Sistemul Nervos Enteric

Realizatori : Conachiu Sorin Iacob Razvan

Multumiri sincere colegei Diaconu Adriana Larisa care a facut posibila realizarea acestui proiect

ŞTIAŢI CĂ…?

Tractul gastrointestinal dispune de un sistem nervos propriu numit sistem nervos enteric.

Acesta este dispus in intregime de la esofag la anus.

Are un numar de neuroni de 100 milioane (aproape egal cu nr total de neuroni din maduva spinarii)

Are rol important in controlul activitatii motorii si secretorii la nivel gastrointestinal.

ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS ENTERIC

Sist nervos enteric este alcatuit din 2 plexuri: unul superficial dispus intre stratul muscular

longitudinal si stratul muscular circular numit plex mienteric sau Auerbach.

unul profund, intern numit submucos sau Meissner situat in submucoasa (a nu se confunda cu musculara mucoasei)

Consta in principal dintr-un lant liniar de neuroni interconectati care se intinde pe intreaga lungime a peretelui intestinal si se afla localizat intre stratul muscular longitudinal si cel circular.

Are rol de a controla activitatea musculara de-a lungul tractului digestiv.

Plexul mienteric

EFECTELE PLEXULUI MIENTERIC contractie tonica crescuta(“tonus”)la nivelul

peretelui intestinal

intensitate crescuta a contractiilor ritmice

rata usor crescuta a ritmurilor de contractie

viteza crescuta a transmiterii undelor excitatorii de-a lungul peretelui intestinal,inducand propagarea mai rapida a undelor peristaltice intestinale.

Nu este stimulator in intregime, deoarece are si neuroni inhibitori.

PLEXUL SUBMUCOS Intervine in controlul activitatii portiunii

interne a peretelui intestinal. Contribuie la controlul secretiei intestinale

locale,absorbtiei si contractiei locale a muscularei submucoase care produce grade diferite de plieri ale mucoasei gastrointestinal.

ALCATUIREA SISTEMULUI NERVOS ENTERIC

Principalele componente sunt : Neuroni senzitivi Neuroni de asociatie Neuroni efectori Fibre aferente si eferente

NEURONII SENZITIVI

Neuronii senzitivi prezinta terminatii periferice cu transmitere centripeta si primesc informatii de la receptorii prezenti in tractul gastro-intestinal, sensibili la stimuli chimici, termici, osmotici sau mecanici

NEURONII DE ASOCIATIE

Neuronii de asociatie intermediaza transmiterea de semnale in sinapsele neuro-neuronale ale inervatiei intrinseci

NEURONII EFECTORI

Neuronii efectori sunt reglatori ai activitatii celulelor epiteliale exocrine si endocrine precum si a musculaturii netede a aparatului digestiv

FIBRELE AFERENTE SI EFERENTE

Fibrele extrinseci simpatice si parasimpatice au legatura cu ambele plexuri. Stimularea produsa de simpatic si parasimpatic poate amplifica sau inhiba functia gastrointestinala in mod senificativ, dar sistemul nervos enteric poate functiona si individual.

De asemenea sistemul nervos enteric mai primeste fibre aferente si de la terminatii nervoase sensitive care au originea in epiteliul gastrointestinal sau in peretele intestinal care declanseaza reflexe locale la nivelul peretelui intestinal.

SIS

TEM

UL N

ER

VO

S E

NTER

IC

Click icon to add picture

TIPURI DE NUROTRANSMITATORI Mediatori “clasici” ai sistemului nervos vegetativ:

-acetlicolina (sinapsele colinergice)-stimuleaza activitatea gastrointestinala

-noradrenalina (sinapsele adrenergice)-inhiba aproape intotdeauna activitatea gastrointestinala, la fel si epinefrina

Mediatori non-adrenergici-non-colinergici (NANC): -adenozin trifosfat, serotonina, dopamina, colecistikinina,

substanta P, polipetidul vasoactiv intestinal, somatostatina etc.

Multi dintre neurotransmitatori nu au actiune bine cunoscuta.

1. Inervatie parasimpatica la nivelul tractului digestiv (impartita in portiune craniana si sacrala)

2. Inervatie simpatica

Controlul vegetativ al tractului

gastrointestinal

1.Inervatia parasimpatica Fibrele parasimpaticului cranian asigura

inervatia principal a esofagului, stomacului, pancreasului, ssi mai putin a intestinului si prima jumatate a intestinului gros.

Fibrele parasimpaticului sacrat prin nervii pelvieni au traiect catre jumatatea distal a intestinului gros pana la anus.

Portiunea sigmoida, rectala si anala au mai multe fibre parasimpatice decat restul intestinului deoarece au rolul de a asigura reflexele defecatiei.

Neuronii postganglionari gastrointestinali sunt localizati in principal in plexul mienteric si submucos.Stimularea lor conduce la o creste a activitatii sistemului nervos enteric(stimuleaza)

2.Inervatia simpatica Fibrele simpatice de la nivelul

gastrointestinal au originea in maduva spinarii in segmentele T5-L2.

Fibrele preganglionare formeaza majoritar lanturi simpatice la ganglionii periferici si diferiti ganglioni mezenterici

Fibrele postganglionare se distribuie in tot segmentul gastrointestinal spre deosebire de parasimpatic.Ele secreta in principal norepinefrina si in mica parte epinefrina care inhiba activitatea tractului gastrointestinal.Stimularea puternica poate produce blocarea tranzitului alimentar.

REFLEXE GASTROINTESTINALE

Dispunea anatomica a sistemului nervos enteric si conexiunile cu sistemul simpatic si parasimpatic asigura existenta a 3 tipuri de reflexe gastrointestinale:

1.Reflexe strict integrate sistemului nervos enteric din peretele tubului digestiv.Controleaza functia secretie gastrointestinal, peristaltism, efecte inhibitorii etc.

2.Reflexe cu punct de plecare digestiv , releu in ganglionii simpatici prevertebrali, si effect la nivel digestiv.Ele transmit impulsuri pe distante mari catre alte segmente(ex: refl.gastro-colic, entero-gastric, colo-ileal)

3.Reflexe cu punct de plecare digestiv , releu in maduva spinarii sau trunchiul cerebralsi effect la nivel gastrointestinal.ex: ● Reflexe algice (inhibarea intregului tract gastrointestinal) ● Reflexul defecatiei(contractii colonice, sigmoide si abdominal)

In tractul gastrointestinal se produc miscari propulsive si miscari de amestecare.Peristaltismul intestinal se manifesta slab sau lipseste in portiunile tractului gastrointestinal caracterizat cu absenta plexului mienteric.

De asemenea peristalstismul este puternic inhibat sau blocat prin administrare de atropine care produce paralizia terminatiilor nervoase colinergice ale plexului mienteric.

Prin urmare pentru un peristaltism efficient este necesar ca plexul mienteric sa fie functional.

BIBLIOGRAFIA

Tratat de fiziologie a omului editia a 11-a Guyton & Hall editura medicala Callisto

Fiziologie – Note de curs (sub redactia Conf.Univ.Dr. Ioana Anca

Badarau)

http://www.youtube.com/watch?v=pXGiS5ku_aQ

Multumim pentru atentia acordata