Prefectul

Guvernul numeste în fiecare judeţ si în municipiul Bucuresti un prefect, la propunerea ministrului administraţiei si internelor.Pentru îndeplinirea atribuţiilor si prerogativelor care îi revin,prefectul este ajutat de 2 subprefecţi, iar în municipiul Bucurestiprefectul este ajutat de 3 subprefecţi.

Prefectul si subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici.Persoanele care sunt numite în funcţia de prefect sau subprefect trebuie să îndeplinească

cumulativ următoarele condiţii:

cetăţenia română si domiciliul în România; cunoasterea limbii române, scris si vorbit; vârsta de minim 18 ani împliniţi; capacitate deplină de exerciţiu starea de sănătate corespunzătoare funcţiei publice pentru care candidează, atestată pe bază

de examen medical despecialitate; universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată,

absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă; cel puţin 5 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice; absolvirea unor programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice

corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici ori exercitarea unui mandat complet deparlamentar;

promovarea concursului naţional pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici.

Încetarea raportului de serviciu al prefectului si subprefectului, are loc în următoarele condiţii:

de drept; prin acordul părţilor, consemnat în scris; prin eliberarea din funcţia publică; prin destituirea din funcţia publică; prin demisie.

Raportul de serviciu al prefectului si subprefectului încetează de drept:

la data decesului; la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti de declarare a morţii; dacă nu mai îndeplineste una dintre condiţiile prevăzute de lege pentru a ocupa funcţia

publică; la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard si a stagiului minim de

cotizare pentru pensionare sau, după caz, la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită devărstă, pensionare anticipată, pensionare anticipată parţială ori invaliditate, potrivit legii;

ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţiapublică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă siirevocabilă;

când a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârsirea uneiinfracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cuserviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiunisăvârsite cu intenţie sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate;

ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau funcţiei, ca măsură de siguranţă ori capedeapsă complementară, de la data rămâneii definitive a hotorârii judecătoresti prin care s-a dispusinterdicţia;

la data expirării termenului pentru care a fost ocupată pe o perioadă determinată funcţiapublică.

Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judeţene si presedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

Prefectul verifică legalitatea actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale ori judeţene și în cazul în care le consideră nelegale le poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual. Ordinele cu caracter normativ se comunică Ministerului Administraţiei si Internelor si se publică. Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către subprefectul care are sarcina de a le pune în aplicare.

În exercitarea controlului ierarhic, Ministerul Administraţiei si Internelor poate propuneGuvernului, anularea ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale sau netemeinice.

Atribuţiile care revin fiecărui subprefect se stabilesc prin ordin al prefectului.În scopul exercitării prerogativelor ce revin prefectului se organizează si funcţionează

instituţiaprefectului.Personalul din cadrul instituţiei prefectului este format din funcţionari publici, funcţionari

publici cu statut special si personal contractual.În cadrul instituţiei prefectului se pot organiza oficii prefecturale prin ordin al prefectului.În fiecare judeţ, respectiv în municipiul Bucuresti, funcţionează un colegiu prefectural

compusdin prefect, subprefecţi si conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, care îsi au sediul în udeţul respectiv.