8/18/2019 Presa Creează Un Mod de Viaţă Care Este Definită În Funcţie de Valorile

1/8

Mass media creează un mod de viaţă care este definită în funcţie de valorile, interesele ișaspiraţiile celor implicaţi în viaţa publică. A transmite informaţii, a răspândi cunoştinţe, a crea ş pune în circulaţie divertismentul, au devenit ni te acţiuni obişnuite fără de care nu ne mai putemșimagina viaţa noastră cotidiană. Mass media prezintă evenimentele într-o anumită lumină, la fel

cum nu toate evenimentele ajung să devină ştiri. electarea informaţiilor face din mass-media uninstrument de influenţare socială, iar de aici apare ideea şi denumirea de !puterea a patra!.

"ert este că nu mai putem astăzi să ignorăm mass-media, ci doar să îi acordă sau nu atenţiesporită. Aşa fel cum e#istă dependenţi de media, la polul opus găsim persoane ve$emente saucare refuză informaţiile din surse pe motiv că nu sunt adevărate. %rganizând agendainformaţiilor, mass media realizează un tablou al actualităţii stabilind priorităţile sociale.Actualitatea este ceea ce se întâmplă aici şi acum şi ceea ce contează apare în prim-plan c$iar şi

pentru un număr limitat de zile.%bsesia pentru actualitate, dorinţa de a şti mereu ceea ce se întâmplă ne transformă înconsumatori dependenţi de presă. &otrivit profesorului universitar, doctorul &amfil 'ic$i elea,țanunţul cu privire la anularea unui jurnal de ştiri pe motiv că nu e#istă nimic nou ar produce panică, nesiguranţă i nelini te în rîndurile popula iei. (venimentele care se derulează în ritmș ș țrapid capătă o importanţă disproporţionată în detrimentul celor care se soluţionează mai lent.(venimentele sunt considerate depăşite atunci când apar noi evenimente, c$iar dacă în planul

realităţii sociale încă nu şi-au consumat importanţa. Actualitatea este înţeleasă e#clusiv întermenii a ceea ce s-a întâmplat în ultimul minut, iar durata nu mai înseamnă decât o succesiunede momente prezente. )iecare societate poate fi analizată prin prisma mijlocului de comunicaredominant.

Mijloacele i te$nologiile dominante creează monopoluri ale cunoaşterii, care la rândul lor seșvor roda în timp şi vor fi înlocuite de alte noi mijloace de comunicare. *elevizorul şi computeruldincolo de funcţia de a ne ancora în realitatea cotidiană, ne oferă un mod de gândire diferit alacesteia. Media clasifică realitatea pentru noi, o încadrează, o lărge te şi o define te ca parte aș șvie ii sociale. +in această perspectivă realitatea cotidiană nu coincide cu cea mediatică, însă eațdevine importantă în măsura în care ea poate deveni mediatizată. *eleviziunea nu mai trateazăevenimentele separat şi discret, ci e#istă un adevărat flu# informaţional continuu astfel încâtdiferenţierea între ştirile despre revolte, greve, inundaţii, crime, dezastre intră alături dedivorţurile vedetelor, lansări de cărţi sau ştiri sportive. &ercepţia noastră asupra realităţii estemodificată fundamental sub impactul media şi putem afirma că în fond mass media ne învaţăcum să gândim, percepem şi interpretăm evenimentelecare se succed. "ercetătorul arold nnis a introdus conceptul de predilecţie temporală şi predilecţie spaţială ale mass-media. )iecare societate poate fi analizată din prisma mijlocului de

8/18/2019 Presa Creează Un Mod de Viaţă Care Este Definită În Funcţie de Valorile

2/8

comunicare dominant. Mijloacele, te$nologiile dominante creează monopoluri ale cunoaşteriicare în final se dezec$ilibrează şi se prăbuşesc. Astfel, o tendinţă o va înlocui pe cealaltă în timpşi invers. Mijloacele prin care comunică oamenii alcătuiesc un mediu la fel de real şi de influent precum aerul pe care îl respiră, iar orice modificare în ceea ce priveşte structura mediului

comunicaţional atrage deopotrivă sc$imbări în organizarea socială, predispoziţiile intelectualedefinirea realităţii şi a valorilor. c$imbările te$nologice antrenează sc$imbări de naturăepistemologică, influen ează concepţiile unei societăţi cu privire la adevăr, cunoaştere, realitateț*iparul, computerul, televiziunea nu sunt numai simple maşini care produc informaţie, ci şimodalităţi prin care conceptualizăm realitatea. Această realitate este văzută i abordată diferit deșfiecare institu ie media în parte, iar subtilită ile acesteia sunt prezentate publicului în diverseț țforme.

+acă e să raportăm toate cele men ionate anterior la subiectul tezei date, atunci putem spunețcă agen iile de tiri i-au consolidat astăzi importan a i reputa ia profesională. "el mai nou tipț ș ș ț ș țde jurnalism, cel online, a adoptat te$nicile i metodele jurnalismului de agen ie. evolu ionareaș ț țte$nologiei de comunicare, rapiditatea flu#urilor, simultaneitatea evenimentelor, comple#itatea peisajului mediatic concuren ial i cererea sporită de informa ii transmise în timp real au făcutț ș țindispensabilă stăpânirea procedurilor i te$nicilor utilizate în jurnalismul de agen ie. Metodeleș ți te$nicile utilizate în jurnalismul de agen ie se predau astăzi în mai toate cursurile de ziaristicăș ți fac parte din ceea ce se nume te o pregătire profesională //al/occidentale//, cu deosebire înș ș

spiritul presei anglo-sa#one. -a dovedit, totodată, că aceste reguli nu sunt decât un punct de plecare ce constituie o condi ie necesară, dar nu suficientă.ț +e asemenea, profesionalizarea în jurnalismul de agen ie nu se bazează doar pe procedurilețsale standard, ci i pe calită ile personale ale fiecărui ziarist0 cultura, cunoa terea problemelorș ț șspiritul critic i de observa ie, curiozitatea i talentul, sentimentul viu al responsabilită ii i oș ț ș ț șdeplină onestitate. 1n fapt, jurnalismul de agen ie are acela i deziderat ca ori ice jurnalism deț ș șcalitate0 o gazetărie inteligentă, bazată pe fapte, onestă în inten ie i efect, servind cuț șdiscernământ doar cauza adevărului, prezentat într-un stil clar pentru to i cititorii.ț Agen iile de presă sunt institu ii specializate în colectarea, prelucrarea i difuzarea deț ț șinforma ii de actualitate. *impul este esen ial i, în consecin ă, rapiditatea constituie oț ț ș ț preocupare de ma#imă însemnătate pentru orice agen ie, în vederea câ tigării priorită ii înț ș țtransmiterea noută ilor. % agen ie de presă modernă este de fapt o bancă de !date instantanee!,ț țde informa ii furnizate în timp real. Astfel de institu ii culeg informa ii pentru nevoi proprii, însăț ț țulterior transmit aceste informa iile unor beneficiari care le fac publice. *ocmai acest faptțeviden iază func iile specifice i caracteristicile definitorii ale agen iilor de presă. 1n acela i modț ț ș ț șa fost consfin it locul agen iei de presă în cadrul mass media de către %rganiza ia 'a iunilor ț ț ț ț

8/18/2019 Presa Creează Un Mod de Viaţă Care Este Definită În Funcţie de Valorile

3/8

2nite. % altă caracteristică importantă a agen iilor de presă, care le deosebe te de alte institu ii ceț ș țculeg informa ii, este aceea că ele au un rol de intermediere pe pia a de informa ii, fiind adeseaț ț țconsiderate drept 3angrosiste4 în mediul informa ional. "onsumatorul imediat al produselor uneițagen ii de presă nu este publicul, ci celelalte mijloace mediatice 5 ziarele, site-urile, radioul iț ș

*6, care transmit tirile de agen ie, după selec ia lor, publicului larg. +e aceea, buletineleș ț țagen iilor de presă sunt definite i ca 7ziare pentru ziari ti7. "a urmare a acestei situa ii, influen aț ș ș ț țagen iilor de presă asupra publicului, tipică pentru orice media, este în acela i timp limitată iț ș șmultiplicată. (ste limitată prin faptul că influen a agen iei asupra publicului este în generalț țindirectă i trebuie să fie mediată de alte mijloace de informare. (ste multiplicată, deoareceș produsele ziaristice ale acestora sunt reproduse de celelalte media care au influen ă directățasupra consumatorului final, adică omul obi nuit.ș

nformatizarea i concuren a globală de pe pia a de informa ii au produs sc$imbări majore înș ț ț țactivitatea i func iile agen iilor de presă, sc$imbări care sunt departe de a înc$eia 3revolu iaș ț ț ținforma ională, care a pătruns în toate activită ile mass-media0 computerizarea în faza deț țredactare, transmisii, stocare, fotoculegere i paginare în tipografii, te$nicile precum iș șmultimedia. "a urmare, rolul actual al agen iilor de presă i direc ia în care ac ionează în prezentț ș ț ți poate i în viitor, trebuie să ină seama de dimensiunea pie ei de desfacere i de necesitateaș ș ț ț ș

diversificării ofertelor, i să se concretizeze în produse multimedia, adică în pac$ete cât maișcomplete de servicii care, deja a început să înlocuiască suporturile 3tradi ionale! i separate,ț ș printr-unul singur. Agen iile de presă colectează informa ii pe care o pune într-o anumită formă i o difuzeazăț ț șmediilor. +emersul său, se bazează pe e#perien a cererii clien ilor. Ace tia preiau informa iile, leț ț ș țtratează i le prezintă după propriile lor criterii i le difuzează către un public specific a căreiș șcaracteristică majoră este încă legată de teritoriul na ional, regional sau local. 1n sc$imbulț pre ului unui abonament agen iile permit mediilor abonate să urmărească evenimenteleț țîndepărtate i se consacră astfel, faptelor apropiate, în func ie de politica editoriala specifică uneș țsau altei redac ii. 1n raport cu acestea, ea e#ercită o 3func ie veritabilă! de observare aț țevenimentelor remarcabile, fiind substitutul mediilor din ară, pentru actualitatea îndepărtatăț&resa cotidiana regională constituie e#emplul tipic de împăr ire a sarcinilor în acoperireațactualită ii, astfel acest principiu conduce această categorie. 1n media se privilegiază actualitatețlocală prezentînd lectorilor evenimentele interna ionale i na ionale majore. &e pia a media eaț ș ț țe#ercita într-o anumită măsură, dubla sarcină de recep ie a informa iei i de distribuire masivă aț ț șacesteia. +ar pentru a duce la bun sfîrsit această misiune, ea trebuie să asigure func ia de filtru iț șsă poată delimita clar poten ialele evenimente planificate de cele inopinate, care de obicei au mațmare priză atît la public, cît i la abona ii unei agen ii anumite.ș ț ț

8/18/2019 Presa Creează Un Mod de Viaţă Care Este Definită În Funcţie de Valorile

4/8

8/18/2019 Presa Creează Un Mod de Viaţă Care Este Definită În Funcţie de Valorile

5/8

Activitatea in agentia de presa. *rasaturi specifice

"aracteristicile principale ale activitatii in agentia de presa0 - reflectarea evenimentelorsocialmente semnificative, caracterul imediat al relatiei cu publicul, semnatura colectiva8 genereaza o serie de trasaturi specifice care particularizeaza, individualizeaza stilul publicisticide agentie, influenteaza actul de creatie propriu-zis, munca de redactare a te#telor de presa.

% trasatura de baza a publicisticii de agentie este concretetea, caracterul factual al te#telorelaborate, ceea ce inseamna reflectarea obiectiva a realitatii 9fara speculatii, presupuneri probabilitati:. 6aloarea informativ-cognitiva a stirilor ar fi egala cu zero daca nu se intretine olegatura serioasa cu realitatea, daca nu ar fi redate fapte concrete, evenimente care au avut loc cu putin timp inainte de difuzarea relatarilor referitoare la acestea.

nformatiile trebuie sa fie nu numai factuale, concrete ci si autentice, consemnand locul unde s petrece evenimentul, data la care a fost transmis si ce agentie a efectuat transmisia. (#emplu0;ucuresti,

eferirea la sursa informatiei confera, de asemenea, autoritate si autenticitate te#tului transmis.

% stire de agentie nu poate fi o insiruire de impresii personale, ci ea va relata aspectele esentialevenimentului, identificand foarte precis personalitatile implicate, potrivit unor reguli unanimacceptate0 numele intreg, functia, profesia etc., precum si institutiile, organizatiile etc. desprcare este vorba in interiorul stirii.

?iaristul de agentie trebuie sa realizeze o prezentare e#acta a faptelor in conditiile unei necesaresi stringente economii de spatiu si timp. (l este obligat, in mai mare masura decat alti ziaristi din

8/18/2019 Presa Creează Un Mod de Viaţă Care Este Definită În Funcţie de Valorile

6/8

presa, sa-si insuseasca te$nica redactarii concise, consemnand foarte precis aspectele esentialeale evenimentului despre care relateaza.

'evoia de ocncizie face necesara o formulare laconica. tirile care ofera informatii de larginteres, pe un spatiu mic, sunt mai eficiente si mai econoomice. "oncizia este direct legata deviteza de transmisie, de operativitatea cu care trebuie sa ajunga informatiile la beneficiar si, nu inultimul rand, de costurile transmisiei prin tele#, cablu etc.

&ublicul unei agentii este de vaste dimensiuni si foarte divers. Accesibilitatea, lizibilitatea sunt daceea cerinte importante ale actului de creatie ziaristica in presa de agentie.

Accesibilitatea presupune un stil relativ simplu, fraze scurte, cuvinte usor de inteles si larg

raspandit, evitarea e#presiilor vagi, ec$ivoce. Accesibilitatea stirii difuzate este in principal,rezultatul unei structurari clare, a unei ierar$izari ingenioase a faptelor selectate, incepandu-sede obicei cu esenta informatiei, redata in primul paragraf, continuandu-se cu informatiisuplimentare care ofera e#plicatii si detalii ce au rolul sa imbogateasca enuntul de baza. Aceastastructura reprezinta unul din factorii cei mai eficienti care asigura impactul nemijlocit al stiriiconferind stirii o sporita valoare informativa si propagandistica.

(#actitatea, alaturi de autenticitate, constituie o alta cerinta a oricarei stiri, cu atat mai mult a

stirii de agentie, adevarul datelor, precizia informatiilor fiind o lege de baza a deontologieiziaristului de agentie. *e#tele transmise de agentia de presa trebuie sa infatiseze intocmaifaptele. 4+rumul! spre e#actitate trece prin faza verificarii datelor, numelor, faptelor incluse instire. Agentia nu poate sa greseasca, sa dea informatii eronate, caci acestea sunt multiplicate intoata presa scrisa si audiovizuala. % eroare a agentiei capata, in asemenea situatii, dimensiunmult mai mari, iar eratele, dezmintirile si precizarile ulterioare, atunci cand sunt posibil de facusunt compromitatoare.

A afla si a transmite cu operativitate constituie, de asemenea, unul din imperativele muncii deagentie 9reamintim deviza cu care a pornit la drum prima agentie din lume, creata de "$arles

avas0 4 a afli repede, sa afli bine!:.

%perativitatea influenteaza metodele de lucru ale ziaristului, in cepan cu organizareadocumentarii si informarii 5 de-a lungul intregului flu# de producere a informatiilor 5 siterminand cu redactarea acestora.

8/18/2019 Presa Creează Un Mod de Viaţă Care Este Definită În Funcţie de Valorile

7/8

&ractic intreaga munca a personalului unei agentii este organizata in raport cu imperativu permanent alrepiditatii. "$iar si un ziar cu mai multe editii are timpi morti. @a fel si o agentienationala, caci o stire pe care o difuzeaza la ora dimineata va fi auzita, in cel mai bun caz, laradio, de cateva mii de camionagii si brutari.

4Cand la Paris este ora 3, la Tokyo este amiaza, iar la New York este 9 seara. Aceasta inseamnaca Agentia France-Press, tre !ie sa di"!zeze catre America si Asia c! aceeasi reg!laritate ca in

toi!l zilei. A castiga !n min!t in "ata conc!rentilor in pri#inta !nei stiri importante poate

insemna o #ictorie decisi#a pentr! o agentie, caci depesa trimisa de ea #a "i prel!ata si citata de

toate post!rile de radio. $a orice ora din zi si din noapte, e%ista in l!me ziare care isi inc&id

editia' !n sig!r min!t de intarziere din partea !nei agentii inseamna pentr! aceste ziare o

intarziere de do!azeci si patr! de ore. (n loc sa an!nte ma)oritatii cititorilor sai o stire

senzationala, ele n! #or mai instiinta pe nimeni. *i c&iar lasand deoparte aceste sit!atii de

!rgenta a sol!ta, redactiile t!t!ror mi)loacelor de com!nicare a! ne#oie sa a"le stirile cat mai

repede posi il+ 9 din materialul Agentiei )rance-&ress:.

"u cat acestea le parvin mai repede inaintea unei editii sau a unei emisiuni, cu atat mai bine vor putea aceste media sa prezinte, sa completeze, sa e#plice si sa ilustreze informatia8 cu atat mamult vor avea posibilitatea sa trimita un reporter de-al lor la locul faptei, in timp util.

Agentia de presa asigura si informeaza informatii pe tot parcursul zilei, transmite stiridespre fiecare eveniment cu ma#imum de operativitate. +e aceea, nu e de mirare ca sunt situatiiin care, pentru a-si lua toate masurile de siguranta, agentia trebuie sa scrie astazi informatiidespre evenimentele cae se vor petrece maine. +e cele mai multe ori, ziaristii de agentie scriuinformatiile lor in regim de contra-cronometru. i aceasta pentru ca printre principalii beneficiarai agentiei se numara radioteleviziunea care are ore fi#e de transmitere a informatiilor 9orele lcare sunt programate radio si telejurnalele:. Agentia de presa difuzeaza in raport de aceste orefi#e informatiile de la evenimentele importante.

2neori, ziaristii de agentie sunt avantajati de programarea diverselor manifestari 9in cazul celocare se pot programa:, alteori, insa, sut dezavantajati. n orice situatie, ei isi organizeaza de asmaniera documentarea, redactarea si transmiterea la secretariatul agentiei a te#tului elaborat incastirea sa poata fi operativ comunicata celorlalte mijloace de comunicare.

Metodele cele mai des folosite sunt flas$-ul si acoperirea seriala a evenimentului cu ajutorulstirilor scurte. )las$-ul 9stirea de cateva randuri: nu asteapta epuizarea evenimentului, ci estetransmis operativ, avand rolul de prim anunt, de semnal. @ucrarile unei consfatuiri sau ale unu

8/18/2019 Presa Creează Un Mod de Viaţă Care Este Definită În Funcţie de Valorile

8/8

congres, desfasurarea unei vizite sunt prezentate serial, relatandu-se momentele mai importantesau la sfarsitul zilei, ziaristul de agentie pregateste o stire globala pentru presa de a doua zi, defapt este o sinteza a tuturor flas$-urilor transmise. Alaturi de rapiditate, si la fel de imperios, i se cere unei agentiio iecti#itatea cea mai

mare cu putinta. i aici este vorba despre o calitate generala care i se pretinde presei, dar la unnivel si mai ridicat. @a ziare, prezenta personala a ziaristului se face inevitabil simtita de-a lungue#plicatiilor pe care trebuie sa le adauge relatarii seci a evenimentului.

Agentia in sc$imb, furnizeaza elementele brute ale informatiei. 2n ziar are mereu o anumeorientare cunoscuta si acceptata de cititorii sai. *elegrama unei agentii de presa trebuie sa poatafi reprodusa atat de un ziar monar$ist, cat si de unul comunist, daca amandoua fac parte dintreabonati. Aceasta inseamna ca redactorii sefi ai ziarelor sunt cenzori vesnici in alerta aiobiectivitatii agentiilor.

n cele din urma, serviciul unei agentii trebuie sa fiecomplet. 'ici un ziar nu poate reproducetotalitatea informatiilor unei agentii mondiale care ar umple un te#t mai mult de o suta de paginde cotidian, fara titluri, fara ilustratii si fara publicitate. +e altfel, acest lucru ar fi neinteresant,caci ar insemna neglijarea selectiei prin raportare la public. @a fiecare ziar se arunca zilnic umare numar de telegrame si majoritatea sunt scurtate. +ar difera de la un ziar la altul ceea ce se

arunca sau se scurteaza. +aca o telegrama nu a fost preluata de nici un abonat al agentieiimseamna ca aceasta a gresit transmitand-o, dar situatia este rara. % agentie trebuie sa difuzezetot ceea ce poate interesa fie si o mica minoritate dintre clientii sai.

)inalitatea tuturor acestor trasaturi ale ziaristicii de agentie 9concretete, concizie, e#actitate,claritate, obiectivitate, autenticitate, sobrietate, operativitate: este obtinerea unei ma#imeeficiente a intregii activitati.

Aceste calitati ale serviciilor depind de calitatea muncii depuse de toti ziaristii, de lacorespondent pana la redactorul de desB care difuzeaza telegrama. Munca unui ziarist de agentinu este fundamental diferita de cea a confratilor sai din presa, ale caror metode vor fi e#puse incontinuare. +ar cele mai sus afirmate implica faptul ca e#igentele generale in privinta ziaristilorsunt duse la ma#imum de rigoare in ce priveste corespondentii, reporterii si redactorii uneiagentii.