8/3/2019 Presa Scrisa Intre Tipar Si Internet

1/7

Conferina Helsinki: Presa scris ntre ciocan i nicoval

In cadrul intalnirii de la Helsinki a editorilor acestia au declarat ca actuala crizaeconomica si accesul internetului sunt cele mai importante obstacole pentru industria

ziarelor.Desi internetul este inamicul presei scrise tot mai multe ziare incearca sareorienteze industria presei scrise pe editii online taxabile. Dilema apare in deciziaprivind care articol ar trebui sa fie printate si in editiile online si care ar trebui sa fiegratuite.Jill Abramson, editor la New York Times, a declarat c aproximativ 40 de ziare au fost

nchise n Statele Unite n ultimii doi ani.

A fost vital pentru publicaii s rmn constante din punctul de vedere alfurnizarii de produse de calitate, n pofida crizei financiare globale, deoarece apetitulpentru informaiile de calitate s-a meninut, a declarat Jill Abramson.

Tot criza economica a obligat foarte multe publicatii sa renunte la print si sa sereprofileze pe online, dar multe au euat n acest plan din cauza c se bazau preamult pe modelul ziarului printat, a declarat Jacob Weisberg, editor-ef la revistaamerican Slaten 2008, vnzrile globale de ziare au crescut n Africa, Asia i America Latin,

depind declinul din Europa i Statele Unite, fapt ce contrazice estimrile ntunecatereferitor la dispariia cotidienelor. Desi in Statele Unite presa scrisa pierde teren suntpiete precum Asia unde vanzarea ziarelor a crescut simtitor.

Anul trecut, vnzrile de ziare au crescut cu 1,3% la nivel global fa de anul 2007,la 539 de milioane de cotidiene, o cretere de 8,8% n timpul ultimilor patru ani, adeclarat Gavin O\\\'Reilly, preedintele Asociaiei Mondiale a Ziarelor. Aceastacrestere se datoreaza aparitiei editiei regionale a ziarului Wall Street in India.

Gavin O\\\'Reilly a declarat c sectorul ziarelor se confrunt cu o perioad deschimbare datorit apariiei de noi platforme pentru distribuire a informaiei, cum arfi Internetul i telefoanele mobile, dar crede c se vor gsi modaliti pentru adaptarela acest mediu.

Doua treimi dintre respondenii, din apte ri, care au participat la un sondaj alcompaniei PriceWaterhouse Coopers au declarat c sunt dispui s plateasc pentruun coninut online de tiri.

sursa: www.wall-street.rohttp://www.bestadvertising.ro

esa se intelege totalitatea modalitatilor de comunicare care pot ajunge la un numarfoarte mare de oameni Presa este o forma de exprimare a libertatii de gandire carecontribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul de idei si pluralismulde idei.

8/3/2019 Presa Scrisa Intre Tipar Si Internet

2/7

Evolutia presei in decursul timpului. Clasificare

Presa s-a manifestat in decursul timpului in functie de posibilitatile de comunicare pecare le aveau oamenii la un moment dat. Notiunile de spatiu si timp sunt notiunicheie in analiza istoriei modului de transmitere al informatiilor.

La inceput, inainte de aparitia tiparului informatia circula pe cale orala.Reprezentantii puterii politice si administrative transmiteau hotararile, instiintarile pecale orala, prin viu grai; oamenii erau chemati in mijlocul cetatii, in pietele publicepentru a li se comunica diverse lucruri: hotarari legislative (taxe, biruri pe care leaveau de platit etc.), proclamarea unor titluri nobiliare, instiintari privind victoria saudimpotriva infrangerea in razboi etc. Informatia circula in comunitati restranse.

Odata cu aparitia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, comunicarea intre oameniincepe sa se extinda. Exista incepand cu acest moment posibilitatea de a stocainformatia, de a o multiplica si de a o raspandi.

In tarile romane, tiparul apare prima data abia in secolul al XVIII-lea, datoritaeforturilor depuse de Mitropolitul Antim Ivireanul in Muntenia. La inceput nouainventie, tiparul este folosita doar pentru a tipari si raspandi carti din diversedomenii. Problema periodicitatii aparitiei unui material informativ (revista, ziar) aparemult mai tarziu dupa 1600.

Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienta. Acestea au aparut insecolul al XVII-lea, iar in secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times inMarea Britanie, exercitau o influenta puternica asupra clasei mijlocii educate careforma opinia publica. Mai tarziu, datorita unui sistem de invatamant imbunatatit sidatorita progresului economic s-au creat conditiile unei audiente a presei scrise.Ziarele care sa satisfaca cerintele publicului cititor au aparut in SUA in anii 1870 si 20de ani mai tarziu in Marea Britanie.

In tarile romane primele reviste si ziare apar in secolul al XIX-lea. In secolul al XX-lea,odata cu aparitia radioului si a televiziunii, presa intra intr-o noua etapa dedezvoltare datorita acestor posibilitati de comunicare.

Daca ne referim la ultimii 7-8 ani, datorita dezvoltarii comunicarii prin reteauaInternet, trebuie sa amintim si presa transmisa si receptionata folosind acest ultimmod de comunicare.

Prin urmare, tinand cont de aspectele prezentate mai sus, in momentul de fata, presase poate clasifica in functie de modul de transmitere si receptionare a informatiei inurmatoarele categorii: presa scrisa (difuzata prin intermediul ziarelor si revistelor),presa vorbita (radioul, televiziunea), presa transmisa prin alte mijloace cum ar fiInternetul.

Se mai poate face o clasificare a presei in functie de periodicitatea aparitiei: presa cu

aparitie zilnica, cu aparitie saptamanala (hebdomandare), cu aparitie lunara sautrimestriala.

De asemenea, in functie de continutul informational presa poate suferi diverseclasificari (sportiva, politica, economica, literara, teatrala, stiintifica, informationala,academica etc.).

8/3/2019 Presa Scrisa Intre Tipar Si Internet

3/7

Rolul presei

Functiile presei sunt urmatoarele: de transmitere a informatiei, de educatie, deformare, influentare si de manipulare a opiniei publice, de educatie, de divertisment.

Functia de educatie: continutul informatiei si modul de prezentare contribuie laeducarea publicului. Functia de educatie se realizeaza prin: actiuni de popularizare astiintei si culturii (de exemplu majoritatea emisiunilor transmise de Radio RomaniaCultural, Radio Romania Muzical, diverse emisiuni de pe diverse posturi TV - deexemplu Teleenciclopedia, Atlas, Drumuri europene, Din viata animalelor la TVR1 si

TVR2, Infomania - emisiune cu noutati din domeniul informaticii, emisiunile transmisede canalele internationale Discovery - reportaje stiintifice, istorice-, NationalGeographic, Animal Planet - informatii despre viata animalelor). De asemenea sipresa scrisa contine informatii din diverse domenii care contribuie la educareapopulatiei (de exemplu revistele culturale ca "Romania literara", "Secolul XX","Magazin istoric"), revistele cu caracter stiintific "Arborele lumii", "Terra"), reviste siziare cu informatii economice ("Revista economica", "Ziarul financiar" etc.)

Functia de relaxare, divertisment: Aparitia in presa scrisa a unor publicatii care au unastfel de continut (Revista Rebus, diverse ziare si reviste pe teme sportive, reviste siziare de divertisment, emisiuni de divertisment la Radio sau TV - de exemplu"Surprize, surprize" la TVR1, "Unda vesela" la Radio Romania actualitati etc.).

Functia de formare, influentare si manipulare a opiniei publice: continutulinformational relativ la un anume subiect de interes general, de exemplu dindomeniul politic, economic sau social transmis in mod asemanator sau identic prinmai multe mijloace de comunicatie (ziar, radio, TV, Internet) poate forma si/sauinfluenta opinia celor care receptioneaza acea informatie. Daca acea informatie esteeronata sau deformata, atunci se poate vorbi de manipularea opiniei publice. Deexemplu sa luam o informatie din domeniul economic: pretul gazelor naturale vacreste ca urmare a pierderilor inregistrate in transportul si furnizarea acestora inlunile in care temperatura a fost foarte scazuta. Aceasta stire nu poate fi verificata decatre cetateni deoarece ei nu cunosc problema respectiva si nu li se furnizeaza toatedatele care au dus la o astfel de decizie de crestere a pretului gazelor naturale. Insaoamenii pot face legatura cu alte informatii pe care le-au primit sau cu experientetraite direct si pot avea in aceasta problema anumite indoieli; in conditiile in care taranoastra are o rezerva de gaze, in conditiile in care numarul consumatorilor industrialia scazut la mai mult de jumatate fata de anul 1990, iar in alte tari fara resurse, pretulgazelor si in general pretul energiei este mai mic, concluzia logica ar fi aceea ca si inRomania pretul energiei si al combustibililor ar trebui sa scada. Datorita nefurnizarii,tainuirii, unor informatii importante relativ la acest subiect, putem vorbi de o"manipulare a opiniei publice" in scopul prevenirii unor manifestatii si actiuni deprotest fata de aceste masuri economice.

8/3/2019 Presa Scrisa Intre Tipar Si Internet

4/7

Presa, a patra putere in stat

Datorita rolurilor sale de formare, influentare si/sau manipulare a opiniei publice esteclar ca presa reprezinta o putere in stat. De multe ori anumite decizii politice sau

juridice au fost influentate de aparitia unor informatii in presa. Aceasta nu este osituatie foarte confortabila pentru presa, deoarece trebuie sa faca fata unui numar

crescut de conditionari de natura politica, economica si sociala care, prin insumare, iipot anula eficienta actiunii. Pentru a fi eficienta in actiunile ei, presa trebuie sa fieindependenta; acest lucru este relativ atat pe plan national dar si international. Nuputem vorbi de o obiectivitate absoluta deoarece si presa este reprezentata deoameni, care pot fi mai mult sau mai putin obiectivi, in functie de subiectul tratat,situatie, implicarea sau neimplicarea in situatia prezentata in presa, si nu in ultimulrand in functie de apartenenta sau simpatia pentru un anumit segment politic, infunctie de gradul de cultura si de experienta profesionala a ziaristilor. Pe de altaparte independenta editoriala a presei si profitabilitatea ei nu pot fi pastrate intr-oeconomie de piata. Ziarele, revistele, emisiunile sunt urmarite in functie de diversifactori: cultura, educatie, situatie sociala. Nu putem pretinde unui somer sau unui omcare are dimpotriva o situatie materiala profitabila dar este lipsit de o educatie denivel mediu sa cumpere reviste sau sa urmareasca emisiuni cu caracter culturaleducativ. Acesta va fi interesat cel mult de latura relaxanta, de divertisment a preseicare de multe ori are un caracter informational precar chiar degradant in ceea cepriveste caracterul formativ. In acest fel, o presa de calitate din punct de vedereeducational, formativ nu poate fi accesat nici de cei interesati - din lipsa de bani - darnici de cei care ar avea nevoie de ea pentru a-si ridica nivelul educational, si care ausituatii materiale bune, datorita lipsei de instructie a persoanelor respective.

5. Libertatea presei

Articolul 30 din Constitutia Romaniei, legea fundamentala a tarii, garanteaza"libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertateacreatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, sunete sau prin altemijloace de comunicare in public". Presa este, pe drept cuvant a patra putere in stat,o putere ce nu poate fi, dar nici nu trebuie ingradita caci asta ar insemna privarea delibertate a gandirii pentru un popor intreg.

Gandurile si parerile noastre oricat de mult am dori sa le consideram originale, nusunt altceva decat rezultatul informatiilor pe care le asimilam in mod constient si pecare mai apoi le prelucram ajungand a considera ca ne apartin in totalitate.Tocmai deaceea puterea presei este imensa, dar si periculoasa.

Intr-un stat democratic, presa trebuie sa fie libera. Libertatea de exprimare nutrebuie insa confundata cu libertinajul. Libertinajul reprezinta exprimarea opiniiilorfara o raportare a acestora la normele civilizate de comunicare, fara raportarea la

morala, la etica.

Concluzii

Presa a aparut si s-a dezvoltat in timp din ce in ce mai repede, pe masura dezvotarii

8/3/2019 Presa Scrisa Intre Tipar Si Internet

5/7

societatii omenesti, ca urmare a nevoii oamenilor de a comunica si a se informa.

Presa are in primul rand un rol de formator de opinie.

Presa are rol educativ, de instruire a celor care o urmaresc.

Presa are rolul de manipulare a opiniei publice atunci cand este folosita cu reaintentie

Pentru a-si indeplini rolurile de mai sus este foarte important ca presa sa fie libera

sursa: http://www.referatele.com

Atunci cnd sunt provocat s discut despre publicitate, prefer s ncep cu legtura dintrepublicitate i psihologia personalitii, respectiv psihologia social. A discuta desprepublicitate fr s cunoti aceast legtur este ca i cum ai discuta despre curcubeufr s iei niciodat din petera ntunecat. In timp ce psihologii ncearc s

neleag consistena personalitii ntr-o varietate de situaii, psihosociologii cauts explice modul n care diferite situaii genereaz comportamente diferite. Mai pe

nelesul tuturor psihologia personalitii urmrete motivele datorit crora nepstrm personalitatea chiar i n situaii critice, iar pshiologia social analizeazmodalitile prin care factorii sociali ne pot influena deciziile.

Cunoaterea stadiului real a celor dou tipuri de psihologii este decisiv att pentrucel care concepe publicitatea, ct i pentru auditoriul su. Evoluia publicitii mergemn n mn cu evoluia celor dou tipuri de psihologii complementare. Un pas

nainte fcut de ctre psihologia social genereaz un capitol nou n manualele depublicitate. Un astfel de pas poate fi considerat rezultatele finale ale studiului privindreaciile indivizilor n momentul n care contientizeaz c cineva / ceva ncearc sle modifice atitudinile. Reacia lor e unanim acceptat: respingerea. Libertatea dealegere este aprat de fiecare dintre noi. Cei din publicitate au preluat imediatnoiunea de reactan psihologic. Si astzi ea ocup un loc de cinste n campaniilede publicitate. Un pas greit i toat campania poate fi sortit eecului.

Am spus puin mai sus c evoluia celor dou forme pshilogice este n egal msurimportant att pentru cel care concepe publicitatea, ct i pentru individ individcare, n acest context, este numit i consumator. Ambii au evoluat. Pe msur ceprincipiile de publicitate au evoluat, reacia consumatorului a evoluat i ea. Si astfel aaprut aa numita tabl de ah a publicitii. De aceast dat, psihologii rmn doar

observatori.

A sosit momentul s vin cu un exemplu. Publicitatea n presa scris.

Incepem cu primul numr din Revista Flacra. Anul de graie 1919. Observm cuuurin faptul c spaiul alocat publicitii este clar delimitat de coninutul revistei.El se afl doar pe ultima copert. Prima copert are o compoziie clar n care spaiulpublicitar nu se regsete. Suntem ndreptii s considerm c cel care a aprobatacest format a plecat de la premiza c auditoriul su lectureaz n ntregime revista

8/3/2019 Presa Scrisa Intre Tipar Si Internet

6/7

i c trateaz cu maxim de interes spaiul publicitar.

Acum s ne uitm pe taraba de ziare a zilelor noastre. Anul de graie 2011.Observm cu uurin c toate publicaiile aloc spaii publicitare n interior. Unelemai mult, altele mai puin. Unele mai agresiv, altele mai discret. Consumatorul aevoluat. Gradul lui de interes fa de spaiul publicitar a sczut, fornd publicaiile

s-i aduc mai n fa bannerele publicitare. Dac n 1919 puteai s lecturezimaterialul dorit fr s ai n unghiul vizual i un spaiu publicitar, astzi acest lux estefoarte rar ntlnit.

Personal, consider c am ajuns n aceast situaie datorit atitudinii agresive atehnicilor i metodelor din publicitate i a subestimrii evoluiei auditoriului. Teoria cumesajele subliminale a fost pus n aplicare greit. Raportndu-m doar la presascris, prezena aceluiai banner publicitar n mai multe ziare a condus treptat lascderea aportului psihologic a spaiilor n care ele au fost amplasate. Acum nu maiexist un spaiu publicitar clar delimitat n presa scris. Acum este un lego. Spaiulpublicitar se ntreptrunde cu cel informaional de la pagin la pagin i de la numrla numr.

In prezent nu mai discutm de un auditoriu al unui spaiu publicitar. Acum discutmdoar de un auditoriu al unei publicaii forat s vizualizeze i un spaiu publicitar.

Singura cale de a redresa publicitatea n presa scris este s se reanalizezeatitudinea fa de starea actual a auditoriului i de a se cauta metode realistepentru rectigarea ncrederii n spaiul publicitar. Dincolo de cifrele din cine mai tiece statistici, auditoriul este constituit din oameni din oameni care evolueaz.

Acum sper c ai neles de ce v tot bat la cap s gndii i singuri.

sursa:http://www.staupenet.ro/publicitatea-si-auditoriul-in-presa-scrisa.html

Media de masa care include ansamblul mijloacelor de informare scrise, principalele grupefiind: presa cotidiana (nationala, regionala sau locala), publicatiile periodice(reviste/magazine saptamanale sau lunare), presa gratuita, presa tehnica si profesionalas.a. Inglobeaza, de asemenea, presa vorbita (informatiile radio), presa audiovizuala(jurnalul televizat, engl. - audiovisual media), presa electronica (online/web publishing,webzine s.a.).

periodicitate

- presa cotidiana, saptamanala, bilunara, lunara etc.- tiraj- numarul de exemplare tiparite - de la cateva mii, la zeci si sute de mii de exemplare,

conform BRAT- difuzare- tiraj - (minus) exemplarele nevandute ale publicatiei- audienta- numarul mediu de cititori, intr-o perioada determinata- profilul geografic al lectoratului

8/3/2019 Presa Scrisa Intre Tipar Si Internet

7/7

- presa nationala, regionala sau locala- continutul redactional- presa generalista, de informatii/de actualitati, presa sportiva, turistica, de moda,

economica, pe probleme de sanatate, gastronomie, imobiliare etc. sau dedicata unuisegment particular (copii, femei, pensionari)- modul de difuzare- chioscuri stradale, abonament- modalitatea de achizitie- presa platita, presa gratuita (se autofinanteaza, in inregime, din publicitate - anunturi de

mica si de mare publicitate, publicatii de prestigiu ale unor companii s.a.- publicul vizat- marele public, plublic profesional.

Caracteristici ale suporturilor de presa:

Ca suport promotional de masa, presa scrisa prezinta un atu puternic: vizualizare siargumentatie - prin ilustratie si text (permanenta cuvantului scris da o forta mai marecomunicarii). Prezinta si avantajul ca actiunile promotionale pot fi bine directionate inprofil geografic - pe segmente tinta de cititori. Elaborarea campaniei depinde de criteriisocio-demografice si socioculturale ale segmentului-tinta de audienta, de posibilitatile de

vizualizare a ofertei, de mediul redactional s.a. Este utilizata si ca suport media purtatorin diverse actiuni promotionale: esantioane, doze de incercare (sampling), bonuri/cupoanede reducere, pliante, brosuri etc, inserate in ziare si reviste de specialitate s.a.

Ansamblu complex de publicatii imprimate, activitati jurnalistice, institutii specifice,impreuna cu modul de organizare si de functionare, legaturile cu celelalte institutii si cusocietatea, in general.

sursa: http://www.iqads.ro/dictionar/presa_scrisa.html