EDUCAŢIA ANTREPRENORIALĂ A INGINERILOR SI ECONOMISTILOR

Prof. univ., dr. Nicolae Ţurcanu U.T.M.

Rezumat: The development of functional market economy and adhering of Moldova Republic to Boulogne agreement command the education of new generations of entreppreneurs, managers , economists, certified public accountonts, revenue inspectors.The length of study ternis, the volume and the content of course material, the differeance between the speciality curriculums process, the hierarchial level of manager, world-wide collaboration etc.

Integrarea în spaţiul european, la care se optează, nu semnifică doar integrarea în zona Euro, în sistemul bancar şi economie, dar şi într-o Europă a cunoştinţelor. În constituirea unei asemenea societăţi rolul fundamental revine universităţilor. Actual lor li se conferă funcţia de fortificare şi consolidare a potenţialului intelectual, cultural, social şi tehnic a continentului european1. Educaţia antreprenorială şi managerială a specialiştilor are o mare importanţă în economia de piaţă . Nimeni nu-ti mai spune (dicteaza) ce si cit sa produci si cui cu cit sa vinzi.Initiativa proprie, alimentata de de interesul economic, sau ”miina invizibila” a lui Adam Smith trezeste spiritul antreprenorial.Dar inafara de spirit mai trebuiesc cunostinte, deprinderi si experienta. Cum stau lucrurile în această privinţă în contextul reformei economice şi a învăţămîntului superior,cînd în Europa se edifică un spaţiu educaţional unic prevăzut de procesul de la Bologna? Cum de organizat educaţia antreprenorială in Republicii Moldova , ţară in care cea mai mare bogatie este potentialul uman? Pentru a raspunde la aceste intrebari sa pornim de la unele aspecte teoretice si tendinte practice care nu pot fi negligate. Prin educaţie antreprenorială şi managerială se înţelege procesul de formare a abilităţilor necesare de a fi businessman, antreprenor sau manager . Anreprenorul spre deosebire de businessman este orientat spre inovaţie, întreprinde ceva nou pe risc şi cont propriu . El face parte din managementul strategic al firmei unde diferenţa dintre antreprenor şi manager este invizibilă, dacă predomină un stil creativ –participativ şi nu birocratic de conducere .

Din punct de vedere ştiinţific, există o diferenţă, între abilităţile necesare antreprenorului şi managerului

Comparaţie întreprinzători – manageri2

Nr. Cracteristica Antreprenori Manageri (clasici)

1 Accent strategicAsupra oportunităţilor

disponibileAsupra controlării resurselor

1 Tendinţe în economia Moldovei, Proiect al Uniunii Europene, 2005, pag.252 Nicolescu Ovidiu, Managementul Întreprinderilor mici şi mijloci, Edit. Economica, Bucureşti, 2001, pag.47

Cunoştinţe,aptitudini şi deprinderi de specialitate(preponderent, tehnice, de ramură)

Cunoştinţe şi aptitudini de managment (prepoderent economice )

2Abordarea

oportunităţilorPe termen scurt, episodică Pe termen lung

3Controlul

resurselor

Pe termen scurt şi

multifazică

Pe termen lung, într-o singură

fază

4Alocarea

resurselor

Ale altora, îndeosebi prin

închiriere şi împrumutProprii şi prin cumpărare

+ Trasături pag 25

Structura managerilor pe niveluri de conducere figura 1

MS (manageri strategici ) MF (manageri funcţionali )

MO(manageri operationali)

Inteligenţă, memorie, spirit de observaţie, sănătate, caracter sunt necesare oricărei profesii, dar pe o scară mai largă managerilor şi întreprinzătorilor. Pe lîngă calităţile menţionate antreprenorii şi managerii trebuie să posede cunoştinţe profunde economice, psihologice, sociologice, juridice, tehnice, de cultură generală, aptitudini de autoperfecţionare continuă, de lucru în echipă.Proporţia cunoştinţelor şi a calităţilor în dependenţă de nivelul ierarhic variază: figura 2

MO MT ,MF MS (TOP)

În firmele mici şi mijlocii se modifică cerinţele faţă de calificarea specialiştilor . Deseori patronul ( sau managerul ) nu poate să-şi permită să angajeze şi contabil, şi economist, şi jurist, şi marketolog, şi logist. Dacă firma e din 9 persoane, structura managerială e de două ori mai mare decît cea de propducţie !

Raportul cunoştinţelor de specialitate şi de management variază şi în dependenţă de mărimea firmei: figura 3Cunostinte de specialitate, preponderent tehnice

Cunostinte economico-manageriale

MIC MIJLOCIU MARE AMPLOAREABUSINESSULUI

În firmele moderne se cer specialişti cu calificare dublă şi triplă.Caracteristicile de calificare elaborate pe vremuri şi care au stat la baza planurilor de stidii aprobate în anul 2000 moral s-au uzat. Inginerul modern trebuie să aibă educaţie antreprenorială şi managerială. Economistul trebuie să fie cit de cit si inginer, şi jurist, şi marketolog. Cu atît mai mult managerii operaţionali trebuie să cunoască aspectul tehnic, ramural al producţiei, iar promovarea în manager tactic şi strategic impune imperios cunoştinţele economice, psihologice şi de ce nu filozofice?!

Aprecierea făcută de către manageri şi antreprenori din Republica Moldova

asupra importanţei, pentru succesul lor în carieră, a diferitelor discipline studiate

Disciplina

Procentaj din cei întrebaţi care au apreciat că

disciplina arătată este pentru munca lor:

Foarte importantăÎntre importantă şi

foarte importantă

Comunicare managerială

Management financiar

Contabilitate

Planificare tactică/strategică

Marketing

Firma şi mediul economic, social şi politic

Sisteme informatice

Drept comercial

Managementul resurselor umane

Managementul operaţiunilor de producţie

şi de servicii

Afaceri internaţionale

Statistică

Reclamă şi promovare vînzări

90%

80%

60%

80%

40%

60%

20%

70%

80%

20%

40%

20%

10%

10%

20%

40%

20%

60%

40%

80%

30%

20%

80%

60%

80%

90%

Astfel, practicienii acordă o imortanţă deosebită, comunicării managriale, palnificării strategice, dreptului comercial şi altor discipline, care în plnaurile de studii de la multe specialităţi inginereşti mai că lipsesc sau sint cu un număr insufient de ore.Raportul dintre cunoştinţele de specialitate şi cele de conducere depinde în mod evident şi de

natura producţiei, complexitatea tehnologiilor aplicate figura 4

Simple Traditionale Avansate Tehnologii

Progresul tehnico-ştiinţific, informatizarea şi globalizarea schimbă raportul dintre numărul de firme implicate în producerea mărfurilor şi serviciilor:, ceea ce implică modificarea structurii învăţămîntului superior pe specialităţi, orienta spre pregătire specialiştilor informaticieni, turism, transport, divertisment, telecomunicaţii. figura 5

MarfuriServicii % Marfuri Servicii

T Dezvoltarea ramurilor infrastructurale, care oferă preponderent servicii impune creşterea numărului de firme mici şi mijlocii, care în ţările dezvoltate constituie circa 95%, în Republica Moldova peste 90 %.La fel aceasta se refera si la numarul de angagati. Asadar, tendintele de mai sus confirma ca mediul antreprenorial este foarte dinamic si evident exgentele fata de specialisti si numarul lor pe specialitati se modifica.Schimbarile structurale în economie impun perfectionarea calitativa si cantitativa a sistemului educational.Educatia antreprenoriala nu poate fi „copiata”, cel putin la nivel cantitativ. Reactia sistemului educational în Republica Moldova la provocarile din partea mediului extern si intern din ultimii ani, nu întotdeauna a fost adecvată.In activ se poate de inclus : aderarea la procesul Bologna, trecerea la invatamintul universitar în cicluri (licenta + masterat), aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesionala si al specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superiorlor, ciclul 1, continuarea procesului de evaluare si acreditare academica, incercarea de a optimiza numarul de studenti la toate formele de studii si toate specialitatile si a.Cu toate acestea fata de invatamintul in business si educatia antreprenoriala in general au ramas multe intrebari: unde si ce specialitati pregatesc businessmani ? Cine este managerul TOP, economist sau inginer? Masteratul in business poate fi urmat de un pedagog sau medic?Cum vor reactiona abiturientii la reducerea brusca a numarului de locuri la specialitatile economice si de drept in universitati? Si multe altele. Din 30 de instituţii de îvăţămînt superior, acreditate în 2005 ,18 pregătesc manageri şi antreprenori la diferite specialităţi. În afară de acestea oferă cursuri de pregătire profesională

pentru manageri şi antreprenori încă 31 de instituţii şi ONG-uri. S-ar părea că nu există problema în alegerea locului de însuşire a competenţelor manageriale si antreprenoriale.Avem rezerve fata de aceasta.De fapt, un businessman şi manager performant în ţările dezvoltate este deţinător al diplomei de MBA, acesta fiind cea mai prestigioasă diplomă, care adaugă la salariu mii de dolari. În Republica Moldova masteratul în prezent, inclusiv în afaceri,este de 1 an de zile şi a fost organizat ca studii post universitare. Deseori acest masterat repetă cursurile economice şi de management studiate pentru a abţine diploma de licenţă. În viziunea noastră trebuiesc organizate programe de MBA cu o durată de 2 ani; aceste programe trebuie să fie diferite în dependenţă de nivelul pregătirii economice şi manageriale, anterioare. (A18) Investigaţiile demonstrează că circa 38 la sută din antreprenori şi manageri au absolvit specialităţi ce nu ţin de domeniiul economiei şi ingineriei, inclusiv: 20 % filologi, 5% muzicienii, 5 % medici etc

Repartizarea antreprenorilor şi managerilor după specialităţi

36%

20%12%

8%

6%5%

5% 5% 3%

Economie

Inginerie

Limbi străine

Jurnalism

Finanţe

Drept

Management

Medicină

Muzică

Studiile demonstrează, că manageri top în Republica Moldova, devin în 56 de cazuri din 100, economiştii şi inginerii, inclusiv economişti 36 %.

Un aspect al sistemului de instruire din Republica Moldova (Anexa 1), ţine de educaţie. Instruirea şi educaţia sunt două laturi ale aceluiaşi proces. Una nu poate fi despărţită sau ruptă de alta. Aşadar, şcoala superioară trebuie să pregătească nu numai profesionişti: economişti, medici, ingineri etc., dar, în primul rînd, intelectuali, personalităţi cu nişte performanţe morale şi culturale sporite. Astăzi, din păcate, o mare parte a absolvenţilor şcolii superioare au cultură şi o limbă vorbită foarte sărace, lucru care se reflectă negativ asupra carierei acestor persoane şi asupra imaginii statului la general.

Se consideră că în Republica Moldova sunt prea mulţi studenţi şi îndeosebi la specialităţile economice şi de drept.

Numarul de studenti din Republica Moldova10 aprilie 2006

Anul Numărul de studenţi

academicÎn

instituţiile de stat

%În instituţiile

private% Total

2005/6 98 462 82,38% 21 065 17,62% 1195272004/5 93 418 79,70% 23 795 20,30% 117 2132003/4 80 892 77,76% 24 250 23,31% 104 0292002/3 73 203 77,02% 23 836 25,08% 95 0392001/2 63 541 73,53% 22 873 26,47% 86 4142000/1 — — — — 79100

1999/2000 — — — — 77300Sursa: www.almamater.md

să adaug în grafi de la drept. Şi comparatie cu alte tari, citi economisti la 10 000 de locuitori, gergia armeni aalbania, olanda

Ponderea studenţilor la specialităţile economice

În anul 2006 Guvernul Republicii Moldova a decis să reducă considerabil locurile bugetare şi cele cu taxă la specialităţile economice şi de drept. Astfel planul de admitere pentru FIEB s-a redus de circa 15 ori. La specialităţile inginereşti, au fost mărite numărul de locuri cu finanţare bugetară şi cu taxă, astfel Universitatea Tehnică are un plan de admitere record de 6 192 de locuri. În general ca idee de a mări numărul absolvenţilor, la specialităţile inginereşti, este binevenită. Însă, avem temeri, că absolvenţii şcolilor şi liceelor nu vor ocupa integral locurile oferite şi îşi vor continua studiile în Transnistria, unde sunt deschise numeroase filiale a Universităţilor din Moscova. Considerăm că atragerea abiturienţilor la specialităţile inginereşti, trebuie efectuată nu prin metode administrative, dar prin mecanisme fireşti ale economiei de piaţă, prin ridicarea calităţii învăţămăntului economic şi ingineresc, piaţa muncii cere specialişti cu abilităţi complexe (grfic)Stimată comisie îmi daţi voie succint să mă opresc, la analiza caliatativă a instruirii antreprenoriale la FIEB

Astfel, situaţia este îngreunată de problemele asigurării unei educaţii şi

pregătiri manageriale efective. Cunoştinţele tehnice şi celelalte cunoştinţe de

specialitate sunt în general mai uşor de integrat în comportamentul oamenilor.

De aceea o atenţie deosebită trebuie acordată dezvoltării abilităţilor manageriale

la studenţi.

În acest context sunt binevenite cîteva recomandări:

Fluxul de informaţie teoretică să fie susţinut de exemple practice, cu o

ulterioară analiză a acestora;

Cursurile să fie predate conform noilor metode şi tehnici care ar motiva

studenţii, şi totodată ar dezvolta creativitatea în rîndul acestora, trăsătură

esenţială pentru funcţiile de conducere;

Organizarea în timpul orelor a concursurilor, pentru a dezvolta spiritul

concurenţial;

Atragerea practicienilor în procesul de învăţămînt, deoarece ei au

experienţă în domeniu, şi ar putea motiva bine studenţii;

Perfecţionarea sistemului de evaluare, în acest context să fie evaluate nu

doar cunoştinţele teoretice, dar şi abilităţile de a le aplica în practică etc.

Să fie incluse un pachet de materii suplimentare care ar contribui la formarea absolvenţilor ca manageri şi antreprenori.

Analiza SWOT a Facultăţii de Inginerie Economică şi Business.Puncte tari Puncte slabe

Oferta educaţională a este adaptată mediului şi regiunii, este raţională în conţinut sau forme de specializare

FIEB pregăteşte specialişti în inginerie economică;

Conştientizarea conducerii a necesităţii schimbării;

Program de dezvoltare strategică; Existenţa specilizărilor (economie,

management, construcţie, contabilitate etc.); Existenţa învăţămîntului cu frecvenţă

redusă; Posibilitatea continuării studiilor peste

hotare; Modernizarea spaţiilor de învăţămînt Existenţa unei echipe manageriale mature,

competente care promovează principiile autonomiei, democraţiei, participării şi responsabilizării căutînd să eficientizeze procesul de învăţămînt

Impunerea de către legislaţie a eliminării specializărilor (ori economişti, ori ingineri);

Dezvoltarea insuficientă a programelor inerdisciplinare;

Reglementarea strictă a resurselor resurselor financiare parvenite din taxe de studii;

Birocraţie (deseori prefesorul şi administrarea facultăţii lucrează pentru Organele de Control, şi nu pentru ridicarea nivelului calităţii instruirii, spre exemplu acreditarea specialităţilor pe cale de dispariţie, care nu sunt incluse în noul Nomenclator);

Viteza mică de transfer informaţional între profesori şi studenţi (numărul insuficient de calculatoare la un student, în prezent la un calculator 40 de studenţi, în ţările dezvoltate, la un calculator, un student);

Implicarea insuficientă a personalului universităţii în activităţi de dezvoltare instituţională;

Slaba implicare a studenţilor în activităţile universităţii;

Insuficienţa acumulării cunoştinţelor practice;

Lipsa ofertelor de cursuri în limbi de circulaţie internaţională (s-ar putea de realizat pentru o taxă suplimentară).

Oportunităţi Temeri Implementarea programului de management

al calităţii; Elaborarea unui Manual al Calităţii în

învăţămîntul superior; Consolidarea sistemului creditelor

transferabile, care permite mobilitatea studenţilor în universităţile europene de profil;

Recunoaşterea internaţională a diplomelor; Perfecţionarea sistemului de evaluare; Dezvoltarea parteneriatelor cu lumea

afacerilor;

Creşterea costurilor educaţiei; Condiţiile social-economice ar putea

bloca acţiunile de reformare a învăţămîntului superior;

Indiferenţa studenţilor şi a cadrelor didactice;

Lipsa de interes a tinerilor pentru o carieră în domeniul cercetării;

Concurenţa cu alte universităţi locale, chiar şi europene.

Continuarea dotării catedrelor şi laboratoarelor cu tehnică şi cu soft educaţional;

Utilizarea tehnologiei moderne in prezentarea suporturilor de curs;

Asigurarea bibliotecilor cu literatură de specialitate;

Facilităţi pentru activităţile studenţilor: racordarea căminelor la Internet;

Crearea şi susţinerea unor şcoli de vară cu program internaţional;

Inaugurarea unui incubator de afaceri; Elaborarea programelor diversificate de

masterÎn final îmi permiteţi să mă opresc la cele mai importante concluzii şi propuneri

.Pentr managrii în Pentr economisti in construcţţii un mBA calscPentru cai care au terminat jurmnalism, MBA pe ramuri

Aceste constatări teoretice şi practice ne permit să concluzionăm că educaţia antreprenorială şi managerială în Republica Moldova nu poate fi doar ,, inginerească ,, sau ,,economică,, . Dezvoltarea businessului mic şi mijlociu, implimentarea tehnologiilor avansate impun o calificare dublă şi triplă a specialiştilor. Propuneri · redistribuirea materiei pe trepte· specificarea specialialităţilor cu drept de a continua MBA, MMS,MIM· elaborarea programelor pentru studii la a II specialitate ( în baza studiilor superioare ), masteratul să fie recunocut şi ca licenţă· modificarea legislaţiei privind învăţămîntul universitar în businiss racordarea ei la cerinţele adoptate de procesul de la Bologna · elaborarea unui proiect internaţional, cu participarea mai multor universităţi, oameni de afaceri, specialişti din economie care ar avea obiectiv soluţionarea problemelor de educaţie antreprenorială