Pretnl abonamentnînl t. • ’ ........................ . . 4 cor. 40 bani

rt Wi«nttate de a n .................2 cor. 20 baniîumânU, America fl aHe ţări sfrSine 11 cor. anual, î^m in tn te le « fac la „Tipografia Poporului", Sibiiu.

F oa ie politică.Apare In fiecare Duminecă.

INSERATE: si primesc la biroul adm lnistraţlunil, (str.

Măcelarilor nr. 13).Un şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oară 12 ban

a treia-oară 10 bani.

C o n f e r i n ţ a n a ţ i o n a l ă .In ziua ele 5 Aprilie fruntaşii no-

«trii de toată mâna se vor aduna aci Ia Sibiiu, pentru a întocmi planul de muncă în luptele noastre viitoare.

După cum ştim stăm din nou în feţa alegerilor, unde neamul nostru este chemat să dea dovadă despre tăria ori ilăbiciunea lui. Alegerile din anul acesta au pentru noi o îndoită însemnătate: mai întâi se arătăm duşmanului că ţinem la steagul nostru naţional, pe care Fam desfăşurat cu mândrie în primăvara a- nului 1906; şi al doilea să câştigăm bi­ruinţa unor astfel de oameni, în pute­rile cărora ne putem încrede, că vor âuce la izbândă dorinţele noastre.

Sfătuirea de Marţi a fruntaşilor no- ftrii va avea deci să numiască în primul rând stegari harnici, bărbaţi dintr’o bu­cată, care ne-au dovedit şi pănă acum destulă bărbăţie şi curaj, în desnădăj- duitele noastre îne&erări.

Va ii mare îmbulzi ala acelora, care *e cred chemaţi să ducă pe potecile ară­tate de ei soartea neamului nostru. Fie­care „domna român, care s’a văzut îm­brăcat în ţoale nemţeşti şi pricepe o le­liţă de carte, mai multă ca prostimea o rând, îşi ridică pe vremea aceasta

zbucium' nasul din buruienele, în ®*re* ţinea ascuns, voind să se cocoţeze

scaunul de deputat, nu de altceva, a .^n*ru a'ŞÎ face un nume şi pentru

* câştiga pe lângă vaza aceasta şi ceva c eltmală, dacă se poate.

Yiwm m avut mu^ dăştia, care pe ™aea alegerilor se îmbulzesc întocmai

rşitoni la pomană, nevoind să ţină 6 . uc™ri mai mari, decât

«oteso ^ r* «ngurii so-p ®C£T ul deputat drept loc.de

ori un azil pentru nenoro- Pi entn ne putem lua după ei. Re- fie oam» • . P°Poru ui nostru trebue sâ şi .ni mcercaţi, oameni de valoare

nif 8 j S ^ *oa*e cinstiţi: oameni, ţoapta jJ l . ch}d buzunarul la orice forâ gova’ netfn*e a contrarilor, ci suşţin

profrrnFe rePturile noastre înşirate Q / «naţi°naL

«fotf ia Cat m Picioare ce-i necinstit, ce ce v n cu gând de

oria neam .’n8^dvuţi, cei încălziţi de ^ Cfilo j-Ul acestea trebuier ce le votAprilie. ?u no?tni în sfatul dela 5

j 1** este J L » a °Mnţă, a fruntaşilor no-A 1 este fiu* . V a nuntaşilor6 .*ult deshfthn?K°ial& org“ nizarea

a Partiduluiatât

nostraorganizare, fără o legă

între noi ostaşii lup­

tători, nu putem avea parte de izbânda dorită.

Degeaba ne-om căzni noi să o scoatem în vr’o parte, dacă nu mergem toţi cu puteri unite să ne tăiem cale, ci ne zbatem, pe loc, cum se zbăteau racul broasca şi ştiuca din fabulă, fără să poată mişca sacul de grâu din loc.

Că am câştigat în rândul trecut cincisprezece mandate pentru noi şi că luptăm cu bărbăţie şi acum, asta nu-i o dovadă, că suntem organizaţi. ■ -

Dacă am fi întărit legăturile între noi prin o organizaţie solidă, am avea azi reprezentate toate cercurile cu ma­joritate de Români, ceeace ar însemna peste patruzeci de deputaţi români. Ori departe de a avea acest număr frumos de stegari, am pierdut doi şi din cei ce-i aveam, la Bocşa şi la Oraviţa. Să nu ne lăsăm amăgiţi de însufleţirea pe care o vedem în unele locuri. Ea poate scădea cu un alt prilej, atunci când can­dela sfântă a cauzei noastre nu se ţine aprinsă într’una în casa fiecărui român.

A treia datoviuţă a sfatului naţional este să lumineze încă odată punctele programului nostru, ca să fie cunoscute de toată lumea. Au auzit de sigur mulţi de programul din 1881, dar foarte pu­ţini sunt aceia, care cunosc conţinutul acestui program. In decursul vremilor starea noastră în Monarchie s’a schimbat, aşa încât fiinţa noastră în stat are şi alte lipsuri, de care trebuie să ţinem seamă fără şovăire.

Insufleţitul luptător dl Iuliu Maniu cu un curaj, care-i face cinste a spus în luna Februarie din anul trecut, în Cameră, care mai este dorinţa noastră: Să rămâie armata aşa cum este, şi să nu să bage în ea duhul maghiarizării, încercarea aceasta a Ungurilor ar pro­duce numai zizanie între soldaţi ruinând trupele şi primejduind astfel paza şi pacea Monarehiei noastre.

Astăzi concentrarea tuturor forţelor trebuie să fie pentru câştigarea dreptului de vot obştesc, egal şi secret, lucru ce deşi a fost luat în punctul 6 al pro­gramului din 81, totuşi n’a fost agitat cu destulă putere nici în gaî5eto, nici în adu­nări şi nici în Casa Ţării.

Inşii-area dorinţelor noastre într’un program alcătuit din nou ar fi iarăş o datorinţă de căpetenie â „divanului**"de Marţi.

. Poporul nostru vrea să ştie pe ce merge în război. Când i-se vor arăta din fir în păr toate căile care-1 vot scoate la liman, popoml va şti de ce ; •gâ se ţie, iar rfenegaţu burdişti^ fie siguri ; că mi vor mâi putea îmbăta lumea cu ap & rece* - ,

Poporul nostru vrea să trăiască. Dar traiul acesta nu poate fi decât cum l’a lăsat D-zeu: trai românesc, cu limba şi datini româneşti. Programul nostru trebuie să stabiliască mijloacele de apă­rare ale traiului nejicnit românesc al poporului. One să abate dela acest pro­gram, nu vrea să ţină seamă de viaţa românească a neamului nostru,, prin urmare îi e duşman, fie el preot, fie dascăl, fie metropolit ori episcop. — Şi unui duşman al neamului nu-i ieste iertat să-i dea sfaturi. In adunarea frun­taşilor de Marţi, va trebui deci să se ţină seamă şi de acest lucru. Să se dea la o parte aceia, cari deşi au lucrat de capul lor părăsind programul naţional, vin totuşi să ne îmbie sfaturile lor otră­vitoare.— Neamul nostru e din firea lui îngăduitor şi pacinic. Dar până la o vreme-s toate. Cu cât vom fi mai lăsători, cu atât ne vom face nouă în­şine mai mult rău. Curăţit lanul de neghină, numai atunci ne vom putea, bucură de roadele ostenelelor noastre.

Aceste lucruri le aşteptăm dela adu­narea de Marţi a fruntaşilor noştrii. De or face mai mult cu atât mai bine.Să nu uite însă, că e mare răspunderea, ce o iau asupra lor. O chibzuială bună a lucrurilor ne poate scăpa şi acum ca şi altă dată de grija, de a chema în ajutor mintea cea din urmă a Ro­mânului, ori de câte-ori dăm peste vr’o pacoste.

Sibiiu, 1 Aprilie n.Moştenitorul de tron şl votul

obştesc* In zilele trecute ministrul învă­ţământului contele Ioan Zichy a fost primit în audienţă la moştenitorul tronului, Archidu- cele Franz Ferdinand. Din una în alta a venit vorba şi asupra votului obştesc, trăgănat de atâta vreme de guvernele ungureşti.

Ministrul a spus moştenitorului, dă gro­ful Tisza în drumul, pe unde a umblat în vremea din urmă, a arătat poporului, că e primejdie 'pentru ţară, de a da popoarelor toate votul obştesc.

— „Ce primejdie?“ se zice că ar fi răspuns mănios moştenitorul. — „Dacă-i vorba aşa, atunci mai am şi eu ceva de zis în afa­cerea asta 1“

Ungurilor nu le prea miroasă bine cu­vintele acestea, în care văd o hotărâre a mo­ştenitorului şi toate gazetele lor şi-au ieşit din sărite de năcaz.. Se schimbă vremurile oameni buni t Să dea. Dzeu, căci zău am suferit, de ni-e acra sufletul!

C e z ic u n g u rii d e s p r e el. Inurma bătăilor din Cameră o mulţime de un­guri au căutat să-şi arate BcSrba, oe au aim-

ţit-o faţă cu scandalurile şi ruşinea aruncată asupra ţării de cei câţiva, cum să le zic... haida de, deputaţi de-ai lui Iusth.

Unii au trimes telegrame miniştrilor ră­niţi alţii s’au adunat in grupuri şi s’au dus la miniştrii acasă, să le arate năcazul lor pen­tru cele petrecute. Alţii iară sau întrunit acasă în comitate, pentru a protesta împotriva ticăloşiilor făcute.

•Jjucrurile ăstea apoi ies la iveala prin gazete, unde ce-i drept, că sa pot ascunde incite lucruri. Ou toate astea nici gazetele un­gureşti nu pot tăcea, ce nu-i de tăcut. Aşa bunăoară în „Az Ujsâg" din Budapesta zice un ungur despre neamul lui:

„După cum să vede, suntem departe, de a fi atât de ciopliţi, după cum ne cre- dem“ . Dar nici creştini nu suntem măcar. „Acum o mie de ani, ce-i drept ne-au bote­zat cu chiu cu vai, pentru aceea însă tot păgâni am rămas pănă astăzi..

Un scriitor ungur Pauler Gyula zice: „Ungurul de astăzi să deosebeşte foarte puţin de cel de pe vremea lui Arpad, de acum o mie şi mai bine de ani., de erau îmbrăcaţi în piei de animale şi mâncau carne crudă pusa supt şaua calului, ca să se înmoaie.

Să scriem noi aşa de unguri, am um­plea puşcăriile. Dar tot e bine, cel puţin văd şi ei, ce poame sunt.

M a re a d u n a r e p o p o r a l ă la A lb a -Iu lia . Marţi în săptămâna aceasta s’a ţinut la Alba-Iulia o mare adunare popo­rală, la care au luat parte peste trei mii de Români, alegători din părţile acelea.

Dintre fruntaşii noştrii au fost de faţă Dniihdiu Maniu, Alexandru Vaida- Voevod şi Aurel Vlad.

Foştii noştrii deputaţi au fost primiţi cu mare însufleţire.

Fiecare şi-a spus cuvântul, arătând ţinta partidului nostru faţă de guvernul de astăzi şi încurajând pe oameni la lupta ce trebuie să o ducem, cu toţii cât de.curând la alegeri, pentru a ne trimite în Casa Ţării cât mai mulţi reprezentanţi şi cât mai destoinici.

A arătat apoi datorinţa fiecăruia de a lupta pentru a aduce în fiinţă dreptul obştesc de vot, singura noastră mântuire.

P a ş t e m n r g n le Ia rb ă , v e r d e !Satul arde şi baba se piaptănă! Noi ne sfa- rogim pentru votul universal şi cei care ar trebui să-l facă î-şi fac urechea toacă. Lucrul acesta se vede din o povestire a unui redactor dela o gazetă din Viena cu ministrul noBtru prezident. '

— Când o să daţi popoarelor votul uni­versal ? întrebă redactorul pe ministrul Khuen.

— „Dragă", îi răspunde ministrul foarte rece — la lucrul ăsta nu ne-am gândit încă. Mai întâi trebuie să facem numărarea oame­nilor din ţară să vedem cum stăm, câţi ro­mâni, câţi unguri, câţi nemţi, sârbi, slovaci câţi jidani-unguri, — şi numai după aceea vom sta să judecăm şi aBupra lucrului ăstuia. Să poate să treacă multă vreme'până atunci, poate chiar câţi-va ani*. Vedeţi oameni buni, cum îi arde pe domni de durerile noastre?

P r e g ă t i r i p e n t r u c o n f e r i n ţ a d e M a rţ i. Sibienii, în frunte cu dnii Dr. Lem6nyi, advocat, Nicolae Ivan, asesor con­sistorial şi Dr. Lucian Borcia, advocat, s’aii întrunit Joi după amiazi în „Casina Româna", spre a lua măsuri pentru primirea oaspeţilor ce, vor sosi la conferinţa naţională. -

S’a hotărît ca oaspeţii să fie încortelaţi Ia cele patru hoteluri: „împăratul Romanilor",

„Neuhrierer", „Bonfert“ şi „Mihai". Masa co­mună nu se va putea face, de aceea oaspeţii se vor împărţi la. birt urile disponibile.

Sala conferinţii va fi împărţită pentru public în modul următor:

1. Podiul pentru biroul comitetului cen­tral electoral, pentru presă şi autorităţi.

2. Scaunele din faţă pentru membrii de­legaţi ai conferinţei.

3. Restul pentru celalalt public.4. Galeria pentru dame.Pentru primirea oaspeţilor s’a format un

comitet supt conducerea dlui George Stoica, ziarist. Comitetul este compus din următorii membri, cari vor purta ca semn distinctiv o legătură albastră Ia braţ şi dela care oaspeţii vor putea cere toate informaţiile necesare:

Dnii Dr. T. Brediceanu, Ion Rebega, I. 0omano3cu, Iosif Ijjnescu, P. Tincu, R. Perian, A. Nistor, Ştefan Duca, D .v Axente, Vict. Raicu, Sorin Bareian, Vasile Chiroiu, Dr. Mol­dovan, A. Vasile, Aurel Miilea, Sever Decean, Ion Muţiu, Remus Cosma, Dr. Ghibu, I. Gheaja şi G. Imbâruş.

Oaspeţii vor fi primiţi la gară de gru­puri de tineri aranjatori pentru mai mare înlesnire.

Locuinţa biroului central este la „Ho­telul împăratul Romanilor".

f o a i a POPORULUI

Săptămâna politică.Cercetările poliţiei în afacerea scandalului

dela Cameră.Miercuri în ; săptămâna trecută s’a în­

ceput ascultarea martorilor în afacerea bătăii din Cameră. Martorii sunt de două feluri, unii deBpre care ş’a descoperit că au văzut scandalul şi alţii care s’au anunţat de bună voie. Un student cu numele Palmer Tibor spune cum a văzut pe popa catolic Markos Gyula cum a asvârlit o carte de legi în ca­pul ministrului preşedinte, aşa încât l’a pornit îndată sângele. Pe Zakarids încă l’a văzut aruncând asupra ministrului cu o carte.

Alt martor Dr. Verebdlyi Hugo a po­vestit amănunţit toate, cum s’a.u întâmplat. A spus, că fostul ministru al dreptăţii Po- lonyi Geza s’a repezit din bancă la masa mi­niştrilor şi luându-le hârtiile de pe masă le-a aruncat jos şi le-a călcat în picioare. A văzut apoi pe deputatul Zakarids svârlind cu cartea de legi asupra primului ministru, care lovit în faţă şi-a dus îndată mâna la obraz şi s’a şters cu batista de sânge. A mai văzut pe deputatul Hoffmann Otto aruncând cu călă- mărul asupra ministrului de agricultură Se- renyi şi cum l’a lovit, cum l’a pornit sângele.

Ziaristul Som Pâl încă a spus la fel cu ceilalţi.

Au mai fost ascultaţi o mulţime de alţi martori, care au pus vina pe Zakarids, Hoff­mann, popa catolic Markos Gyula şi Eitner Zsigmond.

Polonyi strâns cu uşa,Fostul deputat Putnoky Mor care încă

a fost ascultat ca martor a spus lucruri rele despre Polonyi, fost ministru al dreptăţii. Se zice câ acesta ar fi pus la cale toată treaba. Pe culoarele camerii el ar fi strigat la depu­taţi să lovească pe primul-miniBtru.

— Trebuie să-l scoatem cu bătaia din incintă, să-l izbim în faţă! ar fi zis dl Po­lonyi; ' ■

—:.Ar trebui să-l luăm. de picioare şi să-l aruncăm în Dunăre 1; zicea un altul. :

— Hai înăuntru în Bală, că-1 prind eu de picioare, strigă mănios deputatul Szokoly.

După scandal pe culoarii, Putnoki • zis lui Polonyi: 1

— Aata fu bună, a-ţi pus’o bine la Clj— Ce, adecă nu a reuşit? întrebă zâm

bind Polonyi — eu sunt foarte mulţămit.Putnokî a povestit scena asta la 0 mul

între 20 de deputaţi.

Alţi martori.Au mai fost ascultaţi ca martori con­

tele G<Sza Andrâssy, fost deputat, Szter ji şi contele Eszterhâzy. Toţi au spuB, că Zaki. rids a fost cel dintâi care a lovit cu cărţile de legi pe ministrul preşedinte.

alegătorii năcăjiţi pe Zahariâs.Alegătorii din Braşov şi Covasna wnt

năcăjiţi foc pe bătăuşul Zakariâs care a lofit în cap pe ministrul preşedinte al ţării, în ş,. dinţa Camerei dela 21 Martie.

Braşovenii l’au dat jos din preşedinţii clubului independist, din acest oraş, iar ale­gătorii dio Covasna au convocat pe zilele vii­toare o adunare în care-i vor vota neîncre­dere şi vor prezenta o hotărîre, în care i& va arăta, că nu vor mai susţinea pe acest scandalagiu la alegerile viitoare.

De unul ne-am Bcăpat, dar mai guat destui, care nu sunt vrednici să calce pragul Casei ţării.

Ce să na alege?Fără îndoială că bătăuşii vor fi daţi ja-

decăţii şi pedepsiţi pentru rănire. Ce pedeapai vor căpăta nu se poate şti, până când nu «e va vedea când se vor vindeca rănile.

Dacă nu se va vindeca în decurs di opt zile, atunci visum-reperiul va fi pe timp de douăzeci de zile şi pedeapsa va fi mai mare.

Marţi amândoi miniştrii au fost cântaţi de medicul poliţiei Dr. Augustin Dumitreanu, care a găsit că rănile ministrului de agricul­tură Ser^nyi sunt mai grave, ca ale ministrnlm preşedinte.

Telegrama de părtinire i moştenitorului de tron.

Moştenitorul de tron a trimis ministru­lui preşedinte următoarea telegramă de J&' tinire:

Cu multă durere am luat la cunoştinţă rănirea magnificenţei tale. Nădăjduiesc, că vei însănătoşa în curând. Pănă atunci te să-mi dai de ştire cum te mai afli. — iări Franz Ferdinand.

Ministrul preşedinte a răspuns î“ ,til printr’o telegramă arătând starea sa.

Nr. l2

0 scrisoare a Dlui Dr. loan Sucia.Fostul deputat al Boroşineului Vţ

Sueiu a adresat alegătorilor săi din a*5®8 ^o scrisoare, în care le dă de ştire, ^trage de pe câmpul de luptă. ®et.aceasta a Dlui Sueiu este o mare p1® .

u Dsa *pentru izbânda noastră, pentru-ca v ^ unul dintre cei mai inimoşi luptători, am privit cu mândrie ori de câte-o0^ duşmanului să pornia împotriva E°aS în casa ţării, fie în altă parte. Om tură aleasă, a ştiut întotdeauna să auS0 .n0tgdi greutăţile ce le întâmpinăm P® noastre căi de luptă şi a căutat să o 0ţ- pe cât se poate. D â n s u l vedea, ^ [eg*' ganizaţie a noastră, adecă fără » P turi temeinice între toţi fiii ne»mu şi fără a întocmi im- plan de lucra* de a începe ori-ce luptă, toate n’z°1f jniâtor5 ' vor fi zadarnice şi ori-ce izbân

f o a i a p o p o r u l u i Pag 171Ce însă clubul nostru parlamentar a

De °* ' ceste lucruri ca având o importanţă j mic» sau cel puţin ca fiind făptuite deja, fre*ând ele nici nu erau începute, dl Suciu

riteut, nevoit, de a nu mai lua asupra-şi* * • de deputat. Pierderea aceasta e pentru

mai mare, cu cât ne este foarte r o l CU fii»*1' . . . ■» w wde-a găsi un locţiitor, de aeeeaş masura. f ri Bont oamenii noştrii, care să aibă curajul, jlostea de luptă, hotărârea şi cinstea pe

]e_a avut fostul reprezentant al Boroş- 'neului Pe vremea alegerilor mai cu seamă dl Suciu era sufletul mişcărilor noastre. N'a fost izbândă, la care dl Suciu să nu fi luat partea leului. Neobosit alerga zile şi nopţi de arândul pentru a baga în inima alegătorilor dragostea de neam şi de limbă, care trebuie să-l că- liaziaseă.

In dimineaţa alegerilor îl vedeai pe depu­tatul Suciu în fruntea la zeci şi de multe-ori sute de căruţe de alegători, chemaţi Ia datorie de Torta caldă şi îmbărbătarea acestui aprig luptător.

Din scrisoarea Dsale dăm şi noi o parte, care arată mai mult cauzele, care l’au în­demnat eă Be retragă deocamdată de pe câm­pul luptelor. Iată între altele ce ne spune dl Suciu:

„Convins de necesitatea unei organizări radicale şi sistematice a partidului naţional român din ţara întreagă şi pătruns de ade- Tirul că reale şi trainice succese partidul nostru nici când nu o să obţină prin discursuri rostite în Dietă, fie acelea ori cât de demost- henice, ci numai prin o organizare strânsă şi prin o disciplină de partid impunătoare o sâ isbutim a ne validita noi, poporul român din această patrie, drept ca un factor, care de nu i-se dă respectul şi dreptul cuvenit, ştie şi e în stare, ca prin arme constituţionale să şi le «lupte: atat în clubul deputaţilor, cât şi în faţa comitetului naţional tot mereu am soli- •itat organizarea temeinică a partidului nostru aaţional.

Au fost unii, cari erau de părere, eă navem lipsă de o organizare a partidului, pentra-câ — după părerea lor — există doar0 organizaţie tradiţională a partidului nostru naţional român.

• •.. împins de conştiinţa mea intimă, am rcat sâ conving pe toţi chiemaţii despre ne-

i memicia cscepţiilor, ce se ridicau împotriva augurării unej nouj organizaţii a partidului

sica”1 n.a °na ^ după multă trudă şi mult d a l T l ^ flucces să câştig consimţirea pUED„Q1 ^ ®ea a comitetului naţional: d’a sa

6 ln apHcare regulamentul de organizare.Jn int nU B*'a a^na acest succes efemer, cu m eauzei m’am angajat şi eu însumi

p" ‘ eri u ln" “ le * or- 1<jq8 ’ e' am ŞÎ pornit în Februarie Un ' cn aparat mare. Ce era însă de aştep- îiidjtj r emul Pr n organele sale a încercatneP tiduln’ Puna piedeci în ealea organizării lr*s Pe câti°StrU ^ *e§ânduse de forme, ne-a

Va 8U cercetare transgresională.inji destuT ?1 a°east m*ca piedecă a fost 'ncrârilor d 08 ordoneze suspendareaistruluj 6 reor®anizare până la sentinţa

*?* e,S,ratCe8 a Pronantat ministrul Andrâssy, într’o fUn v°Q ^ an organizare auxi-

p0&t& ajrăt» ° ’ de care Bă no se maiC8 »8igurat8a“ ele admîni8trative5 Şi duPă ecnture* ^aran^^e recerute pentru

dieta] P Dl P^n, l-am prezentat eîn- !4te. ?i * Şi* dea*6 primit ca unanimi-Uai înB&) comît6f f comiflii,e indicate. Peste

O ţe tu l naţionaU abandonat aeest

plan de organizare, hotărând să rămânem pe lângă vechea organizaţie care după a mea părere numai cu numele mai există.

In urma acestei hotărâri a comitetului naţional, am fost silit să declin dela mine on-ce răspundere pentru urmări. Din acest moment m am decis a mă retrage de pe arena luptelor politice şi dacă nu am abzis imediat de mandat, a fost din consideraţii faţă de d-voastră, stimaţi Alegători,şi iubiţi Fraţi, pe cari nu voiam să vă expun neplăcerilor unei alegeri supletorii.

Iar mai la vale:

Pan’atonci însă, până-ce sustă jntre mine şi foştii mei colegi, de cari stimă şi iubire mă leagă, o diverginţă de păreri în ale orga­nizaţiei partidului, — las sâ stau eu la o parte, ca modest rezervist concediat al parti­dului nostru naţional, care, urmărind cu cel mai viu interes luptele electorale, ca simplu membru al marei obşti româneşti: preamări-voi şi eu pe cei vrednici şi aplauda-voi pe cei bravi, — bucuramă-voi de învingeri şi de- plânge-voi înfrângerile. Aşa vorbeşte dl Suciu.

Ne doare inima, că-1 vedem retrăgân- du-se din rândurile întâi ale conducătorilor noştrii, avem însă mângâierea, că nu-1 vom pierde pentru totdeauna, ci ni-se va da feri­cirea de a-l vedea din nou în fruntea noastră, cu aceiaş dragoste de luptă şi cu aceiaş în­drăzneală, ca şi mai înainte.

Mişcarea culturală şi artistici.Seratele literare şi artistice ale „asociaţiunei*1.

„ Asociaţiunea^ din Sibiiu a întocmit un şir de serale literare şi artistice, de prelegeri poporale, pe care oameni iscusiţi de-âi noştrii le vor ţinea în toate Duminecile din postul ăsta în diferite părţi'locuite de Români. e

E foarte nemerită ideea aceasta a „Astrei“ de a trimite colo şi colo câte un om mai în­văţat, care să adune în jurul lui poporul, şi săi facă cunoscute lucruri frumoase din trecu­tul nostru şi din viaţa noastră românească.

In . Dumineca trecută s’au ţinut trei conferinţe de felul acesta. Una la Selişte, alta la Făgăraş şi cea din urmă la Bistriţa.

La Bistriţa a vorbit iscusitul nostru scriitor Ion Agârbiceanu despre „ Unitatea noastră culturală“ La conferinţa aceasta a luat parte un public foarte număros şi cu vâză, care a ascultat înţelepteştile cuvinte ale povestitorului.

La Făgăraş a fost harnicul nostru în­văţat Dr. Ion Lupaş, protopop în: Seliştea Şibiiului, care a vorbit într’o sală plină de oameni despre „Trecutul neamului românesc în Ţara Făgăraşului“.

Dl Lupaş a arătat cât de tare a fost neamul nostru în părţile acestea încă din cele mai vechi timpuri. Pe la 1320 ţinuturile Fă­găraşului erau stăpânite de domni româneşti cum a fost Vlaicu Vodă şi alţii. Arată trece­rea lui Mihai Viteazul prin Făgăraş, apoi vorbeşte de luptele religioase din veacul al 18-lea, de şcolile româneşti din Făgăraş din vremea aceea şi pe urmă de puterea noastră din veacul trecut în aceste părţi, cand toţi domnii cei mai mari pănă la fişpan erau tot români.

Lumea din Făgăraş a adus multă laudă Dlui Lupaş pentru frumoasele şi bine tălmă­citele lui învăţături

Despre adunarea din Selişte primim ur­mătorul raport:

Profesori din Blaj — la Sălişte.Duminecă au fost la Sălişte trei profe­

sori din lilaj, domnii Q. Preeup, M. Şerban şi N. Negruţiu. Cel dintâi a fost trimis de cătră „Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului românu ca să ţie acolo o prelegere poporală. Prilejul acesta a fost o rară sărbă­toare pentru întreg poporul din Sălişte şi din împrejurime care s’a adunat într’un număr foarte mare la prelegere. — Dl profesor Precup a vorbit poporului adunat în sala cea mare a şeoalei despre Unitatea noastră cul­turala, arătând cu multe pilde de prin căr­ţile noastre vechi şi nouă, cum neamul nostru românesc, deşi despărţit de soartea vitregă prin mai multe hotară şi aruncaţi supt felu­rite stăpâniri pământeşti a trăit totdeauna aeeeaş viaţă sufletească şi el s’a simţit tot­deauna un singur popor.

Frumoasa cuvântare a dlui profesor a fost ascultată ca o evanghelie, şi ea a avut un răsunet viu în inimile tnturora.

Dl Precup, care e şi preşedintele socie­tăţii meseriaşilor români din Blaj, a ţinut ca în scurtul timp petrecut în Sălişte, să caute a cunoaşte şi starea în care se află meseriaşii din Sălişte. Astfel Dsa însoţit de cei doi to­varăşi ai Dsale şi de mai mulţi fruntaşi din Sălişte a cercetat şcoala de meserii unde elevii —- ucenicii se deprindeau tocmai în măiestria desemnului. Acolo a aflat spor bun şi price­pere dela care ori şi cine e în drept a aştepta în viitor o frumoasă înaintare a tagmei me­seriaşilor noştri. Dl profesor Precup a ţinut şi o scurtă cuvântare ucenicilor, arătându-şi părerea de bine pentru cele aflate şi îndem-' nându-i să lucreze cu stăruinţă, ca să ajungă măieştrii buni, cari să facă fală neamului nostru întreg.

După amiazi s’a dus la „Reuniunea me­seriaşilor" unde erau adunaţi mai mulţi mem­brii şi unde dl profesor Precup a vorbit mai multă vreme cu cei de faţă, arătându-le' ce lipsă mare are poporul nostru de meseriaşi români şi îndemnându-i să se oţălească fiecare în meserie-şi şi să caute a fi harnic şi cinstit, pentru-că prin aceste două însuşiri bune să poate ţinea concurenţă cu străinii. Meseriaşii din- Sălişte au fost foarte încântaţi de fru­moasele sfaturi ale dlui profesor, şi le vor ţinea în minte totdeauna.

Sara la 7 ceasuri poporul din Sălişte şi jur s’a adunat din nou la şcoală, unde dnii profesori Şerban şi Negruţiu le-a arătat cu schiopticonul icoane din viaţa Mântuitorului Christos.

Laudă li-se cuvine dlor profesori pen­trn prelegerea ţinută şi pentru proiecţiunile cu schiopticonul şi laudă i-se cuvine şi Aso­ciaţiunii care începând cu anul acesta ai în­ceput a trimite prin feluritele oraşe conferen­ţiari străini. Prin asta va câştiga mult de tot cultura noastră românească.

Mişcarea economică. Adunarea generală a „a lbinei".

Sâmbătă, în 26 Martie n. c., primul no­stru institut de credit şi economii nAJbina“ în Sibiiu, şi-a ţinut a XXXVII-a adunare ge­nerală ordinară, în sala muzeului Asociaţiunii.

Când se ţine adunarea generală a „Al­binei" totdeauna se observă o mişcare mai mare ca de obiceiu în sânul Românilor sibi- ieni. Aşa a fost şi de astă dată.

Bărbaţi fruntaşi din toate părţile: unii de prin Mărginimea noastră, alţii din părţile

maramureşene, ceialalţi din părţile Brajovului şi Săcuimei, cum şi din Bănat, Sătmar etc. — ou toţii B’au adunat pentru a se sfătui şi a hotărî asupra mersului afacerilor primului no­stru institut financiar-economic „Albina1*, — „mama băncilor noastre“, — care ocroteşte, dă directiva şi sfaturile de lipsă, între dife­rite împrejurări, la toate băncile noastre.

Nu mai încape nici o îndoială, că „Al­bina" s’a ridicat la un nivel înalt, nu numai între băncile noastre, ci chiar în comparaţie cu cele mai mari bănci străine din ţara noa­stră. Aceasta ne-o dovedeşte studiarea mai do- aproape a ramurilor de operaţiune, cuprinşi în bilanţul „Albinei1*, cum şi frumoasa sumă a venitului curat de Cor. 405,160'94 ce a fost realizat în anul 1909. Această sumă nu o ajung în Ungaria decât numai câteva bănci străine.

Dacă privim mai de aproape mersul a- facerilor „ Albineiw observăm, că conducătorii acestui institut sunt călăuziţi de ideia de aşi estinde activitatea, prin înfiinţarea de filiale şi agenturi, în diferite părţi locuite de Români.

Astfel vedem, că filialei de mult înfiin­ţata în Braşov i-a urmat în anul trecut filiala din Lugoj — în urma fuziunei cu „Lugojana“, —; iar în lunile viitoare să va deschide filiala plănuită în Murăşoşorheiu, căreia îi va urma de sigur în curând transformarea agenturei din Mediaş în filială.

Toate aceste filiale sunt încredinţate la oameni specialişti în afacerile de bancă, ceeace tjrebue să ne bucure pe toţi, mai cu seamă acum, când vedem, că peste tot locul j răsare o sumedenie de bănculeţe, cari de cele mai multe ori urmăresc numai căpătuiala unora, ce stau ascunşi după tufă.

Iată de ce ne pare bine, eă „ Albina“ şi-a extins operaţiunile ei sănătoase şi în astfel de locuri, unde înfiinţarea de bănculeţa româ­neşti conduse de oameni nepricepuţi, ar fi putut aduce o puternică lovitură mişcării noa­stre economice.

In cele următoare dăm unele amănunte dela adunarea din ăst-an:

Adunarea generală ordinară a „Albinei" s'a ţinut în prezenţa a 49 acţionari, repre­zentând 4988 acţii cu 681 voturi. Adunarea a prezidat-o prezidentul consiliului de direc­ţiune dl Iosif St. Şuluţu, azistat în calitate de notar de dl Dr. Tib. Brediceanu, iar ca verificatori ai procesului şi totodată scrutină- tori de alegere au funcţionat dnii I. A. de Preda şi Nicolae Togan.

Adunarea generală a luat spre ştire ra­portul consiliului de administraţie, conform căruia în anul 1909 a fost dusă în deplinire urcarea capitalului social la K 3 milioane şi transformată filiala „Racoţanei“ din Mediaş în o agentură a „Albinei14. Agentura aceasta în nrma desvoltării îmbucurătoare, ce a luat va fi în curând transformată în filială.

Cele două filiale ale institutului din Braşov şi Lugoş au operat în anul expirat în condiţii satisfăcătoare. La profitul net de K 405,160 au participat filiala din Braşov cu K 93,183 iar cea din Lugoş cu K 27,195.

Mişcarea cassei a fost în anul 1909 de K 133.366,414, revirementul în contul de giro al Băncii Austro-Ungare de K 29.736,993; iar al prima-notei de K 86.884,105. Fondul de penziune al funcţionarilor, care a avut erogaţiuni în sumă de K 18,288 a crescut cu K 38,224 la K 631,660,

După cetirea şi a raportului comitetului de supraveghiare adunarea generală a apro­bat bilanţul prezentat şi a dat atât direcţiunii, cât şi comitetului de supraveghiare absolutor pentru gestiunea lor pe anul expirat.

Profitul net de K 405,160‘94 B’a ho­tărât a se împărţi, conform propunerii direc­ţiunii, precum urmează:

Dividendă şi supradividendă K 255,000. 20*/, tantiemă statutară membrilor direcţiunii,

comitetului de supraveghiare şi funcţionarilor inatifc. K 55,53216. Remuneraţiune funcţiona­rilor fără drept la tantiemă şi servitorilor lv. 3,080. Pentru scopuri culturale şi de binefa­cere K 20,000. Fondului general de rezervă K 40,000. Fondului de penziuni al funcţio­narilor K 15,000. Fondului special de rezervă rostul de K 16,548*78.

Dividendă anului 1909 a fost deci fixată cu K 20 de acţie şi se poate ridica imediat după adunarea generală.

Prin dotaţiunile de sus au crescut: Fondul general de rezervă la IC 540,000.

Fondul special de rezervă la K 187,981-51, Fondul de penziuni al funcţionarilor la K 646,660, iar sumele donate de „Albina" dela înfiinţarea sa până la 31 Dec. 1909, pentru scopuri culturale şi . de binefacere la K 342,122-52.

Suma de K 20,000 destinată pentru Bcopuri culturale şi de binefacere B’a împărţit conform propunerii direcţiunii în modul ur­mător :

1. Rata VI. din suma de K 10,000 votată la fondul pentru întregirea la 8 classea gimnaziului gr.-or. din Brad . . . K 2,000'

2. La fondul mesei studenţilor, întemeiatăşi susţinută de institut . . . . . . „ 6,000'—

3. Asoeiaţiunii pentru literatura română şi Cultura poporului român:a) la fondul „Muzeului etnografic . . „ 1,000-—b) la fondul „G. Bariţiu* . . . . . „ 1,000'—

i . Şcoalei pentru economia şi industria decasă a Reuniunii femeilor române din Sibiiu . . . . . . . . . . • ...» tt 1,000*—

5. Şcoalei elementare de fete a aceleiaş, reuniuni . . . . . . . . . . . * 600*—

6. Reuniunii române de muzică din Sibiiu „ 200 '~7. Reuniunii române de agricult. din Sibiiu „ 200.—8. Reuniunii pompierilor din Sibiiu . . „ 100'—9. Reuniunii pentru înfrumseţarea oraşu­

lui Sibiiu . . y . . . • • • • • n 100'—10. Reuniunii higienice din Sibiiu . . . . „ 100'—11. Gremiului comercial din Sibiiu . . . „ 100'—12. Internatului Reuniunii femeilor rom. din

Braşov . . . . . . . . „ 400*—ÎS Asoeiaţiunii pentru sprijinirea învăţăcei­

lor şi sodalilor români din Braşov . .■„• 200*—14. Reuniunii-de mujică din Braşov . . . „ 200'—15. Reuniunii pentru înfrumseţarea oraşu­

lui Braşov . . ; ' . . . . • • • » 100‘—16. La fondul studenţilor morboşi din Braşov „ 200 —17. La fondul studenţilor morboşi din Blaj. „ 200’—18. La fondul studenţilor morboşi din Brad „ 200'—19. Tinerimei univ. din B.-Pesta („Petru

Maior“) . . . . ......................................„ 200-—20. Tinerimei universitare din Cluj - . . . „ 2O0-—21. Internatului gr.-or. din Beiuş . . . . „ 200'—22. Reuniunii femeilor române din Deva ţ

pentru atelierul industriei de casă . . „ 200'—23 La dispoziţia direcţiunii . . . . . „ 5,300.—

Preţul marcelor de prezenţă s'a fixat cu K 10 ea şi pentru anul expirat.

Procedându-se după acestea la punctul ultim dela ordinea de zi, la alegerea a doi membrii în direcţiune, adunarea generală a reales cu mandat pe 6 ani, pe d-nii George Ditna, profesor de muzică în Braşov şi Dr. Nicolae Comşa, medic în Sălişte.

F O A IA PO PO RUL UI

Dela „Reuniunea rom. agricolă din Sibiiu".

împărţirea seminţelor.Luând în considerare toate cererile in­

trate (111), subscrisul comitet a împărţit în mod gratuit 76*/* chlgr. sămânţă de trifoiu, 27*/} chlgr. sămânţă de napi de nutreţ şi 44 chlgr. sămânţă de luţemâ, precum urmează:

A., Sămânţă de trifoiu:Nicolae Vlad, par., Şelimbâr; I. B. Boiu,

par., Sibiiu; Nicolae Gavrea, par., Bendorf.; Frangu Constantinescu, ec., Boiţa; Ioan Stoia, înv., Orlat; Petru Băilă, ec., Fofeldea; Nic. Restanţă, Nr. 194, ec., Şura-mare; Toma Mureşan, ec., Şura-mică; Ioan Marin, par., Râusadalui; Ioan Pop, notar, Aciliu; Nic. Oărpenişean, par., Răhău; Aurel Moga, notar, Veştem; Candid Popa, înv., Sibiiu; Dr. I. Bucur, medic, Man Lungu, par., Răşinari: George Iacob, înv., Guşteriţa; Alex. Bârsan, înv. Rusciori; Const. Moldovan, par., Cristian; Ştefan Bratu, Vasile Iuga, economi, Ioan Bratu, dir. şcol., Petru Iuga »en., par., Po­povici Mondoe, înv., Sebeşul-sup., Ioan Ni-

coară, ec., Cărpeniş. La fiecare câte 1 y.Ioan Oţoiu,, par., Nia. Iosif, înv.(Comuna bis. Boiţa; Ioan Druhora, par., Boit»! Comuna pol. Galeş; Ioan Bunea, par., Tili» ,* Nic. Joandrea, ospătar, Sibiiu; Comun» Sebeşul-sup.; Ioan Măteiu, par., Sebeşul-uJ1; Dem. Orăştian, dir. şcol., Ioan Preda şi te ' Fărcaş, învăţători, Apoldul-rom.; Comuna no?' Veştem; Ioan Fanea, not., Nic. Săcărea,Barbu, învăţători, Ioan Roman, par., cel; Ioan Manta, par., Ioan Ivan, not. p8ttl' Gura-râului; Ioan Căliman jun. ec, (W J Simplăcean, par., Petru Popa, înv., Cornăţ^ Comuna pol. Vale; Sabin Savu, not., Val«’ Comuna bis. Lancrăm; Ioan Demian, psi' Nucet; Ioan Păcală şi Const. Sava, înv., pM' filie Prode, propr. Jina; Comuna bis. Poplaca' Coman Baca, par., Poplaca; Ioan IUu, noJ' Orlat; Ioan Micu, Nr. 121, ec., Sebeşul-inf.i Ioan Bena, par., Nic. Popa 1. George, eu' Pianul-inf.; Ioan Munthiu, par., Cărpeniş'.’ George Ludoşan şi Petru Ciolan, economi' Şura-mică. La fiecare câte i chlgr. Ioan Sav» înv. Jina */,■ chlgr. ’

B., Sămânţă de lufernă:Pavel Boldea, c. şi r. protop. milit.

Sibiiu, 2 chlgr.; Aurel Moga, not., Veştem'; Vasile Suciu, par., Topâreia; Ludovic Pea- moBca, propr., Orlat; Nichie Rădici şi Ioai David, econ., Petru Macriş, cassar, Corniţei; Vaier Bonea, par., Fofeldea; Nic. Draga», not., Nic. Stoica, înv. penz, Nic. Dorda, Nr. 89, ec., Bungard; Nic. Dara, par., Deal; Traian Petrişor, par., Guşteriţa; Vasile Maxin, par., Avrig; Ioan Stănuleţ, ec., Rimbav; Dem. Crăciun, primar, Ioan Dârzu, eeoa., Cărpeniş. La fiecare câte P/g chlgr. Ioa Oţoiu, par., Antoniu Hodoş, înv., Aciliu; Oe- muna bis Şura-mare; Dem. Băilă, înv. penz,, Şura-mare; Comuna bis. Bungard; Tom» Modran, par., Bungard; Ioan Căliman, înr. penz., Cornăţel ; Ioan Hanzu, par., Cacov&; Ioan Manta, par., Gurarâului; Vaier Popo­vici, par., Sibiel; Victor Preda, măsar, Georgi Postea, v.-not, Avrig; Vas. Câmpenişan, înr., Răhău; Comuna bis. Ilimbav şi Ioan Ale­xandru, par., Ilimbav; Ioan Micu, ec., 8«- beşul-inf.; Rom. Pop, par., Gârbova. La fit- care câte i cJilgr.

C., Sămânţă de napi de nutreţ:Nic. Vestemian, primar, Veştem; Iriffl»

Răduţ, not., Ioan Nieolau, înv., Avrig; Dea- Mihu Nr. 164, Mafteiu Mihu Nr. 173, V*- sile Stancu Nr. 181, economi, Şura-marti Nic. Vlad-Stezar, par., Ioan Streulea, noi, Jina; Cornel Muntean, v.-not., Carpeni? p Ioan Chirca, prim-notar, Sălişte. La fiecaf* câte / chlgr. Nic. Vlad, par., Şelimbâr; Iwf Druhora, par., Boiţa; Ioan Bunea, par., Ti" lişca; Dem. Băilă, înv. penz., Nic. Opnţi

gar., Şura-mare; Nic. J o a n d r e a , ospătar, Sibn»; omuna bis. Aciliu, Nic. Iosif şi Antoniu Hc- doş, înv., Aeiliu ; Dem. Crăştian, înv ■®*-r

Ioan Preda şi Nic. Fărcaş, înv., Apoldul-ro» t Aur. Barbu, Nic. Săcărea, înv., Ioan Fan**r not., Tălmăcel; Ioan Hanzu, p a r . , Cacer»t George Simplăceanu, par., Petru Popa, Cornăţel; George Postea, v.-not., Avrig; ailie Cărpenişan, înv., Răhăn; Ioan par, Nucet; Ioan Sava, Ioan Păcală şi Co ' Sava, învăţători în Jina; Coman Baca, P •» Poplaca; Ioan Iliu, not:, Orlat; Nic.€reorge, ec., Ioan Bena, par., Pianul-io-' Rom. Pop, par., Gârbova; Ioan Mun par., Dem. Crăciun, primar, Ioan Dârzu> _ 1 Cărpeniş; George Ludoşan şi Petru ' ec., Şura-mică; Vaier Popovici, par-j La fiecare câte */, chlgr. , t,

Sâmânţele împachetate şi purtând mele membrilor împărtăşiţi se pot lua W V-mire, pe lângă o simplă adeverinţă demire, dela Hala de vânzare a „Reuniunu nomice săseşti" (Sibiiu, Strada Sporer, J - .

Membrii împărtăşiţi sunt rugaţi a V* după putinţă Ia sămănat sămânţa «P ^ de eventuala sămânţă cumpărată -jf» parte şi în fine a ne face la timpul ■ cât mai amănunţit despre modul de Pu !a cultura acestor plante şi despre rez recoltei. , fy.r

■i Din şedinţa , comitetului central 1niunii române de agricultură din ^Sibiiaa, ţinută la 22 Martie n. .

Pani L&cuţa Vie. 7 ^ * '

Nr. 12

flr. 12F O A I A POPORULUI Pag. 173

poezii din popor.Cta» din Boi» * D . - I » * tortlŞtor-

fiirăină-s doamne străină, p j nici apă nu mă mână,Câ să ştiu că m’ar mâna,Chiar în mijloc m’*ş ţip*}gă mă ducăin ţarâ m&u

Câte flori pe vale-n sus T oate cn badea le-am pus,Câte leam pus păn la prânz Toate bine mi s’au pri&s,(Jâte le-aim pus pKn'* 1» cină iu"secat^ăinrădăcină.

Du-te dor în ţeri pustn La mine să nu mai vii,Dute dor cu stelele Nu-mi amărî zilele.

De ţi-s dragă bade dragă De nu, iacă, lumea-i largă,Inşalâ murgu şi-aleargă *Şi-ţi căuta una dragă*Care-i cu cosiţă neagră Io-s cu pârul gâlbior

. Şi-s drăguţă tuturor.

Frunză verde mărăcine Plânge inima în mine,- Pe "dalbe feţele mele'Ochii-mi varsă lacrămele lîângeţi ochi neîncetat Dacă samă n’aţi băgatCu cine v-aţi măritat.

Io moi duce eu dor dulce Unde-i drumu în răscruce Şi de-a fi din lume-afară Că mi inima amară.

Doi de crace.

cătră fratele său, cătră învăţătorul din Oiu-rileasa. rt1 f ' *' '!tn n' } . .............

^Acesta venind odată în Cremenea la soru-sa, zise cătră'Ghiţă: * ’ : ' !

— VW ca a-ţi mai g&tat cu lucrul cam- pului şi fiindcă acuma nu prea ai lucru pe- acaeă, —■ să vi tu Gbiţă să mai şezi şi pe la noi, că vezi am început şcoala ţi n’am penimenea de încredere pe-acasă, pănă se vaUri. ’iiJ 'li . . ! J 'ÎJ 'i M- fii, *mai încinpa mătuşa ta, ea vezi că e tot cam

t * •*«»' '•'* “ «»•»* ■* - "

. -£ye ? I ----- *■; -j . -• ^ .Din capul satului Cremenea, păna Ia

şcoală era un drum de aproape 2 chilometri.In timpul şcoalei, pe acest drum, fie

ger fie viscol, în toate dimineţile înţâlnea-i mwgând spre şcoală doi şcolari frumuşei şi plini de viaţă, eu bâta în mâna şi cu merinde în itrăiţueii.* Ei erau Gbiţă al lui Dionisie DSmian şi Niţa al Saftei. ’

Amândoi aceşti şcolari erau botezaţi înţr’o *p* şi fiindcă erau şi vecini, încă de iniei

fost nedespărţiţi unuî da altul, mai buni w doi fraţi. ''**■ :î' 1 ;M /; ,(iC1

Pănă a trăit Dionisie tatăl lui Ghiţa. copiii mergeau regulat la şcoală, căci Dionisie

cântăreţ la biserică’şi ştia preţui cartea, ur dupa moartea lui copiii ca toţi copiii care ** tett mai umblau şî de capul lâr.

Dacă unuia "dintre ei i-s» spunea în ŢecM eă să nu meargă la şcoală şi'eelalalt

*1® ponea carul’ în petri şi' nu mergea nici el.* K timpul când ar 6 fost mâi de lipsă cerceteze şcoala, când adecă să Se deprinsa

** aT HiiSîflî^niea, — *asB înţr’un clup'mâne într altul,

când au părăsit-o d4’ totl ’ ' ' A Mamele acestor doi fraţii de crucs, vă- că îiu preă ‘trag1 să nîeargă la’ 'şcoala,

â * " ca® ’4® ®»jM or5 e* umblSu "* *e& J u - - îŞ ® !* !* » cati n’auteamă de nimenea'

?* capiii ce liămSn de' părinţi.7*Tot~ credeau ei, — ' bînJ

' '" w !?? Pr®* ascultaunîci de mamele'îor: aÎTul , ° ” °* '®^âian,' 4maîna !uiv vS-

r ^ 8®®} ’?u apucâ jpe ’ eărkri1'bune, M «SHv f* ® B ») â’a' tânguii

i î-1» <:■ ■ 1Ghiţă nu a’a împotrivit, şi cu gura cam

moartă, făgădui unchiului Bău c^ va merge.Şi aşa a şi făcut, ba â rămas toată iarna la unchiul său.

In gările cele lungi de iarna, învăţă­torul din Ciurileasa, ca ţoţi învăţătorii, cari au dragoste cătră neam şi cătră chemarea lor, — aduna la şcoală tinerimea de şe de- prindea ţa cântări, ba unii mai învăţau şi ce- titul şi scrisul.

Intr’una din sSri, pe când ţinea învăţă­torul şcoală eu tinerimea, a stat şi Qhiţă în şcoală. ■

Toată tinerimea ce mergea la şcoala unchiului său ar fi dorit 8& lege pretenie cu Ghiţă, — odată pentrucă era nepotul dlui în- Wţator, iar 3e altă psite, ’penţrue|‘ să vedea un tinăr frumuşel şi JrSgălaş la vorbă. Apoi cântăreţ ca el nu se afla în Cremenea, aşa că multe fete din sat se certau şi ae pizmuiau

, î,si , e î t i* '• ‘ ■■ < între ele pentru el.Dup^ ce a Văzut Ghiţă pe cei de sama

lui, ba cîiar şi pe unu bâeţi cu mult mai mici ca el, cum ştiu să eanţe'de’ frumos, cum ştiu ceti* şi scrie s’a năcăjit foarte râu, se simţi a cel mai nefericit;

In ziua ui-mătoare îi părea, că întră în pământ de 'supărat ce era. •*‘f f !Cumnâtă-sa a tiSgaţ de samă, dar credea

că îl va fi ’ ajiinsi dbrul#^die cei'A’sicasă;^ f)upa ce a trecut vre-o două zile i a văzut că el nu se mai schimb*, a spus învă- ţătorulm, care la timp binevenit îi zise:T 1 _ ’Te văd' Gbiţă câ nu ţvs boii'acasă.

De ţi s’a fi urât lâ mine cumva, — nu eşti l e g a t d e noi fStul "meu. Eu bucuros te "las acasă, şi aduc pe fratele tău Culiţa, că en şi cu 'eî niă poţ folosi..* ’ -li Nu mi-Vâ urât aici, că n’are de ce,ş’apoi mi-ar fi şi'ruşine să plec aşa curând-Ş^a- poate că dta n'ai ‘ voe să m ă mai ţii aci,atunci eu voiu pleca aeasă.

1 g a ţft-'am cerut dela mamă-ta şite-am rngaf să v f la mine, pehtrută am âvut şî km si acuma b’psa de tine. Afară fle aceasta âm socotit c a să* te aduc,, ca să te mai de- prinzi şi tu ă trŞi între oameni. De ai ceva ce n u -f place spune-mi, ca doar nu eşti lacasa străiiă. ’

Ghiţa nu îndrăznea să descopere un­chiului său durerea ce’i rcidea Inima, dar fiindcă îndrăznea mai tine cu cumnată-sa, ia spus ei necazul ce’i âpă& sufletul, iar ea a si>iis soţului ei.' * ! _ f 'Mi-a chiat plâns bietul 6hiţ& ae năcaz, oă ^ u m blat ^ u l la şcoidă, ca să ştie şi a c e t i ş i '* ^ . Se simte cel ma! ne­fericit. Se vede că s’a ruşinat, când! a văzut â ' şî cei'mki vslăbăno^ car, sui* de sama Im'u oi 'ttiip ‘nuioaii eî nu. i a chiar ru-ştm ceti şi scrie, nw» . r , /"¥ — nise' eâ — sa-t1 BPnn s**1 “ lul

^ ‘ iiVrirtfiir "să :eer& âoâif"va'putea învăţa,“ « B $ Vo«,ind:

*■“ V î :^a‘ . MVst5(or,' V' d K-W^Bca uncluul său e J, “ , sf . u

° maf'al®8 o& Are aşa mare voe.î Xtătorfilui i-* P ^ "4 V1?®

.VSÎT <"5r. 4tŞ ■■ - 1

înţeles cu un băi&ţ mai deştept, ca în toată sara Tsă’i ‘ înveţe să cetească'şi se scrie.-■«f !■ - e,-) no r- -I ' !'•-'» t tl li't

Când a văzut învăţătorul că ( ţiiţă s’a deprins. la cetit şi scris, ţi că e cel dintâia întră cântăreţii luî, s’a bucurat/mai mult ca cum s’ar 'bucura un părinţe de fiul său.

ţ ,* r <-» ? r i t>\'i * > 2 *Un an încheiat a stat Ghiţă la unchiul

aău în' Ciunleasa, şi când a mers la Cremenea, iar altul. CânŞ îl auziră oamenii cântând îa biserică, nu-şi credeau ochilor. Părea c^ cine ţtie dela ce şcoli ă nimerit Ghi|ă lui Djo- nisie Damean.

Numai acuma a văzut mama lui Ghiţă, cât a greşit ea că n’a silit pe Gbiţă al ei să meargă refulat la |Coală.

Chiar şi oamenii din sat ziceau: Păcat de băiatul acela că n’a fosţ dat la şcoală, că de ar fi foBţ dat la şcoală ar fi fâcuţ multă cinste şi bine sătenilor11.

Pretinul aău de cruce, Niţu al Saftei. a rămas tot cum a fost, ba poate s’a făcut mai rău de cum a fost mai înainte, pentrucă’ el a înaintat pe calea ce a ţost apucat, întrând în tovărăşie cu tineri zburdalnici ea şi el.

Când s’a întâlnit Ghiţă cu el îi părea cam sarbădă pretenia lui Niţă. Şi aceasta nu că doar s’ar fi ţinut mândru de el,' nu, ci numai îi părea că nu are destule grăunţe la moară, cum am zice. Vorbea adecă tot să-ţi pui capul şi să mai dai şi bani.

Ghiţa ştia pe Nuţu mai cu cap: ma deştept; nu-şi putea dâ sama cum de a de­

venit el aşa de prosiălâu şi nu ştie sa-ţi vor­bească numai ' vorbe bune ’ de aruncat’ in ciu­bărul ^porcilor.

: Până n’a foBt mers Gbiţă la Ciurileasa, nu era deosebire între priceperea lor, <îar acuma să deosebeau unul de altul ca ceriul ăo pământ, fără să-şi poată da sama, că de ce. Chiar şi lui Niţu i-să păreau mai aşezate şi mai rumegate toate vorbele lui Gbiţă.

Cetitul şi însoţirea cu societăţi bune a deşteptat pe &hiţă; iar lenea şi însoţirile rele a poBtit pe Niţă; kşa zice şi proverbul: ^Spune-mi’ eu cine ’ te însoţeşti, şi-ţi voispune cine eşţi“ .

‘ ._!’ Nu voiu uita frate Niţă până voitrăi că c e frumos ini-am petrecut eu în iarna aceasta. Mai în toate serile mergeam lâ şcoală cu tinerimea de acolo, şi am învaţat Fel şi fel 3e*cită ri, cari de cari mai frumoase; ba cfe niă vei crede, eu am învăţat şi a ceti şi’ scrie cum eecade. Am adus şi acasă nişte gazete, ca să-ţi cetesc şi ţie vre-o câte-va. poveşti frumoase.1 ’ Să şti tu frate, ce fericit să simte omul care ştie ceti şi scrie, apoi nu te-ai lăsa pană n’ai învăţa şî tu să ceteşti şi să scrii.

N In Ciurileasa frate să şti că şi copsii cetesc prin gazete,'ca nişte studenţi. 4-poi la Crăciuri ’ să fi văzut ce pe^cere frumoasă am âvul Unchiul ineu a Mut'teatru cu noi, şi a venit la petrecere’ muiţime ’de oameni, nu numai din Giurileasa ci şirTdin satele vecine. « is' ' Apoi vei mâi " şti 'cbragul. meu, 'că în Ciurileasa nu se adună oamenii la crâşmă,, ca’ să* se sf tue, ci'âu "o casă” anume, unde toţi ’ cei-ce ştiu ceti sâ aduna acolo şi cetesc gazete, că vin gazete acolo în toate zilele. Li au adecă'un de însoţire sau tovărăşie pentru ceti ' şi vezi “acolo ^ fac sfaturi i>en- iiru* trebile’ săfonilor, nu ca aici la noi; ba ăacă ’să vezî ce* sfat vrednic s’a mai făcut în­tre ef; c%r adecă'%% nu mai caW '^n crâşnia

aW âu ^ \ar jidanul’fiea-yâncf cu cetrăi, — ’într’o ' noapte ţi-a W catrafusele" şi s’a făcut’W o r . l ezi fucrun 4e’ ’fâ ieU nu •&'’îiitâm^li tn satul no»l,o|-*orbi *şr nepricepuţi oamenii d’aiciea.

I ’ Hr> :« «brerr r-»

Pag 174 F O A I A PO P O R U L U I

— Acum Bă-ţi povestesc eu, cam ni-am petrecut noi de vre-o câte-va ori, de când ai plecat tu la Ciurileasa, zise Niţu.

Intr’o Bară din poatul Crăciunului, ne-am adunat vr’o 10 inşi la casa lui Huhurez de „După grădiniu. Eu am dus acolo dela noi, — fâră ştirea mamei, — vre-o două găini şi-o pită; Ioanul lui Cârtaboş a şterpelit dela ei o ferie de vin; Toma lui Cucută a dus făină de grâu, oauă şi Blănină şi altă ferie de vin Cu un cuvânt fiecare a adus pe ce a putut pune mâna, fie dela părinţi fie din alt loc.

Lelea Cătălină a lui Huhurez a pre­gătit mâncări peste mâncări.

După-ce ne-am îndopat şi am beut bine, ne-am pus pe cântate şi jucate.

C’am pela miezul nopţii, — ca eă mai putem bea şi mânca, — ne-am luat de-a lungul satului, şi unde am afla vre un gard ori palan mai slab l'am tras în drum. In alt loc am luat porţile dela curţi şi cine ştie unde le-am dus. Am răsturnat şoapre, coteţe, şi dupâ-ce am mânjit câte-va portiţe ne-am suit în turnul bisericii şi am bătut clopotele ea de foc, apoi ne-am întors pe după sat iară la casa noastră şi ne-am pus pe beute.

Altă dată când ne-am mai adunat aşa, am dat foc Ia jireada de paie a lui Mândroc din Deal şi am luat funiile dela clopotele din turnul bisericii, şi câte alte nezdrăvănii.

N’ai sughiţat atunci, că ziceam, ce bine’ ar fi să fie şi Ghiţă cii noi?

— Ba mulţămesc întâi lui D-zen, apoi unchiului meu că n'am fost şi eu cu voi. Să mă ferească D-zeu, ca să nu ajung zilele şi mintea aceia, ca eu să iau parte la astfel de treburi ruşinoase!

Ce crezi tu frate Niţule, e lucru cinstit şi de laudă lucrul ce Păţi făcut voi? Ce ar zice lumea dacă ar auzi despre isprăvurile voastre? V ’ar cresta oamenii de cinste şi de omenie? Oare dacă s’ar dovedi ceea-ce a-ţi făcut, n aţi ramanea cât a-ţi trăi cu pata pe pe obraz ? Ş’apoi crezi că. nu să-va auzi, când zici că în compania voastră au fost 10 inşi?Ce poţi face astăzi să nu să ştie, căci tu mi-ai spus mie, ortacii tăi vor fi spus la alţi pretini ai lor, cari de bună samă nu vor avea lăcat pe gură ca mine?

Ş’apoi vorba ca vorba că trece p’aci meolo; dar când ai vrea să te căsătoreşti, fapte de acestea ţi-se pun în drum, şi tu nu vei putea lua de nevastă pe fata care o do­reşti. Şi dacă nu vei putea lua pe care-ţi place, apoi vei fi silit să te căsătoreşti cu care va veni după tine: care nu-ţi va fi tocmai pe plac Şi cu aceea de bunăsamă nu vei duce zile bune şi fericite, cum ai aşteptat. Apoi atunci ce folos ai de lume şi de viaţă dacă n'ai trăi bun în casă?

Spune-mi tu cu mâna pe inimă, dacă va merge o fată frumoasă şi de cinste după un june cu purtări slabe?

Să se fi întâmplat să fiu şi eu cu voi, şi sa fi auzit unchiul meu, învăţătorul din Ciurileasa de isprava aceea, ar fi stat să nebu­nească de năcaz şi de ruşine, şi până ar fi trăit n’aş mai fi avut obraz să mai dau faţă cu el.

Să nu-ţi fie cu supărare frate Niţă, dacă îţi spun câ pe mine m’a sKtuit nişte oameni de cinste d’aici, ca Bă mă lapăd de pretenia ta; câ dacă nu, tu o să mă duci şi pe mine cu nasul la ruşine; dar vezi eu tot nu m& lapăd de tine, şi aceasta nu ca să întru în societatea voastră, de a face prostii, ci numai ca tu să te lapezi de însoţirea cu acei ce fac astfel de nărozii, ce spui că a-ţi făcut; ba dacă vrei să căutăm a ne însoţi cu astfel de pretini cu care sâ nu ne ruşinăm a sta faţă n faţă ori unde şi ori. când'.

— Acum văd frate Ghiţă că tu ai toată dreptatea şi că tu ai mai multă pricepere de cât mine; zise Niţu. Ba cu părere de rău văd şi aceea, că tot ce am ffteut până acuma n’au fost lucruri cinstite şi cât voi trăi îmi va părea rău de ele.

De astăzi înainte frate Ghiţă te rog ca să legăm pretinie statornică laolaltă.

Dacă te ruşinezi să stai de vorbă cu mine între oameni, ou voi veni la tine acasă, când vom putea vorbi numai amândoi, şi ori ce ma vei sfătui tu, voi face, de aş şti că trec prin foc şi prin apă.

De crezi că aş putea şi eu învăţa Bă cetesc cât de rău, aş cerca şi eu, dacă te-ai învoi Bă-mi dai mână de ajutor, pentru-că văd că omul fâră carte în ziua de astăzi nu mai are nici un preţ.

Ghiţă B’a bucurat foarte mult de îndrep­tarea pretinului Bău, şi şi-a pus toată silinţa de l’a învăţat să cetească şi să scrie.

Şi fiind-că a părăsit căile cele rele fi ruşinoase, — Ghiţă nu se mai ruşina a-l avea de pretin pe Niţă, aşa că amândoi băeţii au rămas şi mai departe fra ţi de cruce.

Ion Bota, înv. penz.

S F A T U RICe sunt posturile?

Postul cel mare a început. Odată oa­menii noştri cn adevărată credinţă creştinească întrebuinţau aceste săptămâni înnaintea Pa­ştilor pentru curăţirea sufletului prin fapte bune, prin milostenii, prin rugăciuni necon­tenite. Să gândiau oamenii pe atuncea, nu num» la schimbarea unui fel de mâncare cu altul, care, dacă este bine gătit, poate să fia mai gustos decât celălalt, ci la înţelesul ace­stui post. Dacă ne oprim noi dela unele plă­ceri ale mâncării, e din două pricini: întâi pentru că astfel, prin' mica noastră suferinţă, cinstim şi răsplătim cât de puţin măcar din milostiva suferinţă a Dumnezeului care s’a coborît din cer şi a pătimit ca om pentru mântuirea noastră, şi, al doilea, pentru a ne curâţi prin lămurirea gândului în trupul neîmbui­bat, în vederea ceasului de bucurie al învierii.

De nn timp însă, cei mai mulţi fac so­coteala cu Dumnezeu cum ar face-o cu câr- ciumărul satului: au o datorie de păcate şi cu oprirea dela plăcerile pântecelui mai şterg o parte dintr’însa. Iar la furtişaguri, la beţii— că doar sfântul raehiu şi cuvioasa ţuică nu sunt de frupt, — la sudălmi, la bătaia nevestei şi a copiilor să te tot ţii! Cu asta mai mult îţi baţi joc de poruncile lui Dumnezeu...

In post toată înfăţişarea omului trebuie să fie alta. Să se gândească la greşelile lui şi şă fâgăduiască a nu le mai face. Sâ-şi so- coată lipsurile anului trecut şi să se îndato- rească faţă de dânsul eă le va îndrepta. Să plângă asupra păcatelor sale şi cu lacrămi amare să spele urma lor. Despreţuind ispitele ce-i ies în cale, să caute creştinul a-şi face suflet nou şi nevinovat pentru zilele de vese­lie nouă şi nevinovată ale Paştilor.

Dar ce poate fi mai desgustător decât cel plin de bucate de post, cel mângâiat cu băutură pentru neajunsul postului, cel spur­cat cu alte necurăţenii peste necurăţeniile lui, care aşteaptă Paştile, nu ca o răsplată ori ca nn început pentru cinstită muncă nouă, ci ca nn prilej ca să adauge altă băutură la aceia care I-a înrăit şi l-a ticăloşit şi să-şi umple foalele cu carne multă, după ce le-a umplut’cu mâncările cele fără de carne! '. Lui Dumnezeu nu-i trebuia pântecele t&u, omule, ci sufletul tău. Dacă eşti bolnav,

dacă ai să porneşti la muncă grea, daci > • cum îţi găti mâncarea de post care să te & zdravăn, — şi preotul te-ar dezlega de ^ şi dacă nu te-ar putea deslega şi cu ’ în sufletul lui te-a iertat. *»

Dar nici ei, nici ai tăi de-acasă n; • sătenii între cari trăieşti, necum cine gt*11? neşte lumea, nu te poate ierta dacă-ţi îm vărezi şi mai departe ticălosul de suflet, c»rj şi aşa geme supt povara relelor. Numai în viaţi şi noi, suntem vrednici a ieşi întru în tâmpinarea celui ce, înviind, a venit cu soliţ de înviere pentru omenirea întreagă. {N R}

E C O N O M IE ■H

Sfaturi ji socoteli comerciale.De Petru P. Simtion.

I. Partea teoretică.e) Calcularea facturilor.

(Urmare.)

Despre toate mărfurile ce se cumpăr» ori se vând, în cantităţi mai mari, comer­ciantul de regulă dă şi o notă, adecă le în­scrie pe o hârtie anume făcută spre acest scop, care notă se numeşte factură, arătând într’ânsa numirea fiecărui articol (speţie de marfă Be numeşte articol), cantitatea, preţul şi Buma totală cât face, precum şi eventualele scăzăminte sub numirea de rabat şi sconto; mai departe să face şi o scurtă amintire re­feritor la expediarea marfei precum şi de­spre condiţiunile de plată.

In factură însă, să trece multe şi dife­rite mărfuri, cu diferite preţuri, iar rabaturile se scad dela suma totală a facturii, în unele cazuri şi dela anumite mărfuri numai; apoi spesele de pachetat, transport şi alte multa câte mai sunt pănă eând marfa o avem îs prăvălie, se adaogă la suma facturii; astfel preţul marfei se schimbă, deci trebue soco­tit ee ne costă acum marfa — în mărunt, adecă per metru sau chilogram, ori bucată ets., după cum se vinde, cala vânzarea ei să putem fi orientaţi.

Mai departe trebue să avem în vedere şi aceea, că unele mărfuri prin statul prea mult în magazine să strică (articli de mân­care mai ales), iar altele să micşorează (eva­porează, cum sunt spirtuoasele şi alte materii gazoase). De aceea la astfel de mărfuri îne* trebue separat adaogat oare cari procente, dup» eum e marfa de gingaşe, ca perdere sau cui® se zice în comerciu „manco“ . Sunt multe lu­cruri de acestea cari numai un comercis*t le ştie, toate însă trebue luate în socoteai* la stabilirea adevăratului preţ al costului.

La punerea preţului de vânzare Ia măr­furi încă trebue precauţiune adecă să are» totdeauna în vedere, dacă cutare sau cutare marfă o are şi concurenţa (alţi comercianţi din loc), cum o vinde şi preste tot dacă aca* marfa e căutată. Din cauza aceasta e de re­comandat, ca preţurile concurenţei să le aven? totdeauna în vedere şi sâ nu le ridicăm o » sus. E o idee greşită a vinde marfa ou n® preţ anumit, când o putem da mai ieftin, pe»' trucă nu preţurile urcate sau câştigul ma» dela o marfă înbogăţeşte mai mult pe un co­merciant, ci cantitatea sau vânzarea multă ce va avea, aceea aduce mai mult câştig. D- ®* Un ovraiu Ia o desfacere sau aucţiune (ond® se licitează mărfurile) cumpărând o cantitate sau grupă oare care .de mărfuri, de sigur c» nu p va ţinea la preţul original, ci va ,cănt»

° cu puţin câştig ca s& scape doea fi sâ cumpere alta; pănă, când un alt°U

f o a i a p o p o r u l u i

va face soeoteala, câ cutare , valorează^ gtfare’ marfă astfel cumpărată

6,n jt jg ce să o vânză mai eftin ? Ovreiul " 'vinde' astfel mai multă marfă, căci lumea seT* dace la eh P®ntrueă ^e 9* mai T* ^?adar deşi ovreul vinde marfa ea un’* ’ „jai mic, totuş la urma urmelor câştigul

erai va fi mai mare decât al creştinului.Să încercăm dar câteva exemple de

ydcniare. Vom calcula mai întâiu cele două {actnri dela începutul acestei descrieri (vezi Foaia Poporului" Nrul 7 a. c.) anume:

gnraa facturei dela N. Oniţiu Cor. 119 75 dela care se scade butoiul şi doza, cari nu se poate lua de marK, de oarece servesc ca rase ce se înapoiază, restituindu-se contra valoarea oprită, adecă Cor. 10‘- --\~0 50 = Cor. 10 50

Cor. 109-25

Iar suma facturei dela T Po-Peseu de ■ • • . Cor. 191-34(sconto de 5°/0 = Cor. 9-56, nuse ia în considerare la calculare)

Suma ambelor facturi Cor. 300’59 La cari au fost spese . . == B g.g0

In total Cor. 309 39 ne costă aşadar toată marfa adusă — acasă.

Voim să căutăm acum cât ne costă în mărunt.

De oarece aicea avem diferite măsuri, anume chilo, metru, bueâţi, pachete, împăr­ţirea speselor e mai bine dacă o facem pe baza procentului.

Aşadar câte % fac Cor. 8'80 dela Cor. 309 39 sau cat se vine la 100 Cor. spese?

procent X 100 dividat prin capital

adecă: Cor. 8 80X 100=880:309'89= Cor. 2'84

Pag. 175

La 100 Cor. se vine spese aşadar Cor. 2 84 ( * £ % ) . -

Ca să putem afla aeum cât ne cost* fiecare specie de marfă multiplicăm: dor. 2 84 cu suma fiecăreia în parte şi dividăm cu 100, iar rezultatul îl adaogăm, anume:Cor. 9-20X2-84 = 26-12; 100 = 0 26 gpese pe cari Ic

n Q'26 [ad aofiaCor. 9-46 ne costă aşadar cele 10 chilo de sau Cor. 0 94‘ per un chilo.

In modul acesta urmăm ca fiecare po­ziţie (poziţie numim în comercin înscrierea unui articol sau caz de afacere), sau enmt din factură şi suma totală, ca controlă, că cal­cularea e bună, trebue să consune (să fie la fel) cu — aceea arătată mai sub, afară de mici diferinţe, căci unde sunt mulţi artieoli şi în sume bagatele cum sunt cele două fac­turi arătate, cu spese mici, na se poate, dar nici nu se rentează să perdem timpul ca C8j—

sângeroasă din Casa tării.

* «oan» “ umiral nostru trecutam ai-Stat pe larg toate momentele ţn care s’a petrecut bltaia din Casa ţ&ni. Astta dăm ? ali 8canda' «omai pomenit, care a aruncat asupra „pSrmţilor patrw.“ o ru,me atât de mare. Icoana noastei **'“ • G '' Câud preşedinte Khuen BSdervâry a fost lovit In fa(5 de, o oarto de lcp de cŞtri deputatul Za-

i « £ ! ,a de tare tacât 1’aTorm t sângele. In partea stânga e m,nistrul ^ cu ltu ra Ser&yi B,Sla izbit ,i el supt ochiul ” > dreapta fac larm&b&tiLjii Chipul acesta va rSmâuea pentru vecie o ruţmoasS pată asupra Casei ţSrn ungureşh..

f o a i a p o p o r u l u iI ii, '__• 1 ;_* ' ‘ —~Nr. 12

cu liru pănă la nn filer. La facturi de aceatea, ptntru prăvălii mai 'mici,0 se sccoteţte câte procente fao spesele ţi se notează lângă preţul «ostului după factură, aşa câ comerciantul să poată fi orientat'la Vânzarea’ marfei.

Afumai la procurori de mărfuri în en gross (cu bucata iau toptanul) ae face o caf- enlara exacta. Comercianţi mai* micrîncă pot procur»1 marfa en grosa d. e. dacă se unesc câţiva şi 'în ‘tovSrify'e 'com andă 'cate-o specie

-de marft, ca: unftagon de zâhSr sau dd pe- Iroleuj orez fete. 'direfet dela locul de produe- ^unoî de reg:dlă Jjrin un' Reprezentant' al fa- brieei respective''Bau prin* un ’ fcometciant de ai no^trii'ftare Vuridaşti relaţiunil^.'.:

•r »■ •*•* , ' ' (Va urma).

Ci posestesc ţăranii din drumul lor Ia Viena.Ţăranii din părţile Orăştiei, care au

fost la îngropăciunea primarului Vienei, Di?. Carol Lueger povestesc lucruri foarte puţin plăcute din drumul lor Bpre Viena.

Spun, că Ungurii au vrut să-le puie beţe în roate şi să nu-i lase. Iată, cum-ne povesteşte „Libertatea1* păţaniile beţilor oa­meni : 1

Pănă la Pesta neam dus noi în pace. Să cam uita lumea la noi, când ne vedea aşa în haine albe curate. Intr’un lcc un jupân oarecare, presimţind să vede că drumul no­stru nu e o cale de rând, a prins vorbă cu noi şi a început a ispiti, — dar’ i-am spu3 că mergem Ia Pesta, şi n’a avut ce mai zice. Ni-a spus la despărţire: ~ A" r<>> !;

— Să nu vă pună dracu să mergeţi cumva la îngroparea lui lueger !;. ‘s »

L ’am liniştit pe patriot spunândui ca aici nu ştim cine-i Lueger î.;'

a 'Dela Pesta păn’ la graniţă însă, schim­

bând trenul, calea ni-a părut nesfârşit de lungă pentru primejdia mare1 ce rie ameninţă clipă de clipă de' a-fi iîiripedeeaţi în liălătoria noastră» r‘ ‘ -S '

De-aci încolo, trecuţi fiind de Pesta, nu__ A____ « X - ' ■ . o T^oofn M

şa reeunoaştemr că mergetn la' Vîefla,Şi am început ' a *îfi bănuitori * în ochii

patrioţilor, şi’ dâja- jumătatea drumului, tot fntr’una ne trezeam cu feate ’ 6 patriilă 'de gen- darmi unguri' de graniţa, ' pe capii] î nostf u 5 y

— Unde!tnere/ aioi ,';'n^â înfrebat în­tâiul rând de^geridarmi.'1 u\ ^ ~ n * w

■— La Vieri a do mnule 5 — îi răspun­dem noi necioplitnlui. El ne agrăeşte,' după firea îngâmfării • maghiare, rcu -^mbia (mă!), doar noi suntem „numai“ ţărani, iar el, flă­mândul care acasă n’a avut' cu ee trăi, n’a avut o brăzduţă ‘ de pământ să îşi lucreze; şi a fost silit a să ‘băga’ fclugă împărăţiei, ca gendarm, el ne zice:'măil 1 ’ '

— Ce coata voi la Viena?— Avem 'neamuri acolo.'— Cum chiamă nyamuri?Unul spune pe unul dela miliţie, altul

pe alt cunoscut. ' ‘ ,s ' 1Şi s’au dus uitându-se încă napoi neîn­

crezători la noii 1Abia mai trece o staţie, iacă alt rând

do gendarmi. Iară să opresc la noi. 1 ' ’— Cine l'sun|eţi, moi?Dăm aceleaşi răspunsuri. Dar aceştia

ne Bpun: 1 * ' ' '— Poateţi voi arăta ceva bizonyitvâny,

hârtie, scrisoare, che cine sunteţi ? Un „be let“ ceva? " " ' " ' ■ ^

— D’apoî noi scrisori n’am luat la noi răspunde Filimon Udrea dinCastău, că noi aşa ştim că aici nu să cere paşaport, că doar sunkm tot într’o împărăţie şî -avem tot ■ un stăpâni

f ; Se duseră şi aceştia privindu-ne neîn crezători.

• ţeste alţ răstimp şi cale, iacă al treilea Tâud <le gendarmi Acum ne-a cuprins''frica •de-i binele!/1 De âdofc ifâridun’ * scăparăm/ n'd

’f-. 1 '1 m r', Rt f ţs ' r yţt-

ziceam, de-al treilea n’om scăpa! Ne cer do­cumente n’averfi!'> ■ i •!— Unde mere voi ?

— La Viena, domnule 1— Ce face voi la Viena?Avem acolo neamuri, domnule, şi sun­

tem şi' neguţători d<S boi;' După'1 noi vm 16 Vagoane de boi şi noi mergem nainte ea legăsim Joc voi ia gropăciunea [luiLueger? '' * ‘ ~ i o v ;__ Ce îngropăciune? Ce Lueger? Noinu ştim cine-i ăla. Noi avem năcazurile noa­stre şi mergem pentru boii noştri 1..

' ‘Şi abia: ie lăsăsă in pace şi ăştia, în­credinţaţi de jiimătate prin' pdvesteâ noastră cu boii. Dar;ptf noi; să înstăpânise frica şi ferbea sufletul în noi de scârbă, că la câte ispite şi întrebări te iau pe tine în ţara noa­stră1 împănaţii' statului; ca şi cum n’ai avea drtfpt 'a1 merge 'când' vrei şi unde Vrei^ Şi teama de acolo ne venea că? ne ziceam: ăştia te trezeşti că încă, sub’ cuvânt că nu putem adeveri cine suntem,‘ “îiitteabă1 Ia Oraştie, de acolo le spuBe unde mergem, ne opăceso in ^rum pănă trece înmormântarea, iar dup’aceea ne dau drumul să mergem câţi vrem la Viena!" ‘ "^La-stadia din 'urmă iată că‘ gendarmii dau jos vrfe-tT16 oaifaeiii* d ii’ tren; (Sasăade- verească cine-’s. Pe 8 i-am*‘ văzut venind iara, dar pe 8 nu. Ne gândeam: acum ne vine rândul nostru şi ne strică dracii ăştia tot planul şi drumul nostru cel frumoşi..

- Povestea cu boii însă, să vede că ne-a scăpat.

Când am trecut graniţa, părea că am eşit din temniţă şi ne sinîţim la larg, la liber! Nu ne mai ameninţa nftheni şi nimic în li­bertatea noastră de oameni şi de cetăţeni. !

S’au interesat şi-acolovde noi “că "cine suntem, şi spunându-le, zeci de feţo vesele, plăcut' uimite, ne îricungiurau şi ne? înţreban câte toate şl îşi arătau plăcerea asupra'“ho­tărârii iioastre de a veni cale aşa departe la iâgropăciunea marelui bărbat al lor, - al Vie- nezilor! ri ’

La gara din Viena ne-au aşteptat trei studenţi universitari români, diiii Mărcuş, Russu şi Lavric. cari ne-au luat îndată în primire şi' ne-au condus cu frăţie la cuarţirul ce n e /câfştigasera. ' De aci încolo lucrurile au mersi în' rânduiala. cum vi-*8 cunoscute din foi. "Ne-atf călăuzit tinerii' aceia prin muU6 locuri prin VltIia de ne-au arătat oraşul; bi- eericile lur cele mari şi minunate ca „Votiv- Kirche“ : b ‘minunată biserică zidită de ilăes-' ţatea Sa Francise Iosif ca înulţămită lui Dum­nezeu că l ’a scăpat din o primejdie de moarte 1 Am fost4 duşi apei de am văzut marele şi strâ- llcitiirMd2eu istoric5 cu Tiefiumaratele ţuflu- eruri' der^văzut '• apoi biserica românească', — şi finuîţ altele. * ' '

Prin oraş încă am umblat noi cum am umblat, că şi priil oraş să ljuâ lumea "după noi, — dar -când* ne-au dus la" minunata gră­dină de animale, cu fbt felul- de animale de pB- faţă pământului, —-" apoi acolo trebuia să mai râdem şi noi de noi! Că, mă rog, lumea aceea multă ce mişuna pe drumurile de prin­tre'locuinţele animalelor' şi curţile lor, *cum ne-am dus noi să ne uităm şi* noi, ^ ap6i nu "fea' mai uita de fel la animale, 'numai —- tot la noi l 'Abia be opriam uri pic nainţea unul leu'•mândru,-ori a urnii eleifant cât* un' inunte ori a boului sălbatec’ de prin Azia şi Africă,— şi îndată ttaU '300—400 de oameni strânşi cerc în jurul Tioitru, de nu ne mai puteam mişca nainte! Acum noi le eram menâgeria!

Ne-am suit şi pe trenul acela electric american din Prater,« care' ţe poartă ca un nebun "prin dealuri, prăpăstii', stanei; repede ca fulgerul. Dar — vai ce mai pui de frică am mâncat pe el!-.. *

Luni dl Dr. Ciurou ne-a dus la florăria unde fusese comandate 2 cununi româneşti': a Braşovenilor şi a Orăştienilor. Le-iim luat noi. Pe a Braşovenilor a dus’o George Oprean, pe a noastră a Orăştienilor a dus’o Ioan Adann Şă uijta jumea a minune după noi şi roiii de oameni ne 'urmSrea. ’A'jurişi la curtea magis­tratului,1 cununile1'au fosTdepTise îa 16ctill16r.~iviv S'lf. fi ţ v (•}

— Sosirea noastră în Viena a ating #}1 de plăcut pe( Viesriezi;î',câ el, ;;deşi rst«b r i înainte programul înmormântării -şi ordinea % care au Bă'urmeze acolo toate, —• aflând de depuţaţia ţărănească a Românilor ardeleni, ac făcut o schimbare m 'programul puljhcat'dei'» priit foi! ' Că'1 în programul original;1vorbă* de nfi car'de VTuauni'aniimS lăsat 'RJi, mânilor. Cunuuile "româneşti iveaţi să-fie pQSe. şi ele printre celealalte, «pa unde-o timeij. ţîumai după sosirea noastră, de plăcerea cestei luări aminte au '^oţărât că toate cu­nunile sce aveătf să ’vină“ 'carbl dinwurni (cel de naintek căituM CTr,rmdrthl) să‘,fie1niiji tate nainte pe celealalte' cară, şi a c# car lâsit cu totul cununilor româneşti,' pe cari le vcr însoţi pe de laturi cei 6 ţărani români în ci- meşi albe şi cojoace !...

— Noi ţăranii fusesem puşi câte 3 da cele două părţi ile 'caruluî' romârieBc,‘ de5 câ'i tră car, iar’ din afară'de noi, câte - un' stu­dent român, ca să fim perechi. Când mar st plecăm aşa, vine poruncă dela arangiatorii conductului, că studenţii să treacă ei de eâ- tra car şi noi ţăranii, cu hainele noastre albe. eu capul descoperit şi cu luminile * aprinsein mâni, sâ trecem din afară! (Spre a fi cu atât mai bine Văzuţi pe unde trecem).

Patru oare într’una am mers aşa pg lângă car de lângă Rathaua până la podnl Dunării, unde conductul B’a resfirat. Numni ce am sţat la biserica Sf. Ştefan unde sa făcut slujba dzeiască asupra mortului în faţi împăratului. ■ :r * T

— Pe drumul cu mortul, — ne spune povestaşul ţăran,— să mă crezi dle, că dc să msi mta sninie după mort, numai toţi dup* noi, cei de nainţea lui, până ne perdeau die. dchi!

- Şi nu mergeam 10 minute, şi iară ve­deam o •maşina'- d6N fotograf ţintită asupri iloastră de a ne lua în chip!

! Ne-a luat în #cliip şi pentru chinema- tograf, şi-o să arate înmormântarea cum curg® în'chipuri vii, îritre cari noi vom bate tara la ochi;1 — prin toate! oraşele ţării.

La prânzul dat a doua zi după înmor­mântare, în cinstea deputăţiei noastre, noi be. v o ia m să Vmergem, că ne era greu acolc îriţi? atâta* lume străină/ Daif doi din noi ne-aa zisTcâMiâ4 ihergeifl, că altfel îrsupărăm, şi ao mers^ i ^ s ă fezi5 d!<T^ omenie au p® pe noi. '■v N '

La masa cea din frunte era în cap vice-• primarul Dr^'Neimiybr^ la' dreapta lui w ţăran, la stângă âjt'ţăran, kpoi câte un_viW' primar (ca- s vre-’ b’ 4 ori 5 vice-primari, t®!1 domni mari ca, primarul!), şi iară câte-uŞ Român de a noştri, şi iară un sfetnic de ace riiare 'şi iară un'Romanţ' La masa asta M mâi noi erata şi vice-primarii şi tincr» ‘ B “ dent Ionel Colbazî (dela ^pring, în Aw® / călăuzul nostru Alţi domni pe la celelalte m

—■ Ne-omulţămit Burgărmaistăru şi ne-cr dat câte-un medalion de‘ atir cu chip®. • Lueger şi câte-o tabacheră cu ţigări *ţ'in® j ne-o dus în pivniţă cea idare dela Ratna rie-o arătat pivniţă'. Am Vlzut, mă rogt bute de abia ai p'utea da cu căciula P vîrful; ei ! ; Atâta-i de m a re . Acolo m p> . o fost făcută, că pe uşi n’avea cum 8 capăfCî-că vre-o»; 10 mii de litre merg Şi pe fundul ei îi cioplit' irumos în ^ chipul împăratului şi ălui Lueger, P® . bute e împăratu cu alt primar mai in de mai nainte; pe alta bute altu, -y- 0 ^ Seama" e ţivni ţa primăriei şi de aia * pe buţi, dei aducere amintej chipurile pn . j

1 %k"AiS«i, JeM »»i *•Ne-au dat şi ' nouă la fiecare

sticlă de un litru, vin de 15 ani, din e|)de aroelea.: Vin, faică;' să tot trăeşti ca ^ ^ i'W of'fa^ âd 'u iţ 'că ne trimit ac» ##fiecare câte tin^Albnm ^al; Vienei,^ (

frate1®frumoase' Vederi, *chipuri .alese, cetate).- ^ Y*‘; r '"3 ‘

Spun drept, domnule, ne zice ţăran, n— căaşa omenieau pus pe n pr. aceia în Viena, că* să fi iners riU Vlad, nu-t omeneau aşa! .. . ... *graolt

^ audin dramîli1'‘ilo , csfcre A6

. , 'fţ .n , 'jţţff; #r«ţ '—f- r

r t f r j 2ia Sibiia. Dşoara Cella

C în escelenta noastră arhstă în Velavraa% ° ’ fostului primar din Bucureşti tiatio al Românilor — va da înf* J L un concert la 6 Aprilie st. n. ora i dda Ges ellschaftsh a as, Dşoara in sala u* absolventă a academiei deDela- T l i Paris, unde a fost decorată cu mustea a p sa a mai dat concerte laniedaht' ae ■ ^ stră{nztate, având PauJlm un succes strălucit. Atragem aten- f Zuror Românilor din Sibiiu şi ju r ţa w * eveniment muzical. E de

sc iee cât mai mulţi parte la acest Zcelt însemnat. Bilete de vânzare să află

fa iibrarta George Mayer, Piaţa mare.Parastas pentru Alexie Oniţiu. Dumi-

-* tn 8 Aprilie n. c. se va celebra m bi- EC. ’ or din suburbiul Josefin în Sibiiu în părtaş pentru răposatul Alexie Oniţiu, fost jude de tribunal în retragere.

Apel cătră autorii de cărţi didactice. Şe­dinţa plenară, din Iulie 1909, a eecţiilor ştun- Le-literare ale „Asociaţiei* şi comitetul cen­tral în şedinţa; sa din 5 August 1909, au nrimit propunerea secţiei şcolare de a se în­fiinţa pe lângă Biblioteca „Asociaţiei o secţie a manualelor de învăţământ pentru şcoalele noastre de toate gradele, cu scop de a cenzura şi a răspândi pe acele dintre ele, eari vor fi gă­site mai corăspunzătoare din toate punctele

^Chestiunea manualelor noastre de învă­ţământ e de cea mai mare importanţă pentru răspândirea unei culturi naţionale şi temeinice Jn Bânul poporului nostru. Şi credem că toţi ceice îşi dan seama de însemnătatea şcoalei pentru educaţia naţională a generaţiilor tinere, vor primi cu însufleţire această propunere şi se vor strădui a înlesni realizarea ei.

Facem deci un apel călduros cătră toţi autorii de cărţi didactice să binevoiască a tri­mite „Asociaţiei pentru literatura şi cultura poporului român" (Sibiiu, str. Şaguna Nr. 6) eâte două exemplare din lucrările lor. Un exemplar se va păstra în Biblioteca „Asocia­ţiei11, iar celalalt se va da secţiei şcolare spre eenzurare.

Mai ales acum, când se agită ideea unui -congres al profesorilor, care desigur va avea •-să se ocupe şi cu chestiunea manualelor di­dactice, nădăjduim că apelul „Asociaţiei11 va

ascultat. Biroul Asociaţiei.Dela masa studenţilor români din Braşov.

Duminecă în 21 Martie v. se va celebra al IX-lea parastas anual pentru hodina de veci a fericiţilor răposaţi, în a căror amintire s’au făcut donaţiuni la masa studenţilor români 'ţlin Braşov, în timpul de când i-B’a dat fi~ înţ&. Direcţiunea şcoalelor învită la acest pă- răstas pe toţi amici şi binevoitorii acestei mese.

Fie-le ţărâna uşoră şi memoria binecu- ' cuvântată tuturor sufletelor acelora, care au aşurat şi după moarte traiul tinerelor vlăstare

-Ale neamului nostru.A înţărcat bălana t Bietul Kossuth

«jranezi a ajuns acum la bătrâneţe să-şi câş- ®>ge prin munca sa pânea de toate zilele.

Cât a fost ministru calea-valea că curgea păraul cu lapte bătut şi cânii umblau cu co-

în coadă pe toate cărările, aşa că era esne Bă fie sătul. Astăzi însă treburile merg M greu. A înţărcat bălana şi aşa bietul ranezi neavând cu se să-şi câştige hrana nieăj a întrat ea redactor şef la ziarul

.» gyet£rtesu din Budapesta.B . J°ată să aibă mai mult noroe în sca-

. (*e redactor, ca în cel de ministru. In ' âjiaul 21 6 ° ma* ,ne meritată, pentru

da n, pentru economia de casă (şcoala. enaj) susţinută de „Reuniunea femeilor

un n 6 Sibiiudeschide la 15 Aprilie n. dela bucătărie. Cursul va duratru\l , p? lie P ^ă la 15 Iulie. Taxa pen- eela „ T le *nterne e de 150 cor., iar pentru •taiUt** 6rne 1^0 cor. Informaţiuni mai de- Bo^a^oM04 dela domnişoara Tullia

Wan. Sibiiu, strada Baier nr. 1.flin i nDt5C,aţatle- La noutatea noastră din unul te-ni im î , . trecute întitulată jalba unor sa* toarea î ° l tva. Prcotului lor, primim urmifi-

*6ârbov»e de 23 de săteni dinanu din ej membrii în comitetul

F O A I A POPORULUI Pag. 177

parochial, căreia-i dăm loc în coloanele foii noastre:

Subscrişii membrii ai comitetului pâro- chial din Gârbova de sus, precum şi alţi po­porani cu indignare trebue să declarăm, că cele publicate în „Foaia Poporului" Nr. 10a. c. faţă de preotul nostru Vasilie Maxa sunt toate minciuni sau afirmări luate din vânt, făcute după cum se vede, de un răuvoitor al părintelui, voind a ponegri persoana părintelui înaintea lumei.

Noi ştim, că preotul nostru e om con- ştienţios, preot zelos, îşi împlineşte slujbele cin­stit, ba nu ştiu care preot poate să aibă me­ritele acelea pentru biserica, pe cari le are preotul nostru Vas. Maxa, aşa încât prin con­ducerea dânsului s’a edificat o biserică fru­moasă, o şcoală corespunzătoare, s’au reparat casele parohiale, ba cei mai mult aceste din urmă pe spesele dânsului, s’a înfiinţat în fine alte fonduri — fiind cele aflate de dânsul ex- hauriate prin edificările sus amintite, aşa în­cât noi suntem mulţămiţi pe deplin cu pur­tarea şi conducerea dânsului.

Acestea le şuberiem pentru constatarea adevărului. _

Averea fundaţiunii Gozsdu. In zilele ace­stea s’a ţinut şedinţele fundaţiunea Gozsdu sub prezidiul I. P. Sale Mitropolitul Meţianu. Cu această ocaziune s’a luat la cunoştinţă ra­portul prezentat asupra gestiunei anului trecut şi s’a constatat că averea de astăzi a funda- ţiunei este de 6.927,606 cor. Ea a crescut anul acesta cu 258 812 cor., iar anul trecut s’au încassat de totul 345,827 cor. Fundaţiunea a detribuit anul trecut burse la 188 studenţi în sumă de 81,000 cor., iar anul viitor va distribui 100,000 cor. ? '

Revista politică şi literară, ce apare la Blaj odată pe lună îşi începe cu numărul de pe Aprilie din acest an al patrulea an de existenţă.

Cei ce doresc a continua abonamentul sunt rugaţi să se adreseze administraţiei ace­stei reviste. „

Abonenţii noi pot cere un număr deprobă, care să expediată gratuit.

Un sat românesc îşi vine în fire. Inapropierea Orăzii-mari, este un sat numit F.-Oşorhdn. Poporul nostru din aceasta co­mună, este icnit între alte două confesiuni şi în urma lipsei de interes a conducătorilor de mai nainte, zi de zi părea că pierd câte un dram din conştiinţa naţională. In : 1907 le-a trimis Dumnezeu un păstor inteligent în per­soana preotului Petru Popa, care cunoscând chemarea sa luptă neobosit pentru luminarea poporului său. ; '■

In anii cei dintâi şi-a făcut cântăreţi de strană în parohie şi în filie, încât azi e plăcere a vedea flăcăimea cum se întrece în strană cântând. In anul acesta, ajutat şi de învăţătorul local, I. Cotoară, toate fetele adulte şi mai mari au. fost întrunite în cor şi se cântă cu multă preciziune liturghia lui N. Stefu. Rezultatul e fireşte, că azi nu-i bise­rica goală, ci toţi aleargă cu viu interes să audă „corul fetelor", la finea liturghiei se aude z icâ n d u -se : a-şi vrea să fie mai lungă slujba . . . Corul apoi, s’a instruit şi în cântări naţionale încât în ziua de 13 Martie st. n. s’a dat un c o n c e r t , la care s’a doinit româ­neşte şi s'a declamat, cum nu s’a mai văzut nici când în sat. Iţi era spre vie plăcere să vezi fetele lăsate în părăgiuire pană aci, cum cântă de duios şi vorbesc dulcea lor hmbă. Intr’un patrulog comic apoi fetele au deş­teptat uimitor poporul, ^tumdu-1 sa nu ames- tece cuvinte străine în .vorbă. Cântările au fost aplaudate şi de străini. - .

Punctul de căpetenie al concertului a fost „Căluşerul" care joc în costume foarte frumoase şi cu multa dibăcie sa jucatde^că- tră 9 flăcăi. In marea aceasta de străini, când

nând toată mulţimea a ramas impietma ae uimire In urma acestei necontenite diligmţe R’a^aprins în credincioşi schmteia mândnei Ba apnn v . . . curftt a fost 140 cor. care; S ? » > pu. 1» fonda p e - f c - * » * '™ " 1"1

bweri<S gate e drept că-i mare lenea, dar , ,inn£tnrii iubesc munca, atunci fact Z S t S Z , **progres şr lumină.

Dee bunul Dumnezeu ca fiecare comua£ să se poată mândri eu un preot ca şi Pete» Popa, care scoate din întunecime şi neştiinţă credincioşii săi. ;

O păcăleală straşnică. Neşte agenţi de emigrare, care ■ mijloceau trecerea ţăranilor îil America şi părţile vecine din Austria au foat mai întâi pedepsiţi şi pe urmă opriţi, de a mai duce ţăranii din Ungaria în alte părţi.In primăvara asta era lipsă mare de lucră­tori în Austria Agenţii s’au pus pe lucra*, pentrucă vedeau, că o să câştige parale bune. Poliţia a mirosit afacerea şi s’a postat la gra­niţa dela Ntîmet-UjvAr înarmată pănă în dinţi, pentru a împiedeca orice trecere. Ziua, noaptea stau la pândă. Intr’o zi cătră amiazi, iată că se vede venind spre graniţă ca la o sută de oameni. Aha! am pus mâna pe ei, ee gân- diau jandarmii. Când colo ce să vezi, era o procesiune cu preoţi în frunte, cântând cân­tece bisericeşti şi cu prapori. — Jandarmii, crezând că într’adevăr e o procesiune religi­oasă i-a lăsat 'să treacă neîmpiedecaţi.

Abia au trecut graniţa şi falşii preoţi care nu erau decât agenţii îmbrăcaţi în odSjd5> au trimis hainele preoţeşti jandarmeriei spu- nânda-le ca altădată să fie cu mai multă bă­gare de seama.

Jandarmii îşi zmulgeau părul de năcăjiţi.Foc mare In America. In magazinul dt

mobile al firmei americane „Tish Furnishing Company" a izbucnit un foe îngrozitor. Flă­cările au cuprins întreagă clădirea, care avea cinsprezece caturi. Lucrătorii fiind cuprinţâ deodată de fum şi de flăcări n’au putut fugi şi mulţi şi-au găsit moartea acolo. Alţii, care au sărit de pe fereastră dela înnălţimi mari au rămas iarăş morţi pe loc.

Acum se lucrează la scoaterea morţiloc arşi de sub dărâmături.

„Transilvania", baneă generală de asi­gurare mutuală în Sibiiu, îşi ţine adunare* generală Duminecă în 3 Aprilie n. a. c. la11 oare din zi, în sala de şedinţe a comu­nităţii orăşeneşti (Magistrat, strada Măcelarilor nr. 2). Convocarea dimpreună cu bilanţul pe anul 1909 se publică la alt loc al foii noastre de azi.

„Fundaţiunea luliu Bardosy". Ni-şe scrie din Turda, că pentru înmulţirea capitalul» original a fundaţiunii create pentru elevii şcoalii rom. gr cat. de acolo au mai contri­buit: Direcţiunea institutului de credit şi eco­nomii „Arieşana" 28 cor. 32 fii., Dr. Iulia Popescu, advocat 5 cor., Javian Murăşan, prot, gr. or., Iosif Costin, prot. gr. cat., Ana Gaj* n. Mezei soţie de cassar de bancă, Samoil Ro- gozan, econ., Dr. Valeriu Moldovan, advocat, fiecare câte 2 cor., Simion Pop, protopop eme- ritat în Luna, Samoil Poruţ, paroh în Cianai doşert, Bolonyi Istvân docente dir. Turda, Nicolau Russu proprietar de moşie în Poiana Arieşului fiecare câte 1 cor. Cu totul 47’32 cor., care sumă sau depus la banca „Arieşana din loc. v

Bancheri pungaşi. Acum trei săptămâni au fugit din Budapesta bancherul Balassa K - zsef, şi nu i s’a mai putut da de urmă.

Balassa avea în capitală o bancă a pro­prietarilor de pământ, în care făcea cele maimari hoţii.. .

Avea şi trei ucenici pungaşi pe unml Wiener Gyula, Sugâr I6zsef şi Falkai Ala- dâr, cu ajutorul cărora înşela lumea. Banda asta de hoţi atrăgea în cursă oameni nepri­cepuţi, cărora le spunea, că le face rost de a împrumuta uşor bani. Aceştia dădeau bandei o sumă oare care de bani drept răsplată pen­tru mijlocirea împrumutului, pe care însă nu-1 mai vedeau cu ochii. Aşa hoţii au înşelat mai mult de o sută cinci zeci de mii de coroane. Poliţia s’a pus să-i caute, dar cine ştie unde le sclipesc hoţilor ochii! —

La fondurile Reuniunii meseriaşilor si- bieni au mai dăruit următorii:

a) la Fondul Dr. D. P. Barcianu f pen­tru ajutorarea calfelor fără de lucru): Neconso­lata doamnă Mioara Dr. Giuraidi n. Olteana din Craiova în loc de flori peritoare pe mor­mântul iubitei şi în veci neuitatei sale surori Adelina TăslSuanu n. Olteana, din prilej■! aniversarului zilei naşterii acesteia, dărueşt*^10 cor.

Pag. 178 FOAIA POPORULUI Nr. 12

b) la Fondul „ Viclor şi Ettgetiia Tordă­şianu“ (pentru înzestrarea fetelor sărace) au mai dăruit: Dr. loan Bianu, advocat, în Ilti- Busâu, soţia sa Elisaveta şi fica lor Aurora- Olga, 2 cor.; Dem. N. Cabadaieffj pictor ■(Alexandria-Rom.), 20 bani; Aron Sueiu, c. ţi r. locot. auditor. 50 bani; Vasile Rusu, par. (MezOsâlya), 10 bani; Nicolae Creţu, în­văţăcel cisnoar (orig. din Colun) 1 cor.; Dr. Zenovie Gheaja, cand. de adv. 20 bani;Luiza Aleman n. Zorilă în amintirea soţului său Ni­colae, fost expres, 1 cor. şi loan Halmagbi, funcţ. la „Albina4*, 50 bani.

Ultime ştiri.Trei sute de oameni arşi de vii.

O îngrozitoare ' ştire vine din Comuna Okorito din comitatul Sătmarului. In Dumi­neca Paştilor ungureşti feciorii şi fetele din aceasta comună au dat un bal în şura jida­nului crâşmar Weisz Abraham. Jidanul pusese un preţ dc intrare pentru ori cine voia să ia parte la bal. După co s’a umplut şura de lume a bătut cu cuie poarta cea mare ca sâ nu mai poată întră şi alţii fără plată, şi a lăsat numai o portiţă mică în dos, unde a pus un paznic.

Şura era foarte largă şi acoperită cu paie. In ziua balului flăcăii au împodobit-o cu lanţuri de frunze de stejar, rămase dela o petrecere de mai înainte, care erau ca scru­mul de uscate.

Balul acesta care era vestit în părţile Sătmarului a atras o mulţime de lume şi de prin satele vecine, aşa încât în şură erau mai bine de treisute de oameni.

Cum s’a născut focul.Pănă pe la ceasurile şapte seara flăcăii

şi fetele şi-au petrecut de minune. Era numaio veselie şi un râs. S’au aprins lămpile de gaz şi jocul s’ar fi continuat şi pe mai de­parte, dacă n’ar fi sunat ceasul din urma al, tuturor. Vântul a bătut cu putere rprintr'o crepătură în fiacsra unei lămpi. Gazul a luat fac şi beşica lămpii s’a spart şi aruncând focul în toate părţile dela lampă s’au aprins mai întâi lanţurile de frunze, care într’o clipă au dus flacăra pănă la eoperişul de paie. Cât te-ai şterge la ochi întreagă şura a fost cu­prinsă de flăcări.

Spaima.Spaima între cei din şură a fost îngro­

zitoare. Femeile mai cu seamă ţipau ca din gura şarpelui. In învâlmăşala aceea şi cum erau şi înecaţi de fum se izbiau toţi unul de altul, fără a putea găsi o deschizătură de scăpare. Cei de lângă poarta cea mare s’au izbit în ea, dar fiind bătută de jidan eu pi­roane n’a putut fi deschisă. In portiţa cea mică sau înţepenit câţi-va inşi oprind astfel eşirea. Nimenea nu se putea mişca îri nici o parte. — Toţi s’au văzut ţintuiţi în loc nea- vând nici o spărtură, pe unde să-şi mantuie viaţa...

Cei puţini care rămăseseră pe acasă au băgat de seamă, numai când focul a izbucnit ea dintr’o gură de iad cuprinzând întreagă şura.

Pieirea.Abia ajunsese satul să dea mână de

ajutor celor cuprinşi de ghiarele morţii, când deodată o parte de şură se dărâmă asupra nenorociţilor care erau înlăuntru. Vaete îngro­zitoare, umpleau văzduhul atât din partea celor copleşiţi de foc, cât şi din partea celor de afară, căci nu era casă în sat, de unde să nu fi fobt unul sau doi la bal. Dar cu cât ţi­petele de spaimă a celor din afară creşteau mai mult, cu atât gemetele de moarte a celor din şură începeau a amuţi din ce în ce pănă cand înrozitoarea moarte le închise gura pentru totdeauna.

Din cei trei sute şi mai bine de oameni, femei şi fete, tineri şi bătrâni, n’a scăpat nici un suflet cu viaţă. Câţiva inşi, care au putut răzbi prin câte o gaură au luat-o razna pe câmp, alergând nebuni, cu hainele aprinse pe ei, pănă când cădeau şi aseştia arşi de vii..

Un tată, care avea două fete mari Ia joc voind su le scape a întrat prin eoperişul şurii înlăuntru, de ieşit însă n’a mai ieşit nici el, nici fetele.

Primarul satului a ars acolo dimpreună cu mamă-sa şi cu patru copii ai lui.

Soldaţi, care veniseră pe paşti acasă, au murit şi ei în aceasta îngrozitoare catastrofa.

Ştiri mai nouă.«După arătările solgabirăului sunt până

acum 340 de morţi şi şaptezeci de răniţi, care-şi aşteaptă din moment în moment moartea. Toţi soldaţii, cari au venit acasă de sărbători au ars. Jalea e mare. Nu e casă să nu fie cineva mort. Sunt multe case, care au rămas pustii. Acestea sunt păzite de soldaţi şi de jendarmi. întreagă banda de ţigani a ars, vr’o zece inşi. Banii adunaţi la intrare peste 400 de coroane încă au ars.

Două femei însărcinate au născut acolo, să vede de spaimă şi de îmbulzială, dar au ars şi ele şi pruncii.

De mirosul acela greu de carne arsă s’au adunat o mulţime mare de câni până şi din satele vecine, aşa că ţi-era groază să te uiţi cum întind la ciolane de om mort. Au trebuit să fie împuşcaţi parte dintre ei, de huiduit n’avea cine-i huidui.

Ajutoarele.Jandarmii care erau în sat au cerut în

dată ajutoare din orăşelul din apropiere Mât - szalka Au sosit câţiva medici şi trupe de jan­darmi şi de soldaţi, pentrucă sunt temeri să nu se nască la îngropăciune neseai răscoale.

Medicii au mult de lucru cu cei răniţi, între care mulţi dintre cei ce voiau să scape pe ai lor din flăcări şi au căzut înşişi în gheena aceea îngrozitoare.

Sunt peste o sută de răniţi greu de tot, care nu se ştie, dacă vor mai ducea-o mult.

Pănă Marţi seara s’a scos de sub rui­nele şurii două sute nouăzeci şi patru de morţi, care erau aproape scrum şi nu se mai

puteau cunoaşte. Jalea e foarte mare şi ţi-se sfâşie sufletul, de durerea celor rămaşi în urmă.* - Or avea ce povesti urmaşii despre pa-

ştile din ăst an din; comuna Okorito.

\ Telegrama guvernului austriac.Ministrul preşedinte al Austriei a tele-

rafiat ministrului nostru Contelui .Khuen ur­mătoarele : „Nenorocirea aceea îngrozitoare, care a stâns viaţa la atâtea suflete tinere m’a umplut şi pe mine şi guvernul meu de durere. Vă rog a vă încredinţa de sincera noastră mâhnire“ .

Primul ministru Khuen a mulţumit gu­vernului austriac, pentru cuvintele lui calde.

In preajma alegerilorce ne stau înainte, cum şi cu considerare la stările politice destul de grele, prin care trece ţara noastră, e de lipsă ca

fiecare Homân vrednic. şi cu tragere de inimă pentru naţiunea lui

să-şi tragă bine sama cui va da votul. Pen­tru ca să fie bine informat asupra stărilor noastre fiecare din Românaşii noştri să

aboneze „Foaia Poporului**care este cea mai veche foaie poporală şi anume întocmită pentru trebuinţele po­porului nostru. — Apropiindu-se alegerile vom primi în anul acesta abonamente (socotito pe C luni, 9 luni şi un an de zile de acum înainte) cu începutul fiecărei luni.'

Preţul Abonamentului:Pe nn. * « .............................. Cor. 4-40Pe trei pătrare de an . . . 3.3QPe o jumătate de an . , . „ 2-20 Pentru ţări străine pe an ] j . __

Numeri de probătrimitem la cerere ori cui şi rugăm pe abonaţu noştri de peste tot locul ca să lăţe­ască foaia între cunoscuţi sau Bă ne trimită adresele celor ce ar dori să aboneze foaia, Inmulţindu-se abonaţii vom putea face şi foaia tot mai bună şi mai bogată.

A V I Z .Stârpirea insectelor stricăcioase.

Pe temeiul art. de lege XII. din i fiq despre poliţia de câmp să orândueşte, cg 1 . proprietarii de pământ şi arândaşii sunt * datoraţi: lllr

1. ca înainte de a da pomii în mn .. dar cel mai târziu pănă la sfârşitul lunei fr ri> tie, să cureţe grădinile, viile, măieriştile^- pometnrile de omidele stricăcioase, să n; ciască cuiburile de omide, oauăle fluturilor zându-le. Tot astfel au să urmeze şi fa*x *i' gândacii de Maiu, când aceştia să ivesc V număr mare; c

2. să esamineze cu băgare de samă meri; şi al toii de meri aflători în grădini, în vjj‘ pe câmp sau în fânaţe, şi când vor vedea pete albe lânoase fie pe trunchiul, fie pe cren­gile pomului ca semn, că pe pom să află duchile de sânge, să facă fără zăbavă arătare la primărie, respective la representantul p0. liţiei de câmp, care e îndatorat sâ ia măsuiî de estirpare;

3. să nimicească cuiburile de vespi de pe teritorul proprietăţii sale :

4. să facă îndată arătare, dacă pe te­ritorul comunei s'au ivit muştele columbace- vermele tare (drot f&reg); lâcuestele de Ma- rokko, sau italiene; gărgăriţele; musca de Hessa cu picioarele vărgate; gândacul ghe­bos (Fruchtkafer): ţigărarul (Traubenwikler); omida de pământ şi apionul de trifoiu. '

5. îndrumarea despre cum să se pur­ceadă la nimicirea acestor insecte să eapSta în mod gratuit dela primărie.

'•6. Ducerea la îndeplinire a acestor orân- dueli este eu rigoare controlată, şi cei cari nu să vor supune ei vor fi constrânşi (siliţi) sâ plătească din al lor cheltuelile cu nimi­cirea ce să va face de autoritatea respectivă, şi afară de aceea vor mai avea în înţelesul §-ului 95 al legii să plătească şi o pedeapsă- de 100 cor. şi eventual vor fi osândiţi şi k închisoare.

Punem la inima celor pe cari îi prive­şte aceste orândueli, ©

Sibiiu, 27 ITebr. 1910. Comitetul cen­tral al „Reuniunii române de agricultură dii. comitatul Sibiiuw. Pant. Lucuţa prezid. Vi'c, Tordăşianu secretar. _ ,

Cărţi şi reviste.Raportul anual al »Societăţii mese­

riaşilor dm Blaj a pro 1909 este o broşurică n care ni-se reoglindează activitatea societăţii, ce dispune şi de mai multe, fonduri cu me­niri frumoase pentru viitor. Societatea are 3 membri onorari, 11 fundatori, 21 pe viaţă, 88 ordinari şi 10 membri ajutători. întreagă averea bănească a societăţii este de 6975,03 cor. cum şi o bibliotecă ce numără peste 25 volume. Societatea e pusă sub protectoratul . P. S. S. metropolitul Dr. Victor Mihali şt

desvoaltă o activitate vrednică de toată laud», mai considerând şi aceea, că există numai: de 7 ani."

Din „Biblioteca pentru toţiM a apărut Nr. 515: Nora sau O casă de păpuşi, dramă în 3 acte, de Henrik Ibsen, renumitul dra- matung norvegian. Traducerea e făcută ou îngrijire. Această piesă s’a ju c* t de nenu- mărate-ori la Teatrul Naţional din Bucureşti, cum şi de alte trupe. — ’ Se află de vânzare la toate librăriile şi la Librăria editoare Leon Alcalay în Bucureşti, cu preţul de 30 bani plus porto.

»Revista teologică« Nr. 2. cuprinde un bogat material bisericesc şi şcolar. '

Dl Dr. Cinhandu îşi publică conferinţ» sa ţinută, la Arad despre raportul dintre b*-' serică şi limba vie a poporului.

Mai scriu dni N. Bălan, A. Crăciunesou şi alţii.

Revista Democraţiei române, anul !• Nr. 5 . apare la Bucureşti supt direcţi»118* Dlui Gv Diamandi.

Numărul acesta tratează afaceri de importanţă pentru mişcarea culturală şi ee°" nomică a fraţilor noştrii din regat. E o lectuf* instructivă pentru oricine.

Abonament pe an 20 de lei.

p o ş t a R G d ^ c t 1® ^Eudochiţa, Debreţin Poezia este drăguţă.

N-. 1£_F O A I A POPOR ULU I Pag. 179

o„..JTo'to'"nuoiral de Paşti. Nu cumva ai

tom pabl'ca- de poeziiţ Ne pare c’am mai«COS ^ ~ • »* - T.iAu.iAiia nu U.amcait-o în VT-O carte

Cele din Febraarie nu le-am’L ftw b l » ■* *>i-le trimi^ încă odată- .IfaltuBio pentru felicitări. Cele pentru fanu-

. e le iia tot eu, fiind barlac.

p o ş t a Administraţiei.George Fleaea,'America. Scrisoara Dtale s’a dat

U America. Am primit bacii trimişi„ «re bine aflând că primiţi foaia regulat, nu cu U Tfindcă unii abonaţi ai noştri din America m-re

. ri nu ar primi foaia totdeauna regulat, deşi p 1 trimitem, ba pentru Amerra o pachetăm anume fl° hine ca altundeva. D«cât răul zace poate acclo, T e u totdeauna ni-se dă adresa bine făcută şi C ,rtă un lucru caro ar trebui să-l aibă în vedere S abousţi ai noştri din America atunci când obo-ceazi foaia. _ . . . .

V, Feana, Argentina. Am primit banu Abo­namentul s'a socitit din 1 Martie până în 30 Sept. a.c.

Ste. Cal. în A. De aici se trimite regulat foaia. Am trimis din nou Nrii 8—11.

Gri. Puţ- *« Lucrurile de felul acesta nu publicăm bucuros în foaia, dar mai scrie ojată şi vom vedea, dacă se poate sau ba.

D /. în Sadr. Cartea «Legea comunală» costă eu trimiterea pe postă 1 cor. 20 b*ni. Trimite banii si "o vei primi.

Anibr. Jam. în Pr. m. Di la noi se trimite foaia ngalat. întreabă Ia postă. Acum am trimis unii umerii ce mai avem

• Nic. Hârţoagă, Turda. Noi am făcut totul ca si nu rîmli pe nicăirea fâră foaia. Am tiimis şi tiumîrol reclamat. Un numir costă 10 bani.

Eft Bonea în H. Foaia Dtale să trimite, tot­deauna deodată cu a lui I. Brani.te, în fiecare Vineri. Ond o capStă el, trebue să o capeţi şi Dta. Dacă hu se întâmplă aşa, atunci să ne scrii şi o se facem arătare contra poştei de acolo.

I. Mold. în B. Am trimii din nou numîrul* cerat.

N. Bât‘san, America. Numerile acela de sigur •s&u.peidut pe undeva. Ne pare bine de cele scrise.

Casian Bebrean în M. Adresează-te la v'ro firmă, -sare publică inserate în foaie Carte în româneşte de felul acesta nu cunoaştem. Umblă mult în aer -curat si nu îţi bate copul cu gânduri multe - accasta tnci e nn leac.

Vas Chi. în V. d. sus. Cartea numită costă cu trimitere pe postă la olaltă 5 cor. 50 fii. Trimite binii şi apoi o vei primi.

Redactor resp. Romul Budoiu-Deleanu. Editura şi tiparul: „Tipografia Poporului4*.

Loc deschis.Timpul eite pentru toţi proba eea mai tare,

ţea deosăbire in privinţa medicamentelor. Daci consi- jderSm, că >Emulsiuneâ Scott* a susţinut o probă mai tnnlt de 30 de ani, poate fi convins despre ade-

v vîrata ei bunătate. «Emulsiunea Scott* constă în prin­cipal din ulelu de peşte, îl oferă însă pe acesta în o , formi gustuoasâ şi mistuibilă pentru ori cine. Toate artnaciil* au spre vânzare Emulsiunea Scott, |

Cel mai iubit mijloc pentrn frumseţă, ce ^ Poate numi singurul pănă acum, este fâră Îndoială

ema Margit a lui FSldes, pe care o iubesc. şi în- «buinţează toate damele, ba se folosesc de ea >ar şi unii domni, deoarece această cremă este cu tu. nestricăcioasă, depărtează orice necurăţenii ale

P'e n, zgrăbunţe de vara, miteseri etc. în câteva zile, j*r *'ei ' dă o înfăţişare curată şi tinără. Na numai da fi6'Ca k '6"’ fentru albirea pitlii şi pentru a f0, |*e grumazilor, urmerilor şi mânilor se poate ^ W‘ n borconel mare costă 2 cor. unul nici 1 cor.

farmac,‘Ie- Trimitere cu poşete prin pro- - ° Siemens V. Foldes, farmacist în Arad.

rTTTT ------------------------— —

Iancumedic si 3-3

SiMiu, Strada Unzultti 12, «lagln..^Ordineazâ; dela 7 ,11— 12 ore.

2 6 1 0 -4 2 a lui Sargcremă de dinţi neîncunjurat de lip si păstrează

dinţii curaţi, albi. şi sănătoşi

Casă de vânzare.In Sibiiu, strada Wachsmann Nr. 32, se

află de vânzare o casă ou 2 odăi, curte, piv­niţă, grădină ect. 95 1—2

La casă este instalată lumină electrică şi conduct de apă. Doritorii să se adreseze la Nicolae Raita, Sibiiu, Kirschner-gasse Ar. 21.

Vânzare de oi.La Bucur Vasilioiu din Răşinari, de pre­

zent în pădurea comunei Verd, lângă Agnita, se află de vânzare 330 de oi, dintre cari 230 de fătat şi 100 sterpe, cu preţ convenabil. Cumpărătorii să se adreseze la dânsul în locul arătat. 95 l— l

Reconvalescenţilor de vărsatIe ajută şi tstâ mtdicina cea mai siguri pentru prevenirea boaleior grava

Emulsiunea Iui ScottCine a cercat primadată EMULSIUNEA LUI SCOTT este uimit, ce repede Ii revin pute­rile pierdute. Bunul renume, ce-’l sre

Emulsiunea lui Scottpeste tot loco), se bazevză cu deosebire pe ca- rttţenia şi escslenţa tuturor părţilor constitutive.

Ş i aaupra stomachalui celui mii seczibil şi organizmului celui mai debil are

EMULSIUNEA LUI SCOTT o inflainţă binaficltoare.

Numai Emulsiunea Iui Scott • adevărata şi neîntrecuta Emu!* .alune ex«mplară.

2TSÎÎŞ* Preţul unei sticle origi-tenuîul procedarei Hale 2 cor. 50 f.

lai Scott, w w • . • m227 28—28 Să capătă în on ţi ce farmacie.

Banca generală de asigurare mutuală „TBAHSSYLVAN1A“

I N V I T A R Ela ^

Adunarea generală ordinarăa membrilor băncii de asigurare „cranssylvania"

1 care se v a ţinea . '

Duminecă în 3 Aprilie n. a. c. la 11 ore din ziîn sala de şedinţe a comunităţii orăşeneşti (Magistrat, Strada Măcelarilor Nr. 2.)

O B I E C T E D E P E R T R A C T A T :1. Raport de gestiune asupra anului de afaceri 1909. .‘2. Raportul..consiliului de supraveghiare asupra conturilor încheiate şi a bilanţului.,

. 3. întregirea conziliului de direcţiune.4. Alegerea conziliplui de supraveghiare. so 1—15. Eventuale propuneri.G Sorţirea obligaţiunilor fondului de întemeiare.Raportul de gestiune sa distribue la dorinţă membrilor din 29 Martie a. c. începând

la direcţiunea institutului. ^S ib i iu , în 24 Martie 1910. C o n z l l ln l «Se t l l r e c ţ lu n e .

Activ Bilanţ la 3i Decemvrie 1909 Pasiv

Cassa în numărar. • . •Depuneri spre fructificare şi

la cassa poştală Depuneri în giro-conto şi de-

poz. în numărar . . • Depuneri spre fructificare

pentru rezerve ■ de premu restituite

X. 88,714-87

„ 22,606-51

„ 4,65111

51,842-26Titli fond. de întemeiare neemişi Titli rambursaţi . . . • • • • •. ’ E f e c t e l e fondului general . K 509,810 50 Efectele fondurilor de ga- ^ • -q

ranţie . . • • • • -Ji_----- !----------Efectele fondului de pe*-

ziuniDepuneri spre fruotiticare •

ale fondului de penzium „ ___5,678 o7clic iuuuiuw» «v r — iKealit&ţi: Edificii în Sibiiu şi Cluj împrumuturi pe poliţe de asigurare pe

Premif de reasigurare anticipate's. II pro 1910 (cu d e t r a g e r e a retro cesiunilo r) .

Rezervă de premii s. II !n depozit la societăţi de reasigurare (retrocesium)

Portofoliu de cambii şi accepte de aco-

SalduriV numărare 1» 'reprezentanţe s. I Salduri şi numărare la reprezontanţe s l 1 Valori de incasso neincurse în portofoliu Debitori: Societăţi de reasigurare, spese

de acliisiţie şi diverşi . . . . . .

MobUeTtible "Se0'‘agenturi, iipărit'uri şi plăci de asigurare • • •. • - • •

Instalaţii electrice • • • • * • _j— l

E

117,714146,20041,000

557,198

173,004618,000

376,835

3,224

23,014

4,477130,824107,63411,713

75

271,065 22 13,715 51

24,8544,551

2.625,026 65

fl 300.000 - K 100^689-64 . 13 482-37

Fond de întemeiare .Eezervă de premii s. IHezervă de daune s I _____________Rezervă de premii s. II K 1.436,322'42 Transport de premii s. II » 31 654-15 Rezervă pentru cazuri de deces anunţate Rezervă pentru diferenţe la curs . . Rezervă de premii s. II în depozit la

societăţi de reasigurare (cessiuni). .Fond de penziuni............................... . •Avans pe e f e c t e ....................................Creditori d iv e r ş i .................... ..... • •Datorie hipotecară şi în eonteurent. . Interese tranzitorii pasive

ale titlilor de înte­meiare . , . . . • K 9,292 50

Mai puţin interesele ac­tive după efecte . . * 7,451"24

Interese neridicate dela titli de înte­meiare .................................... . . .

Fond de garanţie s. I ..........................Fond de garanţie s. II ...........................Excedent rezervat s. I din anul 1907 . Excedent rezervat s I din anul 1908 . Excedent rezervat s. IX din anul 1907 . Excedent rezervat s. II din anul 1908 .Excedent s. 1 pro 1909 ..........................Excedent s. II pro 1909 .....................

K600,000

114,172

1.467,9769,5005,000

48,319173,004

81,0005,813

52,900

f

01

57

7207

:48e

1,841

1,0808,439

36,5272,4192,314

9941,5705,8390,313

2.625,026

26

9»87830834018251

Că

s m ! ° ’ 190’ '.: V. Thiess ni. p.Conturile 4o.trart*» «8“ rel» «ferita», gfait î» conoord.nM

° Sibiiu 1» 16 Martie 1910.Gonzillul de supraveghiare:

Gustav Meltzer m. p. Adolf Fonn sen. m. p. Iosif Llssal m p.

Pag. 180 F O A I A PO P O R U L U I Nr. 12

„însoţire pentru valorizarea laptelui** în Sălişte,Convocare.

Membrii „însoţire! pentru valorizarea lapte­lui* în Sălişte sunt invitaţi la a

lll-a adunare generala ordinarăcare sS va ţinea în 13 Aprilie a. c. st. n. la 11*/* ore a. m. în sala de şedinţe a primăriei comunale din Sălişte cu următoarea

ORDINE DE ZI:1. Deschidere şi constituirea adunării ge­

nerale, numirea unui notar şi alegerea a 2 verificatori ai procesului verbal.

2. Prezentarea Bituaţiunei finanţiare samare (contul bilanţ şi contul profit şi perderi) pe anul 1909.

3. Cenzurarea acestor conturi, hotărire asupra lor şi absolvarea de răspundere a di* reeţiunei şi a comitetului de supraveghiere.

Membrii cari voiesc a lua parte la adunare ca vot decisiv sunt poftiţi a-şi depune libelele de membru la cassa primăriei comunale din Sălişte pe lângă revers pănă în 12 Aprilie a. c. st. o, la 12 ore m.

Să aduce la cunoştinţă publică, că însoţirea a avut cu finea anului 1909—419 membrii, de ieşit nu a ieşit nimeni, şi nici părţi funda­mentale nu s'au abzis.

Părţi fundamentale pănă la finea anului 1909 nu fost subscrise 419 în valoare nominală de 16760 Coroane.

Săl iş te , în 24 Martie 1910 -

91 î — t Direcţiunea*

Active Contul Bilanţ Pasiv*

Cor, b.Depunere la cassa de păstrare

Sălişte.................................... 10,591-98Depunere la cassa de păstrare

poştală . . . . . . . 131-98Cassa în numerar . . . . 3308 10,757 04Diverşi debitori . ■ . . . « ♦ • 7,428 71Utenzilii (Separatori, vase ş. a.) 2,673-82După amortizare de . . . 1,589-30 1,084 53

19,270 27

Părţi de fondare . . . . 6,536-20 Fondul de rezervă . . . 447~24 împrumut dela cassa de pftstr. Sălişte Preţul râmătorilor . . . . . . Diverşi c re d ito r i ................................

Cor,

8,983 5,000 7,18079

12604

Spese Profit şi PerderiCor. b.

Preţul laptelui cumpărat.......................... 8,652 88 Preţul untului vândut . . 9,419-99Spese de administrare . . , . . . 2,207 97 Preţul productelor laterale. 2,772-98 12,192 WInterese după părţile de fondare . . . 188 — 595 16Amortizări:

din u te n z il i i .................... 1,589'SOdin spese de fondare . . 200-— 1,789 80

! 12,788 15 : 12,788 16.

Sălişte, la 31 Decemvrie 1909.

D i r e c ţ i u n e a :

loan Chirca m. p.,viceprezident.

Petru I. Comşa m. p.

Constantin Herţia m. p ,conducător administrativ.

Dumitru St. Herţia m. p.

loan Pavel m. p.

loan St. Banciu m. p.

Subsemnatul eonziliu de supraveghiere am examinat conturile prezente şi le-am aflat în regulă, şi în consonanţă cu registrele însoţirei.

Să l iş te , la 24 Martie 1910.

Dumitru Lăpâdat ia. p.Nicolau Hetifiu m. p„prezident.

Iuliu Crişan m. p.

Petru Giura ia. p.

Constantin Criştiu m. p. .

„însoţire de credit în Veştem, asoeiaţiune înregistrată"Convocări.

Membrii „ însoţirii de credit în Veştem, mec. ţnreg* prin această se conciliantă la a

Xi-a adunare generală ordinari«are se va ţinea în Veştem la 10 Aprilie 1910, la 2 ore d. a., în localul şcoalei.

PROGRAM:

1. Deschiderea adunării şi constatarea membrilor prezenţi.

2. Raportul direcţiunii pe anul 1909.3. Raportul comitetului de supraveghere

pa anul 1909.■ 4. Aprobarea bilanţului şi a contului

profit şi perdere pro 1909 şi darea absoluto- rnlui.

5. Distribuirea profitului de coroane 153986.

6. Alegerea unui v.-prezident în direc-, • iţmne pe un an.

7. întregirea comitetului de supraveghereprin alegerea unui prezidenţii vice-prezident pe câte 3 ani, a unui membru pe un an ţi alt membra pe doi ani.

8. Eventuale propuneri.

Veştem, în 2 Aprilie 1910.

Direcţiunea*

Active — Vag ţo n Bilanţ la 31 Dec. 1909 — M g szâmla 1909 dec. 31-tin Pasive — Teher

Cassa în numărar — Peuztâri k&zlet . 949 77 118 părţi fundamentale â 20 cor. — 118Cambii de bancă—Bank vâltok 30,387 94 lizletrâsz â 20 Kor. . . . . . . 2,360împrumut hipotecar — Jel- Fond de rezervă — Tartalâk a lap . . 4,000 —

zâlogos k6lcson . . . . 13,500'— 43,887 94 Depuneri spre fructificare — TakarekAcţii de bancă — Bank; râszvgnyek 200 — bet^tek . . . . . . . . . . . 23,152 54-Debitori — Adâsok ; ; ........................... 112 — Reescont r— VisszleszâmitoLis................. 13,052 —Mobiliar — Bntorzat . . . 150-— Interese anticipate pe 1910 — 1910

după amortizare — leirâs utân 50 — 100 __ ăvre elolegezett kamat . . . . , 1,009 Oi:Contribuţie la int. dep. — Betăti ka-

- matok ad<5ja . . . . . . . . . 136 W'■ - Profit transpus — Âthozott

nyeresâg . . . . . . 607-09Profit curat — Tiezta nyeres^g 932-77 1,539 m.

45,249171 . * • i . 45,249 71

Eţite — Kiadis. COIlfUl pPOfif-pBPdEFB H yeresE>tfeszîEseg szâm la intrat*

Interese — Kamatok: Profit transpua — Âthozott nyereseg , 607 09*la depuneri — takartk betdti 1,862 92 Interese — kamatok , , . 8,153 es ‘la reescont— visszleszâmitol4si 828-27 2,191 19 Proviziune — Jutatek . . . . . . 673 0S:

Spese — Koltsfegek:salare — fizet&ek . . , 120-__ ■chirie — h&zbăr . : . , 26-—diverse — kUl5nf<Şlek . . 166-84 312 51

Contribuţiuni — Addk:la iat. dep. — bet4ti kama-toknăl . . . , , . . 136-29

de stat, comit. etc. — âllami,inegyei stb. . . . . . 103-86 240 15

Amortizare la mobiliar — butorzati leirâs SO_Profit curat — Tiszta nyeresâg . . . 1,539 88

1 4,333|74 4,333 74V eszten y , 1909 december 31-dn.

I. Â. Mărginean m. p., prez. — eln. T. Stoia m. p., cassar — pdnzt.Constantin Velţian m. p. George N. Mustaţia m. p. ‘ George M. ‘Stoia ® P-

Revăzut: I. Vatăşan m. p. revizor expert al „Solidarităţii" 93 l " 1

de 8fl P Ve? eî-0 “ e?aminat «mtnrile prezente şi asămânându-le î i w * ^ / ordine şi în oo^nanţă cu acelea. — Al<51irt felii®!»1®

6 Jelen Bzâm,âkat “ egvizsgjta ds az egylet konyveivel ossaehasonlitva azokkal JW»; „ hangzâsban ds teljesen rendben talâlta.

1910 M W l-dn.loan w. B osaoc m. p., prez.— elnSk ‘Nicolae Grec m. p Nienlae A. Hăşiegan m. p. r.-prez. — *’

-------------- .---------- ‘ Augustin Silea m. p.•Tipografia Poporului», Sibiiu

f o a i a p o p o r l u u i Pag. 181

pardoseală de tot felul(pardoseală cu plăci şi cubici de cement — fa- brieaţie proprie de mână — pardoseală cu peatră ordinară) efectueşte vechia firmă de bun renume

Iosif Marcu, Sibiiu, strada Bisericii 6

87

magazinul din strada Ţântaşilor Magn s l l S (Schtitzen) 19 se află totdeuna gata 1 1 plăci, cubici şi margini de cement. l i i i 1—6

C a să ls vânzare.In Sibiiu» Poarta Turnnlnl, sS

»flă de vânzare o casă frumoasă, constătâtoare jjn 4 odăi şi 3 culine, curte, şură şi pivniţă. Gasa e instalată cu lumină electrică şi e foarte «otrivi tâpentru o cârcima cu boltă, măieraiu «to Informaţiuni se dau la administraţia „Foii Poporului". 79 4 - 5

Nici când!au mai schimb altul cu săpunul meu, de când folosesc săpunul de lapte de crin- Steckenpferd (marca Steckenpferd) de Bergmann & Co. Teschen a. E. fiindcă acest săpun rămâne singur eel mai eficace decât toate săpunurile medicinale, cum şi pentru îngrijirea unui teint frumos, moale şi delicat. Bucata cu 80 fileri eă capătă în toate farmaciile, drogheriile şi

parfumeriile etc. 40 8—40

0 carte preţioasă ds tot gratuită

şi Încă franko

în cuvertă în­chisă, pri- -

meşte fiecare, care să adre­sează la noi şi aducem a- ceasta jertfă

numai din cau­ză, ca să fa­

cem atentă omenimea su­ferindă la e-

fectul bine­cuvântat al procedeului

de eură elec­trică. Mulţi bolnavi nu

ştiu încă, că contra slăbi­

ciunii deti nervi, reuma-

dureri neuralgiee, perturbaţii nervoase ds de lnsonuii0! dureri de cap, stări de slăbie EărmV6**?1 contra multor boale femeieşti, slah î . 081 eu sueees foarte bun curentul

electric de durată. Cartea eare o trimitem ori şi cui 55 2— 3

btn gratis şi francoe Drpîn ^chisă, fără niei un oiligament, nu

ci un tratat ştienţific, scris în limbă1 Pe înţelesul tuturor, astfel uşor de în- ». ţăles pentru oricine

tljctro-VitaiizEr, instit. de ord. med.Om-» *ţesta’ ,v - Semmelweîssgasse4. Mezzan!n51uare de ordina'

dela 3— 6 oare, Duminecai/ lO ordinaţiune în zilele de lucru dela

°ară şi dela 3— 6 oare, Dumineca şi sărbători dela 10—12 oare.

— Cupon pentru o carte gratuită.

Cătră Electro- Vitalizer, institutde ordinaţiune medical.

udapest, Semmelwtissg. 4, Mezzanln5t.ditMn0 *’ ro8i a-mi trimite o broşură

d'v-: »Tratat d esp r*«oterapla m oderni* gra-

tis şi franco.Nomele:Comuna;[gdeţn). mm»

I

0 fetiţă drăguţă dc 18 atii,(fetiţa unui brutar) puţin cam desvoltatS trupeşte, cuo zestre de 400,000 coroane, ar voi a să căsători cât mai curând cu un tinăr modest. Numai oferenţi serioşi capătă răspuns.

L . S c h l e s l n g e r212 31—52 BERLIN 18, Deutschland

Vinuri de masă escelenteiifcra ea 40 şi 48 fileri la eampârare ds eel puţin 50 titre ofere negustorii i«8 42— Se vinari

I O S E F s o n n L T iSibiio, Btrida U reza lo i 20

M cb ttfn ţează s t a t ă p o m iCREMA-MĂRGIT »* mspre a Vă ţinea faţa curată, vioaie şi dr&g&laţe

Crema M argit a Ini Fiildes, iaijlecui drăgălaş pentru frumseţă la cele mai vestite dame din lum ei înt-eagi.

Succesul minunat al acestui mijloc este a, se căuta în bona compunere a materiilor din csre e făcut, astfel că acest cosm tt c treca momentan în piele, isrţ succesul se observă dtja după câteva ore.

Deoarece Cremfi-M»rgit a lui Fiildes se imitea*ă şi-, falsifică de multeorf, să nu se pri­mească de nimenea iii c;m :ă»are decât cutii închise cu marca origirall, fiindcă producătorul numai atunci ga> antează pentru crema numită.

Crema M argit a lui Foldes este un pro­duct chenaic curat, nestricăcios şi licer de oti ce unsoare. 92 l~î?

Această cremă depărtează toate ae cură­ţeniile p ielii, sgrăbanţele de vara, mitesserii, petele de fleat etc. etc., iute şi sigur. Na nu­mai pentru pielea feţei, ci şi pentru fineţa şi înfrumseţarea pielii grăm ezilor, «m erilor şi m anilor ‘ se poate întrebuinţa cu succes. Un borcănel m are 2 c o r , un borcănel mic 1 cor- şi se află în toate apotecele şi drogeriile.

Trimiterea eu posta pria producătorul

CLEMEH5 ? . F0LDE5, farmacist în flRHO.Să capătă în Sibiiu Ia: Fabriclu Gnido,

farmacie. Gustav Meltzer, fabrică de săpun. Parfumeria Meltzer. I. C. M olnâr, farmacie.K . M orscher, droguerie. K, Muller, farmacie.E Rumm ler, farmacie. Pistsel & Selimidt, farmacie. In Agnita Ia W .F ro M ch . In Sighi­şoara la A .W .Lingner. In Mediaş: Obert Iosif.

Cărţi poştale ilustrate cuSport Flori

II

Artistice =====:===JPeisage ==========Porturi poporale

T

tot felul de ilustrate ocasionaleîn asortiment foarte bogat.

Tipografia Poporuluis i b i i u

Strada Măcelarilor Nr. 12.nevMzSlorii cap&ă rahat. —

A N U N Ţ !însoţirea pentru ajutor reciproc tn Essek

plăteşte membrilor ei 2000 Cor. ca ajutor în caz de moarte, 50 Cor. ajutor lunar în caz de neputinţă de a lucra şi 50 Cor. rentă pe vieaţâ celor ce au fost 30 ani membri ai în­soţirii, mai depirte dela 2000— 20,000 Cor.

Eentru zestre la căsătoriile fiicelor unui mem- ru al însoţirii.

Pentru câştigarea de membrii se caută reprezentau ţi harnici şi de încredere, eventual un agent general pe lângă leafă fixă şi proviziune.

Oferte cu amănunte sunt a se trimite la direcţiunea însoţirii pentru ajutor reciproc tn £ssek. . 85 3—3

500 Coroanede dinţi ori li va mirosi gura după-ce va folosi «pa de dinţi a lui Bartilla, o sticlă cu 80 fii. Ed. Bar- tilla-W inkîer Viena 19/1. Sommergassc 1. In Sibiin : tn farmaciile: !n Piaţa mare 10; în Piaţa mică 27 ; strada Cisnădiei 59; uliţa Turnului (Saggasse); uliţa Ocnei 2 ; farmacia Toutseh; Meltzer, str. Guşterite» ;1 str. Cisnădiei In Bistriţa: farmacia lui Herbcu, Sebeşul s&sesc: farmacia Lederhilger: Sigliisoars : (armada lui Ligner.

Să ss ceară pretutindenea apriat apa de dinţi a lui Bartil)&. Denunţări de falsificare vor fi bina ptStite. La locurile unde au să poate căpăta, trimit7 stide cu 5 cor. 80 fii. franco. 25 6 —

Picurii de stomachde Brâdy

cuMaica, D om nulu i d e M ariazell

ca marcă de scutire,Işi pentru aceasta numite „pieurii deI stomach de Mariazell V sunt eel mai fbun leac, Talorat de 30 ani, contra ! la orice su ferin ţă d e m istu ire,| arsuri de stom ach , în grăşa te ,\ dureri de cap ş i d e stom ach ,] colică, insom nie, l ip sa de sânge,. | anem ie etc . Să eapătă în farmaciiI cu preţul de 80 fileri şi Cor. l -40. |6 sticle cu 5 Cor. 8 sticle duple cu \ Cor. 4 o0, expedează tranoo produ-

_ j centul C. Brâdy, farmacia , Regele Viena, I. Fleischmarkt 1. Depou 241.

Să fim atenţi la marca de scutire cu Maica Domnului de Mariazell, pachetare roşă şi subscrie­rea, ca p e ch ip u l din c liş eu l d e aci. 9 12—20

I

cânduride prima cvalitate, pe lângă cele mai ieftine preţuri şi serviciu real se află de 74 vânzare la 5—6

S. Pollaknegustorie d e lem ne

SIBIIU, strada Trei-stejari Mp. 9

m 5500 mde certificate dela medici şi privaţi au- tenticate de notariul public dovedesc, că

Caramelele de pieptcu cei trei brazi «

ale lui Kaiser «dcUtură mai bine

răguşeai», troacna, catar, tusa măgâreascâ

Pachet 20 şi 40 filerL Doză 66 flleri. Să capătă la Iostf Zimernnann Sibiiu la Ianos Budaker fn Szd- kely- Keresztur (Cristurul-săcucsc) cum şi în toata farmaciile, droghe­

riile şi bScfiniile m»i bune.

/

Pag. 182 F O A I A P O P O R U L U I 12

« Salon d« pfi.IS.rll de m odă

g August G r liberi Piaţa saare Nr. 19, eiftgial I. |

S i b i i u

9

IDeposit da confecţiona de p ă lă rii

da m o d ă de cele mai elegante ţi ardeii de modă de toate preţurile, şi modela ori­ginale vieneze şi pariziene. 80 52—

Cea mai bună, m ai sigură Eg şi mai ieftină fântână cu n

77 pum pă este 3— 10

Omega pum pă cu IanfFiindcă dă foarte multă apă, Fiindcă o poate purta ţi un

copil mic,Fiindcă nu inghiaţă şi nu se

ruinează,Fiindcă se poate aşeza şi re­

para de oricine. Garanţie pe 3 ani. Prospecte gratis.

în tre p r in d e re a ungară de pum pe cu lanţJ. FflRKAS, Budapest, Felsâ-Erdosor 12.

Pl»tiM « imnirat» prim»-p»nll )1 dlplrai dt cm».Fabrica de motoare şi de maşine

Eaimar şi EngelB u d a p e s t a T „ L l p o t - k f i r n t m .

îşi recom andă motoarele de benzin , locom o- bilele de benzin, precum şi m otoarele sale de gaz sugativ, cele mai sim ple şi întocm ite pentru m aşine de îmblătit şi pentru mânarea de m ori, cari se pot yedea ori şi când puse

în m işcare în V . L ipot-kcirut 22.

Garaaţă deplinii pentrn îm blătit escelent! 802 Novitate singur esistectft! 19—20A ceste m otoare, au m ers u n iform ,, şi în urm a constrncţiei lor foarte sim plă să pot manua uşor şi de ce l m âi neespert om.

Listă de preţ gratis şi franco Preţuri îefine de plătit în r a t e ! !

Viţă oltoif© ds ¥Î8ta sortare conştienţioasi, recunoscută in 4 ţara întreagă

Port*altoi americanideplin dezvoltate şi crescute ie teren delaros,

Viţe nobile europene,în ccie mai bune soiuri de vin şi de file- -

goţii şi pentru struguri dc masă

Pădureţi de acaţi şi gledieilifereazS cu preţuri moderate

Pepiniera primă ardeleană alui

M ih a î l A m t e o s tîn 'B Ie tH a ţ (Medgycs NagykukiilISmegyc).

î*rî«tinul viiarului 254 251 catalog al soiurilor şi preţeurint Împreunat ca in- j [ «trucţiune populară şi practică pentru plantarea viilor 1

s i trimite la cerere ori şi cui gratis şi fraaco,

5e caută o gospodinăbună şi pricepută, fie fată sau nevastă, în etate de 2 4 — 30 ani, dar să fie fără copii. Să aibă caracter bun şi bună rom âncă. D e asem enea Be doreşte ca să ştie v orb i ungureşte şi nem ţeşte. Postul se poate ocupa momentan. Scrisorile sunt o se adresa la administraţia „ F o i i P oporu lu i'1, de unde se v o r trimite Ia locu l cuvenit. 89 2—3

Lemne de foc,m ăp& i& t® şi loaţnri

in mic şi cu vagonul să află Ia

Eduard Zimmermaim828 12—12 Bahngasse 14.

§

ISfn

Se aduce Ia cunoştinţa P. T. publicului, că subserişii am înfiinţat în comuna Âvrig (Felek) comitatul Sibiiu

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X # j i tnMu nu

o ţiglărie de cement |şi oferim ţiglă de cement cu rosturi în diferite colori, lungimea ^ e 39 cm. şi lăţimea 23 Cttl.

Mai departe oferim cărămidă, troci în diferite mărimi, trepte etc. toate din cement. « • __ -ww

I 477_10 ■ X. Z & A D U Ţ IU & Oomp. XunmmnunMmmmmnnmmnmnmmmnnnnmn# 0 < K > 0 0 0 0 0 « > © 0 0 © ' 0 0 0 © 0 € K K K > € K > O C I > O O O O O O t

Am craosre ds a aduce la cunoştinţa prsaonoratolai public călător, că neeroţ&cd 1 nici o obosstlă precum şi chtltuială aia renovat hotelul, restaurantul şi cafeneaua cos- « dusa ds mine ds 10 ani sub firma 9

„H Q T E L M iH A iU “ 8Strada Turnului (S a g g a sse ) Nr. 11

adaptânda-la conform cerinţelor timpului şi comodităţii onor. public călător.

O d ă i eom fortab ile şi cu ra te £ iS f â * “ •i__Ociaîe «le sealdâ. ..-.-z:ir::i:=z:=;=:

C a f e n e a şi r e s t a u r a n t de mână primă îa casă. C u l i n ă e s e e l& n t ă , prrţari iettine şi serviciu atent. — B e r e p r o a s p ă t şi auuma sibiană da Haber- mann, bere neagră de trei stejari şi bare Dreher de Sieinbrach, precam şi v in u r i c u r a t e ţi ra& îu ra l© da butoi sm bateiii.

Mdţămind Şeatru iacrederea dovedită b ţ l d t -is in i.f i pănă acuma în o. măsură atât ds ma e, rog^W mi-o păstra-o, oaorândîi-mă şi p«-viitor şi s#mnez

S ib iiu , lS09, Sept®mwif. ca stimă

mAw m m M m247 i 0 - ' hotelier şi propriet. ^

o o o o o #

i

B i B l

M O B I L E folosite, eu bucata cum şi aran­jamente complete de odăi

cumpără, la permutări, transferări şi alte ocazii şi vinde de aceste eu preţuri convenabile

M A f l Ţ I N L A N Q , m â e s t r a m ă s a r— ......... ....- SIBIIU, Kalbergasse Nr. 2 şi 0. . ' —... ......... -

Toate lucrările pentru zidiri, cum şi reparaturile să preiau Ina te lie r u l meu, în casa propria Kalbergasse Nr. 6 cum şi în lo ca lu l d e b o l t â Kâlbergas sa Nr. 6,

şi să e se e u tă p r e m p t şi s o lid . 7—m

îs a

Portland şi Româncement

de j3raşov şi jjsociner

Pentru zidiri

T r a v e r s e

f e r sStucatură da trdstio îm p le t itu r ă , „B a c u la “Materialul de zidit în viitor.

Ieftineşte orice zidire.

T T e v â<le fier covăsit şi fier turnat

Iprecum şi Fitings Pumpe pentru fântâni ţi alte

industrii Sfredele de găurit pământul

ţi la fântâni

Carol

w

sIai

S U N — « a ¥- t

••• o ^ k T inV .T .® »

Tot felul de articli technici ____Jickeli.fS ib iiu şi Alba-IuHa

F ie r d e C u d s ir în r u d e ,, m od ela t , f i e r în rude ?

f i e r d e în ch e ia tin 600 profile şi dimensiuni

se află în depozit.

Nr. -12F O A I A P O P O R U L U I Pag. 183

^ I ^ U e p S l a . Cine suferă d# epilepsie, ţ T E P ,f. hoale de aceste nervoase, să

f1 *“ * desluşire, care să capStă gra- c**rl f c*“ nrin ,p riv, Schwanen-Apotheke«,* f‘ Fwnkfurt a M. (Gsrmania). 37-52 V> ----------- ------------ 1---------------

Ludovic Ferencz,croitor de bărbaţi, i, şţr. Cisnădiei Nr. 12,recomandă p. t. publicului

cete mai n o u « st®feZ___ _ jn m are a s o r tim e n t---------

noutăţilesosite chiar acum, jjentfll Jiaifll tfB hărbati stofe enslezeşti, franţuzeşti findiSCnB, din cari se esecută după măsură'cele mai modeme vestminte precum: SOCkO, SBfJUBÎe, V M m A «Ion “cu preţuri foarte moderate.

’pgpSB&ită atenţiune merită nou­tăţile de Stofe pentru paFSiSiflP! şi' Haglara‘% cari se află totdeauna în

deposit bogat.Asupra reverenzilor confecţio­

nate în atelierul meu, îmi permit a atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi şi teologi absolvenţi.

In caşuri de urgenţă confecţionez nn rind complet de haine în timp de 24 orc. si 42 —

IMforae pentrn voluntari, cam şitot felsî da artieli ds snffomĂ. după |>re- «sripţia creitnra een mai oosi

Viticultorii!Pe năsip ţi pământ tare.Cari vreau să-şi treacă vinurile bine şi repede gă planteze cu vie Dela- varte şi ogoarele şi dacă vor întocmi1 buştenii us­caţi din vie cu soiul ace­sta, vor avea o ameste­cătură de vin aşa de bun eă-1 vor vinde cu bani scumpi şi cât se poate de grabnic. Aceasta o probăm noi cari cultivăm

soiul acesta şi marii negustori de vinuri cari cumpără recolta chiar dela 100,000 pogoane cu câte 60—80 coroane de hecto. Acum un an mc& a dat o recoltă frumoasă (35 hecto de pogon) lipsită "fie peronosporă, fără să fi fost însă stropită.

Cereţi lista de preţuri gratis şi franco.

pflGY GiBOH, mm proprietar în HâLV■'?. (corn. Bihor)'Poştă, telefon şi telegraf în loc.

orespondenţă română, maghiară, croat5, sârbăşi germană. 289 3 —4

Marca de scutire: „Ankar*.

Capsiol comp.,Mosnitor pmtm

Anksr-Paiii - Expeller -si de casă valorat ds aralt, care== I. mulţi ani ca fricţiu»» ssgtsrlIf mimatism şi rXcflIL =Mnţjfi. « in cou*a imitaţiilor de p au să va- ţî~rf~l . “r® sî fon precauţi la cumpărare ■unu P*1™® nusaai eticlc originele fss«amele^RiS3 n* scutir8 ?- cnţi Cor 2- f r’ “ pre^ii dc 80 C. 1‘40 ttidil* n ,caPată aproapo tn toate far-

’ V6P°*lt principal (a Iosif T&nSfe. « «raiaast îa Budapesta.f a m s c i a l tti D ir .’ R i s k t e r U " de aur8 î a P r a g a . ::

= Şos*auâ Elisabeta Hr. ,6 nou. = Espediţia zilnică. 242 26—26

Il:

[Tch d i e n |

Alleîn echferBalsamjus iei Sehutztogel-fytftiiehc.desA.Ihierry in Pre rada

lei Rohltsch Saue/brvnn.

B A L S A M U L ttSXilSS— Scutit prin lege. — ‘ 10 11—26

8ingnrul veritabil cu căluguriţa ca marcă de scutire.Are efect sigur la toate îmbolnăvirile organelor de respiraţie, tuse, scuipat de flegmă, răguşală, catar de gâtlej, boale de plumâni, sgârciuri de stomah şi alte a dureri de stomah, aprinderea tuturor organelor interne, lipsa de apetit, mistuire g grea, îngrăşare etc. Estern la toate durerile de gură, durere de dinţi, rane de s arsură, junghiuri de membre, bube, special influenţa etc. 12 sticle mici sau 6 —

duple sau o sticlă de familie specială, pentru călătorie Cor. 5.

A lif ie d e e e n tifo lii a farmacistului 9! THIERHY §Bingura veritabilă, de efect surprinzător, sigur şi neajuns, chiar şi la răni vechi, J| fel de cancer, umflături, răuiri, aprinderi, picioare slabe, abscese, depărtează toate corpurile străine, materiile de coptură, face adeseori de prisos operaţii duroroase.

........ - 2 doze Cor. 3-60.Să ne adresăm la

FaraiacIa-IngBPBl p r o l ic t o r a la i n . T h ie r r ] tn P rts ra J a l i n g i H o liitsu l

ţ O Q Q Q Q Q Q Q Q Q O m Q O a O O Q O O O O O Q O O O O O Q tPrin numeroasele scrisori de mulţămită trimise mie pot dovedi, că nu este

nimic mai bun şi mai ieftin, ca

floacele de piuă ds CisnădiaCine vrea să aibă matraţe ieftine şi bune, sau paturi şi perini vecinic dura­

bile, acela sâ se îndrepte la mine cu deplină încredere. Pentru lucru de eurelărie şi şelărie, pregătirea de eersamuri la cai (gura hamului) etc. sunt introduse şi la artileria c. r. şi valorate. Mai departe fac atent la ţoalele de cai militari şi pentru feciori, de Cisnădia, la postavul de Cisnădia, articli de lâna de oaie şi produsele şeoalei noastre de ţăsătorie de specialitate. q u distinsă stimă295 H-20 Mihail Bretz, Cisnădia (Nagydiszndd).

e € S I K > O O O O Q 0 8 0 0 0 0 0 0 0 0 Q O O O Q O O O O O O O O (

îngrădituri uimitor de ieftine!Nenumărate scrisori de recunoştinţă dovedesc

g superioritatea neîntrecută a

| împletiturii Hungaria| patentată. 34 7 - 1 2

■5 ■ Să fabrică numai din sârmă suflată cu zinc 1 Nu 3 e de lipsă să fie văpsit. Preţul per metru cvadrat 30— fileri şi mai sus.r<’U*"

Să poate "procura la singurul fabricant:

A lexan dru ţ i a i d e k k e tfabrică de ţăsătură de sârmă, de îngrăditură din împletituri şi de

Budapesta VIII, Uloi ât 4 8 /8 4 .Serviciu ieftin, repede şi conştienţios.----- Preţcurent ilustrat, gratis şi franco.

Q f fabrică specială pentru\ / j b v i b ' ! constrnarea de motoare.

Y I E N A X X *» DresdnerstrasM 81-83/a.-------- Fiîisîă pentru Ungaria: B U i î A P E Ş T A V f„ , PodmanîcîkygasBS 18. _____

L o c o m o b i l e c u b e n z i nF a b riisa te r e c u n o s c u te d e c la s a p r i p ă . G a r n i t a r i c o m p le te d o î r a M ă t i i ' t fg ţo a g a oo b en zin . ‘ . M o to e w g .c a g g g a ,tlv . -

Forţa de mânare cea mai ieftină din prezent (2— 3 filsri speso da minare). Preste 1000 aranjamente în mâear®. Condiţii de plată favorabila. Preliminare de spese

gratia şi din urmS ani fornisat garnituri da îmblătit între altele următoarelor firme:L w osser Ioan, Sas-Vcseu?, 8 HP aranj. de îmblătit. Pop Antonio, Bucerdei-vinossă-nngu-

x î Alha Iulia 8 HP aranj. de îmblătit. Nicolao Băcilă, Nucet, I. Sibiiu, 10 HP aranj. de îmblătit. rcasci l- ^ ‘Da „Baiom, 4 HP aranj. de îmblătit. Nusîbaum Aron, Bctblen-Sz.-Mikl(5s 4 HP aranj.

poc™ , Csiksrţrada, 10 HP aranj. de îmblătit. ' . ■ » . ? 2 -Pentru Transilvania reprezentant general S a m . W f t g n e r fabneant în Sibnu.

Pag 184 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 12

Nobilitari da vite de vie şi surcei.Deja acum încheia contracte de liferare pen­

tru toamna acestui an sau ptntiu primăvara anulai viitor, pentru toate cantităţile, cu preţurile cele mai ieftine.

Spre scopul de a-mi mări stabilimentul meu sunt aplicat a opera în comun cu proprietari de vii sau cu comercianţi, ca Assorid.

Corespondenţi în limba română maghiară şi germană.

Adresa: Alexandra Sziics Fini, cultivător de vil, Biharditfszeg, Ungaria. 289 24—26

Nnmsi cu XX* face dinm aterie de lână de o s ie sau cam garnun rând da haine pentru domni sau m pardesiu

după măsură şi croitura cea mai nouă

5 U f 3 t l B i î l t o , cro itor de domniSibiiu, poschett Gasse tfr . 8.

B lu ze de postav pentru pompieri dela 4 fl. tn su s. 56 7—12

Singnrnl Institut d© asigurare ardele^

Strada Cisnădiei S. S I B I I t Jrecomandă

S tra d a Cisnădiei 5.

Asigurări Împotriva foculuipentru edificii, recolte, mMuri. ■“ 'Ini, mobile etc. pe lângă premii recu-noscute do cele mai eftine, v cele mai favorabile condiţii, cum şi

A sig " , * I asupra vieţii(pentru învăţători şi (<§ ţ j gr.-or. \ gr.-cat. dela aşezăminteleconfesionale cu avantagii de*.5* .w), pe CSZUl ItlOPţii, şi CB tBTnifn fix, cu plătire simplă sau dublă i ;s */dui; asigurări dB ZBStTB (copii), pentru Serviciul militar, şi asigurări jjfc /^SB dB înmormântare, mai departe asigu­rări de accidente corporale, eo-ka fnfPSCţiBl (fort pri» spargere) şi asi­

gurări H b ' jiagiihR la anaducte. . ut 10-Şumele plătite pentru pagu be de foc pănă la

finea auului 1909 . . . . K 4.831,168'51 Capitale asigurate pe viaţă

achitate 4.571,035*31

Starea asigurărilor cu |________„ _______ foc K 112.045,412'—sfârşitul anului 1909 \ viaţă „ 10.847,132'—

Fonduri de întemeiare şi de . . . . . . ____, ______ rezervă . . . . . . . „ 2.309,387-

Prospecte ftt 'com b in a ţiile cele « a i Variate se trimit şi se dau gratuit orice informaţii în b irou rile Direcţinnei, strada Cisnădiei Jtr. 5 şi la toate agenturile.

Persoane versate in Acuisiţli, cari au legături bune, se primesc in serviciul institutului In condiţii favorabile.

S a m f s Sibiiu, Piaţa Fânului Nr.1.Prima turnătorie ds fer sibiattii, fabrică de maşini agricole, atelier mare de mori şi prăvălie de fer.

Âm onoare ă“ aduce la cunoştinţa Onor. public, că sunt f o a r te bine. asortat cu diferite Motoare încălzite cu benzin sau gaz sugativ dela 2 caiputere în sus, precum şi tot soiul de Maşini agricole dela plug şi

pănă la treierători de orice mărime. Maşini de SC“ C erat şi de cosit iarba, sistem Mc. Cormick Plano, asemenea Maşini de lână şi Piuă, Mori de orice mărime, Cilindrepa mori pentru asortat făina, Pietri de moară de orice [cvalitate, cu preţurile cele mai reduse şi condiţiuni extra avantagioase.

1 ^ 1 C ataloage şl Infor m aţiuni la c e re re franco şi gratis. 64 5 - 6

Am onoare a face cunoscut onoratului public d e p o z i t u l sufeu d e * m ă r f n r l :

s - ţ i . i l t n n pm ru domni şi doamne, gulere, manşele, |cel mai bogat asortiment de cravate, d»ciorapi şi artiell de legat, îndeosebi ei®*

* j . f ■ rfiP* Pontru bâlaţt, cea mai bună călit»*®?rufe de trloot, l&n& şi bumbac. 819 15—26

Seci^a^: mai nainte M. D a n ie l: etofe de haine, btrehente, flanele de tenl*, perină şi haîno de pat, artiell de blănărie.Inlninri c i CifnQHQ f lbltlJFi pen!ru 18me«. c°Peritoare de vată, garnituri, feţe de masă şi coper»:

u U iy i l I l l 01 o llU d llu , i oaro Î V * * ’ cele b?M oom t8 fcson, şaluri şi năfrăn», stofe de dantelă 9»♦ Pe^del®, covoare Inalintea patului şl In eâsk şi linolen. Cele mai bune oxfordorl

pentru camaşf, materie pentru şorţe, vinete şi albastre.F V JYCSnuşi glac£ şi de stofă escelentel Articli rw% 1de bians şi de stofă, cu preturi reduse. w is ta v Z im e rm a n n , Piaţa-mare I.

> Tipografia Poporului», Sibiiu