PREFA-tudor arghezi in poezia prefata de tudor arghezi se face referire la cuvant ca la o jucarie simpla cu care te poti juca. Cuvantul cuprinde lumea in forma simpla dar complexa; prin apelul la cuvant lumea poate fi recreata,schimbata. Jocul cuvintelor poate fi unul periculos atunci cand nu stim semnificatia lor sau puterea lor magica, aici , apare viziunea omului matur asupra jocului facandu-se un indemn de intoarcere catre varsta copilariei nedeformate de nelinistile maturitatii. .Prin apelul la joc poate fi imaginata o transpunere in plan fictiv, in acea zona a inocentei copilului,Eul liric considera ca jocul ar trebui sa existe in viata fiecarui adult, in ciuda problemelor fiecaruia. Jocul este o metoda simpla de detasare si de relaxare. Prin folosirea diferitelor cuvinte uzuale, eul liric doreste ca poezia sa fie simpla si accesibila, intocmai ca un joc si chiar sustine ca textul este unul copilaresc denuminu-se "analfabet Tema acestei scrieri este arta poetica, privita printr-o perspectiva ludica, diferita de ceea cu care ne obisnuise.n prima parte ntlnim actul creaiei ce presupune imaginaie, talent, inspiraie, perseveren, tenacitate i chiar competiie. Formula "Ne-am apucat [...] Sa mintim, sa povestim" releva caracterul abstract al operei. Eul liric initiaza o competitie, la care participa ntreaga sa familie, ce are ca scop scrierea a c t mai multe poezii. n aceasta parte a operei este reliefat sensul de baza al jocului: lupta pentru ceva ("si facuram si-o prinsoare / Cine poate scri mai iute / Stihuri vreo c teva sute"). Odata cu transformarea caracterului creatiei artistice din serios n ludic, ntrecerea devine deschisa tuturor ("Doi parinti si doi copii"). Faptul ca rasplata nvingatorului este "un sfert de mar", dovedeste un caracter important al jocului: absenta interesului material (" mpartind un mar cretesc / Nu cumva ca sa jignesc / Pe tovarasii de coate, / M nc nd sferturile toate"). Sintagma "tovarasii de coate" aduce n atentia cititorului alte proprietati ale jocului: stabilirea unor relatii de egalitate ntre participanti . Pentru ca stilul neobisnuit si copilaresc al "Prefatei" sa fie nteles corect, eul liric ne propune ntoarcerea la copilarie ("Esti prea mare. Fa-te mic."), pentru a renunta la reguli si a ne lasa n voia imaginatiei ("Uita regula odata / si, cu cartea dezvatata / Mergi nitel dea busile"). n acelasi timp, Arghezi ntelege dorinta oamenilor de a pastra aparentele si conceptia gresita a adultilor despre joc, conform careia persoanele trecute de v rsta copilariei nu se joaca ("Poti nchide usile, / De ti-e teama si rusine / Sa te faci de r s ca mine"). Secvena urmtoare definete relaia autor-cititor. Autorul i se adreseaz direct cititorului, adresdu-I-se nti cu Domnule, pentru ca mai apoi sl numeasc Domnule Confrate.ntre cei doi-autor i cititor- se interpune eul liric, iar adresarea este direct, sincer i fcut cu modestie. Relaia autorcititor este att de strs, nct eul liric se confeseaz, ca mai apoi s-l sftuiasc. Poetul vrea s schimbe legea prin care o poezie apreciat este o poezie complicat, cu multe figuri de stil; el vrea ca versurile s fie nelese de toi cititorii, de la cei mici la cei mari. Conform teoriei lui, actul cititului trebuie s fie un joc, ca i actul creaiei de altfel. Pentru ca cititorul s neleag sensul creaiei literare, trebuie s aib aceleai caliti ca i creatorulsensibilitate, imaginaie, talent: . Aceasta este o poezie ludica, in lumea careia universul este miniatural, pentru copii; este strabatura de un ton vesel, relaxat; rimele sunt facile.Ludicul este o atitudine fundamental umana si jocul este vital vietii. Neexistenta acestei activitati a inocentei ar transforma Pamantul intr-o planeta trista, plina de griji. Faptul ca jocurile sunt flexibile si se pot repeta la infinit, face ca oamenii sa zambeasca atunci cand isi vad copii jucandu-se sau sa se bucure cand un alt prieten vine la joaca. Pana la urma totul se rezuma la

joc si joaca. Natura se joaca, fiintele de peste tot, universul se joaca si el.