Tundra

Universitatea Ştefan cel Mare Suceava

Proiect realizat de Bejenariu Ilie

Salut! Vrei să ştii mai multe despre Tundră?

Haideţi să cunoaştem Tundra, una dintre cele mai reci regiuni ale pământului!Vom afla împreună lucruri extraordinare despre climă, luminile nordului, plantele şi florile specifice, dar şi despre animalele care traiesc aici.Aşează-te confortabil! Urmează să descoperi o lume nemaipomenită

Tundra este o zonă de vegetație, fără copaci, situată la nord

de zona pădurilor, ocupând regiunile cu climă subarctică.

Tundra este cel mai tânăr biom din lume. Aceasta a fost

formată acum 10.000 de ani. Este un teren vast, ocupând

aprox. 20% din suprafaţa Pământului. Este foarte frig, iar

pământul este foarte tare. Temperaturile scad sub -10°C mai

mult de şase luni pe an. Subsolul este permanent îngheţat, iar

vegetaţia este reprezentată de mușchi, licheni, trestii de

rogoz, câteva flori şi mici arbuşti cu frunze căzătoare, precum

alunul şi arinul.

Caracteristici generale

Poziţia geografică

Ocupă Islanda, nordul Peninsulei scandinave, extremul nordic al Rusiei, estul Canadei.

Clima

Aceasta se caracterizează printr-un climat foarte aspru, cu temperaturi mediianuale oscilând între 0° C şi -4° C în tundra europeană şi între -9° şi -14° C în tundra asiatică.

Verile sunt răcoroase şi durează circa 3-4 luni, iar iernile polare sunt lungi (8-9luni) şi geroase.Temperatura medie a lunii cele mai călduroase nu depăşeşte 10° C şi în luna ianuariecoboară până la -40° C.

Precipitaţiile medii anuale sunt variabile, fiind cuprinse între 300 şi 400 mm în tundrele europeneşi între 200 şi 250 mm în cele asiatice. Vânturile sunt puternice (15-30 m/sec.)

SoluriSolurile carcteristice tundrelor sunt podzoluri și soluri mlăștinoase (turbării) slab productive Din cauza grosimii mici a stratului de zăpadă solul este puțin protejat iarna și puțin încălzit vara; prin urmare, acesta rămâne permanent înghețat la adâncime (stratul permanent înghețat de sol se numește permafrost, pergelisol sau merzlotă); aceasta limitează dezvoltarea arborilor (de asta nu prea apar). În perioada mai caldă, zăpada de suprafața solului se topește și apare fenomenul de înmlăștinire (soluri poligonale).

Biodiversitatea floristică

Vegetaţia tundrei este alcătuită din formaţiuni arbustive, în care predomină tufişurile de sălcii şi mestecenii, până la landelede ericacee sau la pajiştile propriu-zise de tundră, alcătuite din graminee şi ciperacee.De la nord spre sud, paralel cu înrăutăţirea condiţiilor de viaţă, se succed următoarele biocenoze: tundra cu arbuşti, tundra cu subarbuşti,tundra cu muşchi şi licheni şi tundra rară cu ungrad mic de acoperire (sub 50%- fell-field şi barren).

Tundrele Euroasiatice

Ocupă mare parte din Islanda, nordul Peninsulei Scandinave şi extremul nordic al Rusiei până în peninsula Kamceatka. În funcţie de condiţiile de climă şi sol, se succed următoarele subtipuri de tundră : • Tundra cu arbuşti • Tundra mezofilă • Tundra cu subarbuşti • Tundra xerofilă • Tundra cu muşchi şi licheni

Tundra cu arbuşti – se întâlneşte în peninsula Kola până la fluviul Lena.Dintre formaţiunile lemnoase predomină mestecenii pitici (Betula nana), arinii pitici (Alnus crispa, Alnus fruticosa)şi sălciile pitice(Salix arctica, Salix glauca). Mlăştinile oligotrofe sunt populate cu muşchiul de turbă (Sphagnum), murul arctic (Rubus chamaemorus), bumbăcăriţa (Esiophorum angustifolium), ruginare (Andromeda ploifolia)

Mesteceni pitici (Betula nana)

Arinii pitici ( Alnus crispa)Sălciile pitice (Salix arctica)

Muşchiul de turbă (Sphagnum)

Murul arctic (Rubus chamaemorus

Bumbăcăriţa (Esiophorum angustifolium

Ruginare (Andromeda ploifolia)

Tundra mezofilă – Pajiştele sunt alcătuite din numeroase ciperacee (Carex rigida, Carex nardina, Carex pedata), graminee (Deschampsia arctica ,Poa alpina), muşchi si licheni

,

Deschampsia arctica

Poa alpina

Carex nardina

Carex rigida

Tundra cu subarbuşti - se situează la nordul tundrelor cu arbuşti; Sunt edificate de ericacee scunde 8-15 (30) cm înălţime, ca afinul (Vacciniumuligosum), merişorul (Vaccinium vitis-idaea), sălciile pitice (Slix herbacea) şi mestecenii pitici (Betula nana).

Vacciniumuligosum

Vaccinium vitis-idaea

Slix herbacea

Betula nana

Tundra xerofilă – se dezvoltă pe terenurile cu substrat calcaros. Vegetaţia este săracă, alcătuită din sălcii pitice, ericacee scunde: arginţica (Dryas octopetala), iarba şopârlelor (Polygonum viviparum), unele specii de rogoz (Carex)

Dryas octopetala

Polygonum viviparum

Carex

Tundra cu muşchi şi licheni – ocupă regiunile nordice cu climat aspru şi uscat. Vegetaţia este scundă, de 5-10 cm înălţime, alcătuită din specii de muşchi (Aulocomnium turgidum, Camptothecium trichoides, Hylocomium proliferum) şi licheni (Cladonia rangiferina, Cladonia alpestris, Cladonia uncialis)

Aulocomnium turgidum

Camptothecium trichoides

Hylocomium proliferum

Cladonia uncialis

Cladonia alpestris

Tundrele din America de NordTundra mezohigrofilă – în depresiunile umede din estul Canadei, fiind alcătuită din ciperacee higrofile (Carex aquatilis, Eriophorum), ochii şoricelului (Saxifraga hiriculus) şi unele specii de muşchi.Tundra xerofilă – ocupă terenurile drenate, alcătuite dintr-un număr mare de rogozuri (Carex rupestris), horţi (Luzla confusa), arginţica, poacee şi muşchi.

Eriophorum

Saxifraga hiriculus

Luzla confusa