precon(epu (sau nu), sinitat - cdn4.libris.ro preconcepute (sau nu... · precon(epute (sau nu), pre...

14
te precon(epu (sau nu), pre sinitat Prof. )acques' Belghiti Annette Vezin Traducere: Clara Manole ldei des NICULESCU

Transcript of precon(epu (sau nu), sinitat - cdn4.libris.ro preconcepute (sau nu... · precon(epute (sau nu), pre...

teprecon(epu

(sau nu),

pre sinitat

Prof. )acques' BelghitiAnnette Vezin

Traducere: Clara Manole

ldei

des

NICULESCU

Cuprins

Prefald ..... 5

l.Capul ....9

Creierul

Creierulfemeilorestediferitdecelal barbatilor:fals . ......... 9

Telefoanele mobile gi undele radio provoacd tumori

cerebrale:fals... ....10TelepatiaexistS: nuincd. ....11

Folosimdoarl0o/odincapacitateacreierului:fals... ..... 11

Suntem dotatipentru matematici sau nu:fals... ......12Cu cdt avem mai multd materie cenu;ie, cu at6t suntem

maiinteligenfi:fals .....13in creierexistd un centru almemoriei: adevdrat;ifals. ........13Memoria se dezvoltd dacd este exersatS: adev5rat gi fals . . . . .14

Exercifiile fizice stimuleazi creierul: adevdrat . . . . 15

Creierul se regenereazd pe parcursul intregii viefi: adevdrat . .. . . . . . . 1 5

Parul

Pierdereapdruluiesteereditard:adevdratgifals. ....... 16

Ciderea pdrului este provocatd de problemele dentare: fals... . . .. .. 17

Smulgerea firelor albe de pir determind aparilia altora in numdr

multmaimare:fals.. ........17

Ochii

Ochii alba;tri sunt mai sensibili: fals . . . . . 18

Ochiisuntferestrele spiritului: adevdrat .......19Lumina slabd sau privitul de aproape al unui ecran afecteazi

vederea:fals... ........20Joaca in aer liber reduce riscul de miopie:adevdrat ..........21Fird ochelari devenim mai miopi sau prezbiti:fals . ..........21Ceaiul dezumfld pleoapele: adevdrat ..........22

Nasul

Smulgerea pdrului din nas poate provoca infectii: fals... -.....23Sd strdnuli este sdnltos: adevirat ......23

GAtul

Curen{ii de aer rece provoacd riceli: fals . . . . . . .24

Mierea 9i lam6ia amelioreazd starea corzilor vocale: fals . . . . . . .25

Pdstrareatdceriimenajeazd vocea:fals .. .......26

$ivocea femeilor se schimbS: adevdrat .........26

Urechile

Sonorizareaputerniciafecteazdauzul:adevdrat'.....27Persoanele cu deficienle de auz pot sd audd: adevirat . ' .....28Presiunea din urechiin timpulzboruluicu avionuliiface pe copii

sdpl6ngi:fals.. .......28Urechile cldpduge au cauze genetice: adevdrat .......29Urechiletrebuiecurdlate cu beligoare (de urechi):fals . '.....30

2. Corpul - Gura, stomacul, picioarele qi miinile .... '..31

Gura

Vilul palatin se deformeazd prin sugerea degetului mare:

adevirat. ........31

Pasta de dinti nu este absolut necesarS: adevdrat gifals . . . . . .32Nuci, brdnzd, cojide ro;ii- refeta garantatd pentru apari[ia aftelor:

adevirat. ......33in caz de sufocare, trebuie provocatd starea de vomd: fals. .. . . . . . . . . 33

Apari{ia dinfilor la copiii mici este insofitd de febrd: adevdrat . . . . . ...34Sughifultrece cu o spaimd bun6: adevirat. ......35

Stomacul

Stresul duce la aparifia ulcerului gastric: fals . . . . . 36

Usturoiuleste indigest: adevdrat;ifals . ........36Ardeiuliuteajutd digestia:adevdrat .......37Digestiveleajutadigestia:fals ......38Respiralia ur6t mirositoare (halitoza) indicd o digestie proastd:

fals... .......38Arsurilestomacaleurcdsprecavitatea bucald:adevdrat .......39O spaimi de moarte provoacd paloare: fals... ...39Crizele de ficat sunt reale: fals . . . . . .40

Ciocolata afecteazd ficatul ;i greutatea corporald: fals. . . . . . . .41

Ficatulare capacitatea de a se regenera: adevdrat ......41Ciroza nu este legatd de consumulde alcool: adevirat .......42Ciroza poate regresa: adevirat . . . .43

O persoand obezd are ficatul acoperit de grdsime: fals . . . . . . .43

Tranzitul intestinalse regleazd mai repede dupd o operatiedacifacemmigcare:fals.. .....44

Abla[ia vezicii biliareimbundtdtegte digestia:fals .. .......... 45

Ca sd evitim riul de transport, nu trebuie sd m6ncdm inaintedea pleca la drum:fals... .......46

Stomaculestealdoileacreier:adevdrat. .........47Putem vindeca o persoand action6nd asupra floreisale intestinale:

adevdrat. ...48

Picioarele 5i mAinile

C6rceii sunt un indiciu al lipsei de magneziu din organism: fals . . . . . .49

Urcarea scdrilor favorizeazd pierderea in greutate: adevirat gi fals . . . 50

Alergarea se face cu pantofi speciali de jogging: adevdrat gi fals . . . . . 51

Mersul in pantofi cu toculjos afecteazd coloana vertebralS: fals . . . . . 51

O talpa mare denotd un sex de dimensiuni considerabile: fals . . . . . . .52

Spdlarea mdinilor previne aparilia bolilor: adevdrat . ' '.......53Trosnituldegetelorduce la artrozd:fals... .. '...54Rosul unghiilor duce la deteriorarea acestora: adevirat gi fals . . . . . . . 55

3. Pielea, inima, sSngele .........57

Pielea

Dugul este preferabil bdii in cadS: adevdrat gi fals . . . . .57

Pdrul cregte mai aspru dacd este ras... 9i nu mai crette deloc dacd

esteepilat:fals... '.....58Petele de pe piele se pot estompa: adevdrat .....59

Pielea se obignuiette cu cremele, de aceea acestea trebuie

schimbate c6t mai des: fals . . . . 59

Persoanele cu pielea inchisd la culoare nu trebuie sd se protejeze

desoare:fals.. .......'60Bronzul la solar pregdte;te pielea pentru expunerea la soare: fals. ' . . 60

Bronzul creeazd dependenld: adevdrat .........61Expunerea la soare este sindtoasS: adevirat.... ......62Expunerealasoareestecancerigend:adevdrat. ........62Masajul cu creme grase diminueazi cicatricele: adevdrat. . . . .63

Mierea ajutd la cicatrizarea rinilor: adevdrat ....64

TatuareacregterisculimbolndviriideSIDA:fals .. ......64

16nlarii sunt atra;i de anumite tipuride piele: adevirat ... ..........65Deodorantele gi antiperspirantele pot fi periculoase: adevdrat

gifals. ....66

Despre inima 5i sAnge

Un animalde companie, precum c6inele, este benefic pentru

starea de sdnitate a inimii: adevirat. ........68

30 de minute de exerci[ii zilnice diminueazi cu 40o/o riscurile

deaccidentvascular:adevirat ........68Alergatul este benefic pentru inimS: adevirat, daci nu e prea

intens ....69Sportiviiau pulsul lent: adesea adevdrat. ...70

Tahicardiile nu sunt grave: adesea adevdrat. .. .. . '70O emolie puternicd poate provoca un infarct: adevirat .. .. . . .71

Masajul cardiac trebuie fdcut doar de cdtre un profesionist: fals ... . .72

Whiskyul este bun pentru inimd: fals .. ....73

Donarea de sdnge este periculoasd pentru donator: fals . . . . . .74

Luareadesdngeitipoatesalvaviata:adevdrat .........75

Jdnlarii pot transmite SIDA: fals . . . . .76

in[epdtura de cdpu;i nu este periculoasd: fals 5i adevdrat . . . . .76

Lemnul dulce nu este sdnitos pentru hipertensiunea arterialS:

adevirat. ....77Grepfrutul gi medicamentele nu sunt compatibile: adevdrat. ........78Nobiliiausdngealbastru:fals.. ......79

4. Despre sex... .......81

inperioadamenstruatiei,maionezasetaie:fals... ......81Punctul G existd cu adevdrat: fals, doar c5... . . . . . 81

Prima dati este dureros: adevSrat Sifals . ........82Excizia diminueazd pldcerea:adevirat. ....83

Circumciziadiminueazd plicerea:fals.. .........83Circumcizia reduce risculde bolicu transmitere sexuali (BTS):

adevdrat, dar.... .....84Masturbarea provoacd hipoacuzie:fals. .........85Femeile se masturbeazd mai rar decSt bdrbatii: adevirat . . . . . . 85

Apetitul sexual al barbalilor este mai mare decdt al femeilor: fals . . . . 86

La menopauzd, dorinta sexuald a femeii scade:adevdrat ...... 86

Ardeiul iute gi ghimbirul sunt afrodiziace: fals. . . . 86

Sd faci dragoste este benefic pentru sdndtate: adevdrat .......g7Pilulele contraceptive au ca efect luarea in greutate: fals . . . . . . g7Piluleleanticoncep[ionalepotafectafertilitatea:fa|s... .......ggNoile pilule contraceptive sunt mai pericuroase dec6t primere

apirute: adevdrat. ........ ggSteriletulducelasterititate:fats... ........89Tampoanele igienice nu sunt foarte igienice: adevdrat gi fals. . . . . . . 90Riscul de cancer de prostatd este invers propor{ional

cu numdrul de ejaculdri avute de_a lungul vie[ii: adevirat. . .. . . . . 90Risculde a contracta srDA este mai redus ra heterosexuari:

adevdratgifals. .....91Trata mentele pentru menopa uzi f av orizeazda pa rilia ca nceru r u i :

adevdrat pentru cancerulta s6n .........g2

5. Nagterea, cresterea, somnul, b6tr6ne{ea, moartea

Na;terea

in perioadetecu lund plin5 se nasc maimullicopii:fals... .....93Aldptarea scade riscul de cancer la s6n: posibil. ........93Gustulseformeazdinaintedenagtere:adevdrat ........g4Fecundarea in vitro este pericuroasd pentru copir: adevdratgifals. .......95Un copil ndscut murt prea devreme prezinti retard fizic;i mintar

toatd via[a: adevdrat ......96Femeile care adoptd un copil rdm6n imediat insdrcinate:'fals. . . . . . . .97Toate bolile apar inainte de v6rsta de cinci ani: adevdrat 9i fars. . . . . . . 9gUn bebelug trebuie sd doarmd pe spate: adevirat. . . . . . gg

Somnul

Geniile nu au nevoie de somn: fals . . . . . . 1OOSStrezegtiunsomnambulestepericulos:fals... .......l00Sforiitulindica un somn bun:fals ........t01O noapte pierdutd se recupereazd intr_o... noapte: fals . . . . .1O2

93

Cafeaua dd insomnii: adevirat ....102

Vinulalbddinsomnii:adevdrat. .....103

Somnul de dinaintea miezului noplii este cel mai odihnitor: fals. . . .104

Dormind,invildm:adevdrat. ......1O4

Cu c6t salteaua este mai tare, cu atdt este mai bund pentru spate:

fals... ...105

Abuzul de somnifere provoacd dementd: probabil fals . . . . . . 105

BotAnelea

BdtrdniimdnAncdmaipulin:fals.. ......106

Persoanelorinv6rstdlisefacefrig maides:adevirat.... .....107

Persoanele in v6rsti au mai putind nevoie de somn: adevdrat . . . . . . 108

O viatd de studiu incetinegte manifestdrile boliiAlzheimer:

adevdrat. ...108

Moartea

in momentul mor[iivedem un tunel gio lumind albd la capitul lui:

adevirat;ifals. ....109

inainte de moarte, resimfim o stare de bine: posibil . . . 109

Riscdm sd ne inecdm daci inotim dupd mas6: fals . . . . .1 10

Sinuciderea este ereditard: posibil . . 1 10

Pdrul gi unghiile continud si creascd ;i dupd moarte: fals. . . . . . . . . . . 1 1 1

in curdnd oameniivortriimaimult de 100 deani:fals.. .....111

6. Bdutul, mdncatul, fumatul ........113

Bdutul

Laptele nu estesdndtos pentru adulli: nu se gtie sigur. ......113

Vinul alb se beaintotdeaunainaintea celui roSu:fals... .....114

Mahmureala trebuie tratatd cu alcool: fals . . . . . . .1 15

Consumulmaredeapdneajutisdslibim:fals... .....116

Ceaiulin cantitate mare este periculos pentru sindtate: fals. . . . . . . .117

Bduturile foarte calde sunt nesindtoase: adevdrat . . . . .117

Cu c6t bei mai mult, cu at6t rezigti mai bine la alcool: adev6rat . . . . . 1 1B

Vinul este mai putin periculos decdt alte bduturi alcoolice:

nu afostdemonstrat...... .......118Alcoolul ne ajuti s6 dormim mai bine: fals. . . . . . .119

Consumul prematur de alcool distruge creierul adolescentilor:

adevdrat. ...119

Bduturileenergizantesuntpericuloase:adevirat .....120

MAncotul

MAncAnd lent, mdncdm mai putin:fals .. ........120Consumul redus de sare este sdndtos: adevdrat ........121Consumul redus de zahdr este sindtos: adevirat. . . . . . .122

Produsele bio sunt maisdndtoase: adevdrat gifals .....123

Suplimentele alimentare sunt necesare: fals . . ..124

Acizii Omega-3 sunt benefici pentru mentinerea sinitS[ii: posibil ...125

Scoicile 9i oudle cresc nivelul colesterolului: fals. . . . . . .125

Consumul de pegte ajutd memoria: fals. ...126

Carnea ro;ie favorizeazd aparilia de cancere: adevdrat .......127Bdrba[ii sldbesc mai repede dec6t femeile: adevdrat . . .127

Uleiulde mdsline este maisdndtos decdt untul: posibil. ......128Regimul vegetarian este periculos: fals . .128

Regimul fdrd gluten este sdndtos: fals, firi exceplii..... ......129

Un mdr pezitine doctoruldeparte:fals... .......130Alergiile sunt mai frecvente astdzi dec6t odinioard: adevdrat . . . . . . .131

M6ncdrurile utoare ;i bduturile fdrd zahdr sunt mai sdndtoase:

fals... ......131

Dupd un regim de slSbit, neingrd;dm:adevdrat .......133Sportul ne ajutd sd slSbim: fals . . . . .133

Proteinele,,taie"foamea:adevdrat .......134Un copil obez sldbe;te c6nd cre;te: adevdrat, dar nu mereu ..134

Chirurgia obezitd[ii presupune ni;te riscuri:adevdrat ........135Obezitatea este boala oamenilor sdraci: adevirat . . . . . .136

Anorexia este o boal6 specifici [Srilor bogate: fals . . . . .137

Persoanelegrdsutesuntjoviale:fals.. ....137

Cine doarme nu are nevoie de mdncare: fals. . . . . 138

Fumatul

Pauzele de fumat duc la renunlarea definitivi la acest obicei:

adevdrat. ......138Fumatul fdri inhalarea fumului este mai putin periculos: fals . ...... 138

ligaia electronicd te ajuti sd renunli la fumat: adevirat. . . . . .139

Renunfarea la fumat spore;te gansele de ingr5;are:adesea adevdrat .....140

Canabisul nu are efecte negative asupra creierului: fals . . . ...140

7. Donarea,grefarea,ingrijirea ......143

Dupd vArsta de 60 de ani nu mai putem dona organe: fals. ...143Putem dona o bucatd de ficat, pentru cd acesta se regenereazi:

adevdrat. ......144Donarea unuirinichieste periculoasS:fals.. .....1445e pot face grefe pe creier: fals . . . . . .'145

5e pot face grefe de fata: adevdrat. . .146

Se pot grefa pe oameni organe de la animale: adevirat,dar interzis ...147

Efectul placebo ne ajutd si controldm durerea: adevdrat .....148Existivindecarespontani:adevirat. ......149C6nd avem febri trebuie sd stdm la cald: fals . . . .150

Vaccinurile pot fi periculoase: adevdrat..., dar fdra legdturd

cu beneficiile pecare leau. ......150Tuberculoza este o boalS eradicati in prezent: fals . . . ..152

Medicamentele de uz general sunt mai pulin eficiente: fals . .152

Homeopatia este eficienti: fals. . . . . .'1 53

Medicina alternativd nu este periculoasS: adevdrat ;i fals. . . . . 155

Antibioticele sunt din ce in ce mai putin eficiente: adevdrat .... ....157Antidepresivele sunt una dintre cauzele sinuciderilor: posibil,

in cazul tinerilor . ...157Analgezicele nu trebuie luate imediat dupd declangarea durerii:

fals... ...158

Aspirina diminueazd riscul de a face cancer: adevdrat . .159

Radialiilesporescrisculdecancer:posibil ......159Moralul ;i voinla joaci un rol major in vindecarea de cancer: fals . . . '160

Nagterea inaintea vArstei de 30 de ani reduce riscurile de cancer

lasin:adevirat .....161

Canceruleste maigravlatineri:adevdrat ........162Cancerulestecaoloterie:adevdrat. .......162Celulele stem pot ajuta la vindecarea oricdrui organ din corp:

nuincd .......163Cu c6t ludm mai multe medicamente, cu atit ele igi fac mai pu[in

efectul:fals;iadevirat.. ...163

R6sul este sdnitos: adevdrat ..164

Mu$umiri

Referinlebibliografice ...167

165

ICapul

Creierul

Creierulfemeilor este diferit de cel al barba[ilorFA L5

181 de grame. Aceasta este diferenfa medie intre greutatea creierului birba-

{ilor gi cea a creierului femeilor. De aici pini la conchtziaci femeile au ,,o doagf'mai pufin, nu este decdt un singur pas... pe care Paul Broca, anatomist din secolul

al XIX-lea, cu tendin{e usor machiste,l-a fhcut cu lejeritate, chiar cu plicere. Tre-

cAnd de la cantitate la calitate, Broca a tras concluzia, demonstratl ,,stiin1ific'] cifemeile le sunt inferioare birbafilor nu numai din punct de vedere fizic, ciqi inte-lectual. Iati o constatare care nu }ine seama nici de inilfimea, nici de greutatea

individului: femeile, de staturi mai mici gi cu o greutate corporald mai mici decAt

a bdrbalilor, au, evident, un creier mai mic qi mai uqor dec6t cel al blrbalilor... cuaproximativ 181 de grame, fard. ca aceasti diferenfi si aibi vreo relevan[d asupra

capacitilii intelectuale a lor.

Aceasti dezbatere a fost reluatl ulterior pe baza studiilor realizate cu aju-torul tehnicilor de imagistici cerebrald care oferi imagini clare Ei directe ale

creierului masculin Ei ale celui feminin. Acestea au ardtat ci in creierul mascu-lin Ei in cel feminin existd conexiuni diferite intre anumite structuri ale acestuia,

dar cd, aceste diferenfe sunt inexistente in copilirie. Cartografierea conexiunilora ardtat ci la naqtere nu existi nicio diferenld anatomicr in funcfie de sex, cu

CAPUL

exceptia structurilor rispunzltoare de func]iile fiziologice ale reproducerii

induse de cantitatea de hormoni. Examindnd creierul unui copil, este imposibil

de spus ce sex are acesta. Sexul nu are impact asupra funcliilor cognitive, adic[

asupra invd{[rii, ra{iunii, capaciti{ii de a face mai multe lucruri in acelagi timp...

sau asupra capacitl{ii de a citi o harti rutieri. Diferenfele observate intre creie-

rele persoanelor de aceilagi sex sunt mai interesante decAt cele care apar intre

creierele persoanelor de sex opus.

Astfel, chestiuni de genul ,,birbafii citesc mai bine o hart[ rutieri dec6t femeile"

sau ,,birbafii nu pot si facl doui lucruri in acelagi timpi fapt care nu este incidemonstrat cu certitudine, nu se datoreazi diferenlelor dintre creiere, ci mediului

social, afectiv gi cultural care, incl din copilirie, joaci un rol esenfial in configu-

rarea creierului gi a plasticitilii cerebrale. Socializarea are un rol definitoriu in

dezvoltarea creierului, sexul persoanei fiind derizoriu.

Telefoanele mobile gi undele radio provoaci tumori cerebrale, ,0,-,

Triiesc in ad6ncul pldurii, igi lumineazi inciperile cu luminiri qi au impresia

ci iau foc dacl se apropie prea mult de unde radio, dispozitive wi-fi, telefoane

mobile sau cuptoare cu microunde. Persoanele hipersensibile la undele magne-

tice se pling, in mas[, de insomnii, de lips[ de concentrare, de eritem, dureri gi

chiar de tumori cerebrale.

Este vorba despre un pericol real? in anii'90, studiile epidemiologice au suge-

rat o cregtere a procentului de leucemie Ei de tumori cerebrale la lucritorii de la

liniile electrice de inalti tensiune. Putem insi deduce ci telefoanele mobile, ante-

nele de satelit sau conexiunile wi-fi au acelagi efect? Pin[ in prezent nu existl

nicio dovadi gtiinlificl in acest sens, iar cele doui rapoarte, cel emis in 2013 de

Agenfia Nafionali pentru Securitatea Sanitard a Alimentelor, Mediului qi Muncii,

precum gi cel din 2015, emis de Comisia Europeani, rapoarte bazate pe mai multe

studii medicale publicate din 2009 incoace, aratd cd nu existi niciun risc sanitar

demonstrat.

Este insi greu de scipat de aceasti controversd. Dezbaterea continui, stimu-

lati de interesele economice aflate in joc. Chiar daci rata incidenfei acestor tumori

nu a crescut odati cu rispAndirea telefoanelor celulare, prudenfa ne impune si nu

folosim telefoanele mobile.... atunci cAnd conducem.

m I.DEt PRECONCEPUTE (5AU NU) DEsPRE sANATATE

Telepatia existiuu it'tcA

Avem oare toli capacit[{i de Iedil? in universul Star Wars, oamenii comunicinu prin cuvinte, ci prin transmiterea gindului la distanf[. in via]a real[, spectato-

rii de la Campionatul Mondial de Fotbal din Brazilia din20l4 au putut vedea un

tinlr cu dizabilitili lovind balonul, controldndu-qi picioarele robotizate cu pute-

rea gdndului - iat[ aici un prim pas pe calea telepatiei, chiar daci este vorba doar

despre o comandi motrici.Pot fi captate gi transmise la distanli miliardele de conexiuni electrochimice

care fac posibil[ funcfionarea creierului nostru? Procesul gAndirii pune in func-

[iune circuite complexe care nu pot fi captate decit printr-o refea complexl de

electrozi plasafi in interiorul creierului, proceduri extrem de invazivi.

Totugi transmiterea de mesaje la distanll a fost posibili cu ajutorul unor recep-

tori fixali pe scalp. Prima transmisiune de mesaje de acest fel intre doui persoane

aflate la distanfi de mii de kilometri a fost realizatd.in2014. Semnalele electrice

emise de primul subiect, captate de o electroencefalogrami, au fost transmise cu

ajutorul internetului citre un computer care le-a transformat in semnale lumi-noase interpretate de al doilea subiect sub formi de mesaj. Mesajul transmis era

foarte simplu (Buna zita!,Larevedere!), iar pentru transformarea lui in bili a fost

nevoie de o ori pentru fiecare cuvdnt.

Folosim doar 100/o din capacitatea creierului

FAL5

Existl vreun medicament sau un drog care s[ deblocheze cele 90 de procente

nefolosite ale creierului uman? Eroina filmului Lucy de Luc Besson, Scarlet

]ohansson, triiegte aceastd experienfi fantastici, avind posibilitatea de a deveni

de zece ori mai inteligenti Ei de a cipita puteri supranaturale odat6 cu descope-

rirea acelor vaste zone necunoscute ale creierului. Iati o fantasml care bAntuie

atit literatura, c6t qi cinematografia mondiali. Unii merg pdni la a invoca spiri-tul lui Albert Einstein, care ar fi emis aceasti ipotezl, flri insl a se fi descoperit

ceva scris de el in acest sens.

I Cavalerii ledi sunt un ordin monastic din universul fictional al Rdzboiului stelelor, imaginatde George Lrcas. (n. red.)

CAPUL 11