8/20/2019 Predica Protos Ioan Buliga - Despre Slava Desarta

http://slidepdf.com/reader/full/predica-protos-ioan-buliga-despre-slava-desarta 1/4

Predica Protos. Ioan de la Manastirea Sihastria Putnei la Duminica a 7-a dupaRusalii (2014):

“În numele Tatălui și al Fiului și al Sfntului Duh.

Iu!i"i credincio#i$

În prima %&an'helie citită (n această duminică$ se spune că$ trecnd Mntuitorul nostruIisus )ristos pe cale$ iată că doi or!i stri'au după %l*  Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-ne! Dar Mntuitorul nu le-a răspuns niciun cu&nt și$ a!ia după ce a intrat (năuntru$ i-atămăduit de or!irea lor și le-a poruncit cu asprime să nu spună nimănui nimic . Însăcei doi$ ie#ind afară$ au &estit (n tot "inutul tămăduirea pe care a făcut-o )ristos cuneputința pe care o a&eau.

+e (nțele'em din acest (nceput din %&an'helie, e spune Sfntul icolae elimiro&ici căbinele, oricât ar vrea să se ascundă, nu poate. Dar$ a#a cum am &ă/ut #i din %&an'helia

de astă/i #i din alte ca/uri$ cum ne-a (n&ă"at Mntuitorul$ avem, totuşi, datoria să nulucrăm binele în văzul tuturor şi, atât cât putem, să ne ascundem de lauda lumii, deslava asta deşartă. De aceea$ astă/i o să spunem cte&a cu&inte despre slava deşartă #i osă (ncepem cu ni#te (n&ă"ături de la Sf. Ioan Scărarul$ din Scara raiului$ care ne dă ca unfel de defini"ie despre sla&a de#artă$ spunnd că slava deşartă este risipitoarea tuturor ostenelilor . +u alte cu&inte$ oricât ne-am osteni noi, dacă acem din mândrie și sprelaudă şi ca oamenii să ne slăvească, pierdem toată osteneala!

0i$ spune Sf. Ioan Scărarul$ fiecare om are ni#te daruri1 unii sunt talenta"i (n diferitelucruri$ se pot pricepe mai !ine la anumite meserii$ al"ii au talente artistice$ al"ii aufrumuse"e fi/ică$ fiecare are cte un dar. Dar$ spune Sf. Ioan Scărarul$ nu ne putem

mândri cu niște lucruri pentru care nu am muncit" pentru că darurile acestea suntprimite de la #umnezeu! $i, c%iar dacă noi ne ostenim ca să le punem în valoare,totuşi noi trebuie să-& mul'umim și să-& dăm lui #umnezeu ceea ce & e cuvine,adică tot binele

0i aici face Sf. Ioan Scărarul le'ătura cu alte cu&inte ale Mntuitorului nostru$ +are spunecă

cel care este necredincios în foarte puţin, și în mult este necredincios.

+e (nseamnă foarte puţin și ce (nseamnă mult , e spune Sf. Ioan 2ură de 3ur*  foarte

 puţin înseamnă cele pământeşti şi mult  înseamnă cele cerești! Foarte puţin înseamnădarurile acestea pe care le avem noi acum și mult  înseamnă ceea ce o să primim,dacă vom i credincioşi în darurile pe care le avem!

+e (nseamnă să fii necredincios sau credincios cu darurile pe care le a&em noi acum, Necredincios înseamnă a risipi darurile pe care le avem pe plăceri în lumea aceasta,a le risipi în scop e*oist, doar spre olosul nostru  și nu spre !inele tuturor$ a ne însuşi

şi a ne lăuda cu darurile acestea și nu a da lui #umnezeu slava care & se cuvine!

4

8/20/2019 Predica Protos Ioan Buliga - Despre Slava Desarta

http://slidepdf.com/reader/full/predica-protos-ioan-buliga-despre-slava-desarta 2/4

Deci$ iată$ toată &ia"a noastră$ dacă ne 'ndim !ine$ este ca o (ncercare (n care noi$ a&ndfoarte pu"in$ putem să ne arătăm credincioşi sau necredincioşi.  0i$ iată că$ dacăMntuitorul (ncerca să lucre/e !inele (n ascuns #i poruncea or!ilor să nu spună nimănui$făcnd lucruri folositoare$ lumea, invers decât ceea ce a ăcut +ântuitorul, în tot elulde deşertăciuni caută să se laude și să spună tuturor ceea ce a ăcut! Și cel mai bun

miloc de propovăduire a slavei deşarte este televiorul,  unde oamenii îşi aratărealizările sau talentele, daruri pe care le au de la #umnezeu şi nu dau slavă lui#umnezeu pentru ceea ce au, ci caută să risipească acel oarte pu'in pe care îl au!

0i$ &ede"i$ este a#a un fel de idolatrie (n care noi c%iar ne căutăm nişte idoli, oamenicare arată mai bine sau sunt mai talenta'i şi îi lăudăm 1 ei, de apt, aun* coşul de unoi al lumii , spunea un părinte *rec, ei sunt urmări'i la orice pas: tot ce ac, tot cevorbesc, cu cine se întâlnesc, cu ce se îmbracă, sunt ca niște lămâi  pe care lumea lestoarce şi apoi le aruncă la coşul de *unoi! #upă care urmează alte lămâi, al'ii maitineri! Deci iată$ televiorul   milocul de risipire a ostenelilor şi un miloc de risipirea timpului nostru!

.riă mare ce adunăm sau ce risipim$ pentru că /nti%rist n-o să vină în lume ca unrău evident de la început, şi el o să înşele lumea . 0i aşa ne înşală, ăsta este milocullui de propovăduire şi de manipulare a lumii!   l o să arate ca un om care vreapacea, la început, democra'ia, bunăstarea, locuri de muncă, tot ce este bine, şi lumeaaplaudă. Dar nimeni nu se *ândeşte că oamenii ăştia care ne promit pacea,bunăstarea, care desc%id *rani'ele, sunt lipsi'i de credin'ă!  imeni nu se 'nde#te lalucrul ăsta. 0i atunci$ ce spune 3catistul Mntuitorului Iisus )ristos*   Fără de "ine nevom înstrăina de tot binele. .riă mare la ce ne uităm şi la ce auzim . ăzboiul ăsta,care se întâmplă în urul nostru, înainte de toate este un răboi informaţional,  iararma într-un război inorma'ional este minciuna, denirarea  celuilalt, ca în oc%ii

oamenilor să-l sco'i rău, să aci din el un om care e numai bun de luat la bătaie$ #iapoi urmea/ă partea a doua.

Trecnd mai departe$ să #ti"i că cei plini de slava deşartă îşi caută aima! Și ne ducem(n trecut$ (n istorie$ ne aducem aminte de 5a!ilon și de urnul 3abel$ cnd oamenii au&rut să facă un turn (nalt ca să a6un'ă pnă la cer1 dar de ce, #ă ne facem faimă, să fimslăviţi, să ne laude lumea. Și de ce pnă la cer, Puteau ei să a6un'ă pnă la cer, u.Spune Sf. Ioan 2ură de 3ur că asta se tlcuie#te prin (ndră/neala lor ea'erată. Dar ce le-a dat lor impulsul ăsta$ (ncrederea (n sine, Poate mai multe lucruri$ dar scrie că ei audescoperit #i au folosit cărămida (n loc de piatră. Iată un (nceput al tehnologiei  #itehnolo'ia a a&ansat pnă la noi. % foarte interesant$ un părinte chiar remarcă faptul că

cei ce au construit urnul 3abel au olosit epresia  #ă facem!, aceeaşi pe care aolosit-o #umnezeu la 5acere:  #ă facem om!  $i aici e o dieren'ă între crea'iamincinoasă a omului şi distructivă a omului şi crea'ia adevărată a lui #umnezeu!  espune proorocul Ieremia la cap. 48*  Aici se vede ştiinţa omului că este mincinoasă  9 &or!ea despre cei ce făceau idolii de piatră 9 aici se vede că nu au suflare. Dar$ iată$ omulcreator a ăcut tot elul de lucrări şi încearcă să-6 copieze pe #umnezeu!

:

8/20/2019 Predica Protos Ioan Buliga - Despre Slava Desarta

http://slidepdf.com/reader/full/predica-protos-ioan-buliga-despre-slava-desarta 3/4

#umnezeu a ăcut raiul  și oamenii, prin încercarea de a imita pe #umnezeu, au

adus iadul  în lume. 3ici e foarte u#or* ceea ce ace #umnezeu e spre via'ă, or ceea ceace omul, minunile mincinoase, sunt spre distru*ere! oată lumea ştie că stresulscurtează via'a, adică aduce moartea! $i nimeni nu zice că te%nolo*ia este, de apt, oînşelare. Prea pu"ini spun lucrul acesta. 0i spune Sf. il 3thonitul (n sec. 4; că diavolul 

va da o înţelepciune pervertită prin care îi va înşela pe oameni şi îl va pune pe om în situaţia să aibă încredere în sine, în invenţiile sale, să creadă că nu mai are nevoie de Dumnezeu. Deci$ iată$ ni#te lucruri e&idente pe care noi le a&em (n fa"ă.

+u ce se mai laudă sla&a de#artă, 3ici$ dacă am intrat (n istorie$ putem aminti #i de Nabucodonosor $ (mpăratul care a stăpnit (n 5a!ilon$ #i ni se spune că el se lăuda cu*rădinile și cu turnurile lui înalte şi nu dădea slavă lui #umnezeu!  0i atunciDumne/eu i-a luat mintea #i #apte ani a păscut iar!ă ca do!itoacele$ pnă ce #i-a &enit (nfire$ i-a &enit mintea la loc și a (n"eles că totul este făcut de Dumne/eu. 7mul, de cele

mai multe ori, doar strică ceea ce a ăcut #umnezeu!  Dacă tot am amintit de a!ucodonosor$ o să men"ione/ #i o altă caracteristică a sla&ei de#arte$ #i anume* cel plin

de slavă deşartă nu suportă să fie contrais, să i se spună că reşeşte, nu suportăînfrânerea. 0i  a!ucodonosor$ cnd proorocul Daniel s-a dus la el #i i-a pre/is sfr#itul(mpără"iei$ n-a suportat lucrul acesta #i a dat poruncă să se facă un chip de aur #i toatălumea să se (nchine la acel chip. +u alte cu&inte$ cel plin de slavă deşartă, în momentul în care îl contrazici şi îi spui că nu e bine, mai tare se întărâtă şi vrea să-şi arateputerea şi aptul că el are dreptate!

Dar cu ce se mai laudă oamenii, Spune proorocul Da&id din &echime că unii se laudă cucăruţele lor, alţii cu caii lor   9 cu&nt foarte actual$ că şi noi poate ne lăudăm cucăru'ele noastre cu motor sau cu caii noştri putere! Dar #i mai recent$ Sf. Ioan 2ură de3ur spune*

8 Nu fiţi copii la minte! $ână când vă veţi lăuda cu pietrele şi cu lemnele%9

Iată pnă unde am a6uns$ să ne lăudăm cu pietrele #i cu lemnele< 0i nu e deloc lucrul ăsta(n&echit$ ci e foarte actual$ că to'i ne lăudăm, ne acem nişte turnuri ca în 3abilon, neacem nişte case mari, ne lăudăm cu pietre, cu lemne, cu *arduri, cu acareturi!  3staeste sla&a de#artă$ lupta după laudă şi a fi plăcut în oc&ii oamenilor. ede"i$ lauda esteun mi6loc prin care dia&olul (ncearcă să ne c#ti'e. 0i un !ăr!at$ cnd &rea să c#ti'e ofemeie$ o laudă că e frumoasă chiar dacă nu e$ (i dă dreptate chiar dacă nu are. $i atuncicând te laudă lumea, trebuie să te întrebi unde ai *reşit #e ce ;entru cămaoritatea lumii e necredincioasă. <oi trebuie să mer*em împotriva curentului. +e

/ic fericirile,Fericiţi veţi fi când vă vor ocărî pe voi şi vă vor prioni şi vor ice tot cuvântul rău' , 

nu cnd te laudă lumea<

Spunea un părinte 'rec$ un profesor de teolo'ie$ o pildă referitoare la laudă. = ascetă$ ofemeie care postea mult și se ru'a$ s-a dus la un preot (m!unătă"it #i i-a spus cte /ile "ine

>

8/20/2019 Predica Protos Ioan Buliga - Despre Slava Desarta

http://slidepdf.com/reader/full/predica-protos-ioan-buliga-despre-slava-desarta 4/4

 pot ne'ru$ faptul că #tie Scriptura pe de rost? 0i părintele a (ntre!at-o* “Ai început să

 socoteşti ocările ca cinstiri şi binecuvântări!. 0i ea i-a spus* “ "u#!.  “ Ai început să

 socotești lipsa ca un belşug şi sărăcia precum bogăţia“. 0i ea a /is* “u<@. 3tunci i-aspus părintele* “ Du$te acasă, că încă n$ai făcut nimic# Du$te acasă şi lucrează asupra sinelui tău#@ Pentru că$ &ede"i$ sunt ispitele acestea de-a dreapta, când diavolul te

aută să posteşti, să te ro*i, dar tu să nu atin*i rana, să nu sco'i răutatea din tine,mândria. 0i atunci$ de aceea /ice* (ucreaă asupra sinelui tău!

= altă caracteristică a sla&ei de#arte spune că ne este ru#ine. Iată$ +ântuitorului nu i-aost ruşine să e despoaie pe cruce în văzul tuturor, nu &-a ost ruşine să stea devorbă cu desrânatele, cu vameşii, dar nouă ne este rușine  u putem sta a#a$ de&or!ă$ cu oricine$ nu ne putem face cruce$ cum să-A pomenim$ cum să aducem noi 'ndulla )ristos$ că doar %l a fost răsti'nit pe cruce$ un condamnat$ nu, <e este ruşine! $ivede'i câtă nedreptate este în lumea asta =nii sunt condamna'i pe nedrept! $i noizicem: Dar )ristos din ce neam este% <e este ruşine să im din neamul lui >ristos $iatunci, si*ur, fericiţi veţi fi când pe nedrept vă vor prioni!

= altă caracteristică a sla&ei de#arte 9 si aici este foarte interesant$ tot Sf. Ioan Scărarulspune (n Scara 9 este frica. u m-am 'ndit pnă ce am citit$ dar iată$ din cauza iubiriide sine, din aptul că 'inem la noi, ne este rică.  Iubirea de sine. 0i aici rica este oiică a necredin'ei. Sunt multe particularită"i ale sla&ei de#arte. 0i ne 'ndim a#a$ ca oconclu/ie* ce tre!uie să facem ca să fu'im de sla&a de#artă$ de lauda asta a lumii, 0irăspunsul (l 'ăsim tot (ntr-o istorioară scurtă istorică a părintelui 'rec Bitis?, 9 4C*8>care ne spune despre un (mpărat foarte !o'at$ +resus$ care a (mpără"it (n Aidia$ #i care achemat un (nțelept atenian$ Solon$ să-i arate toate !o'ă"iile$ toate acareturile din(mpără"ia lui. Și a#tepta ca acest (n"elept să-l cinstească$ să-l laude. 0i (n"eleptul i-a spus*

8 #ă nu fericeşti pe nimeni înainte de sfâr șitul lui!9 3 plecat (n"eleptul acasă. -a trecut mult timp #i (mpără"ia lui +resus a fost cucerită de alt(mpărat$ care a dat porunca ca +resus să fie ars de &iu. 3u/ind această poruncă$ +resus s-a (nspăimntat #i a (nceput să stri'e numele (n"eleptului. Împăratul (n&in'ător l-a (ntre!atce stri'ă$ iar acela i-a spus toată po&estea #i cu&intele (n"eleptului* 8 #ă nu fericeşti penimeni înainte de sfârşitul lui!9! 0i atunci$ (mpăratul (n&in'ător$ 'ndindu-se la sfr șitul pe care și el (nsu#i urma să-l ai!ă$ l-a eli!erat #i l-a iertat pe +resus.

3sta ca să nu ne lăudăm, să nu căutăm lauda lumii, să ne *ândim la nimicniciaomului şi la sârşitul nostru. ă nu ne mai lăudăm cu căru'ele noastre cu motor, cu

lemnele şi cu pietrele de la casa noastră! ă nu mai credem toată slava deşartă, toatăpropovăduirea lui anti%rist de la televizor, să nu primim du%ul acesta!   0i să ne'ndim la nimicnicia asta a omului #i (n pu"inul timp pe care-l mai a&em să ne (n'ri6im desuflet. 3#a să ne a6ute Dumne/eu. 3min@.

sursa audio: +anastirea i%astria ;utnei

E