Pregătirea Alimentelor Pentru Hrana Personală
16
. Deprinderi simple : Deprinderi pentru viaţa zilnică Viaţa zilnică în condiţii de autonomie individuală presupune procurarea şi pregătirea alimentelor, gestionarea unui buget personal, păstrarea unui regim de viaţă care să prevină îmbolnăvirile, reacţia promptă şi adecvată în caz de accident sau îmbolnăvire, asigurarea unei îmbrăcăminţi decente, curate şi adecvate vremii de afară şi ocaziei. Pentru multe dintre aceste deprinderi, adolescenţii nu dispun de informaţia necesară şi nici de condiţiile de a le exersa. De aceea, în cadrul programului de formare pentru viaţa independentă ei vor trebui să afle anumite lucruri si totdată să poată practica aceste deprinderi. Cele mai multe dintre ele pot fi manifestate chiar pe durata şederii în instituţii. Pentru binele lor de mai târziu, vor trebui depăşite acele bariere administrative sau tehnice care în momentul de faţă împiedică să dispună de o minimă autonomie funcţională pe durata şederii în instituţie: autogospodărirea , permisiunea de acces la bucătăroie pentru anumite treburi, un minim de bani de buzunar. Modul de formare: Pregătirea alimentelor pentru hrana personală Afecţiunile determinate de alimentaţia inadecvată sunt în continuă creştere şi de aceea, dacă adolescenţii vor înţelege relaţia dintre alimentaţie şi sănătate, vor fi capabili să ia decizii care le vor menţine sănătatea; Adolescenţii şi tinerii , neavând formate / consolidate deprinderile de pregătire a hranei, sunt tentaţi să consume produse inadecvate – fie cantitativ fie neechilibrate caloric – şi de aceea sunt necesare programe de educaţie alimentară; Unii adolescenţi şi tineri au obiceiuri alimentare –precum consumul exagerat de dulciuri, preferinţe exagerate pentru anumite alimente / mâncăruri – care nu conduc la o alimentaţie echilibrată ; Adolescenţii cunosc foarte puţine lucruri despre alimentaţie – precum valoarea nutritivă a diferitelor alimente, modul / condiţiile în care se prepară hrana –deoarece foarte puţini sunt implicaţi, de către părinţi / educatori, în aprovizionare, gătit, pregătirea mesei etc. Adolescenţii instituţionalizaţi sunt cei mai vitregiţi în legătură cu modul de concepere a unui meniu, gătitul sau aprovizionarea dat fiind faptul că
description
dvi
Transcript of Pregătirea Alimentelor Pentru Hrana Personală
. Deprinderi simple : Deprinderi pentru viaa zilnicViaa zilnic n condiii de autonomie individual presupune procurarea i pregtirea alimentelor, gestionarea unui buget personal, pstrarea unui regim de via care s previn mbolnvirile, reacia prompt i adecvat n caz de accident sau mbolnvire, asigurarea unei mbrcmini decente, curate i adecvate vremii de afar i ocaziei.Pentru multe dintre aceste deprinderi, adolescenii nu dispun de informaia necesar i nici de condiiile de a le exersa. De aceea, n cadrul programului de formare pentru viaa independent ei vor trebui s afle anumite lucruri si totdat s poat practica aceste deprinderi. Cele mai multe dintre ele pot fi manifestate chiar pe durata ederii n instituii. Pentru binele lor de mai trziu, vor trebui depite acele bariere administrative sau tehnice care n momentul de fa mpiedic s dispun de o minim autonomie funcional pe durata ederii n instituie: autogospodrirea , permisiunea de acces la buctroie pentru anumite treburi, un minim de bani de buzunar.
Modul de formare: Pregtirea alimentelor pentru hrana personal
Afeciunile determinate de alimentaia inadecvat sunt n continu cretere i de aceea, dac adolescenii vor nelege relaia dintre alimentaie i sntate, vor fi capabili s ia decizii care le vor menine sntatea;Adolescenii i tinerii, neavnd formate / consolidate deprinderile de pregtire a hranei, sunt tentai s consume produse inadecvate fie cantitativ fie neechilibrate caloric i de aceea sunt necesare programe de educaie alimentar;Unii adolesceni i tineri au obiceiuri alimentare precum consumul exagerat de dulciuri, preferine exagerate pentru anumite alimente / mncruri care nu conduc la o alimentaie echilibrat;Adolescenii cunosc foarte puine lucruri despre alimentaie precum valoarea nutritiv a diferitelor alimente, modul / condiiile n care se prepar hrana deoarece foarte puini sunt implicai, de ctre prini / educatori, n aprovizionare, gtit, pregtirea mesei etc.Adolescenii instituionalizai sunt cei mai vitregii n legtur cu modul de concepere a unui meniu, gtitul sau aprovizionarea dat fiind faptul c accesul lor n buctria cminului are n general ca scop cel mult curenia sau activitile auxiliare precum curatul zarzavatului, aezatul mesei etc. i mai puin gtitul propriu-zis.
Formatorul trebuie s cunoasc i s transmit informaii de baz despre alimentaie.Ce este alimentaia?, De ce mncm?Alimentaia asigur satisfacerea acelor nevoi ale organismului care se manifest prin foame;Ea asigur organismului resursele pentru cretere i dezvoltare, degajarea de energie necesar pentru efort fizic i intelectual;Apetitul alimentar este influenat de mirosul i aspectul plcut / neplcut al alimentelor; oamenii mnnc att de nevoie ct i de plcere sau cu diferite ocazii (aniversri, srbtori etc.).
Relaia dintre alimentaie i sntateAlimentaia corect pe lng asigurarea suportului energetic necesar desfurrii activitilor fizice i intelectuale previne apariia anumitor boli, putnd chiar s contribuie la atenuarea / vindecarea unora dintre ele.Alimentaia incorect prin cantitatea i calitatea alimentelor, frecvena consumului i preferinele pentru anumite tipuri inadecvate de alimente provoac / accentueaz apariia cariilor dentare, a diabetului, a obezitii, unor boli ale stomacului, ale inimii i vaselor sanguine.
Reguli pentru o alimentaie corectAlegerea i consumarea acelor produse care corespund calitativ: prospeime, culoare, miros, gust;Se recomand o diet bogat n legume, fructe i produse cerealiere ci nu n carne sau grsimi;Se vor folosi cu moderaie produsele zaharoase, sarea i condimentele;Se va reduce i chiar elimina consumul de alcool;Meninerea cureniei n buctrie (att ncperea n sine, ct i instrumentarul / dotrile acesteia i vesela) contribuie, alturi de stocarea i prepararea corespunztoare a alimentelor (splare, fierbere adecvat etc.) la reducerea considerabil a riscului de mbolnvire prin intermediul alimentelor;Igiena minilor i starea de sntate a celui care pregtete mncarea este de asemenea un factor important n reducerea riscului de mbolnvire menionat anterior.
Factorii care influeneaz obiceiurile noastre alimentarePreferinele / aversiunile alimentare personale;Mirosul / gustul / aspectul alimentelor;Obiceiurile alimentare provenite din modul de via al grupului de apartenen al adolescentului n cauz;Modelul cultural / religia consumatorului;Accesibilitatea / preul alimentelor;Curiozitatea consumatorului;Starea emoional a subiectului consumator (tristee, furie, frustrare, bucurie etc.);Publicitatea i modul de prezentare a produselor (etichete, ambalaje etc.).
Informaii i activiti care s ofere adolescentului ocazia s exersezePregtirea hranei;Utilizarea instrumentarului / dotrilor buctriei;Conceperea i prepararea unor meniuri cu alimente nutritive i sntoase.
Utilizarea crii de bucateAlegerea i punerea n practic a indicaiilor unei reete culinare;Sfaturi practice la gtit.
Conservarea alimentelorDe ce conservm alimentele ?Care sunt i cum trebuie s arate alimentele ce se pot conserva ?Cum se conserv alimentele alese.Buctria romneascCteva feluri de mncare sntoase i uor de preparat.
ObiectiveDezvoltarea capacitii de a face legtura ntre alimentaie i starea de sntate / boal; deprinderea unor obiceiuri alimentare sntoase pentru via;Dobndirea unor cunotine despre aprovizionarea cu alimente, pstrarea acestora i pregtirea hranei;Dobndirea unor cunotine despre instrumentarul buctriei i utilizarea acestuia;S nvee cum se citete o carte de bucate i s neleag utilitatea ei.
La sfritul acestui modul, adolescenii vor fi capabili s:Defineasc alimentaia;ncadreze corect alimentele dup elementele nutritive pe care le conin n cele 5 grupe, prezentate n anex;Explice ce este o afeciune cauzat de alimentaie;Cunoasc regulile de baz ale unei alimentaii sntoase;nlocuiasc anumite alimente cu altele, echivalente nutritiv, atunci cnd sunt obstacole legate de pre, aprovizionare, preferine etc;Utilizeze corect instrumentarul / dotrile buctriei;Prepare cteva feluri de mncare, simple i sntoase, din buctria romneasc.Resurse necesare Fie, plane cu grupele de alimente cu instrumentarul buctriei; Carte de bucate; Elemente de recuzit (or, bonet, mnui de buctrie, toctor, cuite etc.); Pliante de educaie pentru sntate (diabet, obezitate, cancer); Resurse financiare pentru o aprovizionare minim cu alimente; Accesul ntr-o buctrie i materie prim pentru pregtirea ctorva feluri de mncare din buctria romneasc.Recomandri pentru formatoriAdolescenii se simt foarte puternici i atottiutori. De aceea vor oferi propriile lor motive pentru care nu este nevoie s mnnce corect; perspectiva mbolnvirii, a morii le este ceva foarte ndeprtat, care nu li se va ntmpla.De aceea, n abordarea leciilor, trebuie s utilizai acele argumente la care ei sunt sensibili: aspectul fizic plcut, capacitatea de seducie, performan sportiv, economii pentru a-i cumpra obiectele care le plac, a fi la mod etc.Pentru a le ctiga interesul ncepei cu motivele pentru care oamenii mnnc; solicitai-le participarea, preciznd c nu exist rspunsuri corecte sau greite i ajutai-i s coreleze informaia cu propriul lor mod de via;Stimulai participarea i n cadrul demonstraiilor practice favorizai fiecrui cursant alegerea meniului, accesul la utilizarea instrumentarului, gtitul propriu-zis etc.
Activitatea 1De ce mncm ?Se tie c a mnca este o necesitate. Motivele pentru care mncm fac parte din aspectele legate de alimentaie. Alimentaia este tiina modului n care organismul utilizeaz alimentele pe care le consumm. Cu toate c este o tiin foarte complicat, cunoaterea ctorva principii simple i nsuirea ctorva reguli legate de alimentaie ne ajut s avem obiceiuri alimentare sntoase.Scopul : Este acela de a-i ajuta pe adolesceni s defineasc alimentaia, s contientizeze importana i rolul alimentaiei i s nceap s-i pun ntrebri despre modul n care fiecare dintre ei o face.Durata : 40-60 de minute.Participanti : 6-8 adolescentiProceduraGrupul de 6-8 subieci se aeaz n semicerc cu faa ctre tabl / flip-chart. Liderul grupului, formatorul, i informeaz despre scopul ntlnirii.Tehnica folosit este brainstormingul o tehnic care permite participanilor s fac comentarii fr teama c vor fi judecai.Pe tabl se scrie tema discuiei: MNCARE;Fiecare participant spune cte un cuvnt legat de acest titlu (ex.: foame, pine, fructe). Nimeni nu este nevoit s-i apere punctele de vedere, fiecare fiind ncurajat s participe orict de ciudate ar fi opiniile lui..Un observator noteaz, separat pe o foaie de hrtie, tot ce se spune i fr comentarii.La sfrit se noteaz pe tabl rspunsurile n ordinea n care au fost exprimate prerile, apoi formatorul le grupeaz astfel nct rspunsurile s se subsumeze mai multor idei ca:Toi oamenii mnnc;Alimentele sunt foarte variate;Preferinele / aversiunile alimentare sunt foarte variate;Mncm pentru c ne este foame etc.Aceast prim parte a brainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o problem dat, ci acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. Este de asemenea o bun metod de a obine idei de la care s nceap apoi discuiile.n cea de a doua parte a edinei se scrie pe tabl cel de al doilea titlu: DE CE MNCM ?Se procedeaz ca i la secvena anterioar, dup care, se structureaz pe tabl rspunsurile, subordonate, de exemplu, urmtoarelor idei:Mncm pentru ca s trim, ca s cretem i ca s ne simim bine i sntoi;Mncm pentru ca s avem energia necesar activitilor noastre (nvtur, munc, joc, sport etc.);Mncm un anumit aliment pentru c acesta ne place.La sfritul activitii cursanii vor fi ntrebai:Cum li s-a prut activitatea ? De ce ?Dac nainte de aceast lecie s-au mai gndit la aceste probleme i n ce mod ?Ce alte lucruri ar dori s afle despre alimente / alimentaie ?
Recomandri pentru formatorFormatorul va nota toate aceste observaii ale cursanilor i va ine cont de ele n leciile urmtoare.;Este bine ca notiele privitoare la activitile derulate s nu fie foarte complicate, ci doar cteva idei i impresii care s v permit s rememorai caracteristicile grupului i discuiile avute.
Activitatea 2Ce influeneaz alimentaiaExist foarte muli factori care influeneaz obiceiurile noastre alimentare; pe unii i putem controla, alii sunt independeni de voina noastr.S identifice ce anume joac un rol important n alimentaia lor i factorii care le influeneaz modul n caParticipanti : 8-10 .Durata : 40-60 minute.Resurse : Chestionarele Ce crezi despre mncare ? (v. anexa) pentru fiecare cursant:Tabl, cret colorat.
Procedura Activitatea cupleaz informaii obinute din completarea chestionarelor cu cele din discuia de grup.n prima faz a activitii li se va cere participanilor s rspund ct mai sincer la ntrebrile chestionarului care li se va pune la dispoziie. Se precizeaz c este anonim i c rspunsurile lor vor ajuta la nelegerea mai bun a problemelor i preocuprilor lor legate de alimentaie.Dup completarea chestionarelor acestea vor fi adunate i se va trece la urmtoarea faz a activitii. Se va scrie pe tabl urmtorul titlu: CE LUCRURI / FACTORI influeneaz modul de a mnca al oamenilor ?Participanii sunt stimulai s rspund, fiind ajutai prin sugestii i exemple legate de posibilele rspunsuri la aceast ntrebare.Rspunsurile vor fi grupate subsumat factorilor care influeneaz alimentaia:Modelul cultural motenit de consumator;Ereditatea consumatorului;Modul de via al grupului din care face parte consumatorul;Preferinele / aversiunile personale fa de anumite alimente;Tipul de activitate (intelectual, activitate fizic uoar, activitate fizic grea);Vrsta consumatorului.Se solicit participanilor s rspund la ntrebri de genul:Pe voi ce factori v influeneaz mai mult ?Ce credei despre felul n care v hrnii acum ?Dac ai putea, ce alimente ai consuma ?Ce alimente credei c v-ar putea ajuta s artai / s v simii mai bine ?Ce factori care v influeneaz alimentaia putei controla i cum ?Recomandri pentru formatoriFormatorul va selecta din rspunsurile date n chestionare care vin n sprijinul structurrii informaiei dup modelul oferit mai sus. El va relua opiniile emise pentru a facilita succesiunea schimburilor de preri i progresele grupului;n anumite situaii (ex. din chestionar: Ce alimente i plac / displac i de ce ?) reia ntrebarea i antreneaz n discuie un numr ct mai mare de cursani pentru facilitare schimburilor de opinii;Formatorul trebuie s refac n mod regulat sinteza celor discutate pentru a permite grupului s treac de la un punct la altul, s fac bilanul opiniilor emise, s recapituleze punctele de divergen i s treac la o alt faz.
Activitatea 3Ce tim despre alimente ?Alimentele sunt cele care ne asigur agenii nutritivi de care avem nevoie: vitamine, minerale, aminoacizi din proteine, acizi grai, glucide i grsimi. Aceti ageni nutritivi provin dintr-o varietate de alimente i fiindc pentru o sntate bun avem nevoie de peste 40 de ageni nutritivi, tinerii trebuie s tie care alimente conin aceti ageni i cum pot fi ele combinate.
Scopul Este acela de a-i nva pe cursani s ncadreze corect alimentele n cele 5 grupe alimentare i de a le face cunoscute funciile principale ale fiecrei grupe (v. anexe: lapte, carne, legume, fructe, cereale).Durata : 40-60 de minute.Participani :. Grupul de 6-8 adolesceni i tineri.Resurse : Plana cu grupele de alimente (v. anexa), orice alte materiale, plane sau tabele, n care s fie prezentate caracteristicile alimentelor (calorii, coninutul n ageni nutritivi, funcii, n ce alimente se gsesc etc.): Tabl / flip-chartFoi de hrtie, cartonae pe care sunt trecute nume de alimente din cele 5 grupe cunoscute;
Procedura se bazeaz pe combinarea a dou tehnici: completarea unui chestionar, urmat de discuia de grup.La nceputul ntlnirii formatorul le vorbete despre varietatea alimentelor i despre faptul c, indiferent ct de variate ar fi, ele se mpart n 5 grupe n funcie de rolul nutritiv pe care l au.Li se va arta tinerilor o plan care s ilustreze mprirea alimentelor n grupele respective i funciile nutritive ale fiecrei categorii de alimente.Urmeaz apoi o secven a activitii, sub forma unui joc, menit s fixeze informaiile primite.MrIaurtOrezBiscuiiArdeiMielExemplu:
Li se dau cursanilor amestecate, cartonaele pe care scrie denumirea unor alimente;Li se cere s introduc / aeze fiecare cartona n cutia / n faa etichetei corespunztoare fiecrei grupe de alimente (5 grupe de alimente, deci 5 cutii / 5 etichete);Apoi formatorul le arat plana cu grupele de alimente, agenii nutritivi pe care i furnizeaz organismului i funcia principal a acestora pentru reactualizarea informaiei prezentate la nceputul ntlnirii.La sfrit se verific modul n care au sortat cartonaele i se compar cu informaiile cuprinse n plan.Cursanii trebuie s fixeze i s vehiculeze informaii care s rspund la urmtoarele ntrebri:Ce rol are fiecare grup de alimente ?Avem nevoie de toate alimentele ?Sunt i alimente care ne fac ru, chiar dac arat bine i ne plac ? De ce ?Exist diferene privind necesarul de alimente ntre diferite persoane ? Care sunt aceste diferene i ce le determin ?Voi ce ar trebui s mncai ?
Recomandri pentru formatorFormatorul poate s dea drept tem de lucru acas completarea unei fie n care fiecare tnr s propun un meniu complet: mic dejun, prnz, cin pentru o zi sau pentru mai multe zile;Formatorul le poate cere s comenteze alegerea fcut cu argumentele necesare (mi place, este sntos, mi pot permite etc.);Formatorul poate utiliza aceste informaii ca punct de pornire pentru activitatea urmtoare:
Activitate 4Boli determinate de alimentaia inadecvatChiar dac sunt tineri, unii dintre subieci au deja probleme de sntate cauzate de o alimentaie inadecvat: carii dentare, dureri de stomac supra / subponderalitate, rezisten sczut la oboseal etc.
ScopulIdentificarea legturii dintre diferitele afeciuni i alimentaie.Durata : 60 de minute.Resurse : Pliante, brouri, plane i alte materiale din sfera educaiei pentru sntate; Eventual se vor utiliza i filme documentare de specialitate i / sau se va invita un medic ori asistent nutriionist;ProceduraLi se cere cursanilor s numeasc afeciuni i probleme de sntate de care acetia sufer;Li se cere s spun dac cred c este o legtur ntre alimentaie i unele dintre aceste afeciuni;Se noteaz pe tabl, n stnga, afeciunile i n dreapta alimentele / obiceiurile alimentare;Apoi se confirm, utiliznd exemplele pertinente, aceast legtur. Se trece treptat la prezentarea bolilor provocate / accentuate de o alimentaie proast. n sprijinul afirmaiilor se utilizeaz pliantele, planele sau ajutorul invitatului;La sfrit se scriu pe tabl principalele afeciuni determinate de o alimentaie defectuoas:Subponderalitatea / supraponderalitatea (pn la obezitate);Afeciunile dentare;Bolile inimii i ale aparatului circulator;Diabetul.Fiecare afeciune mai sus menionat se va trata astfel:Caracteristicile bolii / afeciunii;Regimul alimentar care o provoac;Repercursiunile n plan personal generate de boala / afeciunea n cauz;Remedii prin modificarea regimului / obiceiurilor alimentare.La sfritul leciei cursanii vor fi stimulai s rspund sintetic la mai multe ntrebri:Ce legtur exist ntre afeciunile lor i alimentaie ?Cunosc i alte persoane care au probleme de sntate din cauza alimentaiei ?Ce boli provocate de alimentaie i ngrijoreaz cel mai mult ?Ce ar dori / putea mbunti n favoarea sntii din regimul lor alimentar ?
Ultima parte a leciei va fi alocat unui mic joc de rol. Scopul acestui exerciiu este de a fixa cunotinele dobndite i pentru a termina lecia ntr-un mod relaxant, chiar vesel.Jocul de rolPersonaje: trei personaje, interpretate de cursani.Scenariu:Andrei, 13 ani, scund i gras, mnnc multe dulciuri, pine, nu face micare, complexat de felul n care arat i de faptul c nu-i poate face nici o prieten.tefan, prieten cu Andrei, i procur uneori dulciuri sau mncare n schimbul altor servicii. Victor, prieten cu Andrei, ncearc s-l conving c trebuie s-i schimbe obiceiurile alimentare i s fac sport. ntr-o zi Andrei i cere lui tefan s-i cumpere prjituri n schimbul coleciei de timbre. Victor se opune i ncearc s le explice c nu procedeaz corect.Cursanii implicai n jocul de rol trebuie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe care Andrei i-o face lui tefan.Ce ar trebui s spun Victor astfel nct Andrei s neleag c greete ?Ce ar trebui s spun Andrei nainte i dup ce ar putea fi convins de Victor ?Ce argumente ar putea oferi tefan pentru a obine timbrele ?Recomandri pentru formatoriExerciiul d posibilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre alimentaie i sntate;Formatorul poate modifica / alege un alt scenariu pentru jocul de rol;La sfritul exerciiului formatorul are obligaia s sintetizeze observaiile i s formuleze concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii.
Activitatea 5Cumprarea alimentelorFiecare dintre noi mncm zilnic diferite alimente, crude sau gtite. Indiferent de felul alimentelor sau modul n care le consumm trebuie mai nti s le procurm.Cunoaterea locurilor de unde ne aprovizionm, preurile aproximative, administrarea resurselor financiare n funcie de meniul pe care dorim s-l preparm, criteriile de alegere a produselor sunt etape importante n pregtirea alimentelor pentru hrana personal.
La sfritul activitilor cursanii vor ti cum i de unde i pot procura alimente de calitate, ct mai aproape de cas, la preuri ct mai mici etc.Locul n ora, prin magazine alimentare i piee.Durata : Variabil cteva ore.Resurse : Lista de cumprturi; O sum minim de bani (pentru un meniu ales); Sacoe.Procedura Formatorul stabilete mpreun cu grupul felurile de mncare pe care le vor pregti;Exemplu: ciorb rneasc, ghiveci de legume cu carne de vit, desert;Se stabilete lista cu alimentele ce trebuie procurate, aspectul acestora n stare proaspt, cantitile, locurile unde pot fi gsite i preurile orientative;Se discut despre pregtirea pentru mersul la cumprturi: bani, plase, distanele i mijloacele de transport pn la magazinele de desfacere cu argumente pro i contra alegerii acestora; Formatorul merge mpreun cu grupul de tineri i-i asist la cumprturi. Fiecare membru al grupului trebuie s cumpere un aliment i s comenteze n faa grupului cum anume l-a ales (raport pre/calitate, verificarea etichetei, locul de desfacere este aproape de cas etc.);La sfrit alimentele sunt aduse n buctrie, sortate i pregtite pentru gtit;Se vor discuta urmtoarele aspecte:Ce li s-a prut mai dificil ?Cum ar fi putut aciona aa nct s economiseasc bani ?Cum se face pregtirea pentru gtit ? (ex.: splat, tranat, curat, tocat etc.).Recomandri pentru formatorFormatorul trebuie s se limiteze la prezentarea iniial a scopului activitii i cteva linii directoare i s evite preluarea responsabilitilor grupului; nainte de a porni la cumprturi s se asigure c tinerii cunosc orientativ preurile, tiu ce au de fcut, au stabilit n mod corect raportul meniu/materie prim necesar. Chiar dac iese prost, s evite intervenia din motive legate de risip, pierderea timpului sau cumprturi proaste; n cazul n care nu a ieit cum trebuie, s-i noteze toate observaiile inclusiv de ce anume, i s reia activitatea n alt zi.
Activitatea 6Cunoasterea buctrieiAceast lecie se bazeaz pe demonstraii practice; metodele de predare i nvare vor fi determinate de nevoile individuale ale fiecrui cursant.Buctria este locul unde se pregtete mncarea; ea este utilat de la modest la sofisticat cu instrumentarul necesar. Indiferent de gradul de utilare se identific urmtoarele elemente de baz:Aragazul (preferabil prevzut cu cuptor);Masa de buctrie;Vase de gtit, strecurtori, toctoare;Cuite, linguri, furculie etc.Modul n care utilizm acest instrumentar depinde de ce anume dorim s gtim. n timpul utilizrii lor trebuie s se in seama de regulile legate de:Securitate n buctrie (supravegherea permanent a focului, manevrarea corect a vaselor care conin ap clocotit, a obiectelor ascuite, a aparatelor electrice etc.);Igiena spaiului, instrumentarului i nu n ultimul rnd a persoanei care gtete;
La sfritul leciei tinerii vor fi capabili s cunoasc i s utilizeze corect obiectele din dotarea buctriei, s respecte normele de igien i cele de pstrare / pregtire a hranei.Durata : Variabil cteva ore.Resurse : Accesul n spaiul unei buctrii;Materie prim n funcie de meniul ales (zarzavaturi, legume, fructe etc.);oruri, bonete, mnui i prosoape de buctrie;Produse pentru curenie (burei, detergent, praf de curat etc.).ObservaieSe poate solicita accesul n buctria cminului i folosirea materiei prime pentru pregtirea mesei ntr-o zi obinuit; Poate fi implicat personalul care lucreaz la acea buctrie.ProceduraLecia se desfoar n mai multe etape astfel:(a) Discuie de grupCe este o buctrie ?De ce avem nevoie de un spaiu special amenajat ?Dac din construcie nu avem un asemenea spaiu, atunci cum am putea s-l delimitm i s-l amenajm (minimal) n acest scop ?(b) Exerciii de utilizare a instumentarului buctrieiSe completeaz fia cu modul de utilizare a instrumentarului buctriei (v. anexa);ntr-o sal obinuit se vor efectua exerciii de utilizare a ctorva instrumente de buctrie:Utilizarea corect a cuitelor n cazul curatului legumelor / fructelor, tiatul i tocatul legumelor / zarzavaturilor / verdeurilor etc.;Utilizarea mixerului;Facerea / servirea unui ceai, care va fi oferit cursanilor;Se pot prepara salate de legume / fructe proaspete;Aranjarea mesei (aezarea corect a tacmurilor i veselei);RecomandriFormatorul le va arta practic modul corect de realizare a acestor activiti, dup care urmeaz participarea cursanilor sub supraveghere.Tinerii vor fi ncurajai s lucreze independent.Formatorul i va reduce treptat demonstraiile i interveniile, pe msur ce tinerii capt ncredere i competen.La sfrit se vor consuma cele pregtite, exersndu-se eventual ntr-un joc de rol diferite ipostaze posibile: oaspei / gazde, ntre prieteni, cu diferite ocazii etc;(c) n buctrien acest fel se accentueaz i pe necesitatea cunoaterii regulilor legate de servirea mesei, normele de igien (personal i a spaiilor de pregtire / servire a mesei), utilizarea corect a tacmurilor, poziia corect la mas, aranjarea adecvat a mesei etc.Aceast etap trebuie s ofere prilejul de participare la o situaie real, n vederea ntririi cunotinelor dobndite.n funcie de abiliti fiecare cursant va efectua, individual sau n grup, diferite secvene de pregtire a mncrii ntr-o buctrie adevrat.Se poate organiza sub forma unui concurs la care membrii juriului s fie personalul buctriei, care va acorda note pentru:Abilitile manuale ale cursanilor;Corecta aplicare a regulilor de igien;Gustul i aspectul preparatelor;Aspectul mesei etc.n juriu pot fi inclui de asemenea colegi, prieteni i educatori ai cursanilor.
Recomandri pentru formatorSuccesul n transmiterea de informaii i abilitarea tinerilor privind pregtirea alimentelor pentru hrana personal poate fi urmrit n trei direcii:Cunotinele pe care le-au dobndit;Punerea n practic a acestor cunotine i modificarea comportamentului alimentar n conformitate cu regulile unei alimentaii sntoase;Abiliti i deprinderi n pregtirea hranei;Ultimul punct poate fi observat n mod direct, prin aplicaiile practice efectuate de a lungul leciei.Prima direcie poate fi evaluat prin rspunsuri, testare a nivelului de achiziii informaionale.A doua direcie este mai greu de evaluat i se prea poate ca dincolo de abiliti i informaii, comportamentul alimentar s se schimbe foarte greu din diferite motive. Chiar dac aa stau lucrurile i avei semnale despre acest lucru, asigurai-v c punctul 1 i 3 sunt bine nsuite de ctre cursani i ele vor lucra, n timp, n favoarea celui care le deine.La sfritul leciei se recomand o ntlnire de evaluare n care cursanii s ofere, prin completarea unor chestionare, semnalele legate de importana acordat leciei i de nivelul de cunotine n domeniu.Chestionarele trebuie s fie simplu de aplicat, extrem de selective, eventual cu mai multe variante de rspunsuri din care s aleag unul pe care l consider corect (v. anexa).
Anex: Principalele grupe de alimenteAgenii nutritivi majoriFuncia principalGrupe alimentare
CalciuRiboflavin (B-2)ProteineCreterea oaselor i a dinilorLapte, brnz, brnz de vaci, iaurt, budinc, ngheat.
ProteineAcid nicotinicFierTiamin (B-1)Creterea muchilorVit, viel, miel, porc, mezeluri, ou, pasre, pete, crustacee.Fasolea uscat i mazrea, soia i produsele din soia, nucile combinate cu proteine animale sau cerealiere pot substitui o porie de carne:
Vitaminele A i CStimuleaz funciile organismuluiToate legumele / fructele; cele cu frunze sau de culoare verde nchis ori portocalii sunt recomandate de 3-4 ori pe sptmn pentru vitamina A. citricele sunt recomandate zilnic pentru vitamina C.
Hidrai de carbonTiamin (B-1)FierAsigur energieProdusele de panificaie i cereale, biscuii, paste, orez, preparate din porumb i fulgi, cereale integrale; se recomand produsele cerealiere fortifiante i mbogite.
Chestionar de evaluare final Ce crezi despre alimente ?De ce crezi tu c mnnc oamenii ?Ce alimente / mncruri i plac i de ce ?Ce alimente nu-i plac i de ce ? Ai cumpra anumite alimente indiferent ct cost ?Ce alimente ar trebui s fie ntotdeauna accesibile, dar n momentul de fa nu sunt ?Exist alimente care i se par foarte gustoase ?Care sunt gusturile tale n comparaie cu ale prietenilor ti ?i place s ncerci mncruri noi ? Ce alimente i se par ciudate ?Eti constrns s mnnci anumite alimente ? Exist alimente care sunt la mod ? i se pare c publicitatea face ca anumite produse alimentare s fie mai interesante ?( 13 ) Ce mnnci cnd eti fericit / trist / nsingurat / nspimntat ?
