ALTE DOCUMENTELista distribuitorilor ferestrelor de mansardaVELUX in Romania

PROGRAM DE CONTROL PE FAZEDETERMINANTE AL CALITATII LUCRARILOREXECUTATE - INSTALATII TERMICE SIFRIGORIFICE-

Aventura stabilizatorului

Turnul s/ plaunl 92190700 M

LOCUINTA UNIFAMILIALA P+E

SUBSTANTE STINGATOARE

Principiile de baza ale Stilului International

In stil spaniol

EXECUTAREA TENCUIELILOR PENTRUCONSTRUCTII

SISTEME DE POZITIONARE GLOBALA CUSATELITI

Căutare

Username / Parola inexistente

email ••••••

Login Am uitat parola x Creaza cont nou

Home Exploreaza Upload

Administratie

Arta cultura

Biologie

Casa gradina

Diverse

Economie

Geografie

Gradinita

Istorie

Jurnalism

Limba

Literatura romana

Management

Medicina

Personalitati

Profesor scoala

Sociologie

Stiinta

Arhitectura constructii

Astronomie

Chimie

Drept

Fizica

Informatica

Matematica

Stiinte politice

Tutorials

Tehnica mecanica

Timp liber

PREVEDERI CONSTRUCTIVEArhitectura constructii

PREVEDERI CONSTRUCTIVE

7.1. Materiale utilizate

7.1.1 Clasa minima a betonului utilizat în peretii structurali va f i Bc 15.

La cladirile cu înaltimi mari (orientativ, cu mai mult de 10 niveluri) se recomanda utilizarea unor

betoane de clasa superioara Bc 30 . . . Bc 40, în special la nivelurile inferioare.

7.1.2 Pentru armarea peretilor structurali se utilizeaza :

- bare din otel beton (PC 60, PC 52, OB 37);

- sârma trasa mata (STNB) sau sârma profilata sub forma de plase sudate produse în industrie.

Plasele sudate din STNB pot f i folosite, de regula, numai la armaturile constructive (paragraful

7.3.1).

Plasele sudate din sârme ecruisate mai pot f i folosite ca armatura de rezistenta în situatiile în

care prin asigurarea superioara fata de eforturile sectionale se asigura o comportare a sârmelor în

domeniul liniar elastic.

7.2. Alcatuirea sectiunii de beton a peretilor structurali. Dimensiuni min 424h71e ime

7.2.1 Grosimea minima a inimilor si talpilor peretilor structurali va îndeplini conditiile: b ³ 150 mm si b ³

.

7.2.2 Pentru stabilirea necesitatii prevederii de bulbi si talpi (evazari) la capete se vor lua ca baza

conditiile de la paragraful 6.4.1 si 6.4.2.

Se recomanda ca la cladirile situate în zonele seismice de calcul A ÷ D cu pereti structurali rari sau/si cu

mai mult de 6 niveluri, peretii sa f ie prevazuti la extremitati cu bulbi sau talpi.

7.2.3 La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respecta si conditiile:

hp ³ 250 mm si bp ³ 2b

Se considera talpi, lamelele transversale cu grosimea minima de 150 mm si lungimea de cel putin (f ig. 7.1).

7.2.4 Grinzile de cuplare la peretii cu goluri de usi vor avea, de regula, aceeasi grosime cu restul peretelui. În cazurile în care, din calcul, aceasta grosime rezulta

insuficienta, grinzile se vor îngrosa cu conditia îngrosarii si a peretelui pe o lungime suficienta pentru a asigura ancorarea armaturilor longitudinale din grinda (f ig. 2.2).

7.2.5 În cazul în care se adopta armarea grinzilor de cuplare cu carcase înclinate de armatura grosimea acestora va f i cel putin 250 mm.

7.2.6 Se va evita amplasarea golurilor pentru usi sau ferestre înapropierea capetelor libere ale peretilor structurali. Se recomandaca distanta de la extremitatea peretelui structural pâna la margineaprimului gol sa fie mai mare de 1200 mm (fig. 7.1).

În cazurile când aceasta conditie nu poate fi respectata,montantul de capat va fi prevazut cu bulb la marginea golului.

7.2.7 La peretii având goluri decalate pe verticala (fig. 7.2), se

recomanda ca plinul dintre golurile la doua niveluri succesive sa fiede minimum 600 mm lungime.

7.2.8 Se admite înglobarea în peretii structurali a tuburilorverticale de instalatii electrice, respectând conditia ca în grosimeaperetelui sa nu se afle mai mult de un tub, iar distanta minima întredoua tuburi, în lungul peretelui sa fie 200 mm. Tuburile vor aveadiametrul de maximum 1/8 din grosimea peretelui si se vor pozaîntre cele doua plase de armare curenta.

Fig.7.1

Fig.7.27.3. Armarea peretilor. Prevederi generale

7.3.1 Armaturile peretilor structurali se clasif ica în:

a) armaturi de rezistenta, a caror necesitate si dimensionare rezulta din calculul la eforturile din actiunea încarcarilor verticale si orizontale, pe baza

prevederilor din cap.6. În aceasta categorie intra:

· armaturi longitudinale (verticale) cu aport în capacitatea de rezistenta la încovoiere;

· armaturi transversale (orizontale) cu rol în preluarea fortei taietoare; la peretii scurti (pct. 6.5.2) si armaturile longitudinale verticale contribuie la capacitatea de

rezistenta la forta taietoare;

· armaturi longitudinale de conectare în lungul rosturilor de turnare;

· armaturi de confinare a betonului din zona comprimata;

· armaturi transversale pentru evitarea f lambajului armaturilor longitudinale comprimate.

b) armaturi constructive, a caror necesitate nu se stabileste de regula prin calcul, prevederea lor f iind determinata de acoperirea unor solicitari

neevidentiate în calcule curente (cum sunt cele produse de contractia betonului, variatiile de temperatura, cele datorate redistributiilor în timp ale solicitarilor datorita

deformatiilor de curgere lenta a betonului, etc.) si confirmata de comportarea în exploatare a cladirilor. În aceasta categorie se încadreaza si armaturile cu rol de montaj.

7.3.2 În cazul utilizarii plaselor sudate, se vor respecta prevederile "Instructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea armarii elementelor de beton cu plase

sudate" P59-80.

În cazul armarii cu plase formate din bare independente, fara sudura, barele orizontale se vor dispune spre fata exterioara a peretelui (f ig. 7.3).

Fig.7.3

7.3.3 Acoperirea cu beton a armaturilor va respecta conditiile prevazute în paragraful 6.1 din STAS 10107/0-90.

7.3.4 Înnadirea armaturilor

a) De regula nu se admit înnadiri ale armaturilor verticale în zona A, în special a celor de diametre mai mari concentrate la extremitatile sectiunii, utilizând bare

cu lungime suficienta.

b) Daca nu se poate evita înnadirea armaturilor în zona A, se recomanda ca înnadirea armaturilor principale concentrate de la extremitatile sectiunilor peretilor

sa se faca prin sudare, de preferinta cu procedee de sudare cap la cap sau prin mansoane sau alte dispozitive similare. În cazul adoptarii înnadirii prin suprapunere,

lungimile minime de înnadire sunt date în tabelul 2.

Tabelul 2

Armaturi Lungimile minime de înnadire pentru bare din:

OB 37 PC 52, PC 60

Barele orizontale inclusiv cele din centura si barele verticale din armarea de câmp.

Fara cârlige: 70d

Cu cârlige: 50d 50d

Barele verticale de rezistenta cu sectiunea Aa situate în zona de capat, (vezi 6.5.1)

În aceeasi sectiune se înnadeste50% sau mai putin din aria totalade armatura.

Barele cu d £ 20

-

- 50d

Minimum 600 mm

Barele cu d > 20 mm se înnadesc cu sudura

În aceeasi sectiune se înnadeste mai mult de 50% din aria totalade armatura.

Barele cu d <16 mm

-

- 60d

Barele cu d ³ 16 mm se înnadesc cu sudura

Înnadirile cu sudura vor respecta "Instructiunile tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton C28-83".

Pentru zona B lungimile minime de înnadire sunt cu 10d mai mici decât cele din tabelul 2. De asemenea, în zona B nu este necesara înnadirea prin sudura a

armaturilor cu d ³ 16 (20) mm.

c) Se recomanda ca barele verticale de armatura sa f ie realizate fara cârlige.

d) În cazul utilizarii plaselor sudate, în conditiile precizate la 7.1.2, lungimile minime de înnadire se iau egale cu un ochi + 50 mm si cel putin 40d

7.3.5 Ancorarea armaturilor

Problema ancorarii se pune deregula pentru:

a) Barele orizontale din centurisi barele orizontale independentedin inima peretilor la intersectiile înforma de T sau L (fig. 7.4.a);

b) Barele orizontale din grinzilede cuplare (fig. 7.11, 7.12);

c) Barele verticale din peretiancorate în infrastructura (fig.7.4.b);

d) Barele verticale

de bordare a golurilor(fig.7.5).

Pentru barele de la pct. a)se va prevedea o lungime deancorare de 40d pentru bare din PC52, PC 60 si OB 37 cu cârlige. Încazul barelor din OB 37 fara cârligese va prevedea o lungime deancoraj de 60d.

la

Fig.7.4

Fig.7.5

Pentru barele din grinzile de cuplare si cele ancorate în fundatii (pct.b, c) se vor prevedea lungimile de ancoraj prevazute în STAS 10107/0-90.

Pentru barele de bordare a golurilor (pct. d), lungimea de ancorare (ls,o, respectiv ls,v ) se stabileste astfel încât sa se antreneze cel putin numarul de bare

întrerupte în f iecare directie. În f ig.7.5 la reprezinta lungimea de ancorare conform STAS 10107/0-90.

Armaturile orizontale de bordaj pot include si armatura centurii planseului. Armatura orizontala prevazuta la partea superioara a golului trebuie sa preia si

eforturile de încovoiere a grinzii create prin introducerea golului.

7.3.6 Plasele care formeaza armarea continua a peretilor se vor lega cu agrafe care sa le asigure pozitia în timpul turnarii.

De regula se vor dispune cel putin (f ig.7.3):

- 4 agrafe f6/m2 în cazul barelor cu d £ 10 mm;

- 6 agrafe f8/m2 în cazul barelor cu d > 10 mm.

7.4. Armarea în câmp a peretilor structurali

7.4.1 Prin armare în câmp se întelege armatura cuprinsa în inima peretilor în zona dintre doua intersectii succesive de pereti, între o intersectie si o zona de capat sau

între doua zone de capat (definite la 7.5.1) fara intersectii intermediare cu alti pereti.

În functie de încadrarea în prevederile paragrafului 7.3.1, armarea în câmp poate f i o armare de rezistenta (paragraful 7.4.2) sau o armare constructiva (paragraful

7.4.3).

7.4.2 Armarea de rezistenta, se prevede:

- în zona A (definita conform paragafului 6.1);

- în zona B (definita conform paragrafului 6.1);

- în peretii scurti în conformitate cu prevederile paragrafului 6.5.2.

În zona A indiferent de tipul peretilor (lungi sau scurti), procentele minime de armare sunt cele din tabelul 3. În procentul de armare se considera armaturile de la ambele

fete ale peretelui.

În afara zonei A se vor adopta ca procente minime de armare valorile indicate în tabelul 3 pentru zona seismica F.

Tabelul 3

Zona Procentul minim de armare pentru

seismica Barele orizontale Barele verticale

de calcul OB 37 PC 52, PC 60 OB 37 PC 52, PC 60

A, B, C, D,E 0,30% 0,25% 0,35% 0,30%

F 0,25% 0,20% 0,25% 0,20%

Armaturile din categoria STNB pot f i utilizate pentru armarea de rezistenta numai în situatiile specif icate la 7.1.2. Procentele minime în aceste cazuri sunt 0,25% pentru

Fig.7.7

Fig. 7.6

Fig.7.8

Armaturile din categoria STNB pot f i utilizate pentru armarea de rezistenta numai în situatiile specif icate la 7.1.2. Procentele minime în aceste cazuri sunt 0,25% pentru

armaturi orizontale si 0,20% pentru cele verticale.

Armatura de rezistenta se realizeaza din doua plase dispuse câte una la f iecare fata a peretelui (f ig. 7.3).

Barele se înnadesc conform 7.3.4 si indicatiilor din tabelul 2.

Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armaturile orizontale si 10 mm pentru cele verticale, în cazul armarii cu bare independente. Distantele maxime între bare

se vor lua 350 mm pe orizontala si 250 mm pe verticala.

7.4.3 Armarea constructiva se realizeaza din doua plase f 5 mm la 200 mm, din STNB, dispuse câte una la f iecare fata a peretelui, sau cu armaturi cu sectiuni

echivalente din alte oteluri.

La peretii de la calcane si de la rosturi si la cei care marginesc casa scarii, pe toata înaltimea acesteia, precum si la ultimul nivel în toate cazurile, se vor

prevedea armaturi orizontale care corespund cel putin unor procente de armare de 0,30% în cazul otelului OB 37 si 0,25% pentru otel PC 52 sau PC 60.

7.5. Armari locale ale elementelor verticale

7.5.1 Armarea zonelor de la extremitatile peretilor structurali.

În zonele de la extremitatile sectiunilor peretilor structurali, pe suprafetele indicate în f ig.7.6a, pentru sectiuni lamelare, în f ig.7.6b, pentru sectiuni prevazute cu

bulbi si talpi si în f ig.7.6c pentru sectiunile peretilor cuplati, armarea se realizeaza cu carcase de tipul celor utilizate la armarea stâlpilor.

Procentele de armare verticala a acestor zone nu vor f i mai mici decât valorile indicate în tabelul 4.

Tabelul 4

Zona seismica Procente de armare minime pentru armaturi din:

de calcul OB 37 PC 52, PC 60

zona A zona B zona A zona B

A, B, C, D, E 0,7% 0.5% 0,6% 0.5%

F 0.4% 0,4%

Diametrul minim al armaturilor este 12 mm.

Armarea locala va respecta, de regula, din punct de vedere a distributiei si numarului minim de bare, detaliile din f ig. 7.7 ; 7.8 si 7.9. Se recomanda ca barele

orizontale ale plaselor sudate sa f ie în acelasi plan vertical cu ramurile etrierilor din inima.

Armatura concentrata împreuna cu armatura verticala prevazuta în inima si talpile peretilor, inclusiv cea din intersectiile intermediare (paragraful 7.5.2), trebuie sa

confere sectiunii peretelui structural o capacitate de rezistenta la încovoiere superioara valorii momentului de f isurare Mf al sectiunii determinat cu:

(7.1)

în care:

rs = distanta de la centrul de greutate al sectiunii pâna la limita sâmburelui central situata pe aceeasi parte cu forta excentrica N;

Wf = modulul de rezistenta la f isurare al sectiunii, calculat considerând zona întinsa integral plastif icata;

cpl = coeficient care tine seama de plastif icarea partiala a zonei întinse a sectiunii (tabelul 15, STAS 10107/0-90).

Sectiunile se vor

alcatui astfel încât

armaturile

longitudinale sa se

gaseasca la punctul

de îndoire al etrierilor

perimetrali, al celor

intermediari sau al

agrafelor.

Diametrul minim al

etrierilor: f 6 mm si

d/4 (d = diametrul

minim al barelor

verticale al armaturii).

Distantele maxime

admise între etrieri si

agrafe sunt:

· în zona A: - 150 mm în

zona seismica de

calcul F;

- 120 mm, dar nu mai

mult de 10d, pentru

zonele seismice de

calcul A ÷ E;

· în zona B: - 200 mm,

dar nu mai mult de

15d.

Etrierii

carcasei se vor

realiza astfel încât

aria lor sa prezinte

cel putin aceeasi

rezistenta cu cea a

armaturilor orizontale

din inima peretelui cu

care se înnadesc (f ig.

7.7, 7.8 si 7.9).

7.5.2 Armatura de

confinare a zonelor

comprimate.

În conditiile

în care înaltimea zonei

comprimate a

sectiunilor

corespunzatoare

capacitatii de

Fig.7.9

capacitatii de

rezistenta depaseste

valoarea limita

stabilita cu relatia

(6.8): x > xlim se va

prevedea o armatura

speciala de confinare

a zonei comprimate,

pe o lungime cel putin

egala cu x/2.

Cantitatea

de armatura de

confinare Aao , în

f iecare directie se

calculeaza cu relatia:

(7.2)

în care:

ae = distanta interax, pe verticala, între seturile de etrieri de confinare;

c = dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare masurata perpendicular pe directia bratelor etrierilor.

În armatura Aao se poate considera si armatura orizontala a inimii daca aceasta este îndoita dupa barele verticale si ancorata corespunzator.

În zonele în care procentul de armare longitudinala depaseste valoarea 2/Ra (N/mm2) se vor lua masuri suplimentare de a evita f lambajul barelor în zona

plastica potentiala. Armatura de confinare Aao poate juca si acest rol. În aceste zone, barele verticale de diametru d > 14 mm se vor lega transversal prin etrieri si agrafe

la distante de cel mult 6d.

7.5.3 Armarea intersectiilor de pereti structurali.

Intersectiile situate la capetele peretilor se alcatuiesc conform paragrafului 7.5.1. Intersectiile interioare cu dimensiunile precizate în f ig. 7.10 se armeaza cu carcase cu 2

etrieri în cruce, care fac legatura cu armarea orizontala a peretilor.

Etrierii carcaselor din intersectii vor respecta conditiile de la 7.5.1 privind sectiunea minima si înnadirea cu armatura orizontala din inima peretilor.

Distanta maxima între etrieri: 200 mm.

Armarea verticala minima a zonelor în intersectie: 12f12 în zona A si 4f12 + 8f10 în zona B.

Fig.7.10

7.5.4 Armarea în jurul golurilor

a) În cazul sirurilor de goluri suprapuse pe verticala, limitate de montanti si grinzi de cuplare, armarea de contur se face conform paragrafului 7.5.1 si f ig. 7.6.

b) În cazul golurilor izolate de dimensiuni mari si al golurilor care nu se suprapun pe verticala, armarile în jurul acestora se vor prevedea în corelare cu starea

de eforturi stabilita tinând seama în calcul de aceste goluri.

c) În jurul golurilor de dimensiuni mici în raport cu cele ale peretelui si care nu influenteaza în mod semnif icativ comportarea ansamblului acesteia, se va

prevedea o armare constructiva având pe f iecare latura cel putin doua bare f 10 mm si cel putin sectiunea echivalenta armaturilor întrerupte pe portiunea de gol

aferenta.

Armarea din jurul golurilor va respecta regulile indicate în f ig. 7.5.

7.5.5 Armarea intersectiilor peretilor cu planseele.

Pe grosimea planseului în perete se prevede o armare de centura, formata din cel putin 4 bare.

Sectiunea barelor continue din centuri va f i stabilita tinând seama de cerintele de rezistenta rezultate din solicitarile de diafragma orizontala (vezi 6.7).

Se va utiliza otel PC 52, PC 60 sau OB 37. Diametrul minim al armaturilor 10 mm.

La înnadirea si ancorarea armaturilor se vor respecta conditiile indicate în f ig.7.4.

7.6. Armarea grinzilor de cuplare

7.6.1 În sistemul de armare cu bare longitudinale si etrieri verticali, armarea unei grinzi de cuplare este formata din (f ig.7.11):

a) Bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment încovoietor, dispuse la partea superioara si inferioara a sectiunii.

Diametrul minim al barelor: f 12 mm. Marcile de otel recomandate: PC 52, PC 60.

La detalierea armaturii longitudinale se va tine seama de cerintele de executie privind o buna betonare si compactare a betonului.

b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe fetele laterale cu diametrul minim f 12 mm. Barele intermediare vor realiza un procent de armare minim de:

- pentru grinzi de cuplare la care

, in zonele seismice A...D

si

, in zonele E si F

- pentru grinzi de cuplare la care

, in zonele seismice A...D

si

, in zonele E si F.

c) Etrieri, care vor avea diametrul minim: f 6 mm. Procentul minim de armare transversala: 0,20 %. Distanta maxima admisa între etrieri ae va f i:

d = diametrul armaturilor longitudinale de la partea superioara si de la partea inferioara.

La grinzile turnate în doua etape la care se conteaza pe întreaga înaltime, etrierii se prevad pe întreaga înaltime a acestora, si care se dimensioneaza pentru a îndeplini si

rolul de conectori.

Fig.7.11

d) Armarea grinzilor se prezinta ca în f ig. 7.11 unde se indica si lungimile de ancorari necesare. În cazul utilizarii unor armaturi longitudinale cu d ≥ 22mm se

recomanda ca extremitatile barelor sa f ie curbate si înnadite prin sudura (f ig.7.11).

7.6.2 Grinzile de cuplare cu armaturi principale înclinate încrucisate, se utilizeaza si se dimensioneaza conform prevederilor paragrafelor 6.6.2 si 6.6.4. În f ig. 7.12 se

prezinta un exemplu de alcatuire a acestui tip de grinzi.

Diagonalele pot f i realizate si din profile metalice.

Armaturile înclinate se asambleaza sub forma de carcase cu câte cel putin 4 bare. Lungimea de ancorare a barelor înclinate va f i minimum 60d. Se recomanda închiderea

la capete a barelor înclinate prin bucle sudate. Ori de câte ori dimensiunile grinzii permit, acest sistem de armare este cel mai indicat.

Armarea transversala se poate realiza cu etrieri sau cu freta continua.

Distanta dintre etrieri sau pasul fretei nu va f i mai mare de 6d (diametrul armaturilor înclinate).

Diametrul minim al etrierilor sau al fretei d/4.

Armaturile orizontale si etrierii se dispun constructiv.

Procentul tuturor armaturilor orizontale va reprezenta cel putin 0,25 %, iar procentul de armare transversala cu etrieri va f i cel putin 0.20% .

Fig.7.12

Document Info

Accesari: 10381

Apreciat:

Comenteaza documentul:Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codulin pagina web a site-ului tau.

<a href="http://w w w .scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/PREVEDERI-

CONSTRUCTIVE82474.php" target="_blank" title="PREVEDERI CONSTRUCTIVE -

http://w w w .scritube.com">PREVEDERI CONSTRUCTIVE</a>

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2013 )