Premisele Adoptării Constituției Din 1866

4
Premisele adoptării Constituției din 1866 După abdicarea la 11 februarie 1866 a lui Alexandru Ioan Cuza , atât liberalii, cât și conservatorii înclinau, majoritatea, pentru aducerea unui prinț dintr-o dinastie străină pe tronul României, fapt ce ar fi garantat siguranța stabilității politice și sociale. Astfel, s-a perfectat aducerea în țară a lui Carol de Hohenzollern- Sigmaringen , care era văr din partea mamei cu Napoleon al III-lea și înrudit și cu regele Prusiei. Carol a acceptat propunerea la 25 aprilie 1866, obține acordul tatălui său, al regelui Prusiei și al cancelarului Bismarck pentru plecarea către România. Prințul a călătorit până la Turnu Severin folosind un pașaport fals, din cauza conflictului dintre Austria și Prusia. El a fost însoțit pe parcursul călătoriei sale de Ion C. Brătianu . La 10 mai 1866, Carol I a intrat în București, fiind proclamat domn de către Adunarea Legislativa, în clădirea Mitropoliei. Cu o lună înaintea venirii lui Carol I, fusese aleasă Adunarea Legislativă, care s-a transformat după venirea acestuia în Adunare Constituantă. Această Adunare Constituantă avea rolul de a discuta și a vota proiectul unei Constituții. Noua lege fundamentală a fost promulgată de domn la 1 iulie 1866. Constituția din 1866 este prima constituție propriu-zisă a României , adoptată după modelul Constituției Belgiei din 1831 . Constituția a fost adoptată în timpul regelui Carol I , fiind cea mai longevivă constituție (1866-1923) și cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I. Ea a fost promulgată de domn la 1 iulie 1866. Ea transforma România în monarhie constituțională ereditară (în linie coborâtoare directă și legitimă a măriei sale principelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor - Art. 82) și prevedea principii democratice precum: separarea puterilor în stat, responsabilitate ministerială, drepturi și libertăți cetățenești, dar menținea totodată votul cenzitar (persoanele puteau vota pe baza unei sume de bani, astfel cei care votau erau adesea marii proprietari de pământuri, în majoritate conservatori). A fost prima constituție elaborată fără concurs străin și fără aprobare externă, devenind un act de manifestare a independenței,

description

Constitutie 1866

Transcript of Premisele Adoptării Constituției Din 1866

Premisele adoptrii Constituiei din 1866Dup abdicarea la11 februarie1866a luiAlexandru Ioan Cuza, att liberalii, ct i conservatorii nclinau, majoritatea, pentru aducerea unui prin dintr-o dinastie strin pe tronul Romniei, fapt ce ar fi garantat sigurana stabilitii politice i sociale.Astfel, s-a perfectat aducerea n ar a luiCarol de Hohenzollern-Sigmaringen, care era vr din partea mamei cuNapoleon al III-leai nrudit i cu regele Prusiei. Carol a acceptat propunerea la 25 aprilie 1866, obine acordul tatlui su, al regelui Prusiei i al cancelarului Bismarck pentru plecarea ctre Romnia. Prinul a cltorit pn la Turnu Severin folosind un paaport fals, din cauza conflictului dintre Austria i Prusia. El a fost nsoit pe parcursul cltoriei sale deIon C. Brtianu. La 10 mai 1866, Carol I a intrat n Bucureti, fiind proclamat domn de ctre Adunarea Legislativa, n cldirea Mitropoliei. Cu o lun naintea venirii lui Carol I, fusese aleas Adunarea Legislativ, care s-a transformat dup venirea acestuia n Adunare Constituant. Aceast Adunare Constituant avea rolul de a discuta i a vota proiectul unei Constituii. Noua lege fundamental a fost promulgat de domn la 1 iulie 1866.Constituia din 1866este prima constituie propriu-zis aRomniei, adoptat dup modelul ConstituieiBelgieidin1831. Constituia a fost adoptat n timpul regeluiCarol I, fiind cea mai longeviv constituie (1866-1923) i cea mai important realizare a regimului lui Carol I. Ea a fost promulgat de domn la 1 iulie 1866.Ea transformaRomnian monarhie constituional ereditar (n linie cobortoare direct i legitim a mriei sale principelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, din brbat n brbat prin ordinul de primogenitur i cu exclusiunea perpetu a femeilor i cobortorilor lor -Art. 82) i prevedea principii democratice precum: separarea puterilor n stat, responsabilitate ministerial, drepturi i liberti ceteneti, dar meninea totodat votul cenzitar (persoanele puteau vota pe baza unei sume de bani, astfel cei care votau erau adesea marii proprietari de pmnturi, n majoritate conservatori).A fost prima constituie elaborat fr concurs strin i fr aprobare extern, devenind un act de manifestare a independenei, fcnd abstracie de suzeranitatea otoman i garania colectiv a celor 7 mari puteri, oferind totodat cadrul pentru evoluia statului romn pe baze moderne i democratice.Constituia din 1866 i-a ncetat aplicabilitatea la data intrrii n vigoare aConstituiei din 1923.Caracteristicile Constituiei din 1866[modificare|modificare surs] este prima constituie intern romneasc a fost promulgat fr a se cere acordul Marilor Puteri a fost elaborat dup modelulConstituiei Belgiene din 1831 este un act de factur liberal proclama suveranitatea naional guvernarea era reprezentativ i responsabil se instituia principiul separrii puterilor n stat monarhia reprezenta forma de guvernmnt n stat i era ereditar stabilea liberti i drepturi ceteneti includea un nou sistem electoral, bazat pevotul cenzitar este prima realizare a lui Carol I a fost considerat una din cele mai democratice constituii din Europa cuprinde 8 titluri i mai multe articole instituiile centrale ale statului erau: Monarhia era ereditar, n familie pe linie brbteasc, motenitorii tronului urmnd s fie crescui n religia ortodox Guvernul reprezinta puterea executiv i era condus de primul ministru; mparte puterea executiv cu monarhul. Avea ca sarcini prezentarea proiectelor legii Parlamentului i punerea n practic a legilor votate de Parlament Parlamentul reprezinta puterea legislativ i era format din Senat i Camera Deputailor structura bicamerala ce fusese introdusa pentru prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin "Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris"Modificri aduse Constituiei din 18661879:modificarea Art. 7 ce condiiona cetenia romn de apartenena la rituri cretine 1884:numrul colegiilor electorale se reducea de la 4 la 3 pentru Adunarea Deputatilor si de la 3 la 2 pentru Senat, astfel lrgindu-se dreptul de vot insa nu semnificativ 1917:se renun la articolul ce declara proprietatea sacr i inviolabil, se modific art. 57 i 67 pentru a se putea realiza reforma electoral (1918) i agrar (1918-1921) ce prevedea mproprietrirea soldailor pe baza promisiunilor din 1917Fragmente din Constituia din 1866-ilustrnd noua organizare a RomnieiTitlul 1[DESPRE TERITORIUL ROMNIEI Art. 1.Principatele Unite Romne constituie un singur stat indivizibil sub denumirea de Romnia. Art. 2.Teritoriul Romniei este nealiabil.Limitele statului nu pot fi schimbate sau rectificate dect in virtutea unei legi[...]Principiul separrii puterilor n statPuterea executiv (domn i guvernPrerogativele Domnului: numete i revoc minitrii are drept de graiere i de amnistie politic, ns acesta nu se aplic n cazul minitrilor numete i confirm n toate funciile publice are drept de a bate moned este liderul suprem al armatei are dreptul de a dizolva Parlamentul dispune de dreptul de veto acord distincii i decoraiiare dreptul la judecataPuterea legislativ (Adunarea Deputailor i Senatul)Parlamentul: cu o structura bicamerala:senatori si adunarea deputatilor are drept de interpelare a minitrilor ( de a cere socoteal n privina anumitor decizii, etc.) are drept de iniiativ i sanciune (aprobare) a legilor Adunarea Deputailor discut i voteaz bugetul de statDomnitorul: sancioneaz i promulg legile are drept de vot absolutPuterea judectoreascEste exercitat prinCuri de judecat,Tribunalesi prininstanta suprema:Inalta Curte de Justitie si Casatie. hotrrile i sentinele lor se pronun n virtutea legii i se execut n numele domnului.Drepturi i liberti ceteneti prevzute n Constituia din 1866 libertatea contiinei libertatea nvmntului libertatea presei libertatea ntrunirilor i asocierilor