Preventia si recuperarea bolilor cardiovasculare

Viata sedentara si fumatul: factori de risc modificabili ai bolilor cardiovasculare.

“Alegeri gresite duc la efecte nedorite”

(Liz Babbs)

Student: Musteata Anca Madalina

Seria: E

Grupa: 46

Cuprins:

Introducere………………………………………………………………………..3

Sedentarismul si obezitatea ……………………………………………………5

Sindromul metabolic…………………………………………………………….7

Fumatul……………………………………………………………………………8

Concluzii…………………………………………………………………………..9

Referinte bibliografice…………………………………………………………..10

INTRODUCERE

De ce este necesara elaborarea unei strategii de preventie in practica clinica?

1. Bolile cardiovasculare(BCV) reprezinta principala cauza de deces prematur in Europa. Sunt o cauza importanta de invaliditate si contribuie in mod substantial la cresterea costurilor din sistemul sanitar.

2. Ateroscleroza subiacenta se dezvolta insidios, in multi ani, si este de obicei avansata in momentul aparitiei simptomelor.

3. Decesul prin BCV survine de multe ori subit, inainte de asigurarea accesului la

asistenţa medicala, astfel incat multe interventii terapeutice sunt inaplicabile sau paleative.4. S-a demonstrat ca modificarea factorilor de risc reduce mortalitatea si morbiditatea prin BCV, in special la pacientii cu risc inalt.5. Apartia in masa a BCV se corelează strans cu stilul de viata si cu

factorii fiziologici şi biochimici modificabili. (1)

(“Factorii de risc cardiovascular”- Ghidul Pacientului)

Boala cardiovasculara este situata pe locul 1 ca si cauza de mortalitate in Europa atat la femei cat si la barbati. Este responsabila de aproximativ ½ din totalul deceselor, in Europa cauzand peste 4,35 milioane de decese in

fiecare an in cele 53 de state membre ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii- Regiunea Europeana si peste 1,9 milioane de decese in fiecare an in Uniunea Europeana. Boala cardiovasculara este de asemenea o cauza majora de dizabilitate si de scadere a calitatii vietii. Cu toate acestea, boala cardiovasculara poate fi prevenita.

In timp ce mortalitatea si incidenta bolilor cardiovasculare sunt in scadere in tarile din nordul, sudul si vestul Europei, in tarile centrale si estice nu numai ca nu sunt in scadere, dar in unele cazuri sunt chiar in crestere. Chiar daca in U.E. rata de mortalitate prin afectiuni cardiovasculare este in scadere, in prezent numarul de pacienti (barbati si femei) cu boli cardiovasculare este in crestere. Acest paradox se datoreaza cresterii longevitatii si imbunatatirii supravietuirii la persoanele cu boli cardiovasculare.

Boala cardiovasculara ucide mai multi oameni decat toate formele de cancer la un loc, cu un procentaj mai crescut in randul femeilor (55% din decese), decat in randul barbatilor (43% din decese) si o mortalitate mai crescuta in randul pacientilor cu o pozitie economico-sociala scazuta.

Principalii factori de risc pentru boala cardio-vasculara sunt fumatul, tensiunea arteriala crescuta si nivelul ridicat al colesterolului sanguin, factori in directa relatie cu stilul de viata individual si obiceiurile alimentare, cat si cu nivelul de activitate fizica. Alti factori de risc cardiovasculari includ obezitatea, diabetul zaharat, consumul excesiv de alcool si stresul psiho-social. (2)

Riscul cardiovascular este reprezentat de actiunea si consecintele tuturor factorilor de risc care actioneaza simultan sau secvential asupra organismului, deteminand aterogeneza/ateroscleroza manifestate sub clinic sau clinic prin boala coronariana, boala cerebrovasculara, boala arteriala periferica, anevrism aortic. (3) In cazul majoritatii persoanelor, boala cardiovasculara ateroclerotica este rezultatul actionarii mai multor factori de risc, aparent neimportanti, care in combinatie produc un factor de risc mai mare decat un factor de risc major. Pornind de la faptul acesta, s-au dezvoltat sisteme de estimare a riscului global: unul din cei mai cunoscuti este scorul de risc Framingham, dar exista si alte metode validate de ghidurile international cum ar fi: diagrama SCORE(pentru populatia europeana), scorul UKPDS (recomandat mai ales pentru diabetici)

Boala cardiovasculara este o conditie multifactoriala si este esential ca toti factorii de risc si determinantii cardiovasculari sa fie tratati atat la nivel individual cat si social.

Caracteristicile asociate cu sanatatea cardiovasculara includ: - statusul de nefumator - activitate fizica adecvata: cel putin 30 minute de 3

ori/saptamana; - obiceiuri alimentare sanatoase; - fara kilograme in plus; - tensiunea arteriala sub 140/90 mmHg; - colesterolul sanguin <5 mmol/l (< 190 mg/dl); - metabolism al glucozei adecvat; - evitarea stresului excesiv. (2)

Sedentarismul.

Sedentarismul reprezinta o problema în crestere in lumea dezvoltata. Peste 60 % din populatie nu îndeplineste cerinta celor minim 30 de minute de activitate fizica zilnica, iar un sfert din populatie nu efectueaza nicio activitate fizica intr-o saptamana. Sedentarismul este asociat cu o crestere a riscului cardiovascular de 1,5-2 ori fata de persoanele active.

Mecanismele prin care activitatea fizica joaca un rol protector cardiovascular sunt multiple: mentinerea unei greutati corporale adecvate, cresterea HDL-colesterolului, scaderea trigliceridelor, cresterea insulino-senzitivitatii, reducerea tensiunii arteriale, ameliorarea captarii de oxigen de catre miocard, cresterea diametrului arterelor coronare. (4) In studiul INTERHEART s-a aratat ca exercitiul fizic (plimbari,inot,alergari,fotbal) efectuat timp de 4 ore pe saptamana, a reprezentat un factor de protectie, cu o posibilitate de aparitie a IMA de 0,86%.

Obezitatea

Obezitatea a fost declarata de OMS o epidemie globala, a carei prevalenta a crescut cu rapiditate in toata lumea. Ce este cu adevarat ingrijorator este cresterea rapida a incidentei de supraponderabilitate si obezitate la tineri. Acest fapt duce la cresterea prevalentei obezitatii in

populatiile adulte, care duce concomitent la cresterea aparitiei bolilor asociate. Astfel, din cauza costurilor mari economice si sociale care sunt impuse de obezitate si comorbiditati, preventia reprezinta cu obiectiv prioritar.(5)

Supraponderea este definita ca un indice de masa corporala (IMC) intre 25-29,9 kg/m2 iar obezitatea ca IMC> 30 kg/m2. Desi IMC reprezinta un indicator fidel al cantitatii totale de tesut adipos, nu ofera indicatii referitoare la distributia acestuia in organism. Modul in care este distribuita cantitatea totala de grasime corporala este important prin prisma faptului ca diferitele localizari ale tesutului adipos se asociaza cu diferite nivele ale factorilor de risc CV. (3) De aceea pentru definitia obezitatii abdominale se foloseste circumferinta abdominala (CA) care are valori normale <80 cm la femei si <94 cm la barbati.

Al treilea raport al National Cholesterol Education Program- Adult Treatment Panel a identificat factorii de risc cardiometabolic ca fiind obezitatea centrala, dislipidemia (hipertrigliceridemie, HDL- colesterol scazut), scaderea tolerantei la glucoza si hipertensiunea arteriala. Ca factor de risc, obezitatea este independent asociata cu risc cardiometabolic dar contribuie si la dezvoltarea altor factori de risc. (6-7)

Sindromul metabolic

Mecanismul de actiune al acestui sindrom, porneste de la un comportament inadecvat de activitate fizica si o dieta bogata in grasimi saturate si zaharuri, din care lipsesc fructele, legumele si cerealele integrale. Aceste obiceiuri duc la rezistenta insulinica in stadiu intermediar. Aceasta conditie, aparuta chiar si la un IMC normal, reprezinta un factor de risc pentru aparitia diebetului zaharat de tip II si a BCV.

Sindromul metabolic reprezinta acumularea oricaror 3 criterii din urmatoarele 5:

1. Glicemie bazala crescuta sau tratament medicamentor hipoglicemiant: glicemie>100 mg/dL

2. HDL-colesterol scazut sau tratament medicamentos de crestere a HDL: <40 mg/dL pentru barbati si <50 mg/dL pentru femei.

3. Hipertrigliceridemie sau tratament de scadere a trigliceridelor: TG>150 mg/dL

4. Valori tensionale crescute sau tratament medicamentos pentru hipertensiune TAS>130 mmHg si/sau TAD >85 mmHg

5. Perimetru abdominal crescut(specific in functie de populatie si de tara) : >94cm (barbati) >80cm (femei)- acest criteriu trebuie sa existe obligatoriu! (8)

O strategie eficienta in prevenirea BCV este interventia asupra comportamentului pacientilor, datorita posibilitatii de a actiona direct asupra obiceiurilor alimentare si a activitatii fizice. Astfel, prevenindu-se cresterea in

greutate inca din copilarie. Activitatea fizica scade riscul cardiovascular si de aceea este încurajata la orice varsta, în functie de limitele individuale. In plus, ajuta la controlul celorlalti factori de risc: HTA, obezitatea, diabetul. Creste colesterolul bun si tonusul fizic si psihic, adica determina o „stare de bine“.

Fumatul

Recunoscut ca fiind cauza principala de moarte prematura in tarile dezvolatate, tabagismul este considerat drept cel mai important factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare. Stim ca pe toate pachetele de tigari scrie: “Fumatul dauneaza grav sanatatii.” Nimic mai adevarat! Fumatul dauneaza, in primul rand, inimii. Indiferent de prezenta celorlalti factori de risc, un om care fumeaza are un risc de doua ori mai pronuntat de a face un infarct decat o persoana care nu fumeaza. De asemenea, tigarile cu continut redus de nicotina (“light”=usoare) nu reduc riscul, deoarece daunator este monoxidul de carbon din fumul de tigara si asa se explica si cresterea riscului la fumatorii pasivi.

Fumul de tigara contine peste 4000 de substante chimice din care 43 cancerigene, 300 toxice (nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzene, monoxid de carbon, foamaldehida). Cei mai toxici compusi sunt: nicotina, gudroanele si monoxidul de carbon.

Substantele afecteaza sistemul cardiovascular prin: cresterea tensiunii arteriale, accelerarea frecventei cardiac, diminuarea aportului de oxygen, deretmina aterocleroza(stress hemodynamic->nicotina, leziuni endoteliale, profil lipidic aterogen, hipercoagulabilitate, hipoxie relative prin CO), reduce

nivelul HDL- colesterolului, declanseaza crize anginoase. Fumatul reprezinta cel mai important factor de risc pentru bolile vasculare periferice, caracterizate prin ingustarea vaselor de sange care transporta sangele la membre.

Pentru fumatori, renuntarea la acest obicei este cea mai importanta masura de reducere a riscurilor. Dupa un an de abstinenta tabagica, riscul de boli coronariene (angina pectorala sau infarct) este redus la jumatate. In medie, fumatorii inraiti care renunta la obiceiul de a fuma isi prelungesc speranta de viata cu 4 ani.

Concluzii

Am prezentat mai sus cativa factori de risc ai bolilor cardiovasculare, insa nu orice fel de factori, ci factori modificabili. Afectiunile cardiovasculare sunt responsabile de majoritatea cazurilor de deces. Insa pana sa se ajunga la tratarea unor astfel de afectiuni, cel mai bine este sa se previna. Metodele de prevenire a afectiunilor cardiovasculare nu necesită un efort prea mare din partea pacientului, ci mai multa vointa. De asemenea, nu se previn doar afectiunile cardiovasculare ci si alte afectiuni care nu tin de aparatul cardiovascular.

Exercitiile fizice pot preveni afectiunile cardiovasculare. Riscul poate fi prevenit prin exercitii fizice regulate si mentinerea unei greutati corporale corespunzatoare. In plus, renuntarea la fumat si evitarea frecventarii in exces a mediilor in care se fumeaza pot preveni si ele aparitia bolilor cardiovasculare. De asemenea, nu in ultimul rand, o alimentatie bogata in

legume si fructe proaspete poate contribui la mentinerea in limite normale e greutatii si la o mai buna functionare a intregului organism uman.

Referinte bibliografice

1- Ghidul European de Preventie a Bolilor Cardiovasculare in Practica Clinica

2- Cartea Europeana a Sanatatii Cardiovasculare. Hurjui D. M., Nita O, Graur L. I., Mihalache L, Oleniuc M, Graur M. “Non-alcoholic fatty liver disease and cardiovascular risk in patients with type 2 diabetes.”

3- L.I. Graur, D. Popescu, R.M. Popescu, C.M. Lacatusu, D. Hurjui, E. Zbranca, L.Mihalache.” Co-morbidities related to cardiovascular risk in overweight population in a rural community.” Journal of Diabetes 2011

4- Ginghină, Carmen.  Mic tratat de cardiologie.

5- Oscar L Veiga,corresponding author Sonia Gomez-Martinez, David Martinez Gomez , Ariel Villagra, Maria E Calle,Ascension Marcos and AFINOS Study Groupc Physical activity as a preventive measure against overweight, obesity infections, allergies and cardiovascular disease risk factors in adolescents: AFINOS Study protocol BMC Public Health 2009. Published online 2009 December 19.

6- Eckel PH, Grundy SM, Zimmet PZ. The metabolic syndrome. Lancet 2005.

7- Ford ES Risks for All-Cause Mortality, Cardiovascular Disease, and Diabetes Associated With the Metabolic Syndrome. Diabetes Care 2005

8- Alberti KG, Eckel RH, Grundy SM et al Harmonizing the metabolic syndrome. A joint interim statement of the International Diabetes Federation Task Force on Epidemiology and Prevention. National Heart, Lung and Blood Institute; American Heart Associacion. Circulation 2009.