Prdica Sf Mina

6
Predică la Sfântul Mare Mucenic Mina În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh (Prea Cucernice Părinte binecuvintează să pot predica) „Va veni vremea când vă vor târâ în faţa stăpânitorilor şi vă vor ucide, crezând că aduc slujbă lui „dumnezeu”... (In XVI,2) Iubiţi credincioşi, Această profeţie a Mântuitorului s-a împlinit de-a lungul vremii. Ucenicii au fost prigoniţi şi obligaţi să se lepede de Iisus, încă din noaptea judecăţii: ”Iar Simon-Petru stătea şi se încălzea. Deci i-au zis: Nu cumva eşti şi tu unul dintre ucenicii Lui? El s-a lepădat şi a zis: Nu sunt. ... Şi iarăşi s-a lepădat Petru şi îndată a cântat cocoşul” (In. XVIII, 25-26). Puterea de sus, inclusiv răbdarea şi darurile răspunderii în faţa ighemonilor le-au fost date Apostolilor prin revărsarea Sfântului Duh „Iar când vă vor da pe voi în mâna lor, nu vă îngrijiţi cum sau ce veţi vorbi, căci se va da vouă în ceasul acela ce să vorbiţi” (Mt. X, 19). La început, împăraţii romani (Claudiu, Titus şi Vespanian) au considerat pe creştini oameni paşnici, iar Domiţian se declara el „dumnezeu şi domn”. Apoi, datorită cârtirii evreilor şi persecutării

description

Minciuna idolească şi înşelarea religioasă păgână erau înlăturate de înţelepţii lumii de atunci, socotind creştinismul o primenire a moralităţii şi o treaptă nouă de cultură şi civilizaţie. Dar, împăraţii şi tiranii, urzupatorii şi înşelătorii aduceau fel şi fel de acuzaţii la adresa ierarhiei creştine şi credincioşilor de rând , distrugând locaşuri de cult, arzându-le cărţile sfinte şi de imne, ucigând pe dascăli, închizând şcolile şi trecând prin sabie pe cei care nu jertfeau idolilor.

Transcript of Prdica Sf Mina

Predic la Sfntul Mare Mucenic Mina

n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh(Prea Cucernice Printe binecuvinteaz s pot predica)

Va veni vremea cnd v vor tr n faa stpnitorilor i v vor ucide, creznd c aduc slujb lui dumnezeu... (In XVI,2)

Iubii credincioi, Aceast profeie a Mntuitorului s-a mplinit de-a lungul vremii. Ucenicii au fost prigonii i obligai s se lepede de Iisus, nc din noaptea judecii: Iar Simon-Petru sttea i se nclzea. Deci i-au zis: Nu cumva eti i tu unul dintre ucenicii Lui? El s-a lepdat i a zis: Nu sunt. ... i iari s-a lepdat Petru i ndat a cntat cocoul (In. XVIII, 25-26). Puterea de sus, inclusiv rbdarea i darurile rspunderii n faa ighemonilor le-au fost date Apostolilor prin revrsarea Sfntului Duh Iar cnd v vor da pe voi n mna lor, nu v ngrijii cum sau ce vei vorbi, cci se va da vou n ceasul acela ce s vorbii (Mt. X, 19). La nceput, mpraii romani (Claudiu, Titus i Vespanian) au considerat pe cretini oameni panici, iar Domiian se declara el dumnezeu i domn. Apoi, datorit crtirii evreilor i persecutrii cretinilor, muli au tgduit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu i profet biblic, considernd cretinismul o sect iudaic, un eres mozaic. Minciuna idoleasc i nelarea religioas pgn erau nlturate de nelepii lumii de atunci, socotind cretinismul o primenire a moralitii i o treapt nou de cultur i civilizaie. Dar, mpraii i tiranii, urzupatorii i neltorii aduceau fel i fel de acuzaii la adresa ierarhiei cretine i credincioilor de rnd , distrugnd locauri de cult, arzndu-le crile sfinte i de imne, ucignd pe dascli, nchiznd colile i trecnd prin sabie pe cei care nu jertfeau idolilor. Aceasta era starea unui imperiu n descompunere, unor mprai tirani, unor popi idoleti care-i vedeau sfritul i pierdeau muli adepi. n schimb, locaurile cretine se nmuleau, iar nvtura Evangheliei cuprindea toate straturile societii de atunci. Iat motive n plus pentru care persecutorii cutau sngele cretinilor, mai ales printre ostaii romani. Printre acetia s-au aflat i cei doi militari Mina, unul prznuit la 11 noiembrie, iar cellalt la 10 decembrie. Ca orice sfnt, martir sau mrturisitor, Sfntul Mare Mucenic Mina i are, pe lng trirea n Hristos, cununa tututror, viaa lui specific i martiriul deosebit. Acesta a trit pe vremea mpratului Maximilian i era din Egipt. Mina, cel din apropierea Alexandriei, era egiptean, convertit la cretinism din tineree, probabil n timpul studiilor. A ajuns centurion (cpitan), a colindat lumea roman, a jertfit idolilor pn la ntlnirea cu Hristos prin Evanghelie. Trimis n misiune n prile Cutuanului, Mina prsete garnizoana, nemaiputnd suferi persecuiile mpotriva cretinilor. Se obinuia n lumea roman, ca i astzi la popoarele subdezvoltate, s se dea serbri i s fie sturai calicii pentru a da slav deart stpnirii. Pentru plcerea celor bogai aveau loc lupte de gladiatori, curse de cai i alte ndeletniciri pgne. Dar pentru bucuria multora din slujitorii idoleti, erau adui cretini i aruncai n sulie sau pui s se apere n faa furiei animalelor slbatice: legii, pantere, tigrii... Astfel, Mina, nemaisuferind s vad cinstirea cea rtcit a idolilor, s-a suit n munte i s-a curit pe sine cu postiri i cu rugciuni. i ntrindu-se deajuns i aprinzndu-i-se sufletul dup dumnezeiescul dor ctre Hristos, s-a pogort din munte i stnd n mijlocul nchintorilor la idoli, a propovduit pe Hristos. Cnd distraciile erau n toi, a venit Mian n mijlocul arenei spunnd: Am venit la cei ce nu m caut i s m ascultei cei ce nu doresc.... ntrebat cine este, Mina a rspuns: Sunt robul lui Hristos, sunt credincios n Dumnezeu... Pentru ntrirea celor spuse, Mina adaug: Am biruit lumea, nu mai am sabie, ci cruce; nu mai port plato, ci credin, nu mai am ciof, ci ndejde n Dumnezeu. Vznd ighemonul c este nvins prin cuvntul lui Mina i c se face de ocar n faa mulimii, a poruncit ostailor s-l lege, s-l bat i s-l bage n temni ca trdtor i ca cel ce i-a clcat jurmntul militar. Dup terminarea serbrilor i ceremoniilor, aplicnd poruncile lui Diocleian, n faa mulimii, a nceput chinuirea lui Mina. A fost btut de ostai i lsat aproape mort, dar el a mulumit lui Dumnezeu pentru toate. Un conductor, pe nume Pigasie, vznd cte a ndurat Mucenicul, l-a rugat: ai mil de tinereile tale, jertfete idolilor i vei tri, vei avea tot ce-i trebuie.. Mina ns a rspun: Am jertfit altdat idolilor, dar nu lor, c ei nu exist, ci vrjmaului diavol...Nu sngele apilor sau berbecilor v izbvete, ci Cel ce s-a rstignit pentru noi, Hristos adevratul Dumnezeu. Auzind acestea, trimiii tribunului Firmilian s-au aprins i i-au smuls Sfntului unghiile de la mini i de la picioare, dar el suporta totul; apoi cu bice romane l-au lovit peste spate i peste fa pn a leinat. Dup un timp l-au frecat cu omoiage de pr aspru peste rnile proaspete i apoi i-au ars sprncenele i prul. Mucenicul i privea pe toi cu bucurie; spunndu-le: Nu mai triesc eu, ci Hristos triete n mine (Ga. II, 20). Legndu-l de mini i de picioare a fost tvlit prin epi i zgur ca s nu mai vorbeasc, dare el se ruga lui Dumnezeu pentru luminarea lor. S-a poruncit apoi ca Mina s fie ars de viu i s i se taie capul. Pe ascuns, cretinii i-au luat osemintele chinuite, le-au asezat la loc ferit cinstindu-le, iar Sfntul a fcut prin acestea semne i minuni. n timpul lui Constantin cel Mare, pe mormntul Sfntului Mina s-a ridicat o iseric, iar localitatea respectiv s-a numit Mina, dup tritorul n Hristos. Mergnd odat un retin s se nchine n biserica Sfntului Mina, a gzduit la o cas de strini; iar stpnul acelei case, cunoscnd c gzduitul avea bani n snul su, s-a trezit n miezul nopii i l-a omort. Apoi tindu-l buci, le-a pus ntr-o coni i le-a ascuns n camera sa cea mai dinuntru, ateptnd s se fac ziu. n vreme ce ucigaul se afla n nevoin i ngrijorare, cum i unde i cnd s se duc s ascund prile celui ucis, ca sa nu-l neleag cineva, iat i s-a artat lui Sfntul Mina, clare n chip de osta i cercetndu-l ce s-a fcut cu strinul care gzduise acolo; iar ucigaul adeverea c nu tie nimic. Atunci Sfntul, pogorndu-se de pe cal, a intat nuntrul casei i, aflnd coni i scond-o, s-a uitat la osta i i-a zis: Cine este acesta? Iar ucigaul de fric, s-a aruncat plngnd la picioarele Sfntului, fr glas i uluit. Iar Sfntul punnd la loc toate membrele ucisului i fcnd rugciune, a nviat mortul i i-a zis lui: D laud li Dumnezeu. Iar mortul, ridicndu-se ca din somn, i cugetnd cele ce a ptimit de la cel ce-l gzduise i cum a ctigat viaa a doua oar, a slvit pe Dumnezeu. O femeie oarecare, silit fiind de ctre oarecine spre amestecare de ruine, s-a dus la Sfntul i a cerut ajutorul Sfntului, care nu a trecut-o cu vedrea, cci, pilduind pe cel ce o silnicea, nevtmat a pzit femeia: acela legndu-i calul de piciorul su, silea pe femeie. Iar calul slbticindu-se motriva stpnului su, nu numai l-a mpiedicat pe el de la nelegiuita fapt, ci i l-a trt pe el pe pmnt neoprindu-se pn ce nu a ajuns la Biserica Sfntului. i acolo cu mare glas necheza, nct pe muli oameni i-a fcut s ias afar i s vad. Cci srbtoare fiind atunci, mlime de oameni se adunaser la Biseric. Deci, cel ce a ptimind acestea vznd adunarea poporului, i calul su care i mai mult se slbticea, i tiindu-se fr nici un ajutor de la nimeni, temndu-se ca nu cu,mva s sufere ceva mai ru de la calul su, fr s se ruineze i-a mrturisit naintea tuturor pcatul i ndat calul s-a linitit i a stat mblnzit. Iar clreul dezlegndu-se a intrat n Biserica Sfntului i cznd la pmnt se ruga lui ca s nu fie nc mai mult pedepsit. Multe alte fapte i minuni a svrit cel srbtorit astzi, tmduiri, aa cum ne arat multe istorioare i Acatistul alctuit n cinstea sa. Moate din trupul Sfntului Mare Mucenici Mina au fost aduse de pelerini i domni credincioi romni i se gsesc astzi n biserica Mnstirii igneti. S-i cerem i noi aadar, mjlocire ctre Dumnezeu: Numele tu mai mult dect oricare altul s-a fcut cretinilor mai dorit, pentru aflare grabnic i ndestulare, pentru acoperirea unor pgubiri suferite; pentru care i astzi ptimind cei ce stau naintea icoanei tale cu credin se roag, a te milostivi spre ei, mngindu-i i ndeplinindu-le cererea i dorinele (Acatist, condac 8) Amin.