Oamenii au căutat să gesticuleze

cuvintele vorbite prin diferite semne

şi sub diferite forme, pentru a

facilita reţinerea lor şi comunicarea

între indivizi. Aşa s-a născut forma

cea mai rudimentară a scrisului.

O formă destul de veche, inspirată din scrierea hieroglifică, este scrierea cuneiformă folosită timp de peste 30 de veacuri de către asiro-caldeeni.

O altă formă de scriere

, inspirată din aceeaşi

scriere hieroglifică, a fost

aceea a alfabetului fenician,

folosit în sec.XIII i.

e.n.

Descoperirea hârtiei a adus după sine şi invenţia tiparului în 1450 în Europa creat de către Johannes Gutenberg. Primele cărţi s-au tipărit la Mainz (Germania), iar apoi tiparul s-a răspândit şi în alte ţări din Europa (Franţa,Italia).

În Ţările Romane prima tipografie datează din 1508 la Târgovişte, ţara noastră fiind printre primele ţări din răsăritul Europei care a cunoscut această invenţie. 

În această vreme s-În această vreme s-au întocmit şi primele au întocmit şi primele hărţi, care vor uşura hărţi, care vor uşura călătoriile pe mări şi călătoriile pe mări şi

oceane.oceane.

Apariţia tiparului a adus profunde urmări asupra culturii est-europene şi a dus la apariţia cărţilor şi a unor tipărituri religioase.

Primele cărţi în

limba română au fost

tipărite între anii

1665-1688 de către

Diaconu Coresi în circa

40 de titluri care au

circulat pe tot teritoriul ţării.

De la tipar ………. la calculator

Istoria lecturii a înregistrat din antichitate până în prezent o evoluţie spectaculoasă. Apariţia computerului şi constituirea lecturii electronice au marcat momente importante în evoluţia lecturii universale.

Textul tipărit produce o lectură liniară, continuă, presupunând parcurgerea consecutivă a rândurilor.

Textul electronic determină, în schimb, o lectură globală, non-liniară şi discontinuă, cu dificultăţi de ordonare a rândurilor.

Primul calculator electronic a fost construit în 1943 în Statele Unite (Philadelphia) si s-a numit ENIAC. Acesta folosea procedeele de calcul aplicate la calculatoarele mecanice dar, datorită pieselor electronice, avea o viteză mai mare: 32.000 de operatii aritmetice pe secundă. Era de dimensiuni mari, componentele sale principale fiind o memorie pentru date, una pentru instructiuni si o unitate de comandă pentru executia instructiunilor.

În 1947, John von Neumann stabileste principiile de bază pentru calculatoarele clasice (arhitectură von Neumann), valabile până astăzi: la un moment dat, unitatea centrală a calculatorului execută o singură instructiune, instructiunile programului fiind retinute în memoria internă calculatorului.

• “PC - Depanare si modernizare”, Scott Mueller, Editura Teora

• http://www.google.ro/search?tbm=isch&hl=ro&source=hp&biw=1280&bih=855&q=carte&gbv=2&oq=carte&aq=f&aqi=g10&aql=&gs_l=img.3..0l10.3436.7728.0.9482.5.5.0.0.0.0.99.460.5.5.0...0.0.nbjZef3h82E

• http://www.google.ro/search?tbm=isch&hl=ro&source=hp&biw=1280&bih=855&q=calculatoare&gbv=2&oq=calculatoare&aq=f&aqi=g10&aql=&gs_l=img.12..0l10.2168.5616.0.18002.12.8.0.4.4.0.94.640.8.8.0...0.0.eQExqhHAlIk