucenicilor Săi. Misiunea Bisericii Misiunea Bisericii este parte este parte constitutivăconstitutivă a a fiinţei Acesteiafiinţei Acesteia, e , e elementul elementul

esenţial al vieţii Eiesenţial al vieţii Ei, şi e , şi e cuprinsăcuprinsă înîn a a patra însuşirepatra însuşire a a BisericiiBisericii,, apostolicitatea.apostolicitatea.

Misiunea Bisericii creştine, în totalitatea ei, continuă în lume prin: Misiunea Bisericii creştine, în totalitatea ei, continuă în lume prin: Evanghelizare; Mărturie; Diaconie; Pastoraţie. Evanghelizare; Mărturie; Diaconie; Pastoraţie.

II. BISERICA ORTODOXĂ ŞIII. BISERICA ORTODOXĂ ŞI ECUMENISMULECUMENISMUL

,,,,Ca toţi să fie una, după cum Tu , Părinte, întru Mine şi Eu Ca toţi să fie una, după cum Tu , Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine aşa şi aceştia în Noi, să fie una, ca lumea să întru Tine aşa şi aceştia în Noi, să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis” (Ioan 17,21creadă că Tu M-ai trimis” (Ioan 17,21))

II.1. II.1. ECUMENISMUL, REALITATE A CREŞTINISMULUI ECUMENISMUL, REALITATE A CREŞTINISMULUI ACTUALACTUAL..

II.1.II.1.11. Începuturile Mişcării Ecumenice. Începuturile Mişcării Ecumenice.. II.1.II.1.22. A. Adundunările generale ale Consiliului Ecumenic al Bisericilorările generale ale Consiliului Ecumenic al Bisericilor.. II.1.II.1.33. Sibiu capitală culturală europeană şi a dialogului . Sibiu capitală culturală europeană şi a dialogului

ecumenicecumenic..II.2II.2. . COORDONATELE ECUMENISMULUI DIN PUNCT DE COORDONATELE ECUMENISMULUI DIN PUNCT DE

VEDERE ORTODOXVEDERE ORTODOX II.2.1. Aderarea tuturor Bisericilor la integritatea învăţăturii II.2.1. Aderarea tuturor Bisericilor la integritatea învăţăturii

apostolice.apostolice. II.2.2. Sobornicitatea, bază a unităţii dogmatice a Bisericilor locale.II.2.2. Sobornicitatea, bază a unităţii dogmatice a Bisericilor locale. II.2.3. Perspective ortodoxe ale ecumenismului din punct de vedere II.2.3. Perspective ortodoxe ale ecumenismului din punct de vedere dogmatic şi moral.dogmatic şi moral. II.2.4. Participarea ortodoxiei la dialogul ecumenic.II.2.4. Participarea ortodoxiei la dialogul ecumenic. II.2.5. Viziunea teologică actuală asupra ecumenismuluiII.2.5. Viziunea teologică actuală asupra ecumenismului. .

2.1. 2.1. ECUMENISMUL, REALITATE A ECUMENISMUL, REALITATE A CREŞTINISMULUI ACTUALCREŞTINISMULUI ACTUAL..

-termenul de -termenul de ecumenismecumenism – cuv.gr. oikumene (tot – cuv.gr. oikumene (tot pământul locuit; adunarea creştinilor; întrunirile pământul locuit; adunarea creştinilor; întrunirile reprezentanţilor din întreaga Biserică)reprezentanţilor din întreaga Biserică)

Mişcarea ecumenică – mişcarea de refacere a Mişcarea ecumenică – mişcarea de refacere a unităţii văzute a Bisericii, divizată de-a lungul unităţii văzute a Bisericii, divizată de-a lungul istoriei, datorită factorilor teologici şi neteologici, istoriei, datorită factorilor teologici şi neteologici, pe calea acordurilor şi dialogului teologic, a pe calea acordurilor şi dialogului teologic, a mărturiei comune, a cooperării şi asistenţei mărturiei comune, a cooperării şi asistenţei reciprocereciproce..

Astăzi în exigenţele impuse mişcării ecumenice, regăsim trei Astăzi în exigenţele impuse mişcării ecumenice, regăsim trei dimensiuni fundamentale:dimensiuni fundamentale:

- - Ecumenismul teologic,Ecumenismul teologic, este este dialoguldialogul între teologiîntre teologi de de diferitediferite

confesiuniconfesiuni creştine.creştine. -- Ecumenismul laiEcumenismul laicc (secular),(secular), reprezintăreprezintă colaborarea colaborarea

creştinilor încreştinilor în diverse diverse activităţi în folosul activităţi în folosul

oameniloroamenilor.. --Ecumenismul spiritual,Ecumenismul spiritual, este o este o altăaltă dimensiunedimensiune a a mişcării mişcării

ecumeniceecumenice. Nu. Nu putem vorbi de un ecumenism putem vorbi de un ecumenism adevăratadevărat fără o fără o transformare interioarătransformare interioară, o, o

reînoirereînoire a a sufletuluisufletului, o , o renunţare la sine. renunţare la sine.

Începuturile mişcării ecumenice se află în încercările Începuturile mişcării ecumenice se află în încercările confesiunilor ieşite din reforma sec. XVI de a dialoga cu confesiunilor ieşite din reforma sec. XVI de a dialoga cu Bisericile istorice tradiţionale. Bisericile istorice tradiţionale.

Mişcarea ecumenică s-a organizat în Consiliul Ecumenic al Mişcarea ecumenică s-a organizat în Consiliul Ecumenic al Bisericilor (C.E.B.) la Amsterdam în anul 1948 unind trei Bisericilor (C.E.B.) la Amsterdam în anul 1948 unind trei mişcări ecumenice paralele:mişcări ecumenice paralele:

- Viaţă si acţiune.- Viaţă si acţiune. - Credinţă şi organizare. - Credinţă şi organizare. -Mişcare misionară-Mişcare misionară

C.E.B. lucrează pentru refacerea unităţii văzute a C.E.B. lucrează pentru refacerea unităţii văzute a creştinilor pe două mari planuri: creştinilor pe două mari planuri:

- - planul doctrinarplanul doctrinar, confesional, confesional

- - planul misionarplanul misionar, diaconal, social., diaconal, social.

Principiul augustinian ,, În primul rând unitate, Principiul augustinian ,, În primul rând unitate, în al doilea rând diversitate în toată în al doilea rând diversitate în toată dragostea” dragostea” ,,,,Unitate în diversitate”Unitate în diversitate” a fost susţinut a fost susţinut încă de la început de Mişcarea Ecumenică.încă de la început de Mişcarea Ecumenică.

C.E.B. în prezent cuprinde C.E.B. în prezent cuprinde 330 330 de de bisericibiserici membre din membre din 145 145 de de ţăriţări, reprezentând milioane de credincioşi , reprezentând milioane de credincioşi de toate confesiunile, tradiţiile şi culturile.de toate confesiunile, tradiţiile şi culturile.

II.1.3. Sibiu capitală culturală II.1.3. Sibiu capitală culturală europeană şi a dialogului ecumenic.europeană şi a dialogului ecumenic.

în perioada 4-9 septembrie 2007- A III-a în perioada 4-9 septembrie 2007- A III-a Adunare Ecumenică Europeană.Adunare Ecumenică Europeană.

Organizatorii celei de-a III – a Adunări Organizatorii celei de-a III – a Adunări Ecumenice Europene au fost, ca şi în cazul Ecumenice Europene au fost, ca şi în cazul celorlalte două întâlniri, de la Basel (1989) şi celorlalte două întâlniri, de la Basel (1989) şi Graz (1997), Conferinţa Bisericilor Europene Graz (1997), Conferinţa Bisericilor Europene (KEK) şi Consiliul Conferinţelor Episcopale (KEK) şi Consiliul Conferinţelor Episcopale (CCEE).(CCEE).

prima mare adunare ecumenică organizată prima mare adunare ecumenică organizată într-o ţară majoritar ortodoxă.într-o ţară majoritar ortodoxă.

Tema adunării: Tema adunării: ,, ,, Lumina lui Hristos Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranţă pentru reînnoire luminează tuturor. Speranţă pentru reînnoire şi unitate în Europa”şi unitate în Europa”

II.2. COORDONATELE II.2. COORDONATELE ECUMENISMULUI DIN PUNCT DE ECUMENISMULUI DIN PUNCT DE

VEDERE ORTODOXVEDERE ORTODOX Ortodoxia a sprijinit încă de la Ortodoxia a sprijinit încă de la

început nădejdea omului de a început nădejdea omului de a ajunge la o comuniune deplină ajunge la o comuniune deplină în ceea ce priveşte credinţa, în ceea ce priveşte credinţa, pentru a se putea ajunge la pentru a se putea ajunge la cuvintele Mântuitoruluicuvintele Mântuitorului,,,,ca toţi ca toţi să fie una“ să fie una“ (In. 17, 21).(In. 17, 21).

Aderarea tuturor Bisericilor la Aderarea tuturor Bisericilor la integritatea învăţăturii integritatea învăţăturii apostolice,apostolice, este cea mai este cea mai importantă coordonată în importantă coordonată în ecumenism şi se referă ecumenism şi se referă la la ,,unitatea tuturor ,,unitatea tuturor Bisericilor în integritatea Bisericilor în integritatea învăţăturii Apostolice învăţăturii Apostolice mărturisită în biserică mărturisită în biserică nedivizată de la început”.nedivizată de la început”.

Biserica este Biserica este sobornicească sobornicească deoarece are misiunea de a deoarece are misiunea de a aduna într-o unitate, de a uni aduna într-o unitate, de a uni într-un tot întreaga lumeîntr-un tot întreaga lume..

În dialogul ecumenic În dialogul ecumenic Ortodoxia nu impune o Ortodoxia nu impune o stare existentă în sânul ei, stare existentă în sânul ei, ea prezintă premisele prin ea prezintă premisele prin care toţi se vor uni spre a fi care toţi se vor uni spre a fi o singură Biserică.o singură Biserică.

Ortodoxia rămâne din toate Ortodoxia rămâne din toate punctele de vedere un punctele de vedere un punct de plecare, şi în punct de plecare, şi în acelaşi timp chiar un acelaşi timp chiar un îndreptar în ceea ce îndreptar în ceea ce priveşte ecumenismul priveşte ecumenismul pentru că ea este o unitate pentru că ea este o unitate în sine şi realitatea unităţii în sine şi realitatea unităţii originare şi comune.originare şi comune.

Ecumenismul are datoria Ecumenismul are datoria de a se preocupa şi de de a se preocupa şi de partea morală a celor care partea morală a celor care participă la Mişcarea participă la Mişcarea Ecumenică pentru că o Ecumenică pentru că o unitate în păcat ar fi unitate în păcat ar fi inutilă.inutilă.

II.2.4. Participarea ortodoxiei la II.2.4. Participarea ortodoxiei la dialogul ecumenicdialogul ecumenic Creştinismul se prezintă astăzi Creştinismul se prezintă astăzi

alcătuit din 3 mari ramuri sau alcătuit din 3 mari ramuri sau confesiuni, determinate de cele confesiuni, determinate de cele două evenimente grave, din două evenimente grave, din istoria creştinismului, schisma istoria creştinismului, schisma dintre Răsărit şi Apus din anul dintre Răsărit şi Apus din anul 1054 şi Reforma lui Luther care 1054 şi Reforma lui Luther care este izvorul tuturor reformelor este izvorul tuturor reformelor protestante, confesiuni desprinse protestante, confesiuni desprinse din Biserica Apuseană.din Biserica Apuseană.

Participarea Bisericii Ortodoxe la Participarea Bisericii Ortodoxe la dialogul ecumenic este şi astăzi dialogul ecumenic este şi astăzi un aspect controversat.un aspect controversat.

Prima propunere concretă Prima propunere concretă pentru stabilirea unei pentru stabilirea unei koinonia –koinonia –ligi ligi de Biserici a fost făcută de de Biserici a fost făcută de Patriarhia Ecumenică în Patriarhia Ecumenică în binecunoscuta enciclică din anul binecunoscuta enciclică din anul 1920, în care odată cu apelul de 1920, în care odată cu apelul de a se renunţa la prozelitism se a se renunţa la prozelitism se accentua convingerea că iubirea accentua convingerea că iubirea va face posibilă cooperarea va face posibilă cooperarea bisericilor creştine.bisericilor creştine.

Ortodoxia, prin misiunea sa, Ortodoxia, prin misiunea sa, încearcă între altele, să redea încearcă între altele, să redea bisericilor creştine conştiinţa bisericilor creştine conştiinţa legăturii strânse ce le uneşte legăturii strânse ce le uneşte şi le face în unire, împreună şi le face în unire, împreună moştenitoare, mădulare ale moştenitoare, mădulare ale Trupului lui Hristos.Trupului lui Hristos.

Astăzi Ortodoxia participă Astăzi Ortodoxia participă activ la dialogul ecumenic activ la dialogul ecumenic pentru refacerea unităţii pentru refacerea unităţii tuturor celor care cred în tuturor celor care cred în Iisus Hristos ca Domn şi Iisus Hristos ca Domn şi MântuitorMântuitor rezervându-şi însă rezervându-şi însă dreptul de a identifica şi dreptul de a identifica şi combate anumite deviaţii combate anumite deviaţii prezente în cadrul unor prezente în cadrul unor confesiuni creştine.confesiuni creştine.

Bisericile ,,Bisericile ,,trebuie să trebuie să adune, nu să risipească”,adune, nu să risipească”, Ortodoxia îşi aduce aportul la Ortodoxia îşi aduce aportul la realizarea reconcilierii dăruite realizarea reconcilierii dăruite de Dumnezeu în Iisus Hristos, de Dumnezeu în Iisus Hristos, spre binele poporului lui spre binele poporului lui Dumnezeu.Dumnezeu.

III. III. PRINCIPIILE, METODELE ŞI PRINCIPIILE, METODELE ŞI MIJLOACELE DE ÎNVĂŢARE MIJLOACELE DE ÎNVĂŢARE

UTILIZATE ÎN CADRUL ORELOR DE UTILIZATE ÎN CADRUL ORELOR DE

RELIGIERELIGIE 3.13.1 Principiile Principiile didactice – hristolocentricdidactice – hristolocentric – – eclesiocentric eclesiocentric 3.2. 3.2. Metode şiMetode şi mijloacemijloace de de învăţareînvăţare utilizateutilizate înîn

cadrulcadrul lecţiilorlecţiilor bazatebazate pepe aceastăaceastă temă.temă.3.3. 3.3. ProiecteProiecte de de tehnologietehnologie didactică.didactică.3.4. 3.4. FinalităţileFinalităţile educaţiei religioase.educaţiei religioase. „„Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc

desăvârşit este” (Matei 5, 48).desăvârşit este” (Matei 5, 48).

„„Cea mai bună strategie educativă nu constă în Cea mai bună strategie educativă nu constă în impunerea valorilor, ci în acţiunea indirectă, prin impunerea valorilor, ci în acţiunea indirectă, prin crearea şi stimularea trebuinţei pentru valori”, crearea şi stimularea trebuinţei pentru valori”, (Constantin Cucoş).(Constantin Cucoş).

IVIV. CERCETAREA . CERCETAREA PEDAGOGICĂPEDAGOGICĂ

4.1. 4.1. CERCETAREA CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂPSIHOPEDAGOGICĂ

4.2.4.2. CONCLUZII ASUPRA CONCLUZII ASUPRA

CERCETĂRIICERCETĂRII PEDAGOGICEPEDAGOGICE

4.3. 4.3. ANEXEANEXE

4.1. CERCETAREA 4.1. CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂPSIHOPEDAGOGICĂ

Obiectivele cercetării.Obiectivele cercetării.O.C.1 – valorificarea caracterului informativ-formativ al conţinuturilor O.C.1 – valorificarea caracterului informativ-formativ al conţinuturilor

prin prin prezentarea înprezentarea învvăţăturii Mântuitorului referitoare la relaţia ăţăturii Mântuitorului referitoare la relaţia

omului omului creştin cu sermenii săi ;creştin cu sermenii săi ;O.C.2 – analiza modului în care citirea lecturilor biblice şi cunoaşterea O.C.2 – analiza modului în care citirea lecturilor biblice şi cunoaşterea învăţăturii creştine legate de relatia omului cu semenii conduc laînvăţăturii creştine legate de relatia omului cu semenii conduc la dezvoltarea interesului pentru disciplina Religie;dezvoltarea interesului pentru disciplina Religie;O.C.3 – stabilirea creşterii eficienţei învăţării conţinuturilor din O.C.3 – stabilirea creşterii eficienţei învăţării conţinuturilor din

domeniul domeniul moralei şi misiunii creştine, prin discuţii pe baza temelor moralei şi misiunii creştine, prin discuţii pe baza temelor

prezentate ;prezentate ;O.C.4 – analiza modului în care activităţile extracurriculare, conduc la O.C.4 – analiza modului în care activităţile extracurriculare, conduc la dezvoltarea interesului pentru disciplina Religie ;dezvoltarea interesului pentru disciplina Religie ;O.C.5 – stabilirea şi aplicare probelor de control, înregistrarea O.C.5 – stabilirea şi aplicare probelor de control, înregistrarea

rezultatelor;rezultatelor;O.C.6 – prelucrarea şi interpretarea rezultatelor;O.C.6 – prelucrarea şi interpretarea rezultatelor;O.C.7 – formularea concluziilor.O.C.7 – formularea concluziilor.

Prezentarea colectivului Prezentarea colectivului experimentalexperimental

- clasa a IX-a A, - clasa a IX-a A, formată din 30 de elevi: 17 fete şi 13 formată din 30 de elevi: 17 fete şi 13

băieţi.băieţi. - clasa a X-a B, - clasa a X-a B, formată din 27 elevi: 14 fete şi 13 băieţi . formată din 27 elevi: 14 fete şi 13 băieţi .

Nr. crt. Subiecţi Sex Dezvoltare psihică Asistenţă educativă şi religioasă în familie

Fete Băieţi Normală Limitată

Precară

Bună Foarte bună

11 B.M. X X X

22 C.M. X X X

33 C.D. X X X

44 C.C. X X X

55 C.A. X X X

66 D.S X X X

77 D.A. X X X

88 F.E. X X X

99 G.A. X X X

1010 H.I. X X X

Factori importanţi Factori importanţi în educaţia moral-religioasăîn educaţia moral-religioasă : :

- şcoala,- şcoala,- familia;- familia;- Biserica.- Biserica.

Desfăşurarea Desfăşurarea experimentuluiexperimentului.. Locul de desfăşurare al Locul de desfăşurare al cercetării este cercetării este C.N.,,RADU NEGRUC.N.,,RADU NEGRU”” Făgăraş, judeţul Făgăraş, judeţul Braşov.Braşov.

Perioada de cercetarePerioada de cercetare.. Cercetarea pedagogică s-a Cercetarea pedagogică s-a desfăşurat pe parcursul unui an şcolar, desfăşurat pe parcursul unui an şcolar, anume 2007 – 2008, urmărindu-se anume 2007 – 2008, urmărindu-se valorificarea caracterului formativ al valorificarea caracterului formativ al conţinuturilor prin cunoaşterea conţinuturilor prin cunoaşterea principalelor învăţături legate de tema principalelor învăţături legate de tema lucrării şi activităţile extracurriculare.lucrării şi activităţile extracurriculare.

Etapele implicate.Etapele implicate.Cercetarea pedagogică în cauză presupune Cercetarea pedagogică în cauză presupune

parcurgerea următoarelor etape:parcurgerea următoarelor etape: realizarea unui studiu diagnostic referitor la realizarea unui studiu diagnostic referitor la

noutatea învăţăturilor de morală şi misiune noutatea învăţăturilor de morală şi misiune creştină; creştină;

identificarea aspectelor relevante în vederea identificarea aspectelor relevante în vederea implicării elevilor în desfăşurarea lecţiilor în implicării elevilor în desfăşurarea lecţiilor în urma dialogului şi discuţiilor avute despre urma dialogului şi discuţiilor avute despre punerea în practică în viaţa creştină a acestor punerea în practică în viaţa creştină a acestor învăţături;învăţături;

elaborarea de instrumente de cercetare elaborarea de instrumente de cercetare adecvate;adecvate;

culegerea datelor;culegerea datelor; analiza şi interpretarea datelor prin valorificarea analiza şi interpretarea datelor prin valorificarea

dimensiunilor calitativă şi cantitativă ale dimensiunilor calitativă şi cantitativă ale cercetării.cercetării.

Eşantioanele de subiecţiEşantioanele de subiecţi Dat fiind faptul că cercetarea va include un Dat fiind faptul că cercetarea va include un

experiment pedagogic cu grup de control, experiment pedagogic cu grup de control, vor fi selectate eşantioane independente, cu vor fi selectate eşantioane independente, cu elevi din patru clase (două şi două) elevi din patru clase (două şi două) echivalente, alese pe baza rezultatelor echivalente, alese pe baza rezultatelor obţinute la aplicarea unor teste pedagogice obţinute la aplicarea unor teste pedagogice de cunoştinţe (unul pentru clasa a IX-a şi de cunoştinţe (unul pentru clasa a IX-a şi unul pentru clasa a X-a), şi pe baza notelor unul pentru clasa a X-a), şi pe baza notelor obţinute la materia religie până la începerea obţinute la materia religie până la începerea experimentului. experimentului.

La clasa a IX-a sunt două clase: o clasă La clasa a IX-a sunt două clase: o clasă experimentală (IX A) şi una de controlexperimentală (IX A) şi una de control (IX B), (IX B), respectiv, la clasa a X-a sunt două clase: una respectiv, la clasa a X-a sunt două clase: una experimentalăexperimentală (X B) şi una de control (X C).(X B) şi una de control (X C).

Variabila independentăVariabila independentă Variabila independentă manipulată în cadrul Variabila independentă manipulată în cadrul

experimentului este implicarea elevilor din experimentului este implicarea elevilor din clasele experimentale în cunoaşterea clasele experimentale în cunoaşterea principalelor învăţături creştine referitoare la principalelor învăţături creştine referitoare la relaţia omului creştin cu semenii săi şi relaţia omului creştin cu semenii săi şi valorificarea învăţăturilor morale ale valorificarea învăţăturilor morale ale Mântuitorului în dezvoltarea caracterului Mântuitorului în dezvoltarea caracterului religios-moral.religios-moral.

Variabila dependentăVariabila dependentă Preconizez că efectele şi rezultatele introducerii Preconizez că efectele şi rezultatele introducerii

variabilei independente vor fi sesizate la nivelul variabilei independente vor fi sesizate la nivelul achiziţiilor şcolare ale elevilor (respectiv, că se va achiziţiilor şcolare ale elevilor (respectiv, că se va asigura progresul şcolar) şi în ceea ce priveşte asigura progresul şcolar) şi în ceea ce priveşte comportamentul elevilor (respectiv, că se vor comportamentul elevilor (respectiv, că se vor induce schimbări comportamentale dezirabile). induce schimbări comportamentale dezirabile).

Aşadar, variabilele dependente urmărite sunt: Aşadar, variabilele dependente urmărite sunt: achiziţiile şcolare achiziţiile şcolare comportamentul elevilor. comportamentul elevilor.

Metodologia de cercetareMetodologia de cercetare alegerea eşantioanelor de elevi prin alegerea eşantioanelor de elevi prin

administrarea de probe scrise de evaluare, administrarea de probe scrise de evaluare, identice;identice;

inventarierea atitudinilor şi comportamentelor inventarierea atitudinilor şi comportamentelor morale manifestate la elevii implicaţi în morale manifestate la elevii implicaţi în experiment;experiment;

studiul documentelor curriculare oficiale, pentru studiul documentelor curriculare oficiale, pentru alegerea eşantioanelor de conţinut;alegerea eşantioanelor de conţinut;

alegerea perechilor de clase echivalente, alegerea perechilor de clase echivalente, experimentale şi de control, de nivele experimentale şi de control, de nivele aproximativ egale;aproximativ egale;

experimentul psiho-pedagogic (tehnica experimentul psiho-pedagogic (tehnica eşantioanelor independente);eşantioanelor independente);

urmărirea schimbărilor survenite în atitudinile urmărirea schimbărilor survenite în atitudinile şi comportamentul moral al elevilor prin şi comportamentul moral al elevilor prin observaţii, analiza documentelor şcolare, studii observaţii, analiza documentelor şcolare, studii de caz, etc.;de caz, etc.;

test pedagogic de cunoştinţe, identic pentru test pedagogic de cunoştinţe, identic pentru clasele implicate în experiment.clasele implicate în experiment.

Instrumente operaţionale de culegere a Instrumente operaţionale de culegere a datelor:datelor:

chestionare;chestionare; teste pedagogice de cunoştinţe;teste pedagogice de cunoştinţe; produse ale activităţii elevilor;produse ale activităţii elevilor; fişe de observaţii, etc.fişe de observaţii, etc.

Strategia de verificare şi evaluare a Strategia de verificare şi evaluare a rezultatelorrezultatelor

obţinute de subiecţi:obţinute de subiecţi: evaluarea prin teste pedagogice de cunoştinţe, evaluarea prin teste pedagogice de cunoştinţe,

identice pentru clasele experimentale şi de identice pentru clasele experimentale şi de control;control;

observaţia.observaţia.

Metodologia de Metodologia de prelucrare a datelor prelucrare a datelor

cercetăriicercetării

Datele obţinute au fost Datele obţinute au fost prelucrate cu ajutorul metodelor prelucrate cu ajutorul metodelor statistico-matematice şi de statistico-matematice şi de interpretare. interpretare.

Desfăşurarea experimentuluiDesfăşurarea experimentului

La clasa experimentală, cl IX A, înainte de desfăşurarea La clasa experimentală, cl IX A, înainte de desfăşurarea lecţiei în clasă, am împărţit elevii în grupe de câte 4 elevi, lecţiei în clasă, am împărţit elevii în grupe de câte 4 elevi, şi le-am cerut să realizeze proiecte cu teme care au şi le-am cerut să realizeze proiecte cu teme care au legătură cu subiectul lecţiei. Titlurile proiectelor au fost:legătură cu subiectul lecţiei. Titlurile proiectelor au fost:

>>,,Importanţa Sinoadelor ecumenice pentru ,,Importanţa Sinoadelor ecumenice pentru creştinismcreştinism””

>,,>,,Istoria scindării Bisericii creştineIstoria scindării Bisericii creştine““ >,,>,,Bisericile creştine din FăgăraşBisericile creştine din Făgăraş “ “ >,,>,,Participarea tinerilor la întâlnirile ecumenice de la Participarea tinerilor la întâlnirile ecumenice de la

TaizeTaize “ “ >,,>,,Ecumenismul religiosEcumenismul religios “ “ - - au fost fixate obiectivele pentru fiecare proiect.au fost fixate obiectivele pentru fiecare proiect.-după prezentarea tuturor proiectelor am desfăşurat -după prezentarea tuturor proiectelor am desfăşurat

lecţialecţia ,, ,,Ecumenismul religios-împlinirea idealului de Ecumenismul religios-împlinirea idealului de unitate creştinăunitate creştină””

La clasa de control am desfăşurat lecţia obişnuit, având ca La clasa de control am desfăşurat lecţia obişnuit, având ca materiale didactice Sfânta Scriptură şi manualul de materiale didactice Sfânta Scriptură şi manualul de ReligieReligie

Pe baza observaţiei, pot afirma că elevii au fost Pe baza observaţiei, pot afirma că elevii au fost foarte interesaţi şi au avut, pe tot parcursul activităţii, foarte interesaţi şi au avut, pe tot parcursul activităţii, o atitudine activă.o atitudine activă.

La desfăşurarea lecţiei despre Ecumenism, elevii La desfăşurarea lecţiei despre Ecumenism, elevii au participat mult mai activ dorind chiar ei să au participat mult mai activ dorind chiar ei să sublinieze anumite aspecte legate de tema lsublinieze anumite aspecte legate de tema leecţiei,cţiei, cum cum ar fii:-importanţa dialogului inter-religios;- misiunea ar fii:-importanţa dialogului inter-religios;- misiunea omului creştin ;-asemănarea şi egalitatea între oameni, omului creştin ;-asemănarea şi egalitatea între oameni, etc.etc.

După realizarea proiectelor şi desfăşurarea După realizarea proiectelor şi desfăşurarea lecţiei, elevii au manifestat o atitudine mult mai lecţiei, elevii au manifestat o atitudine mult mai responsabilă faţă de colegii lor de alte confesiuni. responsabilă faţă de colegii lor de alte confesiuni.

După desfăşurarea experimentului, la post-test După desfăşurarea experimentului, la post-test (unde s-a pus accentul pe rolul ecumenismului, iubirea (unde s-a pus accentul pe rolul ecumenismului, iubirea de semeni şi respectul faţă de aproapele), elevii clasei a de semeni şi respectul faţă de aproapele), elevii clasei a IX-a A au obţinut rezultate foarte bune, devenind mai IX-a A au obţinut rezultate foarte bune, devenind mai interesaţi la ora de religie, au mers mai des la biserică, interesaţi la ora de religie, au mers mai des la biserică, urmărind punerea în practică a învăţăturilor creştine. urmărind punerea în practică a învăţăturilor creştine.

Rezultatele obţinute la test de cele două clase, Rezultatele obţinute la test de cele două clase, una de control şi una experimentală, sunt redate prin una de control şi una experimentală, sunt redate prin diagrame de structură (datele sunt exprimate sub diagrame de structură (datele sunt exprimate sub formă de procentaje). formă de procentaje).

Diagramele de structurăDiagramele de structurăDiagrama de structură la clasa experimentală

nota 1016

53%nota 98

27%

nota 84

13%

nota 72

7%

Diagrama de structură la clasa de control

nota 107

26%

nota 96

21%nota 8

518%

nota 76

21%

nota 64

14%

DIAGRAMA DE COMPARAŢIEDIAGRAMA DE COMPARAŢIE Aceleaşi rezultate au fost redate şi prin diagrama de comparaţie, realizată pentru compararea rezultatelor obţinute de clasa experimentală şi de Aceleaşi rezultate au fost redate şi prin diagrama de comparaţie, realizată pentru compararea rezultatelor obţinute de clasa experimentală şi de

control.control.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

nr elevi

tranşa de note

Diagrama de comparaţie între clasa de control şi clasa experimentală

cls control 7 6 5 6 4

cls experimentala 16 8 4 2 0

nota 10 nota 9 nota 8 nota 7 nota 6

La clasa a X-a am urmărit La clasa a X-a am urmărit ca elevii:ca elevii:

să identifice calităţile (virtuţile) creştine şi să identifice calităţile (virtuţile) creştine şi făgăduinţele pentru dobândirea acestora, făgăduinţele pentru dobândirea acestora, prezentate în lecţiile aferente acestei teme; prezentate în lecţiile aferente acestei teme;

să precizeze care este răsplata pentru dobândirea să precizeze care este răsplata pentru dobândirea virtuţilor; virtuţilor;

să identifice virtuţile creştine prezente în viaţa să identifice virtuţile creştine prezente în viaţa unor personalităţi biblice şi creştine; unor personalităţi biblice şi creştine;

să înveţe din modalităţile concrete de slujire şi să înveţe din modalităţile concrete de slujire şi misiune creştină;misiune creştină;

integrarea în comportamentul propriu, a integrarea în comportamentul propriu, a învăţăturilor creştine în scopul dobândirii învăţăturilor creştine în scopul dobândirii virtuţilor;virtuţilor;

să cunoască particularităţile învăţăturii creştinine să cunoască particularităţile învăţăturii creştinine şi prin intermediul activităţilor extracurriculare.şi prin intermediul activităţilor extracurriculare.

În urma testului susţinut de cele două clase În urma testului susţinut de cele două clase la sfârşitul experimentului, s-au obţinut la sfârşitul experimentului, s-au obţinut

următoarele rezultate:următoarele rezultate:

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

nr. elevi

tranşe de note

Grafic de comparaţie între clasa experimentală şi clasa de control

nota 10 8 3

nota 9 10 8

nota 8 5 6

nota 7 4 7

nota 6 0 2

cls experimentală cls de control

Grafic de comparaţie între clasa de control şi clasa experimentală

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

tranşe de note

proc

ente

ele

vi

clasa experimentală 0% 14,81% 18,51% 37,03% 29,62%

clasa de control 7,69% 26,92% 23,07% 30,76% 11,53%

nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 10

Observaţii în urma Observaţii în urma cercetării pedagogicecercetării pedagogice

activităţile extraşcolare conduc la dezvoltarea activităţile extraşcolare conduc la dezvoltarea interesului pentru disciplina Religie;interesului pentru disciplina Religie;

vizitele la biserici, orfelinate şi alte locuri cresc vizitele la biserici, orfelinate şi alte locuri cresc eficienţa învăţării conţinuturilor din domeniul moralei eficienţa învăţării conţinuturilor din domeniul moralei şi misiunii creştine;şi misiunii creştine;

lecturile biblice şi patristice valorifică caracterul lecturile biblice şi patristice valorifică caracterul informativ-formativ al conţinuturilor;informativ-formativ al conţinuturilor;

elevii claselor experimentale au devenit mai uniţi şi elevii claselor experimentale au devenit mai uniţi şi toleranţi unii cu alţii;toleranţi unii cu alţii;

participarea şi desfăşurarea lecţiilor a devenit mai participarea şi desfăşurarea lecţiilor a devenit mai intensă;intensă;

s-au format numeroase deprinderi religios-morale, s-au format numeroase deprinderi religios-morale, printre care: participarea la sfintele slujbe, memorarea printre care: participarea la sfintele slujbe, memorarea unor pasaje biblice, găsirea cu uşurinţă a pasajelor unor pasaje biblice, găsirea cu uşurinţă a pasajelor biblice în Sfânta Scriptură;biblice în Sfânta Scriptură;

a crescut respectul şi toleranţa faţă de colegii de alte a crescut respectul şi toleranţa faţă de colegii de alte confesiuni şi religiiconfesiuni şi religii ;;

s-a întărit legătura profesor de religie-elev;s-a întărit legătura profesor de religie-elev;

IV.2. IV.2. Concluzii asupra Concluzii asupra cercetării pedagogicecercetării pedagogice

IisusIisus rămâne rămâne chipul desăvârşit chipul desăvârşit al pedagogului creştinal pedagogului creştin. .

Activitatea Sa învăţătorească Activitatea Sa învăţătorească perpetuează acţiunea pentru perpetuează acţiunea pentru continua creaţie sau re-creaţie a continua creaţie sau re-creaţie a omului în duh creştin, prin lucrarea omului în duh creştin, prin lucrarea pururi mântuitoare a Bisericii.pururi mântuitoare a Bisericii.