PRAO SUD-EST 2009-2011 2009 - 2011 STP SE... · 2010-07-08 · PRAO SUD-EST 2009-2011 3 sectoare cu...

PRAO SUD-EST 2009-2011

1

Document realizat in cadrul Proiectului „Secretariatul Tehnic al Pactului Teritorial pentru Ocupare si

Incluziune Sociala pentru Regiunea Sud-Est, POSDRU/10/3.3/S/1

Beneficiar: Asociatia „Centrul de Informare si Documentare pentru Integrare Europeana si Dezvoltare

Durabila” Braila

Autoritatea Contractanta: Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane

Consultant: Institutul de Prognoza Economica – Academia Romana

Realizat Decembrie 2009


2

Prefata

”Aparitia si declinul ocupatiilor vor fi atat de rapide incat oamenii vor fi intotdeauna nesiguri in ceea ce ii priveste” (Alvin Toffler) „ Raspunsul la provocarea generata de globalizare nu este sa ne inchidem in noi insine, recurgand la noi forme de protectionism ,ci sa inovam.” ( Comisia Europeana, Directia Generala Comunicare Publicatii - Bruxelles iulie 2008)

Evaluarea corecta a starii capitalului uman si a tendintelor de evolutie pe termen mediu si lung este de o importanta fundamentala pentru proiectarea realista a perspectivelor unui model sustenabil de dezvoltare in toate componentele sale esentiale: economic, socio-cultural si de mediu.

Pentru o apreciere obiectiva a situatiei, studiile recente (Indexul European al Capitalului Uman, Consiliul Lisabona, 2007) iau in calcul elemente precum: stocul de capital uman (investitia per capita pentru educatie si formare profesionala a populatiei ocupate, compozitia capitalului uman in functie de tipul si nivelul de educatie, starea de sanatate), utilizarea acestuia (rata de ocupare, rata somajului, rata conectarii la retele decomunicare multimedia, participarea la activitati producatoare de venit sau valoare), productivitatea (contributia capitalului uman raportata la valoarea adaugata creata, calitatea educatiei si formarii profesionale, angajabilitatea pe parcursul intregii vieti, investitii in cercetare-dezvoltare) si demografia (spor sau declin, trenduri migratoare, impactul calculat asupra pietei muncii).

Piata muncii din Romania se afla intr-un proces de continua transformare demarat la inceputul ultimului deceniu al sec.20 si care continua si astazi. Initial a avut loc un proces de ajustare structurala, de tranzitie de la o structura tipica pentru economia planificat-centralizata de tip sovietic la economia capitalista. Acest proces s-a incheiat in linii generale in perioada 1999-2002. La finele acestei etape, o buna parte din populatia ocupata era concentrata in agricultura de subzistenta reflectand astfel nivelul real al productivitatii muncii in Romania la acel moment de timp. Ulterior a inceput un nou ciclu de data aceasta tipic unei economii capitaliste emegente, in decursul careia au avut loc mutatii importante in structura populatiei ocupate, fara ca din punct de vedere numeric absolut acesteia sa se modifice substantial, astfel incat la finele acestei decade regasim serviciile ca principal angajator, urmate de agricultura si de un sector industrial aproape complet restructurat unde se putea constata la mijlocul anului 2008 un proces de stabilizare a ocuparii dupa un declin de un deceniu si jumatate. Caracteristic acestei a doua etape de dezvoltare este aparitia unor fenomene punctuale de deficit de forta de munca (deficite ale ofertei), datorate atat migratiei fortei de munca catre statele Europei Occidentale cat si supradezvoltarii (supra-oferta sau supra-productia) unor sectoare si sub-


3

sectoare cu caracter eminamente speculativ (prin efect de propagare a boom-ului global al investitiilor in astfel de active).

Evolutiile inregistrate plaseaza Romania, in anul 2008, la o distanta semnificativa de obiectivele Strategiei Lisabona pentru anul 2010, respectiv: rata generala de ocupare pentru populatia in varsta de munca (grupa 15-64 ani) de 59,7%, la o distanta de 10,3 puncte procentuale fata de obiectivul de 70%; rata de ocupare a femeilor de 53,1% la o distanta de 6,9 puncte procentuale fata de obiectivul de 60%; rata de ocupare pentru grupa de varsta 55-64 de ani, de 43,6%, la o dista nta de 6,4 puncte procentuale fata de obiectivul de 50%.

Pe toate treptele de dezvoltare a societatii factorul uman reprezinta

principalul motor de dezvoltare. Capacitatea individuala si colectiva de a face fata provocarilor unei piete a muncii caracterizata de un grad ridicat de volatilitate si aflata in continua transformare, necesita existenta unor rute flexibile si alternative de invatare permanenta care sa permita completarea educatiei de baza, precum si formarea sau actualizarea competentelor fortei de munca, atat prin sistemul formal cat si prin sisteme informale sau non-formale de pregatire.

Dezvoltarea resurselor umane se va concentra pe cresterea investitiilor in educatie si formare, insertia si mentinerea pe piata muncii a cat mai multor persoane, cresterea calitatii ofertei de munca, imbunatatirea adaptabilitatii lucratorilor si intreprinderilor, promovarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile.

Fondul Social European este principalul instrument prin care sunt finantate investitiile in capitalul uman, ceea ce determina dezvoltare institutionala, cresterea adaptabilitatii si facilitarea accesului pe piata muncii, precum si cresterea incluziunii sociale.

Activitatea de elaborare a Planului Regional de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala 2009-2011 (PRAO) reprezinta un demers decisiv pentru o noua abordare a politicilor privind piata muncii din Romania, deoarece presupune implicarea dimensiunii regionale.

Factorii regionali sunt relevanti deoarece, problemele intampinate in domeniul ocuparii si incluziunii sociale prezinta intensitate si caracteristici diferite de la o regiune la alta, ceea ce necesita abordari diferite.

Planificarea politicii de ocupare la nivel regional, reprezinta o noua sansa in ceea ce priveste implicarea tuturor celor angajati in combaterea somajului si a excuziunii sociale, un suport si un exercitiu de sprijin a parteneriatelor orientate spre o implicare decizionala.

Elaborat in acord cu Prioritatile Cadrului Strategic National de Referinta, a Programului Operational de Dezvolatre a Resurselor Umane, a Planului de Dezvoltare Regionala pentru Regiunea Sud-Est, a PRAI Sud-Est, PRAO isi propune sa realizeze un diagnostic realist al situatiei socio-economice al regiunii, sa identifice situatia regionala in domeniul ocuparii fortei de munca si in functie de acestea sa stabileasca prioritatile, masurile si actiunile necesare pentru promovarea ocuparii fortei de munca si incluziunii sociale.


4

PRAO SE furnizeaza cadrul de planificare strategica pe termen mediu in vederea promovarii ocuparii la nivelul Regiunii Sud-Est, reflecta contextul regional si masura in care se stabilesc domeniile prioritare care necesita interventie financiara comunitara pentru a solutiona problemele identificate la nivel regional.

In cuprins PRAO SE abordeaza structura regionala din mai multe puncte de vedere: evolutia populatiei, distributia pe medii rezidentiale, populatia activa, sectoarele de activitate vulnerabile, nivelul de pregatire a populatiei, formarea initiala si continua, somajul, situatia grupurilor vulnerabile. Sunt identificate domenii de interventie in vederea dezvoltarea de noi proiecte in parteneriat, orientate spre cresterea investitiei in capitalul uman, incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile, cresterea adaptabilitatii fortei de munca la schimbarile pietei, dezvoltarea economiei sociale, modernizarea serviciului public de ocupare si dezvoltarea durabila.

Documentul PRAO SE a fost elaborat sub coordonarea echipei STP SE. In timpul consultarilor au fost implicate urmatoarele institutii:

- Institutul National de Statistica; - Institutul de Prognoza Economica Bucuresti - Directia Regionala de Statistica Sud-Est; - Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Braila, Buzau,

Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea; - Inspectoratele Scolare Judetene Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea,

Vrancea; - Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic; - Biblioteca Judeteana Braila - Uniunea Generala a Industriasilor din Romania

Prioritatile si masurile PRAO au fost stabilite pe baza analizei socio-

economice prezentata in acest document si a consultarilor cu Membrii Pactului Teritorial pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala in Regiunea Sud-Est.

Echipa STP SE

� Director STP SE – Simona Basuc � Expert local resurse umane - Iuliana Panaitescu � Specialist in strategii de ocupare - Mihaela Dima � Specialist in strategii de incluziune sociala – Raluca Surdu � Specialist in comunicare si gestionare de parteneriate – Roxana Butnareanu � Asistent manager – Florenta Tandara � Operator introducere validare si prelucrare date – Razvan Popescu � Manager financiar – Ion Chitu � Consilier juridic – Florentina Ionescu


5

CAPITOLUL I 1.1 IMPORTANTA REVIZIUIRII PRAO

Planul Regional de Actiune pentru Ocupare si Incluziune Sociala

(PRAO) 2009 – 2011 pentru Regiunea Sud - Est, descrie masurile concrete si activitatile ce vizeaza cresterea ratei ocuparii fortei de munca si incluziunea sociala. PRAO este un instrument de realizare a strategiei de dezvoltare a pietei muncii avand ca punct de plecare realitatile si necesitatile regionale, asigurand complementaritatea cu Planul de Dezvoltare Regionala si Planul Regional de Actiune pentru Invatamant (PRAI), prin corelarea cu dezvoltarea economica si sociala din cadrul Regiunii Sud-Est.

Obiectivul Planului Regional de Actiune pentru Ocupare si Incluziune Sociala (PRAO) este de a furniza cadrul de planificare strategica, pe termen mediu, pentru promovarea ocuparii si incluziunii in Regiunea Sud - Est. Documentul isi propune sa realizeze un diagnostic realist al situatiei socio-economice a regiunii, sa identifice situatia in domeniul ocuparii fortei de munca, iar in functie de acestea sa stabileasca prioritatile, masurile si actiunile necesare pentru promovarea ocuparii fortei de munca si a incluziunii sociale.

Pentru prima data, PRAO a fost elaborat in 2006, de catre Consortiile Regionale – structuri parteneriale consultative la nivel regional aflate sub autoritatea Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in calitate de Autoritate de Management a programului Phare: RO 2003/005 – 551. 05.01.04.04.01. „Sprijin pentru M.M.S.S.F in elaborarea si implementarea politicii de ocupare si pregatire pentru EDIS” (Sistemul Extins de Implementare Descentralizata).

Avand in vedere experienta tarilor UE in atragerea fondurilor structurale, s-a considerat, ca pentru o mai buna absorbtie a fondurilor in domeniul resurselor umane, este oportuna infiintarea a 8 Pacte Teritoriale pentru Ocupare si Incluziune Sociala, cate unul pentru fiecare regiune, care sa coordoneze Parteneriatele Judetene si Locale. Pactele Teritoriale pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala sunt acorduri de parteneriat incheiate intre actori relevanti, la nivel regional pentru sectorul ocuparii si al incluziunii sociale, au ca rol sprijinirea promovarii politicilor regionale de ocupare si pun bazele unei structuri de parteneriate la nivel teritorial.

In acest context, Pactele Teritoriale pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala au misiunea de a se implica in mod activ in elaborarea/revizuirea Planurilor Regionale de Actiune, deoarece in baza prioritatilor si masurilor continute in aceste planuri, se vor elabora proiecte menite sa conduca la reducerea disparitatilor si la dezvoltare regionala. Elaborarea PRAO este rezultatul unui larg proces de consultare a tuturor factorilor implicati in combaterea somajului si a excluziunii sociale.

Membrii Pactelor Teritoriale si-au propus o serie de obiective comune prin PRAO. Pentru implementarea acestora, din anul 2008 a fost infiintata o


6

structura organizatorica independenta: Secretariatul Tehnic Permanent (STP) pentru fiecare dintre Pactele Teritoriale create.

Pactul Teritorial pentru Ocupare si Incluziune Sociala impreuna cu Secretariatul Tehnic Permanent Sud-Est are rolul de a elabora, monitoriza, evalua, revizui PRAO si de a asigura implementarea acestuia la nivel regional si local. Secretariatul Tehnic Permanent Sud-Est functioneaza ca si structura de coordonare a actiunilor membrilor Pactului, acorda spijin si asistenta tehnica Pactului in vederea aplicarii politicilor si strategiilor acestuia in ceea e priveste dezvoltarea structurii parteneriale. STP Sud-Est asigura astfel operationalizarea Pactului Teritorial prin rolul de observator regional.

1.2 VIZIUNEA STRATEGICA

Viziunea strategica a PRAO 2009 – 2011 se coreleaza cu obiectivele de

dezvoltare pe termen mediu si lung configurate in documentele programatice nationale si de integrare in structurile Uniunii Europene.

Avand in vedere trendul descrescator al ratei ocuparii inregistrat la nivelul Regiunii Sud-Est, obiectivul global vizeaza:

• Cresterea ratei ocuparii, in perspectiva anului 2011; • Reducerea disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre judetele

regiunii Sud – Est (Planul National de Dezvoltare 2007-2013); • Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila, in care oferta de

munca sa devina capabila a se adapta permanent cerintelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societatii informationale si a noilor servicii, in contextul unei dinamici accelerate a integrarii activitatilor economice in spatiul european si international (Strategia de Dezvoltare Regionala, Regiunea Sud- Est, 2009-2013);

• Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman prin imbunatatirea nivelului cunostintelor, deprinderilor si competentelor resurselor umane din Regiunea Sud-Est, (Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013).

1.2.1. Cadrul European Uniunea Europeana cu cele 27 state membre si 493 de milioane de

cetateni, prezinta PIB-uri (Produsul Intern Brut) diferite, functie de activitatea economica. Nivelul de dezvoltare al celor 268 regiuni, reflectat in PIB nu este linear, dimpotriva exista diferente mari intre anumite regiuni. Pentru a inlatura aceste disparitati si a ramane solidari si competitivi, unul dintre obiectivele UE politicii regionale europene il reprezinta coeziunea economica si sociala.


7

Printr-o abordare specifica, politica regionala europeana aduce o valoare adaugata actiunilor intreprinse pe teren si contribuie la finantarea unor proiecte concrete in favoarea regiunilor, oraselor si locuitorilor acestora. Se doreste ca, regiunile sa devina capabile sa-si joace din plin rolul in favoarea cresterii economice si competitivitatii si sa-si impartaseasca ideile si bunele practici. Intreaga politica regionala respecta prioritatile Uniunii Europene in materie de crestere economica si ocupare a fortei de munca (Strategia de la Lisabona).

• CE ESTE POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE?1 Principiile politicii de coeziune a Uniunii Europene 2007-2013 sunt redate in

Orientarile Strategice Comunitare pentru Coeziune (Community Strategic Guidelines), document al Comisiei Europene prin care se stabilesc prioritatile de dezvoltare la nivelul Uniunii, pentru urmatoarea perioada. Aceste prioritati au fost preluate de Statele Membre in documentele lor strategice, respectiv Cadrul Strategic National de Referinta si programele operationale.

Perioada 2007-2013 reprezinta, o noua perioada de programare a instrumentelor structurale avand la baza un set de regulamente ce contin prevederi cu privire la domeniile care vor fi finantate, precum si la principiile aplicabile si mecanismele de gestionare si implementare a fondurilor.

• De ce este necesara politica de coeziune economica si sociala? 1. Pentru a reduce disparitatile de dezvoltare economica si sociala intre

statele membre/ regiunile UE; 2. Pentru a imbunatati functionarea Pietei Unice; 3. Pentru promovarea dezvoltarii durabile a UE.

• CARE SUNT OBIECTIVELE POLITICII DE COEZIUNE A UE PENTRU PERIOADA 2007-2013?

1. Obiectivul “Convergenta” In cadrul acestui obiectiv se urmareste cresterea economica pentru

regiunile ramase in urma, prin investitii in dezvoltarea competitivitatii pe termen lung, ocuparea fortei de munca, dezvoltare durabila, dezvoltarea capacitatii institutionale si eficienta administratiei publice.

2. Obiectivul “Competitivitate Regionala si Ocuparea Fortei de Munca”

In cadrul acestui obiectiv se urmareste anticiparea si promovarea schimbarilor economice din zonele industrializate, prin sprijin acordat intreprinderilor (in vederea anticiparii si promovarii schimbarilor in zonele industriale, urbane si rurale) si persoanelor (pentru a anticipa si a se adapta la schimbari, prin eliminarea somajului, promovarea calitatii si productivitatii muncii si incluziunea sociala). Acest obiectiv se adreseaza regiunilor care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta.

1 Vezi, www.fseromania.ro


8

3. Obiectivul “Cooperare Teritoriala Europeana" In cadrul acestui obiectiv se urmareste intarirea cooperarii la nivel

transfrontalier, transnational si interregional. Acest obiectiv este specific pentru regiuni, judete si zone transnationale.

• CARE SUNT INSTRUMENTELE STRUCTURALE ALE UNIUNII

EUROPENE? Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeana a alocat 336 miliarde de

euro pentru politica de coeziune. Instrumentele Structurale sunt reprezentate de Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune si sunt instrumentele financiare prin care UE actioneaza pentru eliminarea dezechilibrelor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.

Instrumentele structurale sunt urmatoarele:

Fondul Social European (FSE): finanteaza proiecte care sprijina cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, scaderea ratei somajului, promovarea incluziunii sociale, extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman (educatie si formare profesionala), intarirea capacitatii institutionale si a eficientei administratiilor publice si serviciilor publice la nivel national, regional si local;

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR): finanteaza proiecte care sprijina investitii in cercetare si dezvoltare tehnologica, protectia mediului, prevenirea riscurilor, turism, transport, energie, sanatate (infrastructura), proiecte de dezvoltare locala, inovare si antreprenoriat, precum si sprijin pentru investitii pentru IMM-uri;

Fondul de Coeziune (FC): finanteaza proiecte care urmaresc dezvoltarea de retele trans-europene de transport, proiecte majore de infrastructura de mediu si domenii care pot asigura beneficii durabile in ceea ce priveste protectia mediului.

Aditional instrumentelor structurale, in vederea reducerii decalajelor intre

regiuni, Uniunea Europeana pune la dispozitia Statelor Membre alte doua fonduri nerambursabile:

• Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) • Fondul European pentru Pescuit (FEP)

In perioada 2007-2013, toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei sunt

eligibile pentru asistenta financiara nerambursabila acordata in cadrul obiectivelor Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana. (Criteriu de eligibilitate - PIB per capita sub 75% din media UE)

La nivelul Uniunii Europene, principalele directii ale politicii de ocupare

si ale politicii sociale sunt prevazute de urmatoarele documente strategice: Agenda Lisabona;


9

Strategia Lisabona Revizuita; Liniile directoare integrate pentru crestere economica si ocupare

2005-2008;

• AGENDA LISABONA Adoptata in cadrul Consiliul European de la Lisabona din martie 2000,

stabileste ca pana in 2010 Uniunea Europeana sa devina cea mai dinamica si competitiva economie bazata pe cunoastere, capabila sa genereze crestere economica sustenabila, sa creeze locuri de munca mai multe si mai bune si o mai mare coeziune sociala. In vederea atingerii acestui obiectiv, strategia propune cresterea investitiilor in educatie, cercetare, ocuparea fortei de munca, mediu. Totodata, s-au stabilit ca obiective atingerea, pana in 2010, a unei rate generale de ocupare de 70% si a unei rate de ocupare de 60% in randul femeilor.

• STRATEGIA LISABONA RELANSATA Strategia Lisabona relansata nu poate fi realizata decat pe baza cresterii

nivelului de pregatire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de educatie si formare. In acest context, Comisia Europeana a propus axarea cooperarii europene in educatie si formare2 pana in anul 2020, pe patru directii strategice:

1. Punerea in aplicare a invatarii pe parcursul intregii vieti; 2. Imbunatatirea calitatii, a eficientei si a rezultatelor sistemelor de educatie

si formare; 3. Promovarea echitatii si cetateniei active; 4. Cresterea inovatiei si creativitatii, inclusiv a antreprenoriatului, la toate

nivelurile de educatie si formare. Strategia de la Lisabona a pus accentul pe urmatorul aspect: obiectivele

fondurilor trebuie sa fie axate pe prioritatile Uniunii Europene in materie de promovare a competitivitatii si de creare de locuri de munca. Comisia si statele membre se asigura ca 60% din cheltuielile tuturor statelor membre alocate obiectivului Convergenta si 75% din cheltuielile alocate obiectivului Competitivitate si ocuparea fortei de munca sunt destinate/alocate acestor prioritati.

• LINIILE DIRECTOARE INTEGRATE PENTRU CRESTERE

ECONOMICA SI LOCURI DE MUNCA 2008-2010

Liniile directoare privind ocuparea fortei de munca se incadreaza in liniile directoare integrate pentru perioada 2008 - 2010, care sunt bazate pe trei piloni – politici macroeconomice, reforme microeconomice si politici de ocupare a fortei de munca. Acesti piloni contribuie impreuna la realizarea obiectivelor

2 Vezi Comunicarea Comisiei Europene catre Parlamentul Europei, Consiliul Europei, Comitetul Economic si

Social al Europei si Comitetul Regiunilor, “Un cadru strategic actualizat pentru Cooperare Europeana in educatie si formare” - COM(2008) 865.


10

de crestere durabila si ocupare a fortei de munca si la intarirea coeziunii sociale.

Linia directoare 17. Punerea in aplicare a politicilor de ocupare a fortei de munca, in scopul ocuparii integrale a fortei de munca, al imbunatatirii calitatii si a productivitatii muncii si al intaririi coeziunii sociale si teritoriale.

Aceste politici ar trebui sa contribuie la atingerea, pana in 2010, a unei rate medii de ocupare a fortei de munca in Uniunea Europeana (UE) de 70 % in general, de cel putin 60 % pentru ocuparea femeilor si de 50 % pentru ocuparea lucratorilor in varsta (55-64 ani), precum si la reducerea somajului si a inactivitatii. Statele membre ar trebui sa aiba in vedere stabilirea unor obiective nationale in ceea ce priveste rata de ocupare a fortei de munca.

Pentru atingerea acestor obiective, actiunile ar trebui sa se concentreze asupra urmatoarelor prioritati:

• atragerea si mentinerea pe piata muncii a unui numar sporit de persoane, cresterea ofertei de mana de lucru si modernizarea sistemelor de protectie sociala;

• imbunatatirea capacitatii de adaptare a lucratorilor si a intreprinderilor; • cresterea investitiei in capitalul uman prin imbunatatirea educatiei si a

competentelor. Linia directoare 18. Promovarea unei abordari a muncii bazate pe ciclul

de viata prin intermediul urmatoarelor actiuni: • reinnoirea eforturilor care urmaresc crearea unor trasee profesionale

pentru tineri si reducerea somajului in randul tinerilor, conform cerintelor Pactului european pentru tineret;

• initierea unor actiuni ferme in scopul de a creste participarea profesionala a femeilor si de a reduce decalajele intre barbati si femei in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, somajul si salarizarea;

• realizarea unei mai bune armonizari intre viata profesionala si cea privata si prevederea unor structuri accesibile si abordabile de ingrijire a copiilor si a altor persoane aflate in intretinere;

• sprijin in vederea imbatranirii active, inclusiv prin asigurarea unor conditii de munca adecvate si a unei stari mai bune de sanatate (la locul de munca) si prin aplicarea de masuri care sa favorizeze activitatea si sa descurajeze pensionarea anticipata;

• modernizarea sistemelor de protectie sociala, inclusiv sistemul de pensii si de ingrijire a sanatatii, asigurandu-le caracterul social adecvat, viabilitatea financiara si capacitatea de adaptare la evolutia necesitatilor, pentru a putea sprijini o mai buna participare si mentinere pe piata muncii, precum si prelungirea vietii profesionale.

Linia directoare 19. Asigurarea unor piete ale muncii care sa favorizeze integrarea, sporirea atractivitatii locurilor de munca si rentabilizarea muncii pentru cei care cauta un loc de munca, inclusiv pentru persoanele defavorizate si pentru cele inactive, prin intermediul urmatoarelor actiuni:


11

• aplicarea unor masuri active si preventive pe piata muncii, cum ar fi identificarea rapida a necesitatilor, sprijinul acordat pentru cautarea unui loc de munca, orientarea si formarea in cadrul unor planuri de actiune personalizate, punerea la dispozitie a serviciilor sociale necesare pentru a favoriza insertia persoanelor celor mai defavorizate de pe piata muncii si a contribui la eradicarea saraciei;

• revizuirea continua a masurilor de incurajare si de descurajare care rezulta din sistemele de taxe si prestatii, inclusiv gestionarea si conditionarea prestatiilor, precum si reducerea considerabila a nivelului inalt al ratelor marginale efective

• ale impozitelor, in special pentru persoanele cu venituri reduse, garantand in acelasi timp un nivel corespunzator de protectie sociala;

• dezvoltarea de noi surse de locuri de munca in sectorul serviciilor pentru persoane si intreprinderi, in special la nivel local.

Linia directoare 20. Imbunatatirea congruentei intre cerere si oferta pe piata muncii, prin intermediul urmatoarelor actiuni:

• modernizarea si consolidarea institutiilor de pe piata muncii, in special a serviciilor de ocupare a fortei de munca, in vederea asigurarii, printre altele, a unei mai mari transparente a ofertelor de locuri de munca si de formare la nivel national si european;

• eliminarea obstacolelor din calea mobilitatii lucratorilor in Europa, in cadrul tratatelor;o mai buna anticipare a nevoilor de competente, a penuriilor si a blocajelor de pe piata muncii;

• gestionarea corespunzatoare a migratiei economice. Linia directoare 21. Promovarea flexibilitatii si, in acelasi timp, a sigurantei

locului de munca si reducerea segmentarii pietei muncii, tinandu-se seama in mod corespunzator de rolul partenerilor sociali, prin intermediul urmatoarelor actiuni:

• adaptarea legislatiei referitoare la ocuparea fortei de munca si reexaminarea, dupa caz, a diferitelor dispozitii contractuale si referitoare la timpul de lucru;

• abordarea problemei muncii nedeclarate; • anticiparea mai exacta si gestionarea intr-o maniera pozitiva a

schimbarilor, cum ar fi restructurarile economice, inclusiv schimbarile legate de deschiderea pietelor, pentru a reduce la minimum costul social al acestora si pentru a facilita adaptarea;

• promovarea si difuzarea formelor de organizare a muncii inovatoare si adaptabile, in vederea imbunatatirii calitatii si a productivitatii la locul de munca, inclusiv sanatatea si securitatea;

• facilitarea tranzitiilor in situatia profesionala, inclusiv formarea, activitatea profesionala independenta, crearea de intreprinderi si mobilitatea geografica.


12

Linia directoare 22. Asigurarea unei evolutii a costurilor muncii si a unor mecanisme de stabilire a salariilor care sa fie favorabile ocuparii fortei de munca, prin intermediul urmatoarelor actiuni:

• incurajarea partenerilor sociali, in domeniile care tin de competenta lor, de a institui un cadru corespunzator pentru negocierile salariale, in scopul de a reflecta provocarile legate de productivitate si de piata muncii la toate nivelurile pertinente si de a evita diferentele de salarizare intre barbati si femei;

• analizarea impactului asupra ocuparii fortei de munca al costurilor nesalariale ale muncii si, dupa caz, adaptarea structurii si a nivelului acestora, in special pentru a reduce presiunea fiscala asupra persoanelor slab remunerate.

Linia directoare 23. Cresterea si imbunatatirea investitiei in capitalul uman

prin intermediul urmatoarelor actiuni: • politici si actiuni incluzive in domeniul educatiei si formarii menite sa

faciliteze in mod semnificativ accesul la invatamantul profesional initial, la invatamantul secundar si la cel superior, inclusiv la instruirea si formarea antreprenoriala;

• reducerea semnificativa a numarului de elevi care abandoneaza scoala prematur;

• initierea unor strategii eficiente de formare pe tot parcursul vietii oferite tuturor, in cadrul scolilor, intreprinderilor, autoritatilor publice si gospodariilor, in conformitate cu acordurile europene, inclusiv prin stimulari si mecanisme de repartizare a costurilor corespunzatoare, in vederea cresterii participarii la formarea continua si la locul de munca pe tot parcursul vietii, in special pentru lucratorii cu o calificare redusa si in varsta.

Linia directoare 24. Adaptarea sistemelor de educatie si de formare la

noile exigente in domeniul competentelor, prin intermediul urmatoarelor actiuni: • consolidarea si garantarea atractivitatii, a deschiderii si a standardelor

calitative ale sistemelor de educatie si de formare, extinderea ofertei de posibilitati de educatie si de formare, garantarea unor mecanisme de invatare flexibile si sporirea posibilitatilor de mobilitate pentru studenti si formatori;

• facilitarea si diversificarea accesului pentru toti la educatie si la formare, precum si la cunoastere, prin organizarea timpului de lucru, prin servicii de ajutor familial, prin servicii de orientare profesionala si, dupa caz, prin noi forme de repartizare a costurilor;

• adaptarea la noile necesitati pe plan profesional si pe planul competentelor esentiale, precum si la viitoarele necesitati referitoare la calificare, prin imbunatatirea definirii si a transparentei calificarilor, prin


13

recunoasterea efectiva a acestora si validarea educarii si a formarii nonformale si informale.

1.2.2. Cadrul National

Obiectivele specifice pentru dezvoltarea resurselor umane sunt precizate in

PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007- 2013 (PND), care defineste un set de prioritati nationale de dezvoltare si incearca sa imbine, pe de o parte, elementele politicilor sectoriale si ale politicii de dezvoltare regionala si, pe de alta parte, orientarile strategice la nivel european si cerintele specifice legate de accesarea fondurilor comunitare postaderare.

Obiectivul global al PND, ce vizeaza reducerea disparitatilor de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana, se sprijina pe trei obiective specifice:

1. Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti; 2. Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza; 3. Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.

Strategia de dezvoltare a Planului National de Reforme, este o reflectare a

nevoilor de dezvoltare a Romaniei, in vederea reducerii cat mai rapide a decalajelor existente fata de UE. Strategia PND se axeaza atat pe orientarile strategice comunitare privind coeziunea, cat si pe prioritatile Agendei Lisabona si obiectivele de la Göteborg.

Planul National de Dezvoltare al Romaniei prevede sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;

2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport; 3. Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului; 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale

si intarirea capacitatii administrative; 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul

agricol; 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii;

Modul in care fiecare Stat Membru implementeaza la nivel national Liniile

Directoare Integrate Pentru Ocupare se reflecta in PROGRAMUL NATIONAL DE REFORME (PNR). Acesta este atat un document de raportare, cat si de planificare, prezentand in acelasi timp progresele realizate in ultimele 12 luni, precum si actiunile care vor fi intreprinse in urmatoarele 12 luni. PNR vizeaza perioada 2007—2010, iar obiectivul politicilor planificate in document este atingerea performantelor economice si de ocupare recomandate de Strategia Lisabona, corelate cu un sistem social echitabil, elemente care sa asigure Romaniei o dezvoltare durabila.


14

In PNR au fost stabilite urmatoarele prioritati pentru reforme: imbunatatirea capacitatii administrative, imbunatatirea calitatii si managementului cheltuielilor guvernamentale, continuarea imbunatatirii mediului de afaceri, reducerea si reorientarea ajutorului de stat, cresterea gradului de ocupare si a ratei de participare pe piata muncii, realizarea unei piete a muncii favorabile crearii locurilor de munca, imbunatatirea adaptabilitatii intreprinderilor si lucratorilor, stimularea ocuparii fortei de munca si imbunatatirea calitatii resurselor umane, imbunatatirea calitatii vietii prin gestionarea durabila a resurselor regenerabile si atenuarea efectelor schimbarilor climatice, cresterea eficientei energetice, gestionarea resurselor naturale, conservarea bio-diversitatii si reducerea poluarii.

Prin combinarea politicilor in domeniul educatiei, al ocuparii fortei de munca

si al incluziunii sociale, STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE din perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti, incearca sa sprijine o apropiere multi-sectoriala, pentru o mai buna coeziune economica si sociala si pentru o dezvoltare durabila, prin asigurarea dezvoltarii unor resurse umane competente. O forta de munca flexibila si inalt calificata este o pre-conditie pentru crestere economica sustinuta.

Obiectivul general al SIDRU este: ”Imbunatatirea capacitatii si calitatii sistemelor de dezvoltare a resurselor umane care sa conduca la un nivel inalt si stabil de ocupare, un nivel inalt al calitatii vietii si o incluziune sociala efectiva pentru toti cetatenii Romaniei, in vederea atingerii pana in anul 2020 a nivelului mediu actual al Tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile.”

CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA 2007-2013 (CSNR)

vizeaza armonizarea tuturor acestor prioritati intr-o strategie coerenta, care sa fie adecvata pentru Romania, dar care sa se si conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategiei Lisabona, si sa aiba ca efect dezvoltarea economica si cresterea numarului de locuri de munca.

Acesta realizeaza legatura dintre prioritatile nationale si cele de nivel european, specificate in Liniile Directoare Strategice pentru Coeziune Economica, Sociala si Teritoriala 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2008-2010.

Interventiile FSE in Romania in domeniul dezvoltarii resurselor umane, asa cum sunt stabilite in Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013, vor asigura investitia in capitalul uman, modernizarea sistemelor de educatie si formare profesionala, cresterea accesului la ocupare si consolidarea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile.

Prin acest document se explica modul in care vor fi implementate Instrumentele Structurale in Romania in perioada 2007-2013. Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune sociala si regionale ale Romaniei, precum si de a stabili legaturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la


15

Lisabona, care sta la baza elaborarii politicilor de dezvoltare economica si de crearea a noi locuri de munca. CSNR a fost elaborat pe baza Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-2013.

CSNR se implementeaza prin Programele Operationale. Pentru Romania, atingerea performantelor economice si de ocupare a

fortei de munca la nivel national, corelate cu un sistem social echitabil, este cruciala pentru dezvoltarea durabila a societatii, motiv pentru care au fost stabilite un set de prioritati nationale printre care se regaseste si cresterea participarii pe piata muncii si promovarea calitatii ocuparii fortei de munca prin:

• Asigurarea unei functionari a pietei muncii favorabila crearii locurilor de munca;

• Reducerii fenomenului muncii nedeclarate si a managementului adecvat al schimbarii la nivelul intreprinderilor si lucratorilor;

• Imbunatatirea accesului pe piata muncii pentru grupurile vulnerabile; • Promovarea competitivitatii pe piata muncii, in special prin mai buna

corelare dintre sistemul educational si de formare, pe de o parte, si cerintele pietei muncii, pe de alta parte.

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL - DEZVOLTAREA

RESURSELOR UMANE 2007-2013 (POS DRU) a fost elaborat in contextul Planului National de Dezvoltare 2007-2013 si in acord cu prioritatile Cadrului Strategic National de Referinta 2007-2013.

POS DRU este un instrument important in sprijinirea dezvoltarii economice si a schimbarilor structurale prin investitiile in capitalul uman.

POS DRU a fost elaborat in conformitate cu Agenda de la Lisabona revizuita, Liniile Directoare de Coeziune 2007 - 2013, Strategia Europeana de Ocupare, Liniile Directoare Integrate pentru Dezvoltare si Ocupare 2005-2008. De asemenea, POSDRU este in concordanta cu cea de-a patra prioritate tematica din Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (Dezvoltarea si utilizarea eficienta a capitalului uman din Romania) pentru obiectivul Convergenta, si cu Programul de Guvernare 2005 – 2008 in domeniul resurselor umane.

Obiectivul general al POS DRU este: “Dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane”.3

3 Vezi Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, pag. 4


16

Pentru atingerea acestui obiectiv, a fost stabilit un set de sapte obiective

specifice, si anume: 1. Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala

initiala si continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii; 2. Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si

productivitatii muncii; 3. Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata

muncii; 4. Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive; 5. Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv

in zonele rurale; 6. Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare a fortei de munca; 7. Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor

vulnerabile. POS DRU va fi implementat prin intermediul celor 7 Axe prioritare de

interventie, fiecare avand obiective specifice:

Axa 1: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si a dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere • Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate • Calitate in invatamantul superior • Dezvoltarea resurselor umane in educatie si formare profesionala • Calitate in Formarea Profesionala Continua • Programe doctorale si post doctorale in sprijinul cercetarii.

Axa 2: Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii. • Tranzitia de la scoala la o viata activa • Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii • Cresterea accesului si participarii la Formarea Profesionala Continua.

Axa 3: Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor • Promovarea culturii antreprenoriale • Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii • Dezvoltarea parteneriatului si incurajarea initiativelor partenerilor sociali si societatii civile

Axa 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare • Intarirea capacitatii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare • Formarea personalului propriu al SPO.

Axa 5: Promovarea masurilor active de ocupare • Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare • Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce

priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea. Axa 6: Promovarea incluziunii sociale


17

• Dezvoltarea economiei sociale • Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii • Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii • Initiativele transnationale pe o piata inclusiva a muncii.

Axa 7: Asistenta tehnica • Sprijin pentru implementarea, managementul general si evaluarea POS DRU • Sprijin pentru promovarea si publicitatea POS DRU FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE) este destinat sa imbunatateasca

calitatea locurilor de munca si posibilitatile de ocupare a fortei de munca in Uniunea Europeana. Acesta intervine in cadrul obiectivelor Convergenta si Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca.

FSE sprijina actiunile statelor in urmatoarele domenii: • Adaptarea lucratorilor si a intreprinderilor; sisteme de invatare pe toata

durata vietii, conceperea si diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii;

• Imbunatatirea accesului la un loc de munca al persoanelor in cautarea unui loc de munca, a persoanelor inactive, a femeilor si a emigrantilor;

• Consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de invatamant si prin activitatile de conectare in retea a unitatilor de invatamant;

• Politicile de coeziune economica si sociala sunt printre cele mai importante politici ale Uniunii Europene de consolidare a cresterii economice, a competitivitatii si a ocuparii fortei de munca;

• Integrarea sociala a persoanelor defavorizate si combaterea tuturor formelor de discriminare pe piata muncii;

PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE

MUNCA - a fost elaborat pe baza Liniilor Directoare ale Strategiei Europene privind Ocuparea Fortei de Munca, adoptate anual de Consiliul Uniunii Europene ca urmare a procesului inceput odata cu summit-ul de la Luxemburg din anul 1997, in conformitate cu Titlul VIII al Tratatului de la Amsterdam. La elaborarea PNAO s-au avut in vedere obiectivele orizontale ale strategiei europene in domeniul ocuparii fortei de munca: cresterea ratei ocuparii, dezvoltarea unor strategii nationale pentru invatarea pe tot parcursul vietii, dezvoltarea parteneriatului social si integrarea dimensiunii regionale in procesul de elaborare, implementare si monitorizare a PNAO, dezvoltarea sistemului de indicatori ai pietei muncii comparabili cu cei existenti la nivel european.


18

Strategia Uniunii Europene in domeniul ocuparii fortei de munca are la baza patru piloni, si anume:

1. Imbunatatirea capacitatii de angajare; 2. Dezvoltarea spiritului antreprenorial si crearea de locuri de munca; 3. Promovarea capacitatii de adaptare a intreprinderilor si a angajatilor

acestora; 4. Asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati.

PNAO evidentiaza masurile pe care Romania isi propune sa le

implementeze pe termen scurt si mediu, in vederea cresterii ocuparii fortei de munca si reducerii somajului, sprijinirii invatarii pe tot parcursul vietii, eficientizarii si flexibilizarii pietei muncii pentru a raspunde rapid schimbarilor economice, evitarii discriminarii si excluderii sociale.

In domeniul ocuparii, STRATEGIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA

FORTEI DE MUNCA, 2004-2010 (SNOFM) a fost elaborata ca un document cadru care a identificat principalele probleme ale pietei muncii, precum si prioritatile strategice nationale ale politicii de ocupare.

Asa cum se arata in acest document, “Obiectivele strategiei de ocupare ale Romaniei sunt stabilite pe baza celor trei mari obiective strategice interdependente ale Strategiei Europene de Ocupare: ocupare deplina, calitatea si productivitatea muncii, coeziune si incluziune sociala”.

Pentru atingerea acestor obiective strategice, au fost stabilite noua domenii de actiune, dupa cum urmeaza:

1. Consolidarea nivelului de ocupare a fortei de munca, tinzand spre atingerea obiectivelor europene stabilite la Lisabona;

2. Promovarea adaptabilitatii si mobilitatii fortei de munca; 3. Imbunatatirea capacitatii de integrare pe piata muncii si prelungirea

vietii active; 4. Combaterea efectelor somajului structural si reducerea ratei somajului; 5. Reducerea ratei somajului pentru grupurile vulnerabile; 6. Asigurarea egalitatii de sanse pe piata muncii; 7. Consolidarea parteneriatului social; 8. Cresterea eficientei activitatii institutiilor cu responsabilitati pe piata

muncii; 9. Reducerea semnificativa a disparitatilor regionale in ceea ce priveste

ocuparea fortei de munca. Implementarea masurilor propuse in SNOFM s-a efectuat in baza unor

Planuri Nationale de Actiune pentru Ocupare care contin termeni, sarcini si responsabilitati.


19

• PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC (PRAI) 2007 – 2013, constituie un cadru de actiune pe baza unui set de prioritati si masuri, desprinse din analiza si convenite la nivel regional. De asemenea, PRAI ofera un cadru de referinta pentru elaborarea si armonizarea planurilor locale de actiune, respectiv a planurilor elaborate de fiecare scoala .

Scopul principal al PRAI este de a contribui, prin masuri coordonate cu celelalte niveluri de planificare, la imbunatatirea corespondentei dintre oferta sistemului de educatie si formare profesionala si nevoile de dezvoltare regionala.

Procesul de planificare in sistemul de educatie si formare profesionala pe termen mediu este structurat pe patru niveluri:

• Nivelul regional prin strategiile elaborate de MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII;

• Nivelul regional prin PLANURILE REGIONALE DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC (PRAI);

• Nivelul local (judetean) prin PLANURILE LOCALE DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC (PLAI);

• Nivelul unitatilor de invatamant prin Planurile de actiune ale scolilor (PAS).

1.3. STRATEGIA DEZVOLTARII DURABILE - INDICATORII

DEZVOLTARII DURABILE

• Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reinnoita de Dezvoltare

Durabila, pentru o Europa extinsa. Documentul este conceput intr-o viziune strategica unitara si coerenta, avand ca obiectiv general imbunatatirea continua a calitatii vietii pentru generatiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze si sa foloseasca resursele in mod eficient si sa valorifice potentialul de inovare ecologica si sociala al economiei in vederea asigurarii prosperitatii, protectiei mediului si coeziunii sociale.

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila, ce reprezinta fundamentul Strategiei Nationale a Romaniei in domeniu, completeaza Strategia de la Lisabona si se doreste a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaza politici publice si pentru opinia publica, in scopul schimbarii comportamentului in societatea europeana si, respectiv, in societatea romaneasca si implicarii active a factorilor decizionali, publici si privati, precum si a cetatenilor in elaborarea, implementarea si monitorizarea obiectivelor dezvoltarii durabile.

Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene si statelor sale membre, implicand toate componentele institutionale la nivel


20

comunitar si national. Este subliniata, de asemenea, importanta unei stranse conlucrari cu societatea civila, partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile.

In acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie: 1. Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii

economice de impactul negativ asupra mediului; 2. Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor

fundamentale, diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel;

3. Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca abundente si bine platite;

4. Indeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea institutiilor democratice in slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni in lume.

Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor

economice, ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE statueaza urmatoarele principii directoare:

• Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului; • Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii; • Cultivarea unei societati deschise si democratice; • Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional; • Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali; • Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national

si global; • Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de

impact si consultarea factorilor interesati; • Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice

si investitionale; • Aplicarea principiului precautiunii in cazul informatiilor stiintifice incerte; • Aplicarea principiului “poluatorul plateste”. Aspectele de continut ale Strategiei UE se concentreaza asupra unui

numar de 7 provocari cruciale si 2 domenii trans-sectoriale. Multe dintre tintele convenite in cadrul UE sunt stabilite in expresie numerica sau procentuala, cu termene stricte de implementare, fiind obligatorii pentru toate statele membre.

Strategia UE stabileste, de asemenea, proceduri precise de implementare, monitorizare si urmarire, cu obligatii de raportare la fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene si statelor membre, asupra angajamentelor asumate. Urmatorul termen pentru analizarea progreselor inregistrate si revederea prioritatilor Strategiei UE de catre Consiliul European


21

este septembrie 2009, cu obligatia statelor membre de a raporta asupra implementarii Strategiilor Nationale pana cel mai tarziu in luna iunie 2009.

Intrucat Romania s-a angajat sa finalizeze propria Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila, revizuita, pana la sfarsitul anului 2008 si sa o prezinte apoi Comisiei Europene, primul termen de raportare asupra implementarii este luna iunie 2011.

INDICATORII DEZVOLTARII DURABILE

Convenirea unui set de indicatori acceptati ai dezvoltarii durabile, inclusiv reflectarea in sistemul conturilor nationale, prin instrumente specifice, a factorilor ecologici si sociali ai dezvoltarii, constituie in continuare un subiect de preocupare prioritara din partea Oficiului de Statistica al Comunitatilor Europene (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) si Organizatiei pentru Colaborare si Dezvoltare Economica (OCDE). Romania, prin Institutul National de Statistica, este angajata in mod activ in acest proces.

Pentru urmarirea si verificarea implementarii Strategii Nationale se va crea si intretine un sistem national de indicatori statistici ai dezvoltarii durabile, armonizat si congruent cu sistemul relevant de indicatori utilizat la nivelul UE, pentru monitorizarea progreselor nationale in raport cu Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene. Colectarea si prelucrarea informatiilor de incredere, cuantificate si actualizate regulat, agregate la nivelul indicatorilor de dezvoltare durabila, va permite masurarea performantelor in atingerea obiectivelor stabilite de Strategie si raportarea corecta asupra rezultatelor. Se are in vedere operationalizarea a doua tipuri de indicatori:

• Indicatorii nationali de dezvoltare durabila, focalizati pe prioritatile-

cheie exprimate prin tinte cuantificabile care sa permita, totodata, compararea performantelor nationale cu cele ale partenerilor internationali si cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE reinnoite. Acest set de indicatori se va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat-UNECE-OCDE si va fi reactualizat in permanenta.

• Indicatorii de progres ai Strategiei Nationale pentru Dezvoltare

Durabila a Romaniei, acoperind intregul pachet de politici pe care aceasta le genereaza, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse in Strategia UE. In acest mod, toate politicile vor forma obiectul monitorizarii, urmarind responsabilizarea decidentilor politici si permitand opiniei publice sa evalueze succesul actiunilor intreprinse.

Conform Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei, 2009, obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionale in Romania sunt:

� Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate;

� Pre-intampinarea producerii de noi dezechilibre;


22

� Stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de Romania.

Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de

dezvoltare regionala in Romania sunt: � Descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul

central/guvernamental, spre cel al comunitatilor regionale; � Parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale; � Planificarea regionala; � Cofinantarea regionala a proiectelor.

In cadrul unei analize a regiunilor de dezvoltare a Romaniei, vare a avut in

vedere cele mai importante aspecte ale calitatii vietii si ale durabilitatii unei societati, s-a realizat Indexul Societatii Durabile – Romania 2009 (ISD)

Structura principala a ISD consta din 22 de indicatori, grupati in 5 categorii. Pentru Romania au fost inclusi inca 5 indicatori suplimentari care acopera anumite aspecte specifice ale politicii pentru durabilitate din Romani

Scorul general obtinut de Romania in cadrul ISD-Romania–2008 este de 5,7, pe o scara de la 0 la 10. Prin acest scor, Romania se situeaza la putin peste jumatatea distantei pana la scorul maxim de 10 puncte. Asadar, exista suficient loc pentru imbunatatiri si tot atata nevoie pentru realizarea lor.

Scorurile generale ale regiunilor – calculate prin agregarea celor 22 de scoruri aferente fiecarui indicator- variaza intre 5,2 (Sud-Vest) si 6,2 (Nord-Vest), cu un scor mediu pentru Romania de 5,9, ceea ce inseamna ca se afla cu mult sub scorul de 10 al durabilitatii maxime.

Mesajul este clar. Domenii precum: energia, deseurile, biodiversitatea, rata saraciei si populatia ocupata necesita planuri de actine concrete, cu actiune rapida pe termen scurt. Celelalte aspecte, precum apa potabila, serviciile de salubritate (conectarea la aceste servicii), calitatea aerului si calitatea solului, buna guvernare, emisiile de gaze cu efect de sera si starea padurilor, nu trebuiesc neglijate, datorita faptului ca unele regiuni au inregistrat scoruri scazute si pentru acesti indicatori.

Fiecare regiune va trebui sa isi defineasca abordarea proprie pentru prioritatile stabilite.

Tabel nr. 1 - Indicatorii de dezvoltare durabila

Indicator Media Nationala

Nord Est

Sud Est Sud Sud

Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti

- Ilfov

Viata Sanatoasa 8,7 8,7 8,7 8,7 8,7 8,6 8,6 8,7 9,0

Rata saraciei 4,6 2,0 4,3 4,3 4,2 7,2 5,8 4,6 8,2

Apa potabila suficienta 6,1 5,5 8,0 5,6 4,1 6,6 7,4 6,3 4,9

Servicii de 6,3 5,3 6,2 4,6 5,0 7,0 6,0 6,7 9,3


23

salubritate corespunzatoare

Oportunitati de educatie 7,6 7,7 7,0 7,6 7,5 7,9 7,8 7,6 8,6

Egalitate de sexe 7,5 - 7,3 7,2 7,5 7,6 7,5 7,5 8,1 Calitatea aerului 7,8 9,8 8,3 6,0 3,0 8,0 9,7 8,3 9,4 Calitatea apelor

de suprafata 7,0 7,5 - 6,8 6,0 8,1 6,7 8,4 5,6

Calitatea solului 5,7 5,4 6,2 6,2 6,1 4,5 4,7 4,5 7,3

Buna guvernare 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2

Populatia ocupata 4,9 5,5 4,1 3,9 4,9 5,3 5,5 4,1 6,2

Cresterea populatiei 8,9 8,4 8,6 8,9 8,9 9,4 8,9 9,0 8,7

Distributia veniturilor 7,4 7,4 7,4 7,4 7,4 7,4 7,4 7,4 7,4

Datoria publica 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5

Reclicarea deseurilor 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1

Folosirea resurselor 9,4 9,6 8,4 9,1 9,5 9,3 9,9 9,7 -

Consumul de energie din surse

regenerabile 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3

Starea padurilor 6,1 5,3 5,3 4,6 4,1 7,6 5,0 10,0 6,6

Conservarea biodiversitatii 3,1 1,6 10,0 2,0 4,8 0,7 3,6 1,1 1,0

Emisii de gaze cu efecte de sera 5,9 8,1 6,7 6,6 0,4 3,5 8,3 5,8 7,8

Amprenta ecologica 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2

Cooperare internationala 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0

Sursa: INS – Index Regional al Societati Durabile-Romania-2009

1.4 TINTA STRATEGICA Tintele stabilite a fi atinse prin acest document sunt preluate din

OBIECTIVELE STRATEGIEI LISABONA pentru anul 2010, si anume: • Rata generala de ocupare pentru populatia in varsta de munca (grupa 15

– 64 de ani) de 70%; • Rata de ocupare in randul femeilor de 60%; • Rata de ocupare pentru grupa de varsta 55-64 de ani, de 50%;


24

Capitolul II - CADRUL REGIONAL

2.1. PROFILUL GEOGRAFIC SI ADMINISTRATIV

2.1.1. Caracteristici geografice Regionalizarea Romaniei, din punct de vedere teritorial, a avut loc in 1998,

cand au luat fiinta 8 regiuni (Nord – Est, Sud – Est, Sud – Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru, Bucuresti Ilfov).

Asemenea tuturor regiunilor de dezvoltare, Regiunea Sud Est nu are puteri administrative, functiile sale principale fiind co-ordonarea proiectelor de dezvoltare regionala si absorbtia fondurilor de la Uniunea Europeana. Judetele care fac parte din aceasta regiune de dezvoltare sunt: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea. Centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, este Municipiul Braila

Grafic nr. 1 – Harta Romaniei

Regiunea Sud-Est este situata in partea de sud-est a Romaniei si se

invecineaza la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru si Regiunea Sud-Muntenia, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si are granita naturala cu Marea Neagra la est pe o lungime de 245 km. Acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafata totala a tarii, regiunea este a doua ca marime din cele 8 ale Romaniei.


25

Regiunea Sud – Est dispune de toata gama de forme de relief si resurse naturale care reprezinta baza dezvoltarii socio-economice: agricultura, industrie, turism, toate acestea influentand piata muncii.

Zonele de campie si dealurile joase, reprezentand mai mult de 2/3 din suprafata totala a regiunii, favorizeaza dezvoltarea agriculturii si viticulturii.

Delta Dunarii – cea mai mare din Europa, formata prin bifurcarea fluviului Dunarea in 3 brate – Chilia, Sf Gheorghe si Sulina, litoralul Marii Negre, Muntii Dobrogei si Carpatii de Curbura, Insula Mica a Brailei prezinta toate un deosebit potential turistic pentru regiune.

Portul Constanta - cel mai mare port situat la Marea Neagra, porturile maritime - Midia si Mangalia, portul turistic Tomis, porturile dunarene Braila, Galati, Tulcea ofera potential pentru dezvoltarea comertului, a transporturilor maritime si navale dar pot constitui si elemente turisitice de reala importanta.

Insula Mica a Brailei, rezervatie asemanatoare Deltei Dunarii, merita mentionata pentru potentialul turistic, iar Insula Mare a Brailei, reprezentand cea mai mare exploatatie agricola din Romania pentru potentialul sau agricol.

Clima temperat-continentala cu ierni geroase in vest si mai moderate in sudul regiunii permite dezvoltarea agriculturii rotative.

2.1.2. Structura administrativa Regiunea de dezvoltare Sud - Est cuprinde 6 judete: Braila, Buzau,

Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea. La nivelul fiecarui judet structurile autoritatii locale sunt reprezentate de

Consilii Judetene, Consilii Locale, Municipale, Orasenesti si Comunale. Localitatile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 orase si 350 comune avand 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanta cu o populatie de 307.447 locuitori, urmat de Galati - 298.941 locuitori, Braila - 219.491 locuitori, Buzau - 137.161 locuitori, Focsani - 101.294 locuitori si Tulcea cu 92.676 locuitori.

Grafic nr.2

:


26

Tabel nr. 2 - Organizarea administrativa a teritoriului Regiunii Sud-Est la 31 decembrie 2007

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti,– editia 2008

2.2. ASPECTE DEMOGRAFICE

• Structura populatiei la nivelul Regiunii Sud-Est

La 1 iulie 2008, Regiunea Sud-Est avea o populatie de 2.819.565 locuitori, reprezentand 13,11 % din populatia tarii. Densitatea populatiei a fost de 79,1 loc/kmp, sub media pe tara (de 90,2 loc/kmp). Densitatea cea mai mare este intalnita in judetul Galati (137,6 loc/kmp), iar cea mai mica in judetul Tulcea (29,5 loc/kmp).

La 1 iulie 2008 populatia Romaniei a fost de 21504 mii locuitori, in scadere cu 33,1 mii persoane, comparativ cu 1 iulie 2007. Aceasta scadere s-a datorat in exclusivitate sporului natural negativ al populatiei.

Valorile negative ale sporului natural au facut ca populatia tarii sa continue sa se diminueze in perioada 2008-2009 (1 iulie), insa evolutia ascendenta a natalitatii, dar insuficienta comparativ cu nivelul mortalitatii, a determinat ca, in anul 2008, comparativ cu 2007, sporul natural negativ sa se atenueze usor, de la -37,2 mii persoane la -31,3 mii persoane.

Comparativ cu 1 iulie 2007, scaderea populatiei s-a manifestat in majoritateae regiunilor de dezvoltare. Exceptie au facut regiunile Bucuresti-Ilfov, unde populatia a crescut cu 22,1 mii persoane si regiunile Centru si Vest, in care populatia a ramas constanta.

Regiunea de dezvoltare

Judetul

Suprafata totala (km2)

Numarul oraselor

si municipiilor

din care: municipii

Numarul comunelor

Numarul satelor

Sud - Est 35762 35 11 354 1447 Braila 4766 4 1 40 140 Buzau 6103 5 2 82 475

Constanta 7071 12 3 58 188 Galati 4466 4 2 60 180 Tulcea 8499 5 1 46 133

Vrancea 4857 5 2 68 331


27

Vest

9,0%Bucuresti-Ilfov

10,5%

Sud-Vest Oltenia

10,5%

Centru

11,7%Nord-Vest

12,7%

Sud-Est

13,1%

Sud Muntenia

15,3%

Nord-Est

17,3%

Regiunea de dezvoltare Nord-Est detinea cel mai mare numar de locuitori, cu o pondere de 17,3%. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest cu o pondere de 9% din populatia tarii. Regiunea de dezvoltare Sud-Est este a treia regiune ca numar de locuitori (dupa regiunile Nord-Est si Sud Muntenia), detinand 13,1% din populatia tarii.

O comparatie a populatiei existente in fiecare regiune este prezentata procentual in figura de mai jos:

Grafic nr.4 - Populatia regiunilor de dezvoltare din Romania la 1 iulie 2008

Total Romania : 21.504.442 locuitori

Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, 2008

Aflate sub incidenta unui complex de factori de natura economica, sociala si demografica, numarul si structura socio-demografica a populatiei Romaniei pun in evidenta importante modificari ce s-au produs in ultimele decenii: ritm scazut de crestere a populatiei (dupa anul 1990 chiar de scadere), nivel redus al fertilitatii, imbatranire demografica, nivel relativ ridicat ale migratiei externe (mai ales imediat dupa 1990), precum si al mortalitatii generale si a celei infantile.

Se poate observa o tendinta usoara de scadere a populatiei (vezi tabelul nr.3 – anexe). Trebuie mentionat insa ca situatia demografica a Romaniei nu este un caz izolat in context european. Toate tarile aflate in tranzitie economica si sociala au traversat si mai traverseaza inca o criza demografica, determinata probabil si de deteriorarea structurilor celor trei componente ale dinamicii populatiei – natalitatea, mortalitatea si migratia externa.

Regiunea Sud-Est nu face exceptie de la tendinta generala inregistrata pe plan national.


28

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1553115

235478 198949

504462

344971

122209 147046

1266450

126874 285775 215841 266619126813 244528

Urban

Rural

Grafic nr. 5 - Populatia Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

2830430 2819565

13879581381110

1442472 1438455

1564967 1553115

1265463 1266450

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

2007 2008

Regiunea Sud-Est

Total

Masculin

Feminin

Urban

Rural

Grafic nr. 6 - Populatia Regiunii Sud- Est

Statistica privind populatia Regiunii Sud-Est, pe judete si pe medii in anul

2008 (1iulie), arata ca ponderea cea mai mica a populatiei urbane s-a inregistrat in judetul Vrancea, la polul opus situandu-se judetul Constanta (vezi tabelul nr.4 – anexe). De altfel, se observa o concentrare a populatiei in mediul urban (peste 50%), in trei judete ale Regiunii (Constanta, Braila si Galati), in principal datorita industrializarii si oportunitatilor de angajare oferite in ultimii ani. Asa se explica si faptul ca intre primele 10 mari orase (municipii) ale tarii dupa


29

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

BrailaBuzau

ConstantaGalati

TulceaVrancea

2005 2006 2007 2008

numarul de locuitori se aflau si 3 municipii din regiunea Sud-Est: Constanta (302242), Galati (291608) si Braila (212981).

Grafic nr. 7 - Populatia pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est

(conformi tabelul nr.5 – anexe)

Varsta medie a populatiei tarii a crescut de la 39,1 ani (2008) la 39,4 ani (2009), varsta medie ce caracterizeaza tarile cu o populatie „adulta”. Populatia feminina, cu o varsta medie de 40,8 ani a fost si in 2009 mai imbatranita decat cea masculina cu 2,9 ani. Cea mai imbaranita populatie este cea din judetul Teleorman (43,3 ani), iar cea mai tanara din judetul Iasi (37,0 ani).

In cadrul regiunii Sud-Est, judetele Buzau (40,9 ani) si Braila (40,7 ani) au cea mai imbatranita populatie, la polul opus situandu-se judetele Constanta (38,5 ani) si Galati (38,6 ani). (vezi tabelul nr.6 – anexe)

Indicele de imbatranire demografica4 si raportul de dependenta

demografica5 au fost direct influentate de scaderea numarului de copii (in principal) si de cresterea populatiei varstnice. (vezi tabelul nr.7 – anexe)

Astfel, indicele de imbatranire a crescut de la 58 persoane varstnice de 60

ani+ la 100 persoane tinere 0-14 ani (1 ianuarie 1990), la 129 persoane varstnice la 100 persoane tinere (1 ianuarie 2009). Raportul total de dependenta demografica a scazut, de la 64, in 1990, la 52 persoane tinere si 4 Reprezentat de raportul între populaţia vârstnică şi cea tânără sub 15 ani 5 Reprezentat de numărul tinerilor şi al vârstnicilor ce revine la 100 persoane adulte


30

varstnice la 100 persoane adulte in 2009, datorita, in principal, reducerii populatiei tinere.

Varsta medie a populatiei din mediul rural a fost de 40,0 ani, mai mare cu 1,2 ani decat cea urbana (38,8 ani). In mediul urban, varsta medie a populatiei feminine este cu 2,7 ani mai mare decat cea a populatiei masculine, iar in mediul rural cu 3,3 ani.

Si in Regiunea Sud-Est populatia feminina este mai imbatranita decat cea masculina, diferenta cea mai mare inregistandu-se in urbanul din Braila (2,9 ani) si ruralul din Buzau (3,9 ani).

Evolutia fenomenelor demografice din Romania si implicit din regiune, in ultimele decenii s-a reflectat in mod pregnant si in schimbarile intervenite in structura pe varste a populatiei, cu implicatii atat pe plan demografic cat si social-economic. Populatia din mediul rural continua sa fie mai mai imbatranita, in special datorita populatiei feminine rurale. Modificarile structurale survenite in ultimii ani se inscriu in tendinta, de lunga durata, de accentuare a gradului de imbatranire demografica a populatiei, proces tipic populatiilor europene.

Efectele procesului de imbatranire demografica asupra desfasurarii vietii economice si sociale, cat si asupra evolutiilor demografice viitoare, se resimt inca din anul 2005, cand in populatia in varsta de munca (15-64 ani) au intrat generatii reduse numeric nascute dupa anul 1990.

Trebuie sa se tina seama insa de complexitatea efectelor pe termen lung ale evolutiilor trecute si actuale caci, se poate chiar afirma ca nu scaderea in sine a numarului populatiei este evolutia cea mai ingrijoratoare, ci faptul ca acestei evolutii i se asociaza o degradare continua a structurii pe varste. Se remarca reducerea ponderii populatiei tinere, de 0-14 ani, de la 24,5% (in 1990) la 15.0% (in 2009, 1 ianuarie) si cresterea ponderii celei varstnice, de 65 ani si peste, de la 14% (in 1990) la 14,8% (in 2009, 1 ianuarie). Populatia adulta, de 15-64 ani, a crescut constant de la 61,2% (in 1990) la 70.2% (in 2009, 1 ianuarie)).

In anul 2008 „longevivii”, segmentul populatiei de 80 ani si peste, reprezentau 2,8% din totalul populatiei, in crestere comparativ cu anul 1990 (1,9%). Femeile sunt mai longevive, numarul lor fiind aproape de doua ori mai mare decat cel al barbatilor.

Structura populatiei varstnice evidentiaza aceasta disproportie: la 1000 femei de 60 ani si peste revenind 643 barbati varstnici. In timp ce la grupa de varsta de 65-74 ani raportul de masculinitate a fost de 741 barbati la 1000 femei, la 85 ani si peste, populatia feminina a fost de aproape doua ori mai mare decat cea masculina (502 barbati la 1000 femei).

Fenomenul de imbatranire demografica este mai accentuat in mediul rural decat in urban. Aproape un sfert din populatia rurala a depasit varsta de 60 ani si peste, in totalul populatiei feminine rurale ponderea femeilor varstnice fiind de 27%.

Piramida varstelor permite o radiografie a celor 18 clase cincinale de varsta ale populatiei, la momente diferite de timp, punand in evidenta dinamica si


31

-40000 -30000 -20000 -10000 0 10000 20000 30000 40000

1

11

21

31

41

51

61

71

81

tendintele fenomenelor demografice, inclusiv a procesului de imbatranire demografica.

Astfel, in cazul regiunii Sud-Est, in timp ce reducerea numarului populatiei tinere a ingustat si mai mult baza piramidei, cresterea ponderii varstnicilor a dus la ingrosarea varfului piramidei. In perioada 1990–2008 varsta medie a cunoscut o crestere semnificativa, de la 34,6 ani la 39,1 ani, reflectand un proces lent dar continuu de imbatranire demografica. Cresterea varstei medii a fost mai accentuata la femei (40,5 ani), decat la barbati (37,7 ani).

Grafic nr. 7 - Piramida populatie Regiunii Sud-Est pe varste si sexe, la

1 ianuarie 2009

Regiunea Sud-Est a cunoscut, in ultimele decenii, modificari semnificative, in parte datorita parcurgerii perioadei de tranzitie demografica, cat si datorita modificarilor politice care au avut o influenta puternica asupra evolutiei fenomenelor demografice.

Natalitatea a inregistrat, in ultimii ani, o usoara redresare. Spre deosebire de mortalitate si migratia internationala, in cazul natalitatii scaderea semnificativa era de asteptat, pe seama accesului la mijloacele de planificare familiala si posibilitatii intreruperii legale a sarcinii. In anul 2008 rata natalitatii a ajuns in regiunea Sud-Est la 10‰ (sub media nationala de 10,3‰). (vezi tabelul nr.8 – anexe)

Cu exceptia judetelor Buzau si Tulcea, valorile natalitatii din mediu rural

continua sa fie superioare celor din urban. Noile realitati economice si sociale si-au adus si ele contributia asupra evolutiei descendente a natalitatiii. Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori de scadere specifici perioadei de tranzitie. De asemenea, evolutiile recente ale natalitatii sunt insotite si de schimbari in atitudini si comportament asupra casatoriei, coabitarii, divortului, copiilor in afara casatoriei.. Este cunoscut faptul ca atunci cand nivelul de trai, calitatea asistentei medicale si accesul la serviciile de sanatate cunosc ameliorari sensibile,

Feminin Masculin


32

reducerea mortalitatii pe varste si cresterea duratei medii a vietii au si ele, evolutiile dorite. Evolutia duratei medii a vietii a fost conditionata de un complex de factori, o importanta deosebita revenind modului de viata, starii de sanatate, alimentatiei, nivelului educatiei sanitare dar si conditiilor economico-sociale din societate. Programele sustinute de sensibilizare a populatiei pentru practicarea unui regim de viata sanatos, accesul si abundenta informatiilor privind asigurarea unei alimentatii rationale au determinat o evolutie pozitiva in ceea ce priveste durata medie a vietii dupa 1989. Speranta de viata la 60 ani reprezinta un indicator sintetic care reflecta concret influenta conditiilor de viata ale populatiei asupra numarului de ani pe care ii mai poate trai o persoana. (vezi tabelul nr.9 – anexe)

Contributia cea mai importanta la cresterea sperantei de viata la nastere, mai ales dupa 1996, a avut-o reducerea mortalitatii la varstele adulte si avansate si, intr-o masura mai redusa, la varstele tinere. Trebuie mentionat ca mortalitatea pe varste este considerabil mai scazuta la generatiile nascute dupa 1989, comparativ cu mortalitatea la aceleasi varste in generatiile nascute mai inainte. Accesul la serviciile de planificare familiala si proportia mai redusa a copiilor nedoriti au avut efecte benefice asupra sanatatii copiilor nascuti dupa anul 1989, si, implicit, asupra sanatatii femeii, in general.

Migratia externa, cel de-al treilea factor care a contribuit la schimbarea structurii de varsta a populatiei regiunii, este un fenomen demografic a carui evolutie depinde direct de forta factorilor specifici mecanismului de „atractie/respingere” si care sunt predominant economici. Atat timp cat va exista un decalaj economic intre regiunea Sud-Est si restul tarii, pe de o parte, si tara noastra si tarile dezvoltate, pe de alta, tendinta de emigrare a tinerilor nu se va diminua. Insa dimensiunea fluxurilor de emigranti va depinde tot mai mult de politicile de imigrare ale tarilor dezvoltate „primitoare”. Studiile arata ca tarile dezvoltate ale UE vor avea nevoie de 'supapa' imigratiei pentru mentinerea dimensiunii fortei de munca si in deceniile urmatoare.

In anul 2008, cel de-al doilea an al Romaniei ca membra a UE, soldul migratiei externe legale a fost usor pozitiv, de 1291 persoane. Desi numarul legal al persoanelor plecate a fost usor mai mic decat cel al persoanelor sosite, Romania continua sa fie o importanta ”furnizoare” de emigranti. Astfel, se presupune ca propensiunea catre emigrare a romanilor se va mentine.

Nici regiunea Sud-Est nu a facut exceptie. In anul 2008 soldul migratiei externe legale s-a mentinut usor negativ (-8 persoane). (vezi tabelul nr.10 – anexe)

Se anticipeaza ca numarul populatiei regiunii va continua sa scada pana in anul 2050 cu aproximativ 400 mii persoane (fata de 2008). Scaderea populatiei va fi moderata pana in anul 2030 (cu o rata medie anuala de -0,5% ) si usor mai


33

accentuata spre sfarsitul orizontului de proiectare (de -0,6%), principalul factor al acestor evolutii fiind scaderea naturala.

Pana in anul 2050 cel mai mult va scadea numeric populatia tanara (cu -53.7%). In schimb populatia varstnica va creste cu 56.3%. Diferenta pe sexe se va adanci. Desi numeric vor fi in continua scadere, in 2030 femeile vor reprezenta 51,3% din populatia tarii, iar in 2050 - 51,5%.

Tabel nr. 11 - Populatia Regiunii Sud-Est, pe sexe, in anii 2008 si 2050

- mii persoane -

Regiunea de dezvoltare

Masculin Feminin

2008 2050 2008 2050

ROMANIA 10477,5 7817,5 11026,9 8265,9

Sud-Est 1381,1 972,1 1438,5 1032,3 Sursa: INS, Proiectarea populatiei Romaniei pe regiuni de dezvoltare la orizontul anului 2050

Pentru ambele sexe, scaderea cea mai semnificativa (insa cu valori mai

mari la masculin) se va inregistra la grupele de varsta 15-29 ani. Populatia adulta intre 40-60 ani va fi in usoara crestere. Barbatii, desi numeric vor continua sa fie mai putini decat femeile din aceaste grupe de varsta, vor inregistra, comparativ cu 2008, o crestere mai mare.

Populatia va fi in scadere in toate judetele, cu valorile cele mai mari in Galati (de 157 mii persoane). Scaderea cea mai mica se va inregistra in judetul Constanta (-78 mii persoane)

In Regiunea Sud-Est ponderea populatiei varstnice va creste semnificativ, de la 14,8% (in 2008) la 32.5% in 2050.

Procesul de imbatranire demografica a populatiei, care a fost in ultimele decenii destul de alert, va incetini in urmatoarele doua decenii. El va determina, insa, o continuare a deteriorarii echilibrului intre grupele mari de varsta: tineri, adulti, varstnici, avand, in special in perspectiva, consecinte sociale si economice.

In mai putin de doua decenii, fiecare al 5-lea locuitor al Romaniei va intra in categoria „varstnicilor”. Imbatranirea demografica si schimbarea volumului si structurii cererii, fata de sistemul de sanatate si de asigurari sociale pe care le determina, este o problema majora, care necesita noi modalitati de abordare.

Populatia varstnica in continua crestere va avea nevoie de sprijin si suport din partea statului, dar capacitatea economica si institutionala va limita posibilitatea satisfacerii acestei nevoi.

Una din principalele probleme careia trebuie sa i se acorde toata atentia in viitor va fi aceea a garantarii unei calitati a ingrijirii si a serviciilor asigurate


34

varstnicilor care solicita ajutor, pe fondul declinului resurselor financiare si umane, publice si private. Accentuarea gradului de imbatranire demografica, in contextul unei extinderi a starii de saracie, va genera o cerere crescuta pentru serviciile de sanatate. De aceea este previzibila cresterea solicitarilor de servicii specializate, in special, pentru cei cu probleme psihogeriatrice. Va creste cererea pentru ingrijirea institutionalizata pentru persoanele varstnice de peste 80 ani, in conditiile in care, se apreciaza ca sectorul public nu va creste in aceeasi masura in viitorul apropiat.

"Popoarele cele mai fericite sunt acelea care au putut sa retina mult pe batranii lor", se spune intr-o cugetare a lui Nicolae Iorga, evidentiindu-se importanta populatiei varstnice in alcatuirea si trainicia unei natiuni. Oriunde s-ar afla, batranii trebuie sa se bucure de grija si de respectul urmasilor, deoarece prin realizarile lor asigura gradul de bunastare si de confort al unei comunitati.


35

PRODUSUL INTERN BRUT

0.0

100000.0

200000.0

300000.0

400000.0- milioane lei, preturi curente -

PIB total economie Sud - Est

PIB total economie 152017.0 197427.6 247368.0 288954.6 344650.6

Sud - Est 18035.8 22922.8 29843.3 32852.1 38508.7

2002 2003 2004 2005 2006

CAPITOLUL III – PIATA MUNCII

3.1. PROFIL ECONOMIC REGIONAL 3.1.1. STRUCTURA PRODUSULUI INTERN BRUT PE RAMURI

Regiunea Sud–Est participa cu 11,2% la formarea produsului intern brut national si ocupa locul 6 in ceea ce priveste contributia sa la PIB–ul pe economie. In ceea ce priveste nivelul produsului intern brut pe locuitor acesta se situa, in anul 2006, la 85% din nivelul national.

Grafic nr. 9 – Produsul intern brut

Sursa: Conturi Nationale Regionale 2002-2006, INS, Bucuresti, 2009

Contributia Regiunii Sud – Est la formarea PIB-ului national, pe perioada 2002-2006 a fost oscilanta de la un an la altul. Analiza celor doua extreme ale intervalului arta ca ponderea regiunii in total economie s-a diminuat de la 11,9% in anul 2002 la 11,2% in 2006. Nivelul maxim al ponderii s-a inregistrat in anul 2004 (12,4%).


36

11.9

88.1

11.6

88.4

12.1

87.9

11.4

88.6

11.2

88.8

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2002 2003 2004 2005 2006

Ponderea PIB- ului regional in PIB national

Regiunea Sud - Est Celelalte regiuni

Evolutia produsului intern brut pe locuitor in regiunea Sud-Est

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2002 2003 2004 2005 2006

lei - % -

80

82

84

86

88

90

92

PIB/ locuitor Indice disparitate fata de nivelul national

Grafic nr. 10 – Pondera PIB-ului regional in PIB national

Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din Conturi Nationale Regionale 2002-2006, INS, Bucuresti, 2009

Referitor la evolutia produsului intern pe locuitor, in perioada analizata, nivelul acestuia se situeaza sub media nationala. Daca la inceputul intervalului PIB/locuitor regional se situa la 90,2% (in 2002) din nivelul national, in anul 2006 acesta s-a redus cu circa 5 pp ajungand la 85%.

Grafic nr. 11 – Evolutia produsului intern brut pe locuitor in Regiunea Sud-Est

Sursa: Conturi Nationale Regionale 2002-2006, INS, Bucuresti, 2009


37

In ceea ce priveste structura economica a Regiunii Sud – Est, aceasta prezinta particularitati de la un judet la altul. Specificul Regiunii Sud - Est il reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor industriale si tertiare (Braila - Galati; Constanta - Navodari), centrele industriale complexe izolate (Buzau, Focsani), areale cu specific turistic (litoralul si Delta) si intinsele zone cu suprafete de culturi agricole si viticole. Regiunii ii este caracteristica discontinuitatea in teritoriu a activitatilor industriale si imbinarea cu activitati tertiare (comert, servicii, turism) si agricole.

La nivelul anului 2006, structura produsului intern brut regional se prezinta astfel: agricultura regionala are o pondere (10,1%) care se situeaza peste nivelul national (7,8%); valoarea adaugata bruta din industrie participa cu 23,7% la PIB- ul regional, nivel inferior mediei nationale (24,5%); Constructiile regionale dau 8,9% din PIB in timp ce la nivel national acestea reprezinta 7,4% din PIB, iar sectorul serviciilor cu 45,3% se situeaza la circa 3,5 pp sub media nationala (48,6%).

O structura economica aparte, in regiunea Sud - Est o are judetul Constanta data fiind prezenta pe teritoriul sau a unor activitati specifice. Economia judetului Constanta este dominata pe de o parte de categoria serviciilor din domeniul turistic, iar pe de alta de transportul maritim si fluvial, care alaturi de celelalte tipuri de servicii (comunicatii, financiar bancare, administratie, etc.) participa cu 46,1% la formarea produsului intern brut judetean. De asemenea caracteristic pentru economia judetului Constanta si de o importanta deosebita pentru economia nationala este existenta Centralei nucleare de la Cernavoda. Industria participa cu 25,5% la formarea PIB-ului judetean, nivel care o situeaza peste media nationala. O alta particularitate pe care o are structura economica a judetului Constanta este aceea ca agricultura are una din cele mai mici ponderi (5,5% la nivelul anului 2006), care o situeaza sub media nationala (7,8%). Dealtfel judetul Constanta este singurul din regiune care are un PIB/locuitor care depaseste media nationala.

In ceea ce priveste structura produsului intern brut a celorlalte judete, in anul 2006, aceasta prezinta urmatoarele caracteristici:

• Agricultura are ponderea cea mai mare in judetul Vrancea (16%), iar cea mai mica in Constanta (5,5%). Cu exceptia judetului Constanta toate celelalte au valori peste media nationala; (vezi tabelul nr.12 – anexe)

• Industria are ponderea cea mai mare in judetul Constanta (25,5%), iar cea mai mica judetul Vrancea(18,1%);

• Constructiile variaza intre 10,9% in Constanta si 5,6% in Vrancea; • Ponderea serviciilor are nivelul cel mai ridicat in Vrancea, iar cel mai

redus in Galati (46,3%).


38

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2002 2003 2004 2005 2006

Structura produsului intern brut pe ramuri de activitate in

regiunea Sud - Est

Impozite nete pe produs

Administraţie publică şi apărare,învăţământ, sănătate şi asistenţăsocialăIntermedieri financiare

Comerţ

Construcţii

Industrie

Agricultură, vânătoare şisilvicultură

In ceea ce priveste modificarile structurale, la nivel regional, in perioada

analizata, trebuie spus ca nu apar variatii semnificative de la o perioada la alta. Unul elementele care poate produce modificari vizibile de structura o reprezinta evolutia agriculturii care datorita faptului ca este in permanenta supusa conditiilor climaterice, aceasta isi poate modifica pondera in plus sau in minus de la un an la altul.

Grafic nr. 12 – Structura PIB-ului


In perioada analizata, la nivel regional, industria si-a redus ponderea de la 26,5% in 2002 la 23,7% in 2006. Agricultura, de asemenea si-a redus ponderea de la 13,9% in 2002 la 10,1% in 2005, dar a avut un varf de 17,6% in 2004, cand a fost un an exceptional pentru agricultura. Constructiile si-au sporit ponderea de la 6,6% in 2002 la 8,9% in 2006, in timp ce participarea sectorului tertiar s-a majorat de la 43% in 2006 la 45,3% in 2006.

3.1.2. EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI A UNITATILOR LOCALE ACTIVE

In anul 2007 volumul cifrei de afaceri, in regiunea Sud–Est, s-a ridicat la 79453 milioane lei, preturi curente, ceea ce a reprezentat o crestere nominala de 17,2% fata de anul 2006.


39

Pe activitati CAEN, contributiile cele mai mari la realizarea cifrei de afaceri regionale o au unitatile din domeniul industriei prelucratoare cu o pondere de 37,1% (in scadere cu 1,5pp fata de anul 2006 si cu 4,4 pp fata de anul 2005) si cele din domeniul comertului, cu o pondere de 36,4% (in crestere cu 0,5 pp fata de anul 2006 si cu 1,9 pp mai mult decat in anul 2004). Celelalte domenii de activitate au contributii sub 10%, dintre acestea remarcandu-se constructiile cu 7,4%, unitatile din domeniul transportului, depozitarii si comunicatiilor cu 7% si cele din sectorul energiei electrice, gaze si apa cu 5,7%.

Tabel nr. 13 - Structura cifrei de afaceri din regiunea Sud – Est pe activitati CAEN

- % -

2005 2006 2007

Total 100.0 100.0 100.0

Industrie extractiva 1.2 1.3 1.2

Industrie prelucratoare 41.5 38.6 37.1

Energie electrica, gaze, apa 5.7 5.7 5.7

Constructii 5.6 6.3 7.4

Comert 34.5 35.9 36.4

Hoteluri si restaurante 1.3 1.5 1.5

Transport, depozitare si comunicatii 7.1 7.2 7.0

Tranzactii imobiliare 2.2 2.5 2.6

Invatamant 0.03 0.04 0.05

Sanatate si asistenta sociala 0.2 0.2 0.2

Alte activitati 0.7 0.8 0.9

Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din „Statistica teritoriala”, INS, Bucuresti, 2009.

Si la nivel de judet contributiile cele mai importante la realizarea cifrei de afaceri o au tot cele doua tipuri de activitati: industria prelucratoare si comertul. In ceea ce priveste industria prelucratoare sunt de evidentiat ponderile de peste 40% (superioare mediei regionale) pe care aceasta le are in judetele Galati (47,7%) si Buzau (42,7%). Referitor la comert contributia cea mai mare la realizarea cifrei de afaceri judetene o are Vrancea cu mai mult de jumatate din volumul acesteia (52,9%), urmata de Braila cu 48,5% si Tulcea cu 41,9%.


40

La judetul Constanta sunt de remarcat contributiile importante ale sectorului energiei electrice (6,9%) si transporturi (10,2%) cele mai ridicate din regiune.

In ceea ce priveste contributia judetelor la realizarea cifrei de afaceri regionale (grafic), in anul 2007, ponderea cea mai mare o are judetul Constanta cu 42,7% (in usoara scadere fata de anul 2005(43,2%), urmat la mare distanta de judetul Galati cu 25,7% (de asemenea in scadere fata de anul 2005 (26,4%) si Buzau cu 12,3% (in crestere fata de anul 2005 (11,3%).

Tabel nr. 14 - Structura cifrei de afaceri din Regiunea Sud - Est pe judete, in perioada 2005 – 2007

- procente -

Anul Total regiune

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

2005 100 7.7 11.3 43.2 26.4 5.2 6.2

2006 100 8.2 11.9 43.0 25.5 5.4 6.0

2007 100 8.6 12.3 42.7 25.7 4.7 5.9


Grafic nr. 13 – Contributia judetelor la realizarea cifrei de afaceri

Contributia judetelor la realizarea cifrei de afaceri in regiunea

Sud - Est, in anul 2007

8.6%

12.3%

42.7%

25.7%

4.7% 5.9%

Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea


41

Contributia celorlalte trei judete se situeaza, in anul 2007, sub 10%: Braila 8,6% in crestere fata de anul 2005 (7,7%), Vrancea 5,9% (in scadere cu 0,3pp fata de anul 2005) si Tulcea 4,7% (reducere cu 0,5pp fata de anul 2005).

3.1.3. EVOLUTIA SOLDUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE

Regiunea Sud-Est este un caz special, combinand judete mai putin dezvoltate cu particularitatile judetelor Constanta, Galati si Tulcea. Este a doua regiune ca marime din cele 8 ale Romaniei, cunoscand o majorare a soldului investitiilor straine directe, in anul 2007 fata de 2005, cu 33,2%. Comparativ majorarea cu 95,4%, inregistrata la nivelul intregii tari, la nivelul acestei regiuni s-a inregistrat cea crestere mai mica a soldului ISD, fapt concretizat in diminuarea ponderii in total.

Astfel daca in anii 2005 si 2006 soldului investitiilor straine directe a plasat aceasta regiune pe locul 2, dupa Bucuresti, cu valori de 1838 milioane euro respectiv 2653 milioane euro si cu o pondere in totalul soldului investitiilor straine directe de 8,4% respectiv 7,7 %, la finele anului 2007 ponderea regiunii Sud – Est a ajuns la 5,7% situandu-se doar pe locul 4 cu o valoare de 2448 milioane euro.

Tabel nr. 15 - Soldul investitiilor straine directe in Regiunea Sud - Est

-%- 2005 2006 2007

Total din care

greenfield Total

din care greenfield

Total din care

greenfield

Total tara, din care: 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Regiunea Sud-Est 8,4 2,3 7,7 2,3 5,7 2,6

Sursa: Calcule Comisia Nationala de Prognoza pe baza datelor I.N.S si B.N.R

In ceea ce priveste investitiile de tip green-field soldul acestui tip de investitii realizat in regiune si-a majorat ponderea in totalul soldului investitiilor straine directe regiunii, de la 11,5% cat reprezenta in anul 2005 la 25% in anul 2007, ca urmare a triplarii valorii acestora pana la 611 milioane euro.

Daca raportam soldul soldului investitiilor straine directe de tip green-field din regiunea Sud –Est la total tara, ponderea acestora a crescut de la 2,3% cat reprezentau in anul 2005 la 2,6% in 2007.


42

3.1.4. INVESTITIILE BRUTE ALE UNITATILOR LOCALE ACTIVE

In anul 2007 volumul cifrei de afaceri in Regiunea Sud – Est a fost de 11217 milioane lei, ceea ce reprezinta o crestere nominala de circa 33% fata de anul 2006.

La nivel de regiune trei domenii de activitate cumuleaza 65% din volumul investitiilor brute regionale: industria prelucratoare cu 26,6%, comertul cu 21,7% si transporturile cu 16,8%.

In perioada 2005-2007 sunt de remarcat pe de o parte evolutia oscilanta de la un an la altul a ponderi ramurilor in totalul investitiilor brute regionale, iar pe de alta schimbarile care au avut loc in structura investitiilor brute pe activitati CAEN in regiunea Sud–Est, astfel:

Tabel nr. 16 - Structura investitiilor brute din regiunea Sud – Est pe activitati CAEN

- % -

2005 2006 2007

Total 100.0 100.0 100.0 Industrie extractiva 3.0 7.9 4.7

Industrie prelucratoare 28.8 20.7 26.6

Energie electrica, gaze, apa 7.2 7.7 9.1

Constructii 18.2 18.7 7.6

Comert 19.6 16.8 21.7

Hoteluri si restaurante 2.6 3.3 3.7

Transport, depozitare si comunicatii

15.3 17.0 16.8

Tranzactii imobiliare 4.2 6.8 7.5

Invatamant 0.1 0.1 0.2

Sanatate si asistenta sociala 0.2 0.3 0.4

Alte activitati 0.9 0.7 1.7



43

• cea mai semnificativa modificare se intalneste in sectorul constructiilor, care detineau, in anul 2005, 18,2% din volumul investitiilor brute regionale, pondere care a ajuns in anul 2007 la numai 7,6%;

• investitiile din comet si-au majorat ponderea de la 19,6% in 2005 la 21,7% in 2007, dupa ce acestea scazusera la 16,8% in 2006.

• sectorul „transporturi, depozitare, comunicatii” a beneficiat in anul 2005 de 15,3% din investitiile brute regionale, a crescut in 2006 cu 1,7pp, pentru ca apoi sa scada in 2007 cu 0.2pp ajungand la 16,8%.

• cresterea cea mai importanta s-a realizat in sectorul energie electrica, apa si gaze a carei pondere era in 2005 de 7,2% si a ajuns in 2007 la 9,1%.

Pe judete, in anul 2007, Constanta a beneficiat de 42,7%din volumul total al investitiilor regionale, urmata de Galati cu 22%, Buzau cu 15,8%, Braila cu 8,7%, Vrancea cu 6% si Tulcea cu 4,9%.

Grafic nr. 14 – Structura investitiilor brute din Regiunea Sud-Est

Structura investitiilor brute din regiunea Sud - Est pe judete in anul

2007

8.7%

15.8%

42.7%

22.0%

4.9%6.0%

Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

In anul 2007, comparativ cu anul 2005 ponderea judetului Constanta in volumul total al investitiilor brute regionale s-a redus 9 pp, iar fata de anul 2006 scaderea a fost de peste 11 pp. Ponderile judetele Buzau si Galati au avut evolutii oscilante, dar comparand 2007 cu 2005 acestea s-au majorat (Braila de la 10,8% in 2005 la 15,8% in 2007 si Galati de la 17,9% in 2005 si 22% in 2007).


44

Tabel nr. 17 - Structura investitiilor brute din regiunea Sud - Est pe judete, in perioada 2005 – 2007

- procente -

Total regiune Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

2005 100 7.5 10.8 51.7 17.9 6.5 5.7

2006 100 8.1 8.8 53.8 18.9 5.6 4.7

2007 100 8.7 15.8 42.7 22.0 4.9 6.0


La nivel de judet, in anul 2007 se evidentiaza urmatoarele aspecte:

• In judetul Braila comertul a beneficiat de 31,2% din investitiile brute judetene, urmat de industria prelucratoare cu 18,1%, industria extractiva cu 17,3% si transporturi cu 12,2%, celelalte tipuri de activitati avand o pondere mai mica de 10%;

• In cazul judetului Buzau este de evidentiat ponderea foarte mare pe care a avut-o industria prelucratoare (48,9%), la mare distanta situandu-se sectorul energetic cu 19,8% si comertul cu 13,7%;

• In judetul constanta sunt cateva domenii de activitate care detin intre 10si 20% din investitiile brute judetene. Astfel industria prelucratoare are o pondere de circa 20%, comertul 17,2%, transportul, depozitarea, comunicatiile 16,5%, constructiile si tranzactiile imobiliare cu cate 10% fiecare;

• Judetul Galati are 3 domenii de activitate cu pondere mai mare de 20%: transport, depozitare, comunicatii cu 29,3%, Comert cu 25,9% si industria prelucratoare cu 25,1%;

• In Tulcea ca si in cazul judetului Galati sunt trei sectoare cu ponderi mari: comertul cu 32%, industria prelucratoare cu 23,3% si transport, depozitare, comunicatii cu 13,9%;

• In Vrancea industria prelucratoare (32,8%) si comertul (37,3%) au beneficiat de circa 70% din investitiile brute judetene.

3.1.5. EVOLUTIA NUMARULUI UNITATILOR LOCALE ACTIVE

In anul 2007, in Regiunea Sud–Est existau 59.783 unitati locale active. In cadrul acestora ponderea ce mai mare o detineau unitatile cu activitati in domeniul comertului (49,5%). La mare distanta de acest tip de activitate se situau unitatile din domeniul tranzactiilor imobiliare (12,8%), urmate de cele din


45

industria prelucratoare (10,7%), transport, depozitare si comunicatii (8,4%) si constructii (8,1%) si hoteluri si restaurante cu 5,3%. Celelalte tipuri de unitati detineau ponderi mai mici de 3%.

Grafic nr. 15 – Structura unitatilor locative active

Structura unitatilor locale active pe activitati CAEN in regiunea

Sud- Est in anul 2007

0.2% 10.7%

0.2%

8.1%

49.5%

5.3%

8.4%

12.8%

0.4%

1.9%

2.6% Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare

Energie electrică, gaze, apă

Construcţii

Comerţ

Hoteluri şi restaurante

Transport, depozitare şicomunicaţiiTranzacţii imobiliare

Învăţământ

Sănătate şi asistenţă socială

Alte activităţi


Comparand structura unitatilor locale active la nivel de judet, in anul 2007, se evidentiaza urmatoarele aspecte:

• In toate judetele regiunii Sud – Est, unitatile locale cu activitate de comert au ponderea cea mai mare, cu valori cuprinse intre 56% in judetul Galati si 42% in judetul Constanta;

• De remarcat este ponderea mare pe care o au unitatile cu activitate in domeniul transportului in Judetul Constanta (10,4%, cu 2 pp peste media regionala), consecinta a faptului ca pe langa celelalte tipuri de transport, acest judet are specific si transportul maritim, practic cea mai mare parte din transportul maritim al Romaniei derulandu-se prin unitatile existente in acest judet. Si in celelalte judete din regiune care au deschidere la mare sau la Dunare ponderea unitatilor cu activitate de transport, depozitare si comunicatii este insemnata (Braila – 6,7%, Galati – 6%, Tulcea – 9,5%);

• Judetul Constanta se remarca de asemenea prin ponderea mare (7,4% cu 2,1 pp peste media regionala) pe care o au unitatile cu activitate in domeniul „hoteluri si restaurante”

• Unitatile cu activitate in domeniul industriei prelucratoare au ponderea cea mai mare in judetul Vrancea (13,2%), iar cea mai mica in judetul Constanta (9,5%);


46

• Ponderi insemnate au si unitatile cu activitate in domeniul tranzactii imobiliare cu valori cuprinse intre 16,4% in judetul Constanta si 9,8% in judetul Vrancea.

Pe clase de marime unitatile cu pana la 10 salariati sunt cvasi-majoritate. La nivel regional, in anul 2007, ele reprezinta, 88,1% din totalul unitatilor locale active, ponderea cea mai mare o are judetul Buzau cu 89,7%, iar cea mai mica judetul Constanta cu 87,5%. Pe locul doi ca pondere se situeaza unitatile cu 10-49 salariati, cu un nivel de 9,5% in regiune, valoarea maxima 10,2% in judetul Constanta si 7,8% in judetul Buzau. Unitatile cu 50-249 de salariati au o pondere la nivel regional de 2,1%, cu un nivel maxim de 2,4% in Braila si minim de 1,6% in Vrancea. Ponderea unitatilor cu mai mult de 250 de salariati oscileaza in jurul a 0,4%.

Grafic nr. 16 – Numarul unitatilor active locative

-5000

5000

15000

25000

35000

45000

55000

2005 2006 2007

Numarul unitatilor locale active pe clase de marime

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 şi peste


Tabel nr. 18 - Structura pe clase de marime a unitatilor locale active din regiunea Sud - Est

- %- 2005 2006 2007 0-9 salariati 88.2 88.0 88.1

10-49 salariati 9.1 9.5 9.5

50-249 salariati 2.2 2.2 2.1

250 si peste 0.4 0.4 0.4



47

In perioada 2005 – 2007 nu sunt modificari semnificative in structura pe clase de marime a unitatilor locale active din Regiunea Sud – Est.

3.1.6. PRODUSUL INTERN BRUT – DISPARITATI IN CADRUL REGIUNII

SUD – EST

In perioada 2009 – 2013 produsul intern brut al Regiunii Sud – Est va avea un ritm mediu anual de crestere de 1,4%, nivel usor superior mediei nationale (1,3%).

In ceea ce priveste evolutia cresterii in judetele din cadrul Regiunii Sud–Est exista diferente ale amplitudinii ritmului de crestere.

Astfel nivelul cel mai ridicat al ritmului mediu anual de crestere il va avea judetul Constanta cu 1,9%, urmat de judetele Galati (1,5%), Buzau (1,4%) si Braila (1,3%) cu valori apropiate, iar pe ultimele locuri se situeaza judetele Tulcea (0,5%) si Vrancea (0,4%) la distanta de circa 1pp.

Diferentele intre nivelurile ritmurilor judetene sunt datorate pe de o parte amplitudinii recesiunii in anul 2009, cand pentru toate judetele regiunii sunt estimate valori negative ale produsului intern brut. Dar exista diferente majore intre nivelul estimat al cresteri judetene. Astfel daca media pe ansamblul Regiunii Sud – Est a fost de estimata la -4%, cel mai accentuat declin al produsului intern brut este prevazut a se inregistra in judetul Vrancea (-7,1%), urmat de Tulcea cu -6,3%. Grupul judetelor Braila (-4,2%), Galati (-4%) si Buzau (-3,8%) se situeaza la niveluri apropiate. Pentru judetul Constanta amplitudinea reducerii PIB-ului va fi mai mica, nivelul estimat fiind de -2,7%.

Pe de alta parte nivelul cresterii din anul 2010 este diferit. Astfel daca atat la nivel national, cat si la nivelul Regiunii Sud – Est se estimeaza ca economiile isi vor reveni si va inregistra o usoara crestere (0,1% pe economie si 0,2% in Regiunea Sud – Est) vor fi si economii unde recesiunea va continua (Tulcea: -0,1% si Vrancea: -0,6%), reluarea cresterii fiind prevazuta abia pentru anul 2011 (Tulcea: 1,9% si Vrancea: 2,1%). Celelalte judete ale regiunii isi vor relua cresterea incepand cu anul 2010, judetul Constanta (0,5%) cu cel mai ridicat ritm, urmat de judetele Braila si Galati cu 0,3% si apoi de Buzau cu 0,2%.

Incepand cu anul 2011 toate judetele vor inregistra crestere economica si pe tot parcursul intervalului de prognoza sunt prevazute sporuri ale produsului intern brut, cu amplitudini diferite de la un judet la altul si de la un an la altul (grafic).


48

- modificari procentuale fata de anul anterior, % -

-7.5

-5.5

-3.5

-1.5

0.5

2.5

4.5

2009 2010 2011 2012 2013

Braila Buzău Constanta Galati

Tulcea Vrancea PIB total economie Sud - Est

Grafic nr. 17 - Cresterea economica in perioada 2009-20013 Ritmul anual de crestere al produsului intern brut regional, incepand cu

2011 va depasi usor media nationala (2011: 2,6% in regiune si 2,4% pe total tara, 2012: 3,8% in regiune si 3,7% pe total tara, 2013: 4,6% in regiune si 4,4% pe total tara).

In cadrul regiunii, in anul 2013 judetul Constanta va avea cel mai ridicat ritm de crestere (4,8%), urmat de Galati (4,7%) – acestea fiind judetele care se situeaza peste media regionala. La egalitate cu media regionala este judetul Buzau (4,6%), iar sub media regiunii se situeaza Braila si Vrancea cu 4,5%, iar pe ultimul loc Tulcea cu 4,3%.

In ceea ce priveste produsul intern brut pe locuitor regional, la nivelul anului 2013, acesta se va situa la 84,4% din nivelul national.

Pe judete situatia fata de nivelul national al produsului intern brut pe locuitor, va fi urmatoarea:

• Constanta va ramane singurul judet cu un nivel al produsului intern brut superior mediei nationale cu circa 33%;

• celelalte judete se vor situa la 72% Galati, 69% Braila, 68% Tulcea, 66,5% Buzau si 61% Vrancea.


49

3.2. ANALIZA PIETEI MUNCII DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD – EST

Piata fortei de munca, prin factorul uman, joaca un rol hotarator in asigurarea cresterii economice si a productivitatii pe termen lung. Crearea conditiilor pentru cresterea competentelor profesionale, in scopul asigurarii unui proces de productie performant, care sa dea nastere unor produse competitive, capabile sa faca fata cerintelor pietei, devine o prioritate absoluta.

Piata muncii reprezinta ansamblul actiunilor care au in vedere o mai buna corelare a cererii cu oferta fortei de munca, a relatiilor specifice acestora, ce au loc in spatiul economic, reflecta legaturile reciproce dintre relatiile demografice ce determina oferta de munca si cele ale dezvoltarii economico-sociale ce guverneaza cererea de munca.

Piata muncii releva intalnirea cererii cu oferta de munca si presupune negocierea permanenta intre purtatorii ofertei de munca si cei ai cererii de munca sub aspect calitativ, cantitativ si structural. Este reglementata in cel mai inalt grad si inregistreaza influente din partea unor factori ca: asezarea geografica, demografia, economia, educatia. Este o piata cu un inalt grad de sensibilitate si rigiditate, conditioneaza atat echilibrul economic cat si cel social-politic.

Prin reglementarile sale, piata muncii trebuie sa prezinte o anumita flexibilitate care sa duca la o mai mare competitivitate si sa influenteze sistematic, in mod favorabil, cresterea economica. Piata muncii reflecta felul in care se asigura resursele de munca pe ramuri, sectoare, profesii si niveluri de calificare.

Piata fortei de munca a avut si are un rol hotarator in asigurarea cresterii economice si a productivitatii pe termen lung. Crearea conditiilor pentru cresterea competentelor profesionale, in scopul asigurarii unui proces de productie performant, care sa realizeze produse competitive, capabile sa faca fata cerintelor pietei, devine o prioritate.

Problemele cu care se confrunta Regiunea Sud-Est si, in egala masura, intreaga tara, sunt legate, in special de scaderea populatiei totale, active si ocupate. Scaderea numarului total al populatiei, a avut deci repercursiuni majore si asupra pietei fortei de munca.

In analiza pietei muncii sunt folosite doua serii de date statistice: Balanta fortei de munca (BFM) si Ancheta privind forta de munca in gospodarii (AMIGO). Valorile indicatorilor statistici din cele doua serii de date nu sunt identice datorita metodelor de calcul si a metodologiilor diferite. Utilizarea in analiza pietei muncii a ambelor serii este justificata de nivelul diferit al informatiilor.

Astfel, BFM permite compararea datelor la nivel regional si judetean, iar AMIGO permite compararea datelor intre regiuni cu statistica europeana.

Asa cum prevede Ghidul pentru realizarea Planurilor Regionale de Actiune pentru Ocuparea fortei de munca si Incluziune sociala, informatiile privind piata muncii sunt esentiale pentru planificare si atunci cand se elaboreaza planuri


50

strategice si operationale, procesul trebuie sa se bazeze pe profilul social si economic al zonei impreuna cu o evaluare a necesitatilor locale.

In termeni generali, informatiile privind Piata Muncii trebuie sa acopere atat elementele principale ale acesteia, cat si modul de operare in cadrul acesteia. Principalele elemente sunt cererea si oferta de servicii in domeniul ocuparii din economie. Cererea poate fi analizata din numeroase perspective – industriala, profesionala si geografica. Oferta poate fi de asemenea analizata din numeroase perspective – varsta, sexul, etnia, si caracteristicile privind pregatirea profesionala a salariatilor si a somerilor. Operatiunile privind Piata Muncii includ bursa locurilor de munca(recrutare, oferte de munca, anagajari) la activitatile care implica o mai buna corelare a cererii cu oferta.

Perspective de analiza a Pietei Muncii, conform Ghidului pentru realizarea

Planurilor Regionale de Actiune pentru Ocuparea fortei de munca si Incluziune sociala

A) CEREREA PRIVIND PIATA MUNCII reprezinta numarul total de posturi

disponibile in economie, ca urmare a hotararii intreprinderilor de a furniza bunuri si servicii. Cu alte cuvinte cererea pentru servicii in domeniul ocuparii trebuie sa fie ghidata de nivelul de activitate economica. Disponibilitatea unor posturi apare din doua surse: forta de munca solicitata de intreprinderi pentru asi extinde activitatile si nevoile de inlocuire din piata cum ar fi cele din cauza pensionarii.

Cererea de forta de munca, respectiv evolutia, se prognozeaza ca rezultanta a combinarii resurselor de munca cu potentialul de crestere economica.

Cererea de forta de munca este determinata atat de evolutia unor fenomene si procese economice ce tin strict de subsistemele productive si

PIAȚA MUNCII

MODUL DE OPERARE

CEREREA

-industrială -profesională -geografică

OFERTA

-varsta -sexul -etnia -caracaracteristici privind pregătirea profesională a salariaților și șomerilor

-Bursa locurilor de muncă (recrutare, oferte de muncă, angajări)

ELEMENTELE PRINCIPALE


51

neproductive ale societatii cat si de complexitatea evolutiei demografice si eventualele presiuni ale ofertei.

Studierea pe termen lung a evolutiei ocuparii fortei de munca releva faptul ca procesul de crestere a numarului de locuri de munca este insotit de modificari substantiale ale reprezentarii acestora pe sfere si domenii de activitate6. Pe masura ce sistemul economic si cel tehnologic isi sporesc complexitatea, realizarea cresterii economice implica in mod necesar o mobilitate accentuata a structurilor ocupationale. In acest context, schimbarile structurale in societatea moderna devin fenomene curente si de amploare.7

Modificarile din structura ocupationala sunt un proces continuu. Ele reflecta starea de tranzitie permanenta in care se afla sistemul economic, tendinta acestuia de a invinge dezechilibrele, de a-si spori adaptabilitatea la noile exigente ale mediului inconjurator.

Analiza structurilor ocupationale reda o imagine sugestiva asupra tipurilor si posibilitatilor de dezvoltare sociala in viitor8, cat si asupra intereselor economice pe care acestea le genereaza. Structura ocupationala nu reprezinta doar o retea de legaturi intre diferitele ramuri economice, bazata pe consumul de munca antrenat de obtinerea unui anumit nivel al produsului final, ci si un model specific de repartizare a veniturilor, de ierarhizare a statutului si rolului conferit actorilor de pe scena vietii economico-sociale. Structura ocupationala se constituie astfel ca una dintre constantele structurale importante ale unui complex economic national.9 Chiar daca repartizarea fortei de munca pe diferitele ramuri ale economiei se afla intr-o continua schimbare, conexiunile interne ale sistemului tehnologic si ale celui economic duc la o stabilitate structurala, cel putin pe termen scurt.

Repartizarea sectoriala a populatiei ocupate reflecta intersectia dintre cererea si oferta de forta de munca. Apropierea structurii ocupationale de una dintre cele doua componente fundamentale ale pietei fortei de munca depinde atat de actiunea progresului tehnologic, care pretinde o anumita structura calificationala, cat si de specificul mecanismului economic.

Daca insa societatea isi propune realizarea unor rate inalte ale ocuparii chiar si cu pretul sacrificarii eficientei economice, distributia personalului in cadrul diferitelor activitati reflecta intr-o masura deloc neglijabila o serie de caracteristici ale ofertei de munca. De aici decurg doua moduri de perceptie diferite asupra rolului care revine progresului tehnologic si organizarii pietei fortei de munca in ceea ce priveste utilizarea capitalului uman10. Astfel, in economia de comanda, desi nu au lipsit preocuparile legate de corelatia dintre mobilitatea fortei de munca si dezvoltarea economica, s-a incercat ca prin schimbarile tehnologice efectuate sa se aduca nivelul cererii cat mai aproape de caracteristicile ofertei fortei de munca. In schimb, intr-o economie de piata, 6 Bratu, I, Repartizarea populaţiei pe sfere, sectoare şi ramuri în vol. Gh. Răboacă (coord.) – Ocuparea deplină şi folosirea eficientă a forţei de muncă în România, Ed. Politică, Bucureşti, 1988, pg.81 7 Grigorescu,C, Populaţie şi economie, Ed. Academiei, Bucureşti, 1976, pg.66 8 Naisbitt, J., Megatendinţe, Ed. Politică, Col. Idei contemporane, Bucureşti, 1989, pg.43 9 Gogoneaţă, C., Structurile economice, Ed. Vtiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984, pg. 98 10 Pavelescu, F.M., Progresul tehnologic şi ocuparea forţei de muncă, Bucureşti, 1997


52

prin intermediul diferitelor mecanisme internationale, se imprima ofertei un comportament de „cautare” a cererii de forta de munca.

B) OFERTA FORTEI DE MUNCA – este influentata de o serie de factori care includ demografia, sistemele de educatie si formare profesionala, ratele salariale, normele sociale si nivelul activitatii economice. Oferta de munca este de asemenea afectata de ratele de participare, actualizarea cunostintelor si mobilitatea geografica.

CADRUL INSTITUTIONAL AL CERERII SI OFERTEI FORTEI DE MUNCA

Sursa: ”PIATA MUNCII – Studiu statistic”, Dr. Marian Chivu, Editura Independeta economica 2007

Dezechilibrele existente pe piata muncii lipsa de corelare intre serviciile

de munca necesare si cele disponibile, reprezinta o alta dimensiune importanta a pietii muncii pentru care sunt necesare informatii utilizate la elaborarea si planificarea programelor in domeniul ocuparii.

Starea pietei muncii reflecta influentele indicatorilor macroeconomici. Cunoasterea acestei stari favorizeaza formularea unor solutii viabile pentru gestionarea mai buna a pietei muncii si permite realizarea unor previziuni realiste privitoare la relatiile: munca – salariu – management, inflatie – productivitate – somaj, negocieri – colective – someri.

Rolul de legislator STATUL Rolul de mediator

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei

Sociale

Negociere

Ofertantii fortei de

muncă

-unităti de invătămant -unităti de perfectionare a fortei de muncă -uităti de recalificare a somerilor --alte unităti

Institutii ale salariatilor

-confederatii, federatii si organizatii sindicale -alte organizatii sindicale ale salariatilor.

Solicitanti de fortă de muncă

-unitătile economice -unităti social culturale -alte unităti

Institutii ale patronatului

-confederatii, federatii si organizatii patronale de ramură si teritoriale -agenti economici


53

0

100

200

300

400

500

2005 2006 2007

Braila

Buzau

Constanta

Galati

Tulcea

Vrancea

Forta de munca reprezinta totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale ce exista in personalitatea vie a omului si pe care el le pune in functiune cand creeaza bunuri economice.

3.2.1. ANALIZA POPULATIEI IN VARSTA DE MUNCA Resursele de munca reprezinta acea categorie de populatie care dispune

de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o munca utila in una din activitatile economie nationale.

Resursele de munca includ: populatia in varsta de munca, apta de a lucra (barbati de 16 - 62 ani si femei de 16 - 57 ani), precum si persoanele sub si peste varsta de munca aflate in activitate.

Problemele cu care se confrunta Regiunea Sud-Est, si in egala masura intreaga tara, sunt legate, in special de scaderea populatiei totale, active si ocupate.

Scaderea numarului total al populatiei, a avut repercursiuni majore si asupra pietei fortei de munca.

Resursele de munca in intervalul 2005 -2007 au fost in continua scadere

atat la nivel national (cu 44,2 mii persoane, respectiv cu 0,3%), cat si la nivelul regiunii Sud – Est si a judetelor componente ale acesteia.

La nivelul anului 2007 regiunea Sud – Est detinea 13,4% din totalul resurselor la nivel national. In cadrul regiunii, judetele cu cea mai mare pondere sunt Constanta si Galati (cu 26,6%, respectiv 22,2%), iar cea mai mica pondere s-a inregistrat in judetul Tulcea (9,1%). (vezi tabel nr.19 – anexe)

Grafic nr. 18 - Resursele de munca pe judete


54

0

10

20

30

40

50

60

70

2005 2006 2007

Braila

Buzau

Constanta

Galati

Tulcea

Vrancea

Rata de activitate a resurselor de munca reprezinta raportul, exprimat

procentual, dintre populatia activa civila si resursele de munca. ( vezi tabel nr.20 – anexe)

Grafic nr. 19 - Rata de activitate a resurselor de munca

Rata de ocupare a resurselor de munca reprezinta raportul, exprimat

procentual, dintre populatia ocupata civila si resursele de munca.

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea 2005 56,6 64,4 61,8 53,7 54,7 60,2 2006 56,9 64,7 62,6 53,1 54,3 60,2 2007 58,4 64,7 63,9 53,5 54,5 61,3


55

Tabel nr. 21 - Rata de ocupare a resurselor de munca la nivel de regiune, pe judete si sexe

- in procente-

LOCALITATE / AN 2005 2006 2007 Regiunea Sud Est 55,1 55,7 57,2

Masculin 56,8 57,4 60,0 Feminin 53,4 53,9 54,2

Judetul BRAILA 52,8 53,8 56,1 Masculin 51,1 52,6 56,3 Feminin 54,6 55,2 55,9

Judetul BUZAU 59,6 59,9 61,2 Masculin 58,8 58,0 62,4 Feminin 60,4 62,0 59,8

Judetul CONSTANTA 58,4 59,9 61,7 Masculin 65,2 68,3 69,8 Feminin 51,4 51,1 53,3

Judetul GALATI 49,3 49,3 50,4 Masculin 52,1 51,3 54,2 Feminin 46,2 47,1 46,3

Judetul TULCEA 51,4 51,7 52,4 Masculin 51,0 51,6 51,6 Feminin 51,9 51,9 53,3

Judetul VRANCEA 57,8 57,8 58,9 Masculin 55,1 54,4 56,4 Feminin 60,7 61,4 61,7

SURSA: Directia Regionala de Statistica Braila

3.2.2. ANALIZA POPULATIEI ACTIVE Populatia activa din punct de vedere economic, cuprinde toate persoanele

care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii, de ambele sexe, incluzand populatia activa si someri. Numarul, structura, nivelul de instruire si de formare profesionala cat si modul de utilizare a fortei de munca, au o mare influenta asupra produsului intern brut (PIB), asupra dezvoltarii economice, sociale si culturale in ansamblu.

In acelasi timp, proportiile, structura si evolutia ocuparii sunt determinate de actiunea conjugata a numerosi factori. Unii dintre acestia guverneaza dimensiunea - cantitativa si structurala - a ofertei de forta de munca, in timp ce altii determina volumul cererii pe piata. Schimbarile socio-economice pe care le impune transformarea economiei romanesti intr-o economie de piata genereaza mutatii in domenuiul calitatii si structurii populatiei active.


56

Populaţia activă la nivelul Regiunii Sud-Est şi a României,

în perioada 2005-2008

1210

1220

1230

1240

1250

1260

1270

1280

1290

1300

1310

2005 2006 2007 2008

mii

pe

rso

an

e

9750

9800

9850

9900

9950

10000

10050

10100

mii

pe

rso

an

e

populatie activa regiune populatie activa tara

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2005 2006 2007 2008 Trim I 2008 Trim I 2009

total regiune masculin feminin urban rural

In anul 2008, populatia activa a Regiunii Sud – Est se afla la acelasi nivel din anul 2005, dupa o crestere semnificativa a acesteia in anul 2006, urmata de scaderea ei in anii ce au urmat.

Populatia activa in anul 2008 a fost de 1246 mii persoane, fata de 1262

mii persoane in anul 2007, (in scadere cu16 mii persoane ). In primul trimestru al anului 2009 populatia activa a fost 1232 mii persoane, fata de 1212 mii persoane in trimestrul I al anului 2008.( in crestere cu 20mii persoane)

Grafic nr. 20 – Populatia activa la nivelul Regiunii Sud-Est

• STRUCTURA POPULATIEI ACTIVE DIN REGIUNEA SUD EST

Grafic nr. 21 - Structura si evolutia populatiei active in Regiunea Sud-Est


57

Structura populatiei active din Regiunea Sud Est in 2007 arata ca ponderea populatiei active de sex masculin este superioara celei de sex feminin cu 16,5 pp iar ponderea populatiei active din mediul rural este cu 12,51 pp sub ponderea populatiei din mediul urban.

In anul 2008 ponderea populatiei active de sex masculin este superioara celei de sex feminin cu 17,9 pp, iar ponderea populatiei active din mediul rural este cu 12,44 pp, sub ponderea populatiei din mediul urban.

In primul trimestru al anului 2008 ponderea populatiei active de sex masculin este superioara celei de sex feminin cu 18,65 pp , iar ponderea populatiei active din mediul rural este cu 15,67 pp sub ponderea populatiei din mediul urban

In primul trimestru al anului 2009 ponderea populatiei active de sex masculin este superioara celei de sex feminin cu 15,91 pp iar ponderea populatiei active din mediul rural este cu 17,21 pp sub ponderea populatiei din mediul urban.

Din punct de vedere a evolutiei, se observa ca, raportat la datele aferente anului 2005, numarul persoanelor active a crescut in anii 2006 si 2007 pentru ca in anul 2008 sa inregistreze o scadere. Rezultatul acestei fluctuatii a fost acela ca in anul 2008 numarul persoanelor active a ajuns din nou la nivelul anului 2005.

Pe sexe, populatia activa de sex masculin a crescut cu 13 mii persoane in anul 2008 fata de anul 2005. Comparativ, s-a inregistrat reducerea populatiei active se sex feminin cu 13 mii persoane in anul 2008 fata de anul 2005. Astfel, s-a mentinut nivelul superior al populatiei active de sex masculin fata de cel de sex feminin, pe toata perioada analizata, inclusiv in trimestrul I al anului 2009 fata de trimestrul I al anului 2008.

Pe medii de rezidenta, la nivelul perioadei analizate, in mod constant, ponderea populatiei active din mediul urban a fost superioara celei din mediul rural. In mediul urban, in anul 2008, comparativ cu anul 2005, se constata ca populatia activa a fost in scadere la nivelul Regiunii Sud Est. In mediul rural, in anul 2008 comparativ cu anul 2005 nu s-au inregistrat modificari in ponderea populatiei active din mediul rural, desi in anii 2006, respectiv 2007 populatia activa din regiune a inregistrat cresteri cu 12 mii persoane respectiv 7 mii persoane.

Deci in anul 2008 se observa o crestere a populatiei active de sex masculin cu +0,74pp si o scadere a populatiei active de sex feminin cu -0,74 pp, iar pe medii, atat la nivel urban cat si la nivel rural se inregistreaza o scadere a populatiei active cu -0,08pp respectiv cu -0,01pp fata de anul 2007.

In primul trimestru al anului 2009 se oserva o scadere a populatiei active de sex masculin cu 1,37pp si o crestere a populatiei de sex feminin cu 1,37 pp fata de acelasi trimestru al anului 2008, iar pe medii, in acelasi orizont de timp, la nivel urban se inregistreaza o crestere cu 0,77pp iar la nivel rural o scadere cu -0,77pp .


58

Tabel nr. 22 - Participarea populatiei la forta de munca, pe sexe si medii de rezidenta

– in mii persoane- Populatia activa(15 ani si peste) Populatia ocupata(15 ani si peste) Someri BIM(15 ani si peste)

2005 2006 2007 2008 Trim I 2008

Trim I

2009 2005 2006 2007 2008

Trim I 2008

Trim I 2009

2005 2006 2007 2008 Trim I 2008

Trim I 2009

Total regiune, din care

1246 1298 1262 1246 1212 1232 1147 1182 1155 1155 1112 1134 99 116 107 90 100 98

Masculin 722 745 735 735 719 714 660 674 671 676 654 651 62 71 64 59 65 63 Feminin 524 553 527 511 493 518 487 508 484 480 458 483 36 45 43 31 35 35 Urban 701 741 710 700 701 722 633 660 638 640 636 649 68 81 72 61 65 73 Rural 545 557 552 545 511 510 514 522 517 516 476 485 31 35 35 29 35 25

Sursa: ” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2007


59

La nivelul anului 2008 ponderea populatiei active de sex feminin, in total populatie feminina la nivelul regiunii Sud Est era de 35,36%, iar ponderea populatiei de sex masculin in total populatie masculine era de 52,95%. Ponderea populatiei active in total populatie din mediul urban la nivel regional era de 44,75%, iar in mediul rural ponderea populatiei active in total populatie din mediul rural era de 42, 94 %.

La nivelul perioadei analizate, in Regiunea Sud-Est, tendinta inregistrata este de scadere in randul populatiei active, mai mult in randul femeilor decat in randul barbatilor, mai mult in randul populatiei active din mediul urban decat in randul populatiei active din mediul rural.

Tabel nr 23 - Total populatie la nivelul Regiunii Sud-Est

- mii persoane -

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2008, ”Forta de munca in Romania ocupare si somaj” ,” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO, 2008

In perioada 2005 – 2008, in Regiunea Sud–Est, ratele de activitate au fost

in continua scadere atat pe total (cu 7,9 puncte procentuale), cat si pe medii de rezidenta cat si pe sexe.

Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15 – 64 ani) a inregistrat, in anul 2008, cele mai mici valori in Regiunea Sud Est (59,8%) si in Regiunea Nord-Vest (58,7%), iar cele mai mari valori pentru regiunile Bucuresti – Ilfov (65,5%) si Sud Muntenia (65,9%).

Grafic nr. 22 - Rata de activitate a populatiei in varsta de munca

Total populație la nivelul Regiunii de Sud Est in anul 2008

Din care: Masculin Feminin Urban Rural

2833 1387 1445 1564 1269


60

Evolutia ratei de activitate

la nivelul regiunii Sud - Est

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

2005 2006 2007 2008

%

Regiune Masculin Feminin Urban Rural

Rata de activitate pentru populatia in varsta de munca de 15 ani si peste tot la nivelul Regiunii de Sud Est, pe sexe, la nivelul perioadei analizate (2005–2008), se observa ca: rata de activitate a populatiei de sex masculin a inregistrat cote mai ridicate fata rata de activitate a populatiei de sex feminin, iar rata de activitate a populatiei din mediul urban a fost mai mica decat rata de activitate a populatiei din mediul rural. Analiza datelor conduce la concluzia ca in Regiunea Sud Est populatia activa de 65 de ani si peste desfasoara activitati specifice sectorului agricol din moment ce rata de activitate a scazut mai putin in mediul rural.

Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15-64): Populatia de sex masculin a inregistrat rata de activitate mai ridicata fata de populatia de sex feminin, iar rata de activitate a persoanelor din mediul rural devanseaza pe cea inregistrata in mediul urban, semn ca in mediul rural se propaga mai greu efectele crizei economice. In ambele medii de rezidenta rata de activitate este in scadere in anul 2008 comparativ cu anii anteriori.

Grafic nr. 23 - Rata de activitate Regiunea de Sud-Est - calculata pentru populatia in varsta de munca (15-64 ani), pe sexe si pe medii

0

20

40

60

80

Sud-Est Masculin Feminin Urban Rural

Grafic nr. 24 – Evolutia ratei de activitate la nivelul Regiunii Sud-Est


61

Tabel nr. 25 - RAPORTUL DE DEPENDENTA ECONOMICA11

Regiune Sexe Medii

Grupe de varsta

To

tal

po

pu

lați

e Persoane active

Pers

oan

e

inacti

ve

Rata

de

acti

vit

ate

Rata

de

ocu

pare

Rata

șo

maju

lui

BIM

To

tal

po

pu

lați

e Persoane active

Pers

oan

e

inacti

ve

Rata

de

acti

vit

ate

Rata

de

ocu

pare

Rata

șo

maju

lui

BIM

To

tal

Ocu

pate

Șo

meri

B

IM

To

tal

Ocu

pate

Șo

meri

B

IM

- Persoane - - Procente - - Persoane - - Procente -

Anul 2007 Anul 2008 Sud Est

15 ani si peste

2411008 1261805 1154419 107386 1149203 52,3 47,9 8,5 240814

6 124551

1 115546

6 90045 1162635 51,7 48,0 7,2

Tineri (15-24 ani) 424864 133899 98396 35503 29096

4 31,5 23,2 26,5 416106 128128 100268 27860 287978 30,8 24,1 21,7

Populația in varsta de munca

(15-64 ani)

1996046 1198928 1091693 107235 797118 60,1 54,7 8,9 199125

8 119099

7 110100

8 89989 800261 59,8 55,3 7,6

Varstnici (55-64 ani) 306019 118716 114043 - 18730

2 38,8 37,3 3,9 315887 132433 126310 - 183454 41,9 40,0 4,6

Masculin 15 ani si

peste 1172688 735359 670945 64413 437329 62,7 57,2 8,8 117020

6 734745 675745 59000 435461 6208 57,7 8,0

Tineri (15-24 ani) 217357 84852 62912 21940 13250

5 39,0 28,9 25,9 212535 82265 66029 12236 130270 38,7 31,1 19,7


(15-64 ani)

1000120 701393 637130 64262 298727 70,1 63,7 9,2 997462 706829 647885 58944 290634 70,9 65,0 8,3

Varstnici 144217 73048 69151 - 71169 50,7 47,9 55,3 148577 81491 76182 - 67086 54,8 51,3 6,5

11

reprezinta numarul persoanelor neocupate (inactive sau in somaj) ce revin la 1000 persoane ocupate.


62

(55-64 ani) Feminin

15 ani si peste 1238319 526446 483474 42972 71187

3 42,5 39,0 8,2 1237940 510766 479721 31046 727174 441,

3 38,8 6,1

Tineri (15-24 ani) 207507 49048 35484 13564 15845

9 23,6 17,1 27,7 903570 45862 34239 11624 157708 25,5 16,8 23,3


(15-64 ani)

995925 497535 454563 42972 498390 50,2 45,6 8,6 993795 484168 453123 31046 509627 48,7 45,6 6,4

Varstnici (55-64 ani) 161802 45669 44893 - 11613

3 28,2 27,7 1,7 167309 50941 50129 - 116368 30,4 30,0 1,6

Urban 15 ani si

peste 1364613 710760 637812 72947 653853 52,1 46,7 10,3 135830

5 700309 639551 60759 657996 51,6 47,1 8,7

Tineri (15-24 ani) 246220 70184 47731 22453 17603

6 28,5 19,4 32,0 236975 67111 49910 17201 169864 28,3 21,1 25,6


(15-64 ani)

1187466 707510 634562 72947 479956 59,6 53,4 10,3 117930

4 699001 638243 60759 480303 59,3 54,1 8,7

Varstnici (55-64 ani) 172020 50541 47825 - 12147

8 29,4 27,8 5,4 180675 57724 54625 - 122950 31,9 30,2 5,4

Rural 15 ani si

peste 1046395 551045 516607 34438 495350 52,7 49,4 6,2 104984

1 545202 515915 29287 504639 51,9 49,1 5,4

Tineri (15-24 ani) 178643 63715 50665 13050 11492

8 35,7 28,4 20,5 179131 61017 50358 10659 118114 34,1 28,1 17,5


(15-64 ani)

808580 491419 457131 34287 317162 60,8 56,5 7,0 811955 491997 462766 29231 319958 60,6 57,0 5,9

Varstnici (55-64 ani) 133999 68175 66219 - 65824 50,9 49,4 2,9 135212 74708 71686 - 60504 55,3 53,0 4,0

Sursa: ” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO 2007, 200


63

Raportul de dependenta economica a fost in anul 2008 de 1084‰ comparativ cu 1089‰ in anul 2007. In anul 2008, un nivel mai ridicat al acestui indicator s-a inregistrat pentru persoanele de sex feminin (1580‰ fata de 1366‰ in cazul barbatilor) si pentru mediul urban (1123‰, comparativ cu 1034‰ in mediul rural). 3.2.3. ANALIZA OCUPARII FORTEI DE MUNCA DIN REGIUNEA SUD – EST

Cea mai importanta componenta a populatiei active este populatia

ocupata. Ea este producatoare efectiva a bunurilor si serviciilor necesare existentei intregii societati. In acelasi timp, populatia ocupata da masura cererii de forta de munca pe piata muncii. Nevoile de consum ale populatiei se reflecta in cantitatea de munca necesara pentru a le satisface, iar aceasta cantitate isi gaseste corespondenta in populatia ocupata.

Populatia ocupata cuprinde toate persoanele de 15 ani si peste care au desfasurat o activitate economica sau sociala producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora in perioada de referinta (care este de o saptamana) in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte beneficii.

In perioada 2005-2008 in Regiunea de Sud-Est s-a inregistrat o crestere a populatiei ocupate cu 8 mii persoane. In anul 2008 din distributia populatiei ocupate pe regiuni, se observa ca Regiunea Sud-Est contribuie cu 12,33% la ocuparea totala la nivel national.

Tabel nr. 26 - Populatia ocupata pe regiuni de dezvoltare

-Mii persoane-

Regiuni de dezvoltare 2005 2006 2007 2008

Trim. I 2008

Trim. I 2009

Total 9147 9.313 9.353 9365 9119 9035 Nord-Est 1688 1.653 1.696 1673 1620 1566 Sud-Est 1147 1182 1155 1155 1112 1133

Sud-Muntenia 1413 1.437 1.468 1485 1433 1380

Sud-Vest Oltenia 1043 1.039 1.028 1039 1019 1054

Vest 788 815 835 825 803 805 Nord-Vest 1118 1.145 1.147 1127 1113 1039 Centru 987 1.019 1.006 1027 997 1004 Bucuresti-Ilfov 962 1.023 1.018 1032 1022 1054

Sursa: ”Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2005-2009


64

Populatia ocupata la nivelul regiunii Sud - Est si a

Romaniei, in perioada 2005 - 2008

9000

9050

9100

9150

9200

9250

9300

9350

9400

2005 2006 2007 2008

mii

perso

ane

1130

1140

1150

1160

1170

1180

1190

mii

perso

ane

Total tara Regiunea Sud - Est

0

500

1000

1500

2000

2005 2006 2007 2008 Trim I 2008 Trim I 2009

Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-Ilfov

Grafic nr. 25 – Populatia Ocupata la nivelul Regiunii Sud-Est

Grafic nr. 26 - Populatia ocupata pe regiuni de dezvoltare

Asa cum arata datele, atat la nivel national, cat si la nivelul Regiunii Sud - Est, in intervalul 2005 – 2008 se remarca o crestere a populatiei ocupate (cu 2,4%, respectiv 0,7%).


65

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2005 2006 2007 2008 Trim I 2008 Trim I 2009

Total regiune, din care Masculin Feminin Urban Rural

3.2.3.1. ANALIZA POPULATIEI OCUPATE PE SEXE SI MEDII

Populatia ocupata din Regiunea Sud-Est numara in 2007, 1155 mii persoane, adica 11,3% din populatia ocupata a Romaniei. In anul 2008 se mentine acelasi numar de persoane ocupate ca in anul 2007. In primul trimestru al anului 2009 s-a inregistrat un numar de 1134 mii persoane populatie ocupata, mai mult cu 22 mii persoane ocupate decat in trimestrul I al anului 2008. Deci la nivelul trimestrului I, anul 2009 comparativ cu anul 2008, s-a inregistrat o crestere in randul populatiei ocupate.(vezi tabel nr.27 – anexe)

Grafic nr. 26 - Structura si evolutia populatiei ocupate in Regiunea Sud-Est,

pe sexe si medii de rezidenta

Structura populatiei ocupate in anul 2007 arata ca ponderea populatiei ocupate de sex masculin este superioara celei de sex feminin 16%, iar ponderea populatiei ocupate din mediul rural este cu 10% sub ponderea populatiei din mediul urban.

In anul 2008 ponderea populatiei active de sex masculin este superioara celei de sex feminin 17%, iar ponderea populatiei active din mediul rural este cu 10 % sub ponderea populatiei din mediul urban.

In trimestrul I al anului 2009 ponderea populatiei active de sex masculin este superioara celei de sex feminin cu 14,8 pp comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008 cand ponderea populatiei active de sex masculin este superioara


66

celei de sex feminin cu 17,62pp; concluzia este ca in trimestrul I 2009, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008, a crescut ponderea populatiei ocupate de sex feminin.

Ponderea populatiei ocupate din mediul rural este cu 14,4% sub ponderea populatiei din mediul urban in trimestrul I 2009 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008 cand s-a inregistrat aceeasi situatie.

Pe sexe, la nivelul perioadei analizate se observa o tendinta de crestere a populatiei ocupate de sex masculin. In cazul populatiei de sex feminin avem o evolutie oscilanta cand de apreciere in anul 2006, cand de depreciere in anul 2007 respectiv 2008. In continuare ponderea populatiei ocupate de sex masculin ramane superioara fata de ponderea populatiei ocupate de sex feminin.

In trimestrul I 2009 fata de trim I 2008 se observa o crestere a populatiei ocupate de sex feminin cu 25 mii si o scadere usoara a populatiei ocupate de sex masculin cu 3 mii persoane.

Pe medii de rezidenta in anul 2007, populatia ocupata din mediul urban reprezenta 50,2% din totalul populatiei ocupate la nivelul regiunii, in scadere fata de anul 2006 an in care se inregistreaza o pondere de 55,8%. In anul 2008 se inregistreaza un trend ascendent a populatiei ocupate din mediul urban. In mediul rural pe perioada 2005-2008, are loc o apreciere in anul 2006 a populatiei ocupate in mediul rural, dupa care, pentru anii 2007, 2008 se observa o tendinta de reducere a acesteia .

Din analiza datelor la nivel celor doua trimestre se observa ca ponderea populatiei ocupate din mediul urban este in continuare superioara celei din mediul rural mentinandu-se aproximativ aceleasi ponderi.

Din punct de vedere al evolutiei luand ca orizont de timp perioada 2005 - 2008 , se observa ca in anul 2007, respectiv 2008, numarul populatiei ocupate a ramas constant.

Evolutia populatiei ocupate in perioada 2005 – 2008 arata cresteri urmate de scaderi ale populatiei ocupate, adica evolutii oscilante, atat la populatia ocupata de sex feminin si masculin cat si in ambele mediile de rezidenta, urban si rural. Astfel, in 2005 populatia ocupata din regiune inregistra un numar de 1147 mii persoane, in 2006 a crescut cu 35 mii persoane iar in 2007 a scazut cu 27 mii persoane si in anul 2008 a ramas acelasi numar de persoane.

Populatia ocupata de sex masculin a fost in continua crestere, in 2005 inregistrand 660 mii persoane, in 2006 cu 14 mii mai mult, iar in 2007 a scazut din nou cu 3 mii persoane; populatia ocupata de sex feminin era in 2005 in numar de 487 mii persoane, a crescut in anul 2006 cu 21 mii persoane si a scazut in 2007 cu 24 mii persoane iar in anul 2008 a scazut cu 4 mii persoane .

De-a lungul perioadei analizate, 2005-2008, populatia ocupata din regiune a cunoscut evolutii oscilante de la un an la altul. Cauzele au fost multiple. De pilda daca observam ca in 2007 populatia ocupata din regiune a scazut cu 27


67

mii persoane, scadere ce s-ar datora in mare parte fenomenului de migratie accentuat dupa intrarea Romaniei in UE.

Din analiza comparativa a datelor aferente trimestrului I a anului 2009 cu aceeasi perioada a anului anterior, observam ca numarul persoanelor ocupate a crescut, mai mult in randul femeilor decat in randul barbatilor, mai mult in mediul urban decat in mediul rural.


68

3.2.3.2. ANALIZA OCUPARII DUPA NIVELUL DE INSTRUIRE, STATUT PROFESIONAL, CATEGORII DE OCUPATII SI FORMA DE PROPRIETATE A LOCULUI DE MUNCA

Tabel nr. 28 - Populatia ocupata din Regiunea de Sud-Est dupa nivelul de educatie, pe sexe si medii

- mii persoane- Nivele de instruire

Sexe Medii de rezidenta

2005 2006 2007 2008 Trimestrul I

2008 Trimestrul I

2009

Mii

pers % Mii

pers % Mii

pers % Mii

pers %

Mii pers

% Mii

pers %

Total Regiunea Sud Est 1147 1182 1155 1155 1112 1134

Superior (din total populatie ocupata) 119 10,4 130 11,0 119 10,3 130 11,3 121 11,0 137 12,0

Mediu (postliceal, liceal, profesional)(din total

populatie ocupata) 704 61,3 726 61,5 707 61,2 707 61,3 695 62,5 698 61,5

Scazut (gimnazial, primar sau fara scoala) (din

total populatie ocupata) 325 28,3 325 27,5 329 28,5 318 27,5 296 26,7 300 26,4

Din care cu nivel de instruire primar sau fara scoala absolvita

(din total populatie ocupata) - - 99 8,4 92 8 84 7,3 83 7,5 82 7,3

Masculin (din total populatie ocupata) 660 674 671 676 654 651



69

Mediu (din total populatie ocupata) 424 64,2 436 64,7 426 36,9 432 37,4 425 38,2 421 37,0

Scazut (din total populatie ocupata) 176 26,6 171 25,4 182 15,8 179 15,5 169 15,2 172 15,1


(din total populatie ocupata) - - 52 7,7 50 4,3 48 4,2 48 4,3 51 4,5

Feminin (din total populatie ocupata) 487 508 484 478 458 483




Din care cu nivel de instruire primar sau fara scoala absolvita(din total populatie

ocupata) - - 47 9,2 43 3,6 35 3,1 35 7,7 31 2,7

Urban (din total populatie ocupata) 633 660 638 640 636 649







70

Rural (din total populatie ocupata) 514 522 517 516 476 485






Sursa: ” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2005- 2009


71

Pe nivele de instruire, pe total regiune in intervalul de timp 2007- 2008, numarul persoanelor ocupate cu studii superioare a crescut cu 11 mii, aproape cu 1% fata de anul 2007; in randul populatiei ocupate, cu nivel de educatie scazut, in anul 2008 s-a inregistrat o scadere cu 11 mii persoane, iar dintre acestia 73% proveneau din randul persoanelor ocupate ce aveau nivel de instruire primar sau erau fara scoala absolvita. In trimestrul I 2009 s-a inregistrat un numar de 82 mii persoane cu nivel de instruire primar s-au fara scoala absolvita, in scadere cu o mie de persoane fata de aceeasi perioada a anului 2008. Deci, in Regiunea de Sud Est la nivelul perioadei analizate, numarul populatiei ocupate cu nivel de educatie superior a crescut, iar numarul populatiei ocupate cu nivel de instruire scazut, a fost in scadere. Astfel, ajung sa ocupe un loc de munca din ce in ce mai putine persoane cu nivel de educatie primar sau fara scoala absolvita si din ce in ce mai multe persoane cu studii superioare.

Din punct de vedere al nivelului de instruire, pe sexe, populatia ocupata de sex masculin cu nivel de instruire superior si mediu a crescut in anul 2007 fata de anul 2008, cu 2 mii persoane (de la 63 mii la 65 mii), respectiv cu 6 mii persoane (de la 426 mii la 432 mii) in 2008. In anul 2008 comparativ cu anul 2007, populatia ocupata de sex masculin cu nivel de educatie scazut, a fost in scadere cu 3 mii persoane.

La nivelul trimestrului I 2009 comparativ cu Trimestrul I 2008, populatia ocupata de sex masculin cu nivel de educatie superior si mediu a inregistrat o scadere de o mie persoane, respectiv 4 mii persoane; populatia ocupata de sex masculin cu nivel de educatie scazut a crescut cu trei mii persoane, de la 169 mii la 172 mii.

Evolutia populatiei ocupate de sex feminin in anul 2008 comparativ cu anul 2007 in functie de nivelul de educatie, a fost urmatoarea: pe nivel de educatie superior a crescut cu10 mii persoane (de la 55 mii la 65 mii), pe nivelul mediu a scazut cu 5 mii persoane (de la 281 mii la 276 mii) si nivelul scazut a fost in scadere cu 8 mii persoane (de la 148 mii la 139 mii).

Din analiza datelor se observa ca in randul persoanelor ocupate cu nivel de instruire superior, femeile au inregistrat cresteri mai mari decat barbatii, iar in randul populatiei ocupate cu nivel de instruire mediu si scazut, femeile au inregistrat scaderi mai mari decat barbatii.

In Trimestrul I 2009 comparativ cu Trimestrul I 2008 in randul populatiei ocupate de sex feminin se observa o crestere pe toate nivelele de instruire.

Pe medii de rezidenta populatia ocupata a crescut in mediul urban in anul 2008 fata de anul 2007 cu 2 mii persoane iar in mediul rural a scazut in 2008 fata de 2007 cu o mie. In Trimestrul I 2009 populatia ocupata din mediul urban numara 649 mii persoane, iar in mediu rural 485 mii persoane, ambele valori fiind in crestere fata de aceeasi perioada a anului 2008.


72

Pe medii de rezidenta, la nivelul perioadei analizate, o diferenta semnificativa se inregistreaza in anul 2008, intre numarul persoanelor din mediul urban cu nivel de instruire primar sau fara scoala absolvita (17 mii persoane) si numarul persoanelor din mediul rural cu nivel de instruire primar sau fara scoala absolvita 66 mii. Adica , in anul 2008, in Regiunea de sud Est, existau 83 mii persoane cu nivel primar de instruire sau fara scoala absolvita, respectiv peste 7% din totalul populatiei ocupate din regiune.

Concluzia – Se constata ca la nivel regional numarul persoanelor

ocupate, cu nivel de instruire scazut este in continua scadere. Astfel, isi gasesc loc pe piata muncii din ce in ce mai multe persoane cu nivel de instruire superior si un numar tot mai mic de persoane cu nivel de instruire primar sau fara scoala absovita.


73

Tabel nr. 29 - Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional pe sexe, medii si grupe de varsta: - mii persoane si %-

Sexe Medii Grupe

de varsta

2005 2006 2007 2008 P

op

ula

tia

oc

up

ata

Statutul profesional, din care

Po

pu

lati

a

oc

up

ata


Po

pu

lati

a

oc

up

ata


Po

pu

lati

a

oc

up

ata


Sa

lari

at

Pa

tro

n

Lu

cra

tor

pe

co

nt

pro

pri

u

Lu

cra

tor

Fa

mil

ial

ne

rem

un

era

t

Sa

lari

at

Pa

tro

n

Lu

cra

tor

pe

co

nt

pro

pri

u

Lu

cra

tor

Fa

mil

ial

ne

rem

un

era

t

Sa

lari

at

Pa

tro

n

Lu

cra

tor

pe

co

nt

pro

pri

u

Lu

cra

tor

Fa

mil

ial

ne

rem

un

era

t

Sa

lari

at

Pa

tro

n

Lu

cra

tor

pe

co

nt

pro

pri

u

Lu

cra

tor

Fa

mil

ial

ne

rem

un

era

t

Total persoane ocupate Sud Est 15 – 64 ani

1147 740 18 235 152 1182 772 18 229 160 1154 754 19 241 140 1155 785 15 235 120

Total persoane ocupate 15 – 64 ani

95,5 99,9 100 83,9 91,1 95,4 99,9 99,3 83,1 91,0 94,6 99,6 98,4 82,4 87,9 95,3 99,9 99,3 83,7 87,3

15 - 24 10,2 9,6 0,5 5,1 21,7 9,1 8,3 1,3 3,3 22,1 8,5 8,0 3,7 4,2 19,7 8,7 8,0 (3,0) 6,6 17,7 25 – 34 27,9 30,7 19,7 19,2 28,7 27,1 29,6 25,2 19,1 26,7 26,2 29,2 22,7 19,3 25,2 26,4 29,6 (22,7) 17,1 24,7 35 – 44 25,2 28,9 32,0 20,5 13,7 25,6 28,6 34,0 21,5 16,5 26,4 29,6 32,9 20,6 18,6 26,9 30,3 (35,2) 19,5 17,9 45 – 54 23,2 25,3 40,6 21,7 12,9 23,8 26,7 28,0 21,4 12,7 23,2 25,8 31,0 21,4 10,8 22,4 23,9 (29,5) 21,7 12,7 55 – 64 9,0 5,4 7,2 17,4 14,1 9,8 6,7 10,8 17,8 13,0 9,9 7,0 8,1 16,9 13,6 10,9 8,1 (8,9) 18,8 14,3 65 ani si peste

4,5 0,1 - 16,1 8,9 4,6 0,1 0,7 16,9 9,0 5,4 0,4 1,6 17,6 12,1 4,7 (0,1) (0,7) 16,3 12,7

Masculin 660 417 13 180 50 674 429 131 174 56 671 427 15 187 42 676 447 11 182 34 Total persoane ocupate 15 – 64 ani

96,0 99,9 100,0 85,8 98,8 95,9 99,8 99,0 84,7 99,5 95,0 99,4 99,2 83,8 98,3 95,9 99,9 100,0 85,9 95,7

15 - 24 11,1 10,5 0,7 4,9 41,0 10,1 8,8 1,7 3,6 41,0 9,4 8,2 4,7 4,7 43,6 9,8 8,6 (4,0) 7,6 39,0 25 – 34 27,8 30,0 17,3 20,0 40,5 27,2 29,2 27,5 19,4 36,3 26,8 29,5 24,3 19,4 33,1 26,3 29,2 (17,9) 18,1 35,5 35 – 44 25,0 27,8 35,0 21,1 13,4 25,1 27,3 31,4 23,0 12,6 25,7 28,2 29,9 21,9 16,2 26,6 29,4 (37,0) 21,1 (14,9) 45 – 54 23,1 25,4 37,5 22,2 2,9 23,5 26,7 26,1 20,8 6,3 22,8 25,0 30,3 21,3 4,2 21,9 23,1 (31,8) 21,7 (4,9) 55 – 64 9,0 6,2 9,5 17,6 1,0 10,1 7,8 12,3 17,9 3,3 10,3 8,5 10,0 16,5 1,2 113, 9,6 (9,3) 17,4 (1,4) 65 ani si peste

4,0 0,1 - 14,2 1,2 4,1 0,2 1,0 15,3 0,5 5,0 0,6 0,8 16,2 1,7 4,1 (0,1) - 14,1 (4,3)

Feminin 487 323 * 56 102 508 343 * 55 104 483 327 * 54 97 480 338 * 53 85 Total 94,7 99,9 100,0 77,9 87,4 94,8 99,9 100,0 78,1 86,4 94,0 99,9 95,6 77,5 83,4 94,5 99,9 (96,8) 76,2 83,9


74

persoane ocupate 15 – 64 ani 15 - 24 8,9 8,5 - 5,9 12,3 7,9 7,7 - 2,5 11,9 7,3 7,7 - 2,6 9,3 7,1 7,4 - (2,8) 9,1 25 – 34 27,9 31,5 25,9 16,7 22,9 26,9 30,1 19,5 17,9 21,6 26,3 28,9 16,8 18,8 21,8 26,2 30,0 (38,2) 13,8 20,3 35 – 44 25,4 30,3 24,3 18,7 13,9 26,4 30,1 40,7 16,8 18,5 27,4 31,4 43,4 15,9 19,7 27,4 31,5 (29,5) 13,8 19,2 45 – 54 23,4 25,2 48,5 20,1 17,8 24,2 26,6 32,7 23,4 16,1 23,7 26,9 33,5 21,8 13,7 22,9 24,9 (21,8) 21,8 15,8 55 – 64 9,1 0,1 - 22,1 12,6 9,4 5,4 7,1 17,5 18,3 9,3 5,0 1,9 18,4 18,9 10,5 6,1 (7,3) 24,0 19,5 65 ani si peste

5,3 0,1 - 22,1 12,6 5,2 0,1 - 21,9 13,6 6,0 0,1 4,4 22,5 16,6 5,5 (0,1) (3,2) 23,8 16,1

Urban 633 576 14 36 * 660 599 15 34 11 638 579 14 39 * 640 582 11 40 72 Total persoane ocupate 15 – 64 ani

99,8 99,9 100,0 98,0 97,7 99,6 99,8 99,2 96,4 96,0 99,5 99,6 99,2 98,3 97,6 99,8 99,9 100,0 98,1 98,8

15 - 24 9,1 8,9 0,7 13,1 21,0 7,7 7,7 1,5 7,3 20,5 7,5 7,2 1,8 9,9 30,6 7,8 7,2 (1,4) (13,0) (36,7) 25 – 34 29,7 30,1 19,6 28,3 34,0 29,4 29,6 26,1 27,6 29,6 29,0 29,4 23,2 27,7 41,8 29,4 29,6 (25,1) 26,0 (39,8) 35 – 44 28,6 28,8 28,4 26,8 17,1 28,1 28,3 31,6 25,9 17,7 28,6 28,8 34,6 26,7 11,2 29,0 29,6 (34,7) 21,8 (11,9) 45 – 54 26,9 26,7 43,9 25,4 18,7 27,4 27,5 28,9 25,9 20,2 26,7 26,9 30,0 24,5 7,5 25,1 25,3 (29,5) 23,8 (6,1) 55 – 64 5,5 5,4 7,4 4,4 6,9 7,0 6,7 11,1 9,7 8,0 7,5 7,3 9,6 9,5 6,5 8,5 8,2 (9,3) (13,5) (4,3) 65 ani si peste

0,2 0,1 - 2,0 2,3 00,4 0,2 00,8 3,6 4,0 0,5 0,4 0,8 1,7 2,4 (0,2) (0,1) - (1,9) (1,2)

Rural 514 164 * 199 146 521 173 * 195 149 517 175 * 202 134 516 204 * 195 113 Total persoane ocupate 15 – 64 ani

90,2 99,9 100,0 81,4 90,9 90,1 99,9 100,0 80,8 90,6 888,5 99,7 96,2 79,3 87,5 89,7 99,8 (97,4) 80,7 86,6

15 - 24 11,6 12,3 - 3,7 21,7 10,9 10,5 - 2,7 22,3 9,8 10,3 8,9 3,1 19,2 9,8 10,4 (7,2) 5,2 16,5 25 – 34 25,5 32,8 20,2 17,6 28,5 24,1 29,5 20,7 17,6 26,5 23,3 28,8 21,1 17,7 24,5 22,8 29,6 (16,6) 15,3 23,8 35 – 44 21,0 29,1 45,9 19,4 13,6 22,5 29,4 46,9 20,7 16,3 23,8 32,4 28,4 19,4 19,0 24,3 32,5 (36,3) 19,0 18,3 45 – 54 18,7 20,6 27,7 21,0 12,7 19,2 23,6 22,9 20,6 12,1 18,8 22,2 33,6 20,8 10,9 18,9 19,6 (29,4) 21,3 13,1 55 – 64 13,4 5,1 6,2 19,7 14,4 13,4 6,9 9,5 19,2 13,4 12,8 6,0 4,2 18,3 13,9 13,9 7,7 (7,9) 19,9 14,9 65 ani si peste

9,8 0,1 - 18,6 9,1 9,9 0,1 - 19,2 9,4 11,5 0,3 3,8 20,7 12,5 10,3 (0,2) (2,6) 19,3 13,4

Sursa: „ Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2005- 2008


75

Din analiza datelor de mai sus reiese ca: � In anul 2005, populatia ocupata in varsta de munca reprezenta 95,5 din

totalul populatiei ocupate in timp ce in anul 2008 era de 95,3 pp; � Ponderea salariatilor in populatia ocupata in varsta de munca era de

64,5 pp, ponderea patronilor era de 1,5 pp, ponderea lucratorilor pe cont propriu era 20,5 pp iar ponderea lucratorilor familiali neremunerati era de 13 pp din populatia ocupata in varsta de munca;

� Cei mai multi salariati aveau varsta intre 25 si 54 ani, cei mai multi patroni aveau varsta intre 45 si 54 ani, ponderi mai mari ai lucratorilor pe cont propriu s-au inregistrat in grupa de varsta 25 – 54 ani iar ponderea cea mai mare a lucratorilor familiali neremunerati s-a inregistrat in grupele de varsta 15 – 24 ani si 25 – 34 ani;

� Persoanele ocupate de 65 ani si peste erau in anul 2005 in numar de 52 mii, dintre care ponderea cea mai mare o detineau lucratorii pe cont propriu si apoi lucratorii familiali neremunerati;

� In anul 2005 nu erau inregistrati patroni in randul persoanelor ocupate cu 65 ani si peste;

� Ponderea persoanelor ocupate de sex masculin era de 57,5 pp fata de persoanelor ocupate de sex feminin care erau in proportie de 42,45 pp, din totalul popolatiei ocupate in varsta de munca;

� In mediul urban cea mai mare pondere in anul 2005 o detineau salariatii din grupa de varsta 25-54, dupa care urmeaza ca pondere lucratorii pe cont propriu din aceeasi grupa de varsta si lucratorii familiali neremunerati din grupa de varsta 25-34 ani; in mediul rural ponderea cea mai mare a populatiei ocupate din mediul rural era din randul lucratorilor pe cont propriu din grupa de varsta 35- 64 ani;

� In anul 2008 ponderea cea mai mare in cadrul populatiei ocupate, era reprezentata de catre salariatii din grupa de varsta 25-44 ani, cei mai multi fiind persoane ocupate de sex masculin, din mediul urban.

La nivelul perioadei analizate evolutia populatiei ocupate in functie de

statutul profesional a fost urmatoarea: • Pe segmentul de varsta 15-24 ani, in intervalul 2005-2008, numarul

salariatilor a fost in scadere iar numarul patronilor a crescut de aproape sase ori; in randul numarului lucratorilor pe cont propriu s-a inregistrat o fluctuatie, dar comparand intre extremele perioadei avuta in analiza se remarca o crestere; in randul populatiei ocupate, numarul lucratorilor familiali neremunerati a scazut in 2008 fata de 2005;

• Pe segmentul de varsta 25-34 ani, in aceeasi perioada, s-a inregistrat o crestere in randul populatiei ocupate din randul patronilor si o scadere a populatiei lucratorilor pe cont propriu si a celor familiali neremunerati;


76

• Pe segmentul de varsta 35-44 ani in intervalul 2005-2008, se observa o usoara scadere a lucratorilor pe cont propriu restul populatiei ocupate inregistrand cresteri;

• Pe segmentul de varsta 45-54 ani se observa o scadere a patronilor si a salariatilor;

• In perioada supusa analizei se poate observa o crestere la toate toate categoriile de profesii pe segmentul de varsta cuprins intre 55-64 ani;

• Pe segmentul de varsta cuprins intre 65 de ani si peste, se observa o crestere a patronilor pana in anul 2007 dupa care se inregistreaza o scadere in anul 2008. La categoriile de profesii, lucratorilor pe cont propriu si a lucratorilor familiali neremunerati se observa o crestere;

Concluzia: Crestere populatia ocupata care corespunde segmentelor

de varsta 35 - 44 ani, 55 - 64 ani si 65 ani si peste, fapt ce semnifica imbatranirea populatiei ocupate.


77

Tabel nr. 30 - Numarul mediu al salariatilor din Regiunea de Sud Est, pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, in anul 2007

- nr persoane-

Reg

iun

ea d

e

Su

d E

st

Ju

dete

A

nii

To

tal eco

no

mie

Ag

ricu

ltu

ra,

van

ato

are

si

sil

vic

ult

ura

ind

ustr

ie

Co

nstr

ucti

i

Co

mert

Ho

telu

ri s

i re

sta

ure

nte

Tra

nsp

ort

, d

ep

ozi

tare

si

co

mu

nic

ati

i

Inte

rmed

ieri

fi

nan

cia

re

Tra

nza

cti

i im

ob

ilia

re s

i alt

e s

erv

icii

Ad

min

istr

ati

e

pu

bli

ca s

i ap

ara

re

Invata

man

t

San

ata

te s

i asis

ten

ta

so

cia

la

Cele

lalt

e

acti

vit

ati

ale

eco

no

mie

i n

ati

on

ale

SUD EST 575300 20671 187976 49442 90041 13699 50198 8806 30084 23976 45007 40988 13733

Braila 76612 3857 29804 5029 11489 1347 4363 1037 3499 3141 5824 5549 1657

Buzau 85704 3853 33332 6944 13061 1570 4242 1190 2696 3863 7461 6215 1225

Constanta 183586 5693 43697 18677 31040 6683 24520 3225 14305 5896 12139 11310 6236

Galati 122404 1937 42457 12937 19722 1679 10512 1784 6539 4650 9839 8022 2256

Tulcea 46810 2573 16647 3139 5276 1334 3187 619 1588 3006 4010 4202 861

Vrancea 60184 2758 22039 2716 9453 1086 3374 951 1457 3420 5734 5690 1498

Sursa: ” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2007


78

Tabel nr. 31 - Numarul mediu al salariatilor din Regiunea de Sud Est, pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN rev 2, in anul 2008

-nr persoane-

Re

giu

ne

a d

e

Su

d E

st

Ju

de

te

An

ii

To

tal

ec

on

om

ie

Ag

ric

ult

ura

, v

an

ato

are

si

sil

vic

ult

ura

ind

us

trie

Co

ns

tru

cti

i

Co

me

rt

Ho

telu

ri s

i re

sta

ure

nte

Tra

ns

po

rt,

de

po

zita

re s

i c

om

un

ica

tii

Inte

rme

die

ri

fin

an

cia

re

Tra

nza

cti

i im

ob

ilia

re s

i a

lte

se

rvic

ii

Ad

min

istr

ati

e

pu

bli

ca

si

ap

ara

re

Inv

ata

ma

nt

Sa

na

tate

si

as

iste

nta

so

cia

la

Ce

lela

lte

ac

tiv

ita

ti

ale

ec

on

om

iei

na

tio

na

le

SUD EST 590799 16746 190102 53884 96629 16681 52238 8969 35108 26015 45053 41847 7527

Braila 75845 2772 28179 6022 12185 1632 4051 1092 4295 3682 5613 5558 764

Buzau 87004 3140 32601 6995 14958 1524 4410 1140 3551 4378 7300 6244 763

Constanta 193725 5280 48541 19662 33262 8879 26689 3283 14873 6358 12284 11331 3283

Galati 128334 1278 43627 14425 20840 2611 11053 1911 7665 4929 10069 8414 1512

Tulcea 46386 1972 15916 3317 6225 1153 2784 564 2346 3150 4060 4354 545

Vrancea 59505 2304 21238 3463 9159 882 3251 979 2378 3518 5727 5946 660 Sursa:” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2008


79

In anul 2007, in Regiunea Sud Est, ierarhia sectoarelor economiei

nationale in functie de numarul de salariati arata astfel: 1. Industrie; 2. Comert; 3. Transporturi; 4. Constructii; 5. Invatamant; 6. Sanatate; 7. Tranzactii imobiliare; 8. Administartie; 9. Agricultura.

In anul 2008 se mentine aceeasi ierarhie, exceptie facand numarul salariatilor ocupati in constructii care a devansat numarul salariatilor ocupati in transporturi.

Pe judete, atat in 2007 cat si in 2008, in judetul Braila, primele doua locuri in ceea ce priveste numarul salariatilor erau ocupate de angajatii din industrie si comert, iar pe locul al III-lea era numarul angajatilor in invatamant.

In judetul Buzau, se inregistreaza aceeasi situatie ca si la Braila, cei mai multi salariati fiind inregistrati in industrie si comert, invatamant.

In judetul Constanta, atat in 2007 cat si in 2008 primele trei pozitii in ceea ce priveste nr salariatilor pe activitati ale economiei nationale, au fost ocupate de salariatii din industrie, comert si transporturi.

In judetul Galati situatia existenta in anul 2007 se mentine si in 2008, respectiv, cei mai multi salariati au fost inregistrati in industrie, comert si constructii.

In judetul Tulcea, de asemenea, primele doua pozitii in ceea ce priveste numarul salariatilor, au fost industria si comertul, iar pe locul al III lea este numarul salariatilor din sanatate.

In judetul Vrancea, daca in anul 2007 ierarhia numarului salariatilor pe activitati ale economiei nationale avea pe primele trei locuri industria, comertul si invatamantul, in anul 2008, pe locul trei se afla numarul salariatilor din sanatate.


80

3.2.3.3. ANALIZA STRUCTURII POPULATIEI OCUPATE PE RAMURI SI SECTOARE ALE ECONOMIEI NATIONALE

Tabel nr. 32 - Structura populatiei ocupate, pe grupe de varsta si principalele sectoare ale economiei, in Regiunea Sud-Est, in perioada

2006 - 2009:

Act

ivita

tea

Sex

e M

edii

2006 2007 2008 Trim I 2008 Trim I 2009

Tot

al p

opul

atie

oc

upat

a (m

ii pe

rs.)

Tot

al 1

5-64

ani

65 a

ni s

i pes

te

Tot

al p

opul

atie

oc

upat

a (m

ii pe

rs.)

Tot

al 1

5-64

ani

65 a

ni s

i pes

te

Tot

al p

opul

atie

oc

upat

a (m

ii pe

rs.)

Tot

al 1

5-64

ani

65 a

ni s

i pes

te

Tot

al p

opul

atie

oc

upat

a (m

ii pe

rs.)

Tot

al 1

5-64

ani

65 a

ni s

i pes

te

Tot

al p

opul

atie

oc

upat

a (m

ii pe

rs.)

Tot

al 1

5-64

ani

65 a

ni s

i pes

te

SUD-EST 1182 1127 54 1154 1092 62 1155 1101 54 1112 1061 51 1134 1093 41 Agricultura 384 332 52 353 294 59 320 267 53 304 255 49 292 253 39 Industrie 323 329 0,7 355 353 1,8 367 367 0,3 356 355 0,3 349 348 0,1 Servicii 468 467 0,9 447 444 2,5 468 467 0,9 453 452 0,9 493 492 0,9

Sursa: ” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO, 2006 – 2009

Din tabelul de mai sus se observa ca, in anul 2008 comparativ cu anul

2007, a scazut numarul populatiei ocupate in agricultura si a crescut numarul populatiei ocupate in industrie si servicii, iar in trimestrul I al anului 2009 fata de trimesrul I al anului 2008 se observa o scadere a populatiei ocupate atat in agricultura cat si in industrie si o crestere a populatiei ocupate in servicii.

Totusi pe ansamblu, ponderea cea mai mare o detin persoanele ocupate, in domeniul serviciilor, cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani.


81

Tabel nr. 33 - Structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, la sfarsitul anului 2007, Regiunea de Sud Est

-mii persoane-

Regiunea de Sud Est Judete

Anii

Total economie

Agr

icul

tura

, van

atoa

re s

i si

lvic

ultu

ra

indu

strie

Din care

Con

stru

ctii

Com

ert

Hot

elur

i si r

esta

uren

te

Tra

nspo

rt, d

epoz

itare

si

com

unic

atii

Inte

rmed

ieri

finan

ciar

e

Tra

nzac

tii im

obili

are

si a

lte

serv

icii

Adm

inis

trat

ie p

ublic

a si

ap

arar

e

Inva

tam

ant

San

atat

e si

asi

sten

ta

soci

ala

Ext

ract

iva

Pre

lucr

atoa

re

Ene

rgie

ele

ctric

a si

te

rmic

a ga

ze s

i apa

SUD EST 1056,5 332,5 221,6 76,7 133,9 19,8 66,4 9,3 46,0 25,3 47,8 46,3 Braila 132,2 39,3 33,6 9,9 17,2 1,7 5,7 1,2 5,5 3,2 6,1 6,2 Buzau 181,9 74,0 40,1 9,6 21,1 2,0 6,9 1,2 4,9 4,2 7,8 6,7

Constanta 302,8 64,7 54,6 29,9 46,0 8,7 31,2 3,4 19,0 6,3 13,2 13,8 Galati 206,5 60,3 45,8 16,9 26,5 3,2 12,2 1,9 10,2 4,9 10,6 8,8 Tulcea 88,1 30,8 18,5 4,7 8,0 1,6 4,5 0,6 3,1 3,1 4,2 4,5

Vrancea 145,0 63,4 29,0 5,7 15,1 2,6 5,9 1,0 3,3 3,6 5,9 6,3 Sursa: :” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2007


82

Tabel nr. 34 - Structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, la sfarsitul anului 2008, Regiunea de Sud Est

Regiunea

de Sud Est

Judete

Anii

Total

economie A

gric

ultu

ra,

vana

toar

e si

si

lvic

ultu

ra

indu

strie

Din care

Con

stru

ctii

Com

ert

Hot

elur

i si

rest

aure

nte

Tra

nspo

rt,

depo

zita

re s

i co

mun

icat

ii

Inte

rmed

ieri

finan

ciar

e

Tra

nzac

tii

imob

iliar

e si

al

te s

ervi

cii

Adm

inis

trat

ie

publ

ica

si

apar

are

Inva

tam

ant

San

atat

e si

as

iste

nta

soci

ala

Ext

ract

iva

Pre

lucr

at

oare

Ene

rgie

el

ectr

ica

si

term

ica

gaze

si

apa

SUD EST 1057,6 3325,0

229,3

5,5

193,2

30,6 887,8 1131,3

21,7

60,6

9,8

4,8

49,8

47,5 447,7

Braila 132,3 37,6 33,0 28,7 28,8 1,4 12,6 16,6 2,1 4,9 1,2 0,7 3,8 6,0 6,3

Buzau 178,6 72,7 40,2 1,4 35,5 1,2 8,2 21,5 1,9 6,2 1,2 0,6 4,6 7,8 6,8

Constanta 309,0 63,0 60,3 2,0 45,9 4,3 35,7 45,7 10,5 29,2 3,6 1,7 7,0 12,8 14,1

Galati 206,3 58,9 47,4 0,6 40,2 2,9 18,4 25,0 3,3 11,1 2,2 0,9 5,2 10,8 9,2

Tulcea 86,8 30,5 19,2 0,7 16,6 0,4 5,5 8,0 1,4 3,7 0,6 0,4 3,2 4,1 4,6

Vrancea 144,6 62,3 29,2 0,1 26,2 0,9 7,4 14,5 2,5 5,5 1,0 0,5 3,6 6,0 6,7

Sursa:” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2008


83

Tabel nr. 35 - Tendinte - Populatia ocupata pe sectoare de activitate, in anii 2006, 2015 si 202512

Sectoare de

activitate 2006 2015 2025 Modificari 2025 fața de 2006

Absolut Relativ (%)

”Modelul actual” Total 9.313 9.343 8.724 -589 -6,3 Agricultura 2.843 2.853 2.663 -180 -6,3 Industrie 2.853 2.863 2.674 -179 -6,3 Servicii 3617 3.628 3.387 -230 -6,4

”Modelul viitor” Total 9.313 9.343 8.724 -589 -6,3 Agricultura 2.843 2.039 1.251 -1.593 -56,0 Industrie 2.853 3.003 2.391 -462 -16,2 Servicii 3.617 4.306 5.082 -1.465 49,5 Sursa: Studiul INS ”Proiectarea populatiei active din Romania la orizontul anului 2025”

Analizand posibilele schimbari care vor interveni in repartitia populatiei

ocupate pe cele trei sectoare, „modelul viitor” arata o reducere a populatiei ocupate in sectorul agricol si sporirea populatiei ocupate in sectorul tertiar. Aceasta evolutie se poate realiza printr-un profund proces de restructurare sectoriala a ocuparii fortei de munca, a actualei structuri a pietei muncii, inca insufucient adaptata, la cerintele pietei concurentiale.

Prin intermediul politicilor agricole si de dezvoltare rurala se doreste cresterea nivelului de dezvoltare a zonelor rurale, dezvoltarea unor ferme moderne, cresterea productivitatii muncii in agricultura prin utilizarea muncii mecanizate, care vor determina reducerea populatiei ocupate in acest sector. Programele de reconversie-restructurare sunt programe pe termen mediu si lung. Ele au rolul de a realiza trecerea de la un tip ocupational la altul, de la o ramura la alta (sau altele), trecerea de la o activitate relativ specializata la activitati multiple, de la o activitate concentrata la altele disparate teritorial.13

3.2.3.4. RATE DE OCUPARE LA NIVEL NATIONAL Rata de ocupare a fortei de munca a fost, in 2007, in Romania de

58,8%, fara modificari notabile fata de cifrele anului 2002, situandu-se cu mult sub tinta de 70% stabilita prin Strategia de la Lisabona pentru ansamblul Uniunii Europene pentru anul 2010. Din punct de vedere calitativ, insa,

12 Studiul INS ”Proiectarea populatiei active din Romania la orizontul anului 2025” 13 Studiul INS ”Proiectarea populatiei active din Romania la orizontul anului 2025”


84

progresele sunt semnificative: numarul salariatilor a fost in 2007 cu aproape 500 mii mai mare decat in 2002, reducandu-se corespunzator populatia ocupata in agricultura. S-a majorat ponderea persoanelor cu studii superioare in totalul populatiei ocupate (de la 11% in 2002 la peste 14% in 2007) si a celor cu studii medii (de la 62,9% in 2002 la circa 65% in 2007), ceea ce s-a reflectat si in cresterea sustinuta a productivitatii muncii.

Tabel nr. 36 - Rata de ocupare, pe sexe si grupe de varsta , la nivel national, exprimata procentual, in 2007

2006 2007 2007

comparativ cu 2006

Tri

m I

V 2

007

Zo

na E

uro

– 1

3

Tri

m I

V 2

007

UE

- 2

7

Tri

m III 2

008

Zo

na E

uro

– 1

5

Tri

m III 2

008

UE

- 2

7

Populatia in varsta de munca (15-64 ani)

58,8 58,8 0,0 66,0 65,7 66,5 66,4

Tineri (15-24 ani) 24,5 24,4 -0,1 38,0 37,3 39,2 38,8 Adulti(25-54 ani) 74,7 74,6 -0,1 79,6 79,5 79,7 79,9 Varstnici(55-64 ani) 41,7 41,4 -0,3 43,7 45,0 44,7 46,0 Femei in varsta de munca (15-64 ani)

53,0 52,8 -0,2 58,5 58,7 59,1 59,5

Tineri (15-24 ani) 20,6 20,2 -0,4 35,0 34,5 35,9 35,6 Adulti(25-54 ani) 68,6 68,5 -0,1 71,2 72,0 71,6 72,5 Varstnici(55-64 ani) 34,5 33,6 -0,9 35,1 36,3 36,1 37,2 Barbati in varsta de munca (15-64 ani)

64,7 64,8 0,1 73,5 72,7 73,9 73,3

Tineri (15-24 ani) 28,2 28,3 0,1 40,9 40,1 42,3 41,9 Adulti(25-54 ani) 80,8 80,6 -0,2 87,9 87,0 87,8 87,3 Varstnici(55-64 ani) 50,0 50,3 0,3 52,7 54,4 53,6 55,4 Rata de ocupare (15-64 ani)- total urban

57,2 56,8 -0,4

Rata de ocupare (15-64 ani)- total rural

61,1 61,5 0,4

Sursa: Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO) si Eurostat, UE


85

Daca analizam datele existente la nivel national observam ca, in anul 2007,

comparativ cu anul 2006, a crescut numarul celor care isi desfasurau activitatea in constructii (+21,7%), comert (+9,7%), intermedieri financiare, bancare si de asigurari (+5,6%) precum si in activitatile de tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (+0,2%). A scazut semnificativ numarul persoanelor ocupate in activitati de energie electrica, gaze si apa (-10,9%), in industria extractiva (-8,8%) si in administratie publica (-7,7%). Aceste dezvoltari reflecta volatilitatea cresterii economice precum si tendinta catre speculativ chiar si a investitiei directe din economie. Cresterea ponderii activitatilor de aval (downstream) in dauna celor de amonte (upstream) ale lantului valorii adaugate adauga astfel la vulnerabilitatile economiei si pietei romanesti a muncii, fiind de natura sa amplifice impactul depresiunii economice globale.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele in varsta de munca s-a inregistrat in randul absolventilor invatamantului superior (85,8%). Pe masura ce scade nivelul de educatie, scade si gradul de ocupare. Astfel, datele statistice aferente anului 2007, arata ca erau ocupate 63,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educatie si numai 40,3% dintre cele cu nivel scazut de educatie. Aceasta insa nu inseamna ca in Romania nu exista un fenomen acut de subocupare manifestat atat prin ocuparea unor locuri de munca cu cerinte reduse de calificare de catre indivizi cu calificari mai ridicate cat prin ocuparea unor locuri de munca ale caror cerinte de calificare sunt diferite de cele obtinute prin procesele de educatie initiala.

3.2.3.5. RATE DE OCUPARE LA NIVELUL REGIUNII SUD-EST

Rata de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est, regiune de dezvoltare

nivel NUTS 2, masoara gradul de ocupare si reflecta totodata capacitatea pietei muncii de absorbtie a fortei de munca.

In anul 2007, in regiune era un numar de 1.056.000 (persoane) populatie ocupata, ceea ce reprezenta 12,35 % din totalul la nivel national. La nivelul regiunii, se remarca o scadere continua a populatiei ocupate incepand din anul 2000, exeptie facand anii 2003 si 2006 cand s-au inregistrat cresteri usoare.


86

Tabel nr. 37 - Rata de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est

REGIUNEA DE SUD EST

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Trim I anul 2008

Trim I anul 2009

RATA DE OCUPARE - calculata pentru populatia in varsta de munca (15-64 ani) Total 54,7 56,4 54,7 55,3 53,3 55,0 Masculin 63,2 64,5 63,7 70,9 62,9 63,3 Feminin 46,2 48,2 45,6 45,6 43,6 46,7 Urban 52,8 55,1 53,4 54,1 53,7 55,3 Rural 57,5 58,2 56,5 57,0 52,7 54,6 RATA DE OCUPARE –calculata pentru populatia in varsta de munca de 15 ani si peste Total 47,6 49,0 47,9 48,0 46,2 47,1 Masculin 56,2 57,4 57,2 57,7 55,8 55,7 Feminin 39,4 41,0 39,0 38,8 37,0 39,0 Urban 46,3 48,2 46,7 47,1 46,7 47,9 Rural 49,2 49,9 49,4 49,1 45,4 46,1 Sursa: Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO)

In perioada analizata, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca 15

ani si peste, a crescut mai mult in randul populatiei ocupate de sex masculin din mediul rural.

Rata de ocupare a populatiei in in varsta de munca 15-64 ani este superioara ratei de ocupare a populatiei in varsta de munca 15 ani si peste iar ponderea o detine populatia ocupata de sex masculin din mediul rural.

Piata a absorbit mai mult populatie ocupata de sex masculin din mediul rural conform ratei de ocupare pentru populatia in in varsta de munca 15-64 ani.

In graficul de mai jos se poate observa o scadere a ratei de ocupare la

nivelul regiunii (cu 6,7 puncte procentuale), aceeasi tendinta de scadere fiind urmata si de ratele de ocupare pe sexe si medii de rezidenta, mai pronuntata in mediul rural (cu 8,4 puncte procentuale).


87

Evolutia ratei de ocupare

la nivelul regiunii Sud - Est

30

35

40

45

50

55

60

65

2005 2006 2007 2008

%

Regiune Masculin Feminin Urban Rural

Grafic nr. 27 – Evolutia ratei de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est

Aceasta scadere continua a ratei de ocupare se datoreaza procesului de restructurare a sectoarelor economiei, in special restrangerea activitatii din industrie.

• DISPARITATI IN PROFIL TERITORIAL PRIVIND POPULATIA

OCUPATA

In anul 2007, din totalul populatiei ocupate, 18,1% (respectiv 17,7% in anul 2006), se concentra in regiunea Nord-Est, la polul opus, cu numai 8,9% (respectiv 8,8% in anul anterior), situandu-se regiunea Vest.


88

Tabel nr. 38 - Distributia populatiei ocupate, pe regiuni de dezvoltare si medii, in anul 2007

Urban Rural Total 54,2 45,8 Nord-Vest 54,3 45,7 Centru 63,1 36,9 Nord-Est 38,5 61,5 Sud-Est 55,2 44,8 Sud Muntenia 39,7 60,3 Bucuresti-Ilfov 93,7 6,3 Sud-Vest Oltenia 43,8 56,2 Vest 64,2 35,8

Sursa: Cercetarea statistica asuprta fortei de munca in gospodarii(AMIGO).

In cinci din cele opt regiuni de dezvoltare, ponderea populatiei ocupate din

mediul urban s-a mentinut superioara celei din mediul rural. Regiunea Bucuresti-Ilfov, prin specificul ei, inregistra cea mai ridicata valoare: 93,7% dintre persoanele ocupate locuiau in mediul urban (la fel ca in anul 2006). Intre cele trei regiuni in care populatia ocupata se regasea cu prepoderenta in mediul rural, regiunea Nord-Est se afla pe primul loc, cu 61,5% (60,2% in anul 2006).

Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a atins in anul 2007 cele mai ridicate valori in regiunile de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (62,4%), Nord-Est (61,3%) si Sud-Vest Oltenia (60,5%), iar cele mai scazute valori in regiunile: Centru (55,1%), Sud-Est (56,4%), si Nord-Vest (57,0%). Comparativ cu anul 2006, valoarea acestui indicator a inregistrat cresteri de 1,2 puncte procentuale in regiunea Nord-Est si de 0,9 puncte procentuale in regiunile Vest si Sud Muntenia. In rest, s-au inregistrat numai scaderi de la -0,1 puncte procentuale in regiunea Nord-Vest, la -1,7 puncte procentuale in regiunea Sud-Est.

Indiferent de regiune, rata de ocupare a persoanelor in varsta de munca a fost mai mare pentru barbati decat pentru femei si exceptand regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Nord-Vest, mai scazuta in mediul urban. Cele mai mari diferente in favoarea ruralului s-au inregistrat in regiunile Nord-Est (14,9 puncte procentuale in 2007 si 12,4 puncte procentuale in 2006) si Sud-Vest Oltenia (12,8 puncte procentuale in 2007 si 12,3 puncte procentuale in 2006).


89

3.3. SOMAJUL 3.3.1.EVOLUTIA POPULATIEI ACTIVE, A POPULATIEI OCUPATE SI A SOMERILOR BIM IN REGIUNE A

DE DEZVOLTARE SUD – EST

Tabel nr. 39 - Participarea populatiei la forta de munca, pe sexe si medii de rezidenta

– in mii persoane - Populatia activa(15 ani si peste) Populatia ocupata(15 ani si peste) Someri BIM(15 ani si peste)

2005 2006 2007 2008

Trim I 2008

Trim I 2009

2005 2006 2007 2008 Trim I 2008

Trim I 2009

2005 2006 2007 2008 Trim I 2008

Trim I 2009


1246 1298 1262 1246 1212 1232 1147 1182 1155 1155 1112 1134 99 116 107 90 100 98

Masculin 722 745 735 735 719 714 660 674 671 676 654 651 62 71 64 59 65 63

Feminin 524 553 527 511 493 518 487 508 484 480 458 483 36 45 43 31 35 35

Urban 701 741 710 700 701 722 633 660 638 640 636 649 68 81 72 61 65 73 Rural 545 557 552 545 511 510 514 522 517 516 476 485 31 35 35 29 35 25

Sursa: Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO)

In perioada 2005-2008 se observa o crestere a populatiei active, concomitent cu o crestere a populatiei ocupate si de o scaderea a somajului BIM. Se observa ca anul 2006 reprezinta un varf in ceea ce priveste populatia activa, populatia ocupata si somajul BIM, mai mult in randul femeilor decat in randul barbatilor si mai mult in mediul urban decat in mediul rural.


90

3.3.2.SOMERI BIM Somerii in sens BIM sunt persoane in varsta de 15-74 ani care in

cursul perioadei de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii: nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii de venituri, sunt in cautarea unui loc de munca, sunt disponibili sa inceapa lucru in urmatoarele doua saptamani, populatie inactiva (elevi studenti, pensionari) care au declarat ca au cautat un loc de munca, persoane cu statut profesional de patron lucrator pe cont propriu, lucrator familial nerenumerat sau de mebru al unei societati agricole.

In anul 2007 in regiunea de Sud-Est numarul cel mai mare de someri BIM s-a inregistrat in grupa de varsta 15-24 ani urmand ca numar somerii din grupa 25-34. Dintre acestia cei mai multi erau barbati din mediul urban.

In anul 2008 in regiunea Sud-Est se observa aceeasi evolutaie a numarului de someri BIM .

Tabel nr. 40 - Numarul somerilor BIM la nivel national comparativ cu

nivelul regional - mii persoane -

2005 2006 2007 2008

Trim I 2008

Trim I 2009

La nivel national Total 704 728 641 575 617 666 Masculin 420 452 399 369 405 430 Feminin 284 276 242 206 211 236 Urban 472 480 422 370 390 412 Rural

232 248 219 205 227 254

La nivel regional Total 98 116 107 90 100 98 Masculin 62 71 64 59 65 63 Feminin 36 45 43 31 35 35 Urban 68 81 73 60 65 73 Rural

30 35 34 29 35 25

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti– editiile 2005- 2009

Rata somajului BIM reprezinta raportul dintre numarul somerilor

definiti conform criteriilor Biroului International al Muncii (BIM) si populatia activa totala, exprimat procentual.

Rata somajului BIM, impreuna cu rata somajului inregistrat, ca si serii de date, reflecta capacitatea unei tari de a echilibra cererea cu oferta de munca; impreuna cu alti indicatori pot furniza o imagine completa si reala asupra evolutiei fenomenelor conjuncturale.


91

Rata somajului BIM, in regiunea Sud – Est (7,2%), s-a situat peste cea la nivel national si a fost una dintre cele mai ridicate comparativ cu celelalte regiuni. Nivelul ridicat al ratei somajului reflecta capacitatea slaba a Regiunii de a echilibra cererea cu oferta de munca.

Tabel nr. 41 - Rata somajului BIM pe total, sexe si nivele de instruire,

la nivel national

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total 6,9 6,4 8,4 7,0 8,0 7,2 7,3 6,4

Masculin 7,5 6,9 8,9 7,5 9,0 7,7 8,2 7,2

Feminin 6,1 5,8 7,7 6,4 6,9 6,4 6,1 5,4

Nivelul de instruire

Scazut 3,5 3,9 4,7 3,7 3,8 3,9 3,8 2,9

Mediu 9,1 8,2 9,6 8,1 8,8 8,0 7,8 6,9

Superior 4,1 4,0 7,1 5,7 8,2 6,6 7,6 7,1


Tabel nr. 42 - Rata somajului BIM la nivel national comparativ cu nivelul regional

NIVEL / ANI 2005 2006 2007 2008

LA NIVEL NATIONAL

7,2 7,3 6,4 5,8

LA NIVELUL REGIUNII SUD - EST

7,9 9,0 8,5 7,2

NORD-EST 5,7 5,9 5,0 4,5

SUD-MUNTENIA 9,2 9,4 8,2 6,8

SUD-VEST OLTENIA 6,6 7,1 6,8 6,5

VEST 6,7 6,4 5,6 5,7

NORD-VEST 5,9 5,9 4,3 3,8

CENTRU 8,4 9,0 8,5 8,5

BUCURESTI-ILFOV 6,9 4,7 4,1 3,4



92

Tabel nr. 43 - Evolutia ratei somajului BIM in regiunea SUD – EST

- modificari procentuale -

Anii Total regiune

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

Anul 2005 6,4 6,8 7,4 5,6 8,3 6,0 4,0

Anul 2006 5,6 5,4 7,5 4,3 7,2 4,7 4,1

Anul 2007 4,4 3,9 5,5 3,5 5,8 3,8 3,8

Anul 2008 4,7 4,4 5,6 3,1 6,6 4,4 4,4

Prognoze Anul 2009 7,4 6,1 6,9 5,9 10,7 7,2 6,2

Anul 2010 7,1 6,0 6,8 5,5 11,0 7,1 6,0

Anul 2011 6,5 5,6 6,4 4,3 10,0 6,7 5,4

Anul 2012 6,2 5,3 6,0 4,0 9,6 6,0 5,0


La nivelul populatiei de 15 ani si peste se observa ca ponderea

somerilor BIM o detin barbatii din mediul urban. Pentru populatia in varsta de munca de 15-64 se observa aceeasi tendinta

Rata somajului BIM a oscilat cu scaderi si cresteri, trendul fiind totusi descrescator. In 2005 rata somajului BIM a scazut cu aproape doua puncte procentuale atat in mediul urban cat si in mediul rural, fata de anul 2006 cand se observa o crestere in ambele medii de rezidenta, iar in anul 2007, respectiv 2008 inregistrandu-se o scadere. Faptul ca trendul ratei somajului BIM la nivelul Regiunii de Sud Est este descrescator reflecta eforturile care se fac pentru a echilibra cererea cu oferta de munca.

In acest context, putem spune ca, ocuparea de nivel scazut din regiunea de Sud –Est este de fapt robusta, aproape invulnerabila la socuri intrucat, are cea mai redusa legatura cu piata, activitatea de baza desfasurandu-se in sectorul agricol.


93

Grafic nr. 28 - Evolutia ratei somajului la nivel regional (%)

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti – editiile 2004 – 2008

Tabel nr. 44 - Rata somajului BIM la nivel regional pe grupe de varsta

sexe si medii

REGIUNEA DE SUD EST

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Trim I anul 2008

Trim I anul 2009

RATA SOMAJULUI BIM - calculata pentru populatia in varsta de munca (15-64 ani) Total 8,3 9,4 8,9 7,6 8,6 8,2 Masculin 8,9 9,9 9,2 8,3 9,4 9,1 Feminin 7,3 8,6 8,6 6,4 7,5 7,1 Urban 9,7 11,0 10,3 8,7 9,3 10,1 Rural 6,2 7,0 7,0 5,9 7,7 5,3 RATA SOMAJULUI BIM - calculata pentru populatia in varsta de munca de 15 ani si peste Total 7,9 9,0 8,5 7,2 8,3 8,0 Masculin 8,6 9,6 8,8 8,0 9,1 8,8 Feminin 7,0 8,2 8,2 6,1 7,1 6,8 Urban 9,7 10,9 10,3 8,7 9,3 10,1 Rural 5,6 9,0 8,5 5,4 6,9 4,9


94

Evolutia ratei somajului BIM pe Regiunea Sud-Est pe nivele de instruire sexe si medii

In anul 2007 rata somajului BIM a atins valorile cele mai ridicate in

regiunile Centru si Sud-Est (8,5%)iar cele mai mici in regiunile Bucuresti Ilfov (4,1%) si Nord Est (5,0%).

Pe sexe rata somajului in randul barbatilor a intrecut-o pe cea a femeilor, cele mai mari diferente intre cele doua rate inregistrandu-se pe nivelul de educatie scazut (2,2pp).

Mediul Urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ cu mediul rural. Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii de rezidenta, exprimata prin diferenta intre ratele somajului pentru persoanele din mediul urban (21,4%%) si pentru cele din mediul rural (4,7%) de (+16,7pp) s-a inregistrat la nivelul de educatie scazut.

In anul 2008 rata somajului BIM a atins valorile cele mai ridicate in regiunea Sud-Est (7,2%) alaturi de regiunea Centru (8,5%) iar cele mai mici in regiunile Bucuresti – Ilfov (3,4%) si Nord Vest (3,8%).

Pe sexe, rata somajului in randul barbatilor a depasit-o pe cea a femeilor, intre cele doua, masculin fata de feminin s-a inregistrat cea mai mare diferenta pe nivel de educatie scazut (4,6%).

Mediul urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ cu mediul rural. Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii de rezidenta , exprimata prin diferenta intre ratele somajului pentru persoanele din mediul urban (20,3%) si pentru cele din mediul rural (4,7%) de (+15,6pp) s-a inregistrat la nivelul de educatie scazut.

In trimestrul I 2008 - Rata somajului BIM la nivelul Regiunii Sud-Est (8,3% ) a atins valorile cele mai ridicate alaturi de regiunile Centru (9,0%) si Sud Muntenia (8,3%) Iar cele mei mici rate s-au inregistrat in regiunile Nord Est (4,7%) , Bucuresti Ilfov (3,1% ) si Nord-Vest (3,4%) .

Pe sexe, rata somajului in randul barbatilor a depasit-o pe cea a femeilor, intre cele doua masculin fata de feminin s-a inregistrat cea mai mare diferenta pe nivel de educatie scazut (+2,1pp).

Mediul urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ cu mediul rural. Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii, exprimata prin diferenta intre ratele somajului pentru persoanele din mediul urban (22,4%) si pentru cele din mediul rural (5,7%) de (+16,7pp) s-a inregistrat la nivelul de educatie scazut .

In trimestrul I 2009 rata somajului BIM la nivelul regiunii Sud-Est (8,0%) a atins valorile cele mai ridicate alaturi de regiunile Centru (10,2%) si Sud-Muntenia (8,9%) iar cele mai mici in regiunea Sud-Vest Oltenia (5,8%, Nord-Vest (5,0%) si Bucuresti Ilfov (4,1%).

Ecardul pe sexe a ratei somajului (exprimat prin diferenta dintre rata somajului in randul barbatilor si rata somajului in randul femeilor


95

evidentiaza ca rata somajului la barbati a fost mai mare decat cea a femeilor cele mai mari diferente intre cele doua rate inregistrandu-se pe nivelul de educatie scazut (5pp).

Mediul urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ cu mediul rural.

Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii, exprimata prin diferenta intre ratele somajului pentru persoanele din mediul urban (23,1%) si pentru cele din mediul rural (4,8%) de (+18,3 pp) s-a inregistrat la nivelul de educatie scazut . (vezi tabel 41 – anexe)

Somajul afecteaza in principal persoanele cu nivel mediu de instruire si mai putin pe cele cu studii superioare. Miscarile de pe piata fortei de munca din Regiunea Sud-Est urmeaza tendintele globale fiind o consecinta fireasca a evolutiei economice inegale. Criza fortei de munca se resimte in regiune, in tara, dar si in Uniunea Europeana si este inregistrata atat in ocupatiile cu grad ridicat de calificare si competenta cat si in cele cu nivel scazut de instruire. Declinul demografic inregistrat in ultimii ani pare sa contribuie la accentuarea acestei crize. Solutia pare a fi adoptarea unei strategii concertate, prin care sa se actioneze simultan pe mai multe planuri: economic, educational si sanitar. Noua conjunctura internationala impune firmelor sa devina competitive, sa adopte strategii legate de schimbarea mentalitatii, a sistemului de organizare si de conducere a muncii, sa ofere salarii mai atractive, sa achizitioneze tehnologii performante. Acestea reprezinta, de fapt instrumentele prin care se poate crea nu doar o piata a muncii stabila, ci si o dezvoltare economica durabila.

Ca o concluzie generala cu privire la rata somajului BIM pe nivele de educatie, in perioada supusa analizei, se evidentiaza ca Regiunea Sud Est a atins valorile cele mai ridicate alaturi de regiunile Centru si Sud-Muntenia iar majoritatea somerilor provin din randul barbatilor , corespunzator nivelulului de educatie scazut si din mediul urban.

3.3.3. SOMERII INREGISTRATI

SOMERII INREGISTRATI sunt acele persoane care au declarat ca in perioada de referinta erau inscrise la AJOF indiferent daca primeau sau nu indemnizatie de somaj.


96

Analiza somajului inregistrat la nivel national S-a constatat ca, din punct de vedere al numarului mediu anual de

someri, anul 2008 se inscrie in trendul descendent existent pe piata muncii, care a inceput sa se manifeste din anul 2000. Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii decembrie 2008, la nivel national a fost de 4,4%, mai mare cu 0,3 pp decat cea din luna decembrie a anului 2007 si decat cea din luna noiembrie a anului 2008.

Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii decembrie 2007 a fost de 4,0% in raport cu populatia activa civila, respectiv cu 1,2 puncte procentuale, mai mica fata de aceeasi perioada a anului precedent. Somajul inregistrat afecteaza in cea mai mare masura barbatii, decat femeile. Ecartul dintre ratele somajului pentru cele doua sexe a fost de 1,1 puncte procentuale in anul 2006 si de 0,3 puncte procentuale in anul 2007, in favoarea femeilor.

In profil teritorial, fenomenul somajului inregistrat prezinta discrepante accentuate cu un ecart de 8,3 puncte procentuale intre valoarea cea mai mica si cea mai mare inregistrate la nivel de judet

Astfel, la sfarsitul anului 2007 s-au inregistrat rate ridicate ale somajului in judetele: Vaslui (9,7%), Mehedinti (8,1%), Teleorman (7,3%), Covasna (7,0%), Ialomita (6,9%). Cele mai scazute rate ale somajului au fost in judetele: Ilfov (1,4%), Timis (1,6%), Arad (2,3%), precum si in Municipiul Bucuresti (1,7%).


97

Tabel nr. 45 - Numarul somerilor inregistrati si rata somajului inregistrat, la 31 decembrie 2008, nivel national, pe nivele de educatie

2006 2007 2008

Total Barbati Femei Total Barbati Femei Total Barbati Femei

Someri inregistrati total (persoane)

460495 269046 191449 367838 201212 166626 403.441 216.213 187.228

Din care

-primar, gimnazial, professional 369808 228465 141343 290340 169419 120921 311.904 180.152 131.752

-liceal si postliceal 73197 33164 40033 61713 25495 36218 70.819 28.519 42.300

-universitar 17490 7417 10073 15785 6298 9487 20.718 7.542 13.176

Rata somajului inregistrat

5,2 5,7 4,6 4,0 4,2 3,9 4,4 4,5 4,4

Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca


98

Numarul total de someri corespunzator lunii decembrie 2008, a crescut cu 26.470 persoane fata de luna anterioara, de la 376.971 persoane la 403.441 persoana, iar fata de aceeasi perioada a anului 2007 a crescut cu 35.603 persoane. Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor scade fata de luna noiembrie cu 4,09 pp fiind de 64,42%, iar fata de anul 2007 scade cu 2,54 pp. Din totalul somerilor neindemnizati 64,07% beneficiaza de venit minim garantat conform Legii 416/2001 si de venituri de completare sau plati compensatorii.

La sfarsitul anului 2007, potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor inregistrati era 367,8 mii persoane. Comparativ cu luna decembrie din anul 2006, numarul somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca a fost mai mic cu 92,7 mii persoane. Din numarul total al somerilor inregistrati la 31 decembrie 2007, femeile au reprezentat 45,3% fata de 41,6% la finele anului 2006, numarul acestora inregistrand o scadere de 24,9 mii persoane, mai mica fata de cea corespunzatoare pentru barbati (-67,8 mii persoane).


99

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Nu

ma

r șo

me

ri

Anii

Nr. șomeri indemnizați Nr. șomeri neindemnizați Nr. mediu de șomeri

Tabel nr. 46 - Evolutia numarului de someri indemnizati si neindemnizati, nivel national

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Nr. someri indemnizati

807.278 631.500 484.224 304.542 253.858 195.445 178.530 128.561 108.632

Nr. someri neindemnizati

259.928 234.998 470.322 384.989 353.324 318.276 306.168 258.106 253.797

Nr. mediu de someri

1.067.206 866.498 954.546 689.531 607.192 513.721 484.698 386.667 362.429

Sursa datelor: Cercetare statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO)

Grafic nr. 29 – Evolutia numarului de someri


100

Se constata ca, din punct de vedere al numarului mediu anual de someri, anul 2008 se inscrie in trendul descendent existent pe piata muncii care a inceput sa se manifeste din anul 2000. Comparand indicatorii fiecarui an se poate observa ca somajul, in ansamblu, este caracterizat de o scadere, manifestata atat la nivelul intregii tari cat si la nivel judete

Tabel nr. 47 - Rata somajului inregistrat national

2006 2007 2008

Total Barbati Femei Total Barbati Femei Total Barbati Femei


5,2 5,7 4,6 4,0 4,2 3,9 4,4 4,5 4,4

Sursa datelor: Cercetare statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO)

Rata somajului a fost in crestere in anul 2008 comparativ cu anul

2007, rata somajului inregistrat pentru populatia de sex masculin a crescut in cu 0,3 pp, iar rata somajului inregistrat pentru populatia de sex feminin cu 0,5 pp.

Analiza somajului inregistrat la nivel regional Regiunea Sud – Est detine aproximativ 13,2% din numarul total de

someri inregistrati iar rata somajului inregistrat la sfarsitul anului 2008, cu o valoare de 4,7% depaseste media tarii (4,4%) si plaseaza regiunea Sud - Est pe locul 5 din cele 8 regiuni ale tarii. Disponibilizarile din industria metalurgica (MITTAL GROUP) au determinat ca judetul Galati sa detina cea mai ridicata rata a somajului (6,6%), urmat de Buzau (5,6%), Braila, Tulcea si Vrancea (4,4%) si Constanta cu 3,1%.

Evolutia numarului somerilor inregistrati in Regiunea de Sud-Est si pe judete in perioada 2005-2008

In perioada supusa analizei se observa o scadere cu 19 mii someri inregistrati in anul 2008 fata de anul 2005 si o crestere in anul 2008 fata de anul 2007 cu 3 mii someri inregistrati. Ponderea cea mai mare in total someri inregistrati la nivel regional o reprezinta barbatii.

La nivelul Regiunii Sud - Est in anul 2008, numarul somerilor inregistrati a fost de 51.712 persoane, cu 18.752 persoane mai putin fata de anul 2005. La nivelul judetelor se observa ca judetul Galati este pe primul loc, cu 14.538 someri, urmat de judetul Buzau, 10.854 someri, pe ultimul loc situandu-se judetul Tulcea cu 4.005 someri inregistrati.


101

Judetul Vrancea este singurul care in intervalul 2005 -2008 a inregistrat o crestere de circa 800 persoane.

Dupa nivelul de instruire se observa o scadere in anul 2007 fata de anul 2005 in randul somerilor inregistrati cu studii superioare si o crestere in anul 2008 a somerilor de sex feminin cu studii superioare .

Se observa ca numarul somerilor cu studii medii in perioada 2005-2008 a fost in scadere si in mod constant ponderea au detinut-o femeile, iar numarul somerilor cu nivel de educatie scazut, au ponderea cea mai mare in toatal someri, si au prezentat un trend descrescator pana in anul 2007 dupa care se inregistreaza o usoara crestere.

In perioada 2005-2008 judetul Braial s-a situat in mod constant pe locul IV din punct de vedere al somerilor inregistrati observandu-se o scadere in intervalul 2005-2007 dupa care se observa o crestere la nivelul anului 2008, dintre acestia ponderea o detin barbatii femeile reprezentand 1/3 din toatal someri inregistrati, iar dupa nivelul de instruire cei mai multi sunt cei cu nivel de instruire scazut reprezentand 80 % din total someri inregistrati .

Din analiza datelor rezulta aceeasi tendinta si pentru judetele Buzau, Galati, Constanta, Tulcea si Vrancea.

Se observa ca somerii inregistrati cu nivel scazut de instruire detin ponderea cea mai mare iar dintre acestia cei mai multi fiind barbatii

La nivel regional se observa o scadere a numarului somerilor inregistrati pe toate nivele de educatie preponderent fiind barbatii cu nivelul de instruire scazut care detin si ponderea in total someri inregistrati.

Asa cum arata datele statistice, la nivelul Regiunii de Sud Est, rata somajului in perioada 2000-2007 a fost in continua scadere (in anul 2000=11,4 iar in anul 2007=4,4). Aceeasi tendinta de scadere s-a inregistrat la nivelul fiecaruia dintre cele 6 judete ale Regiunii de Sud Est, fapt ce reflecta preocuparea permanenta si sustinuta vis-a-vis de acest indicator al pietei muncii.


102

Tabel nr. 48 - Numarul somerilor inregistrati, dupa nivelul de instruire la

31 decembrie 2005 – 31 decembrie 2008

2005

Județul Numarul șomerilor

inregistrați

Din care: dupa nivelul de instruire

Universitar Liceal și postliceal Primar, gimnazial,

profesional Total Din care femei Total Din care femei Total Din care femei Total Din care femei

Regiunea Sud Est

70464 30283 2335 1370 10839 6194 57290 22719

Braila 9158 3225 337 208 1186 619 7635 2398 Buzau 14444 5952 364 219 3062 1534 11018 4199 Constanța 16995 9072 805 435 3516 2115 12674 6522 Tulcea 18442 7698 529 331 1564 1081 16349 6286 Vrancea 5548 2155 99 58 760 410 4689 1687

2006


inregistrați




Regiunea Sud Est

61316 26023 1843 1100 8710 5006 50763 19917

Braila 7325 2421 241 140 858 397 6226 1884 Buzau 14623 5975 341 213 2881 1358 11401 4404 Constanța 13287 7501 595 346 2231 1535 10461 5620 Galați 15711 6364 441 274 1407 981 13863 5109 Tulcea 4340 1622 67 32 627 361 3646 1229 Vrancea 6030 2140 158 95 706 374 5166 1671

2007


103


inregistrați




Regiunea Sud Est

48485 22416 1354 896 6383 3879 40748 17641

Braila 5315 1860 159 87 604 305 4552 1468 Buzau 10604 4569 226 163 1926 883 8452 3523 Constanța 10858 6779 454 284 1893 1421 8511 5074 Galați 12589 5422 307 212 827 593 11455 4617 Tulcea 3461 1497 62 43 513 304 2886 1150 Vrancea 5658 2289 146 107 620 373 4892 1809

2008


inregistrați




Regiunea Sud Est

51712 24169 1819 1201 6517 3930 43376 19047

Braila 6026 2247 267 165 708 350 5051 1732 Buzau 10854 5047 254 174 1622 789 8978 4084 Constanța 9612 6299 420 307 1647 1240 7545 4752 Galați 14538 6109 535 332 1171 785 12832 4992 Tulcea 4005 1772 135 90 662 382 3208 1300 Vrancea 6677 2695 208 133 707 384 5762 2187 Sursa datelor: Cercetare statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO)


104

Ponderea numarului mediu de salariati

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Vrancea 10,2 10,0 10,5 10,1

Tulcea 8,3 8,4 8,1 7,9

Galati 21,8 21,6 21,3 21,7

Constanta 31,5 31,9 31,9 32,8

Buzau 15,0 14,8 14,9 14,7

Braila 13,2 13,1 13,3 12,8

2005 2006 2007 2008

Ponderea somerilor inregistrati pe nivele de educatie deoarece, este foarte important de analizat deoarece, un grad mai inalt de calificare al persoanelor active presupune si un risc mai scazut al acestora de instruire si de ramanere in somaj; monitorizarea distributiei somerilor pe niveluri de instruire este foarte importanta pentru stabilirea politicilor nationale in domeniul resurselor umane.

Ponderea mare a somerilor cu nivel de instruire scazut releva necesitatea calificarii fortei de munca precum si riscul de a intra in somaj al persoanelor cu nivel de instruire scazut.

Numarul mediu de salariati

In intervalul 2005 – 2008, numarul mediu de salariati a fost in crestere, atat la nivel national, cat si la nivelul regiunii Sud – Est, cu 10,7 %, respectiv 7,2%.

In cadrul regiunii, cea mai mare crestere s-a inregistrat in judetul Constanta (11,5%) acesta detinand si cea mai mare pondere a numarului mediu de salariati (32,8%) iar cea mai mica crestere in judetul Tulcea (1,3%), cu o pondere de 7,9%.

Grafic nr. 30 – Ponderea numarului mediu de salariati


105

Pe activitati ale economiei nationale, industria prelucratoare detine ponderea cea mai insemnata a numarului de salariati (28,5% in anul 2007, in scadere cu 1,9pp fata de 2005), urmata de comert (15,7% in 2007, in crestere cu 1,2pp fata de 2005) si constructii (8,6% in 2007, fata de 9,5% in 2005).

Castigul salarial mediu

Castigul salarial mediu brut in regiunea Sud – Est, a crescut cu peste 75% in 2008, fata de 2005, crestere inferioara celei la nivel national (81,9%).

In cadrul regiunii, cresterea cea mai mare s-a inregistrat in judetul Braila (87,5%), iar cea mai mica in judetul Constanta (70,7%).

Pe activitatile economiei nationale, s-au inregistrat cresteri importante in administratia publica si aparare (71,7%), tranzactii imobiliare si servicii (60,2%), comert (57,5%), iar cele mai mici in industria extractiva (26,8%).

3.3.4. RATA SOMAJULUI INREGISTRAT LA NIVELUL NATIONAL COMPARATIV CU REGIUNEA SUD EST

Rata somajului inregistrat reprezinta raportul procentual dintre numarul de someri inregistrati si populatia activa civila, masurand nivelul somajului inregistrat la AJOFsi reflecta capacitatea pietii muncii de a absorbi forta de munca disponibila

Tabel nr. 49 Rata somajului inregistrat la nivel national

-(in procente) -

RATA SOMAJULUI INREGISTRAT LA NIVELUL NATIONAL

ANUL 2005

ANUL 2006

ANUL 2007

ANUL 2008

Total 5,9 5,2 4,0 4,4 Masculin 6,4 5,7 4,2 4,5 Feminin 5,2 4,6 3,9 4,4

RATA SOMAJULUI INREGISTRAT LA NIVELUL REGIUNII DE SUD EST

ANUL 2005

ANUL 2006

ANUL 2007

ANUL 2008

Total 6,4 5,6 4,4 4,7 Masculin 6,9 6,0 4,4 4,6 Feminin 5,9 5,1 4,4 4,8 Sursa datelor: Cercetare statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO)


106

Rata somajului inregistrat a urmat tendinta de scadere a numarului de someri (cu exceptia judetului Vrancea), la nivelul regiunii scazand cu 1,7 puncte procentuale, de la 6,4% in 2005 la 4,7%in 2008, nivel superior celui la nivel national (4,4%).

In grafic se poate urmari evolutia ratei somajului in judetele regiunii Sud – Est.

Grafic nr. 31 – Rata somajului inregistrat


0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2005 2006 2007 2008

%

Total Romania

Regiunea Sud - Est

Brăila

Buzău

Constanţa

Galaţi

Tulcea

Vrancea

Sursa: 2005 – 2007, INS, Anuarul Statistic al Romaniei”, 2008, ANOFM


107

6,45,6

4,4 4,7

7,9 88,5

6,5

0123456789

2005 2006 2007 2008

%

Rata somajului inregistrat si rata somajului BIM

in regiunea Sud - Est

Grafic nr. 32 – Rata somajului inregistrat si rata somajului BIM in regiunea Sud-Est

Din totalul somerilor inregistrati la nivel de regiune, in anul 2008, somerii indemnizati reprezinta 30%, respectiv un numar de 15.450 persoane. Cei mai multi someri indemnizati sunt inregistrati in judetul Constanta, 5.652 persoane, la polul opus situandu-se judetul Vrancea cu 1.560 someri indemnizati.

La nivelul Regiunii Sud - Est, erau inregistrate ca someri neindemnizati un numar de 36.262 persoane. La nivelul judetelor se observa ca judetul Galati este pe primul loc, cu 16.880 someri, pe ultimul loc situandu-se judetul Tulcea cu 2.595 someri inregistrati.


108

Rata somajului inregistrat este unul din principalii indicatori care caracterizeaza piata fortei de munca din regiune. Asa cum de observa din analiza datelor rata somajului inregistrat a fost in continua scadere pana la la nivelul anului 2007 , fapt ce arata ca a crescut gradul de ocupare al fortei de munca si ca eforturile care s-au facut pe piata muncii pentru o absorbtie eficienta a resurselor de munca disponibile, au dat roade. In anul 2008, consecinta a crizei economice mondiale, a crescut rata sommajului inregistrat in cinci dintre judetele din regiune, mai mult in randul barbatilor decat in randul femeilor. Exceptie a facut judetul Constanta unde, rata somajului inregistrat a scazut, semn ca nu au intervenit schimbari pe piata muncii datorita crizei economice mondiale.

Rata somajului inregistrat a fost in scadere la nivelul perioadei analizate.

3.3.5. SOMAJUL DE LUNGA DURATA

Rata somajului de lunga durata reprezinta ponderea somerilor BIM

aflati in somaj de 12 luni si peste, in populatia activa. Indicatorul serveste la evaluarea progresului inregistrat in combaterea somajului de lunga durata. Asa cum arata datele statistice, la nivel national, rata somajului de lunga durata a fost in scadere ceea ce evidentiaza eficienta politicilor de ocupare in combaterea efectelor somajului si incurajarea angajarii fortei de munca din categoria somerilor de lunga durata

In 2007, rata somajului de lunga durata BIM pe total a fost de 3,2%, din care pentru barbati 3,6% si pentru femei 2,7%. Diferenta dintre urban si rural in ceea ce priveste rata somajului de lunga durata BIM se ridica, in 2007, la 1,5 puncte procentuale in defavoarea mediului urban (3,9% in mediul urban si respectiv 2,4% in mediul rural). Rata somajului de foarte lunga durata are o tendinta descendenta ajungand astfel in anul 2007 la o valoare de 1,5% (1,9% in mediul urban si 1,1% in mediul rural).


109

Tabel nr. 50 - SOMAJUL DE LUNGA DURATA LA NIVEL NATIONAL , IN ANUL 2008 someri BIM cu durata somajului de 12 luni si peste

– persoane-

Sexe, medii, activitatate economica a ultimului loc de munca

someri BIM care au lucrat inainte Grupe de varsta

Total Din care cu durata

somajului mai mare de 12 luni

15-24 ani

25-35 ani

35-44 ani

45-54 ani

55 ani si peste

Total 257236 114781 23070 78874 78418 62581 14293 Agricultura 34367 * * 11568 10133 6795 * Industrie si constructii 133065 67062 10286 31519 43080 38877 9303 Servicii 89801 42244 8830 35788 25204 16907 * Masculin 161789 75511 15403 49441 44737 39519 12688 Agricultura 27147 * * 8977 7408 * * Industrie si constructii 87160 46234 7337 21439 26372 23789 8223 Servicii 47481 25127 * 19027 10957 9850 * Feminin 95447 39270 7667 29433 333681 23061 * Agricultura 7221 * * * * * * Industrie si construcsii 45906 20829 * 10081 16708 15088 * Servicii 42321 17116 * 16760 14248 7057 * Urban 187992 89194 14781 54718 58542 49410 10540 Agricultura 8520 * * * * * * Industrie si construcsii 107455 53258 * 22897 36379 33903 7782 Servicii 72017 34229 7769 28257 19661 14138 * Rural 69244 25588 8288 24156 19187 13171 * Agricultura 25847 * * 8002 7631 * * Industrie si construcsii 25612 13803 * 8623 6701 * * Servicii 17577 7937 * 7532 * * *

Sursa: 2005 – 2007, INS, Anuarul Statistic al Romaniei”, 2008, ANOFM


110

Somerii care s-au aflat in somaj de lunga durata (12 luni si peste) au reprezentat 41,3% din totalul somerilor BIM. Dintre somerii pe termen lung 66,7% erau barbati , iar 67,6% locuiau in mediu urban. Somajul pe termen lung s-a manifestat pregnant in randul scolilor postliceale sau tehnice de maistri 47,3%, in cazul absolventilor scolilor profesionale, complementare sau de ucenici 45,1%. In anul 2008 se aflau in somaj de lunga durata 43,4% dintre tinerii de 15-24 ani si 43,3% dintre persoanele din grupa de varsta 25-34 ani.

Incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului a fost de 53,3%. Valori mai ridicate ale acestui indicator s-a inregistrat pentru femei 57,4% si pentru persoanele din mediul rural 58,6%.


111

Tabel nr. 51 - Rata somajul de lunga durata la nivel national comparativ cu nivelul regional

2006 2007 2008

Total Masculin Feminin Urban Rural Total Masculin Feminin Urban Rural Total Masculin Feminin Urban Rural

Rata șomajului de lunga durata

Total 4,1 4,7 3,3 4,7 3,2 3,2 3,6 2,7 3,9 3,2 2,4 2,9 1,8 2,9 1,7

din care 15-24 ani 14,2 14,9 13,1 18,0 10,9 13,3 13,5 13,0 15,9 13,3 10,5 10,5 10,5 12,7 8,6

25 ani si peste 3,3 3,9 2,6 4,0 2,5 2,5 2,9 2,0 3,2 2,5 1,8 2,2 1,2 2,4 1,1

Incidenta somajului de lunga durata

Total 56,1 57,4 53,8 55,3 57,5 50,0 49,9 50,1 50,3 50,0 41,3 42,9 38,4 43,4 37,5

din care 15-24 ani 67,4 69,2 64,7 65,9 69,8 66,1 64,2 69,5 64,3 66,1 56,3 55,6 57,4 54,6 58,6

25 ani si peste 58,7 60,2 56,2 58,3 59,5 50,8 51,8 49,2 52,3 50,8 40,4 42,3 36,6 44,3 32,2


112

Rata somajului a avut nivelul cel mai ridicat in randul tinerilor (15-24 ani). Rata somajului BIM de lunga durata (in somaj de un an si peste) a fost in anul 2007 de 3,2%. Incidenta somajului BIM de lunga durata (ponderea persoanelor aflate in somaj de un an si peste in total someri) a fost de 49,9%.

In anul 2007, somajul pe termen lung s-a manifestat in aproximativ aceeasi masura pe sexe (49,9% in cazul barbatilor si 50,1%, in cazul femeilor), dar si pe medii de rezidenta (49,4% in mediul rural si 50,3% in mediul urban). Pentru tineri (15-24 ani), rata somajului de lunga durata (in somaj de sase luni si peste) a fost de 13,3%, iar incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului de 66,1%.

Aceeasi tendinta de scadere a ratei somajului de lunga durata s-a inregistrat si in anul 2008.

Incidenta somajului de lunga durata in randul tinerilor reprezinta ponderea somerilor de 15-24 ani cu durata somajului de 6 luni si peste in numarul total al somerilor din aceasta grupa de varsta.

Trebuie de asemenea luate in considerare desi cu limitele de rigoare privind comparabilitatea, evolutiile ratei somajului conform definitiei nationale. Aceasta variabila a pietei muncii a inregistrat evolutia cea mai spectaculoasa in ultimii ani, practic injumatatindu-se din 2003 in 2008. Evolutia acestui parametru esential al oricarei piete a muncii a reflectat cel mai bine procesul de crestere economica accelerata, desi volatila, pe care l-a inregistrat Romania dupa finalizarea proceselor de tranzitie de la plan la piata, profitand si de avantajele unei economii globale aflata probabil intr-una dintre cele mai lungi perioade de crestere economica continue inregistrate in istorie. Practic rata somajului la nivelul anilor 2007 si 2008 (varful ciclului economic, cu rezerva de rigoare totusi a faptului ca economia romaneasca nu poate manifesta ciclitati endogene, toate miscarile ciclice fiind induse exogen deocamdata) era reflectarea atingerii pragului ocuparii depline (“full employment”) la nivelul dat al productivitatii muncii pentru momentul respectiv de timp.

Analizele efectuate pe piata muncii releva existenta unor semnificative discrepante de gen. Astfel, in anul 2007, rata de ocupare a femeilor din grupa de varsta 15-64 ani a fost cu 12% mai scazuta decat cea a barbatilor, aceeasi discrepanta pastranduse si pe principalele grupe de varsta: 8,1% (pp) pentru 15-24 ani, 12,1% (pp) pentru 25-54 ani si 16,7% (pp) pentru 55-64. Salariul realizat de femeile din Romania (luandu-se in considerare populatia feminina salariata in toate ramurile economiei nationale) a reprezentat 86,9% din cel al barbatilor, in anul 2006.


113

Tabel nr. 52 - Somajul de lunga durata la nivelul Regiunii de Sud Est , pe sexe– evolutii procentuale

– evolutii procentuale - 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Romania 51,5% 49,5% 53,9% 61,9% 58,9% 56,3% 56,1 49,9 42,9

Regiunea de Sud Est

SLD - media

42,49

36,05

24,19

18,71

15,53

28,56

21,19

27,33

25,79

BRĂILA 48,5% 33,9% 29,2% 24,4% 15,2% 39,9% 30,1% 39,2% 42,68%

BUZĂU 34,91% 35,22% 31,52% 30,73% 26,70% 12,03% 8,99% 10,84% 10,63%

GALAȚI 53.82 47.8 30.62 28.14 21.77 43.85 35.23 50.64 43.05

CONSTANȚA 50,7% 35.5% - - - 22.5% 25.7% 19.8% 15.54%

VRANCEA 30,1% 33,2% 13.8 % 10,1% 11,2 % 43,7% 26,4 % 27,4 % 28,0 %

TULCEA 36,91% 30,7% 15,83% 0,18% 2,8% 9,39% 0,73% 16,15% 14,88%

-AJOFM-urile din regiune-


114

Tabel nr. 53 - Rata locurilor de munca vacante, pe activitati ale economiei nationale:

R

egiu

nea

/ Ani

i

Tot

al e

cono

mie

Agr

icul

tura

, van

atoa

re ș

i si

vicu

ltura

Pes

cuit

si p

isci

cultu

ra

Indu

strie

Din care:

Con

stru

cții

Com

erț

Hot

elur

i și r

esta

uran

te

Tra

nspo

rt, d

epoz

itare

și

com

unic

ații

Inte

rmed

ieri

finan

ciar

e

Tra

nzac

ții im

obili

are

și

alte

ser

vici

i

Adm

inis

traț

ie p

ublic

a și

ap

arar

e

Inva

țam

ant

San

atat

e și

asi

sten

ța

soci

ala

Cel

elal

te a

ctiv

itați

ale

econ

omie

i naț

iona

le

Indu

strie

ext

ract

iva

Indu

strie

pr

eluc

rato

are

Ene

rgie

ele

ctric

a și

te

rmic

a, g

aze

și a

pa

Rata locuri de munca vacante nivel național

2005 1,65 1,99 1,65 1,46 0,43 1,64 0,46 1,81 1,03 0,6 0,54 1,89 1,55 4,54 1,10 3,11 2,06

2006 1,78 2,30 0,23 1,57 0,27 1,77 0,39 1,33 0,84 0,68 0,64 2,43 1,56 6,13 0,82 3,88 1,96

2007 2,06 2,54 0,37 1,82 0,42 2,04 0,52 1,54 0,75 0,72 0,60 2,82 1,31 6,76 0,91 5,94 1,77

Rata locuri de munca vacante in Regiunea Sud Est

2005 1,22 1,55 3,90 1,10 0,28 1,23 0,30 0,60 1,38 0,19 0,33 1,70 0,84 3,46 0,51 3,02 1,83

2006 1,55 2,07 0,33 1,34 0,22 1,51 0,16 2,14 0,97 0,44 0,37 2,22 1,21 4,72 0,17 4,19 1,19

2007 1,70 2,89 0,16 1,64 0,35 1,84 0,29 1,30 0,56 0,93 0,36 2,33 1,00 5,25 0,07 5,51 1,52

SURSA: Cercetarea statistica asupra locurilor de munca vacante


115

Tabel nr. 54 - Rata locurilor de munca vacante, pe grupe majore de ocupatii

R

egiu

nea

/ Ani

i

Tot

al

Legi

slat

ori,

inal

ți fu

ncțio

nari

și

cond

ucat

ori

Spe

cial

iști

cu o

cupa

ții

inte

lect

uale

și

știin

țific

e

Teh

nici

eni,

mai

ștri

și

asim

ilați

Fun

cțio

nari

adm

inis

trat

ivi

Lucr

ator

i ope

rativ

i in

serv

icii,

com

erț ș

i as

imila

ți

Agr

icul

tori

și lu

crat

ori

calif

icaț

i in

agric

ultu

ra,

silv

icul

tura

și p

escu

it

Mes

teșu

gari

și

lucr

ator

i cal

ifica

ți

Ope

rato

ri la

inst

alaț

ii,

maș

ini ș

i asa

mbl

ori d

e ec

hipa

men

te

Mun

cito

ri ne

calif

icaț

i

Rata locuri de munca vacante nivel național

2005 1,65 0,88 2,63 1,29 1,45 1,38 2,23 1,63 1,51 1,85

2006 1,78 1,05 3,15 1,50 1,59 1,38 1,70 1,54 1,68 1,85

2007 2,06 1,28 3,21 2,08 1,82 1,64 1,71 1,81 2,02 2,05

Rata locuri de munca vacante in Regiunea Sud Est

2005 1,22 0,76 1,76 1,17 0,81 1,20 1,56 1,27 0,82 1,57

2006 1,55 0,86 2,48 1,45 1,18 1,22 1,74 1,82 1,25 1,49

2007 1,70 1,04 2,79 1,97 1,05 1,25 1,23 1,57 1,77 1,71

SURSA: Cercetarea statistica asupra locurilor de munca vacante


116

Tabel nr. 55 - Indemnizatii de somaj

2006 2007 2007 fata de

2006

Media lunara (lei / persoana)

Indemnizatie de somaj 259 321 62

Indemnizatie de somaj acordata absolventilor institutiilor de invatamant

(inclusiv ajutor de integrare profesionala acordat conform Legii nr.1/ 1991)

162

180

18

Fata de salariul minim brut pe economie

Procente Puncte

procentuale

Indemnizatie de somaj 78,5 82,3 3,8

Indemnizatie de somaj acordata absolventilor institutiilor de invatamant

(inclusiv ajutor de integrare profesionala acordat conform Legii nr.1/ 1991)

49,1

46,2

-2,9

Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca


117

In anul 2007, valoarea medie a indemnizatiei a fost de 321 lei, in crestere fata de anul anterior cu 23,9% si a reprezentat 82,3% din salariul minim brut pe economie (78,5% in anul 2006). Ponderea indemnizatiei de somaj acordata absolventilor institutilor de invatamant in salariul minim brut pe economie a inregistrat o scadere cu 2,9 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

3.4.POPULATIA IESITA DIN SOMAJ

Tabel nr. 56 - Intrarile si iesirile de someri din evidentele Agentiilor pentru Ocuparea Fortei Munca, pe motive, in anul 2008, la nivel national

Motive Total an

2007 Din care

femei Total an

2008 Din care

femei

TOTAL INTRARI 1.060.578 447.666 920.026 399.136

Disponibilizari colective 31051 11848 20838 9829

Disponibilizari curente de personal 145375 68865 148029 72503

Reactivari de drepturi banesti ale somerilor indemnizati 32621 15484 28980 14928

Reinnoiri de cereri de loc de munca ale somerilor neindemnizati 404961 157416 285716 108691

Absolventi 39190 21206 45010 25641

Persoane revenite din armata dupa satisfacerea stagiului militar 929 - 14 -

Persoane provenite din activitati individuale 677 389 602 368

Persoane intrate la categoria someri neindemnizati pentru solicitarea

adeverintei conform Legii nr.416/ 2001 privind venitul minim garantat

170449 70206 149020 59628

Alte situatii 235325 102252 241817 107548

TOTAL IESIRI 1153235 472489 884423 378533

Incadrari in munca pe perioada nedeterminata 358139 147498 297565 125061

Incadrari in munca pe perioada determinata 138901 51188 100009 38100

Refuz nejustificat de a se incadra sau de a urma un curs de formare

profesionala 2447 1018 1263 649

Neprezentari la viza 14871 6170 10654 4944

Nereinnoire a cererii de loc de munca la 93160 44701 64096 32763


118

expirarea perioadei de indemnizatie Plecare in strainatate 3992 2046 2509 1351 Incorporare in armata 4 - 14 -

Pensionare 5932 2634 4858 2254

Deces 327 65 283 65

Intrare in detentie 5 - 3 -

Intrare in concediu de maternitate 6235 4034 5746 4048 Nereinnoire a cererii de loc de munca a

somerilor neindemnizati 526098 211489 392389 166517

Alte situatii 3124 1646 5034 2781 SURSA:”Buletinul Statistic trimestrial 2(66) / 2009 in domeniul muncii si protectiei sociale”, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale


119

3.5.POPULATIA INACTIVA

Populatia inactiva, conform AMIGO, in intervalul 2005 – 2008, a fost in usoara scadere atat la nivel national (cu 1%) cat si la nivelul regiunii Sud – Est (cu 0,2%).

In regiunea Sud – Est, s-au inregistrat cresteri ale acesteia pentru persoanele de sex feminin si pentru cele din mediul rural (cu 1,9%, respectiv cu 1,7%), cresteri superioare celor la nivel national (de 0,2%, pentru ambele categorii de persoane).

Tabel nr. 57 – Populatia inactiva

Gru

pe

de

va

rsta

2005 Total populatie

=2.852.536


=2846512


=2.839.235


= 2.832.532

Trim I 2008 Total populatie

=2.834.854

Trim I 2009 Total populatie

=2.828.349

Persoane active

(ocupate + someri

BIM)

Persoane inactive

Persoane active(ocupate + someri BIM)

Persoane inactive

Persoane active

(ocupate + someri

BIM)

Persoane inactive

Persoane active

(ocupate + someri

BIM)

Persoane inactive

Persoane active

(ocupate + someri

BIM)

Persoane inactive

Persoane active

(ocupate + someri

BIM)

Persoane inactive

SUD EST

1.246.558 1.605.978 1.298.009 1.548.503 1.260.620 1.578.615 1.155.674 1.586.218 1.213.318 1.621.536 1.233.160 1.595.189

sub 15 ani - 441.408 - 433.355 - 428.227 - 424.386 - 425.338 - 423.012

15-24 146.142 302.147 142.717 293.726 133.832 291.032 100.282 287.945 124.665 293.673 128.957 280.430

25-34 345.172 113.224 349.132 107.847 334.321 119.920 305.537 120.867 323.004 127.490 323.065 123.157


120

35-44 308.435 84.476 327.702 73.893 325.000 84.836 310.706 91.286 332.213 84.616 337.610 87.592

45-54 285.819 129.616 302.125 107.258 287.179 113.909 258.196 116.579 265.000 128.760 278.026 105.458

55-64 108.271 178.919 121.978 174.085 118.735 187.284 126.355 183.530 116.848 196.418 123.633 200.014

65 si peste 51.931 356.976 54.063 358.633 63.074 351.888 54.612 362.276 50.853 366.393 40.487 376.908

Total populatie = persoane active + persoane inactive Persoane active = persoane ocupate + someri BIM

La nivelul perioadei analizate se observa ca ponderea populatiei inactive in total populatie a fost in mod constant peste nivelul populatiei active din regiune. Cea mai mare parte a populatiei inactive provine din grupa de varsta 65 ani si peste, inregistrand de exemplu in anul 2008 un numar de aproape 7 ori mai mare decat populatia activa din aceeasi grupa de varsta.


121

CAPITOLUL IV – EDUCATIE SI INVATAMANT

4.1 SISTEMUL DE INVATAMANT

4.1.1. Invatamantul preuniversitar

Situatia invatamantul preuniversitar din Romania a fost in ultimii ani, subiectul unor transformari profunde, pe majoritatea componentelor sale. Desi de magnitudini si intensitati diferite in diverse perioade, schimbarile au „atins” toate elementele importante ale sistemului, de la curriculum si evaluare, la management si finantare, de la formarea cadrelor didactice, la repozitionarea si restructurarea retelei scolare.14

In prezent, sistemul de educatie si formare initiala, este structurat pe urmatoarele niveluri:

• Invatamant prescolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare, pregatitoare pentru scoala;

• Invatamant primar: clasele I - IV; • Invatamant secundar, care cuprinde:

- invatamant secundar inferior, organizat in doua cicluri care se succed: gimnaziu, clasele V - VIII, si ciclul inferior al liceului sau scoala de arte si meserii, clasele IX - X;

- invatamant secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI - XII/XIII, precedat, dupa caz, de anul de completare;

• Invatamant postliceal: scoala postliceala si scoala de maistri; • Invatamant superior: invatamant universitar si invatamant

postuniversitar. Sistemul national de invatamant cuprinde si educatia permanenta.

Accesul la o specializare poate fi asigurat pe doua rute scolare: a) Ruta directa de profesionalizare, denumita si liceul tehnologic,

care include: • Ciclul inferior, care cuprinde clasele a IX-a si a X-a, conducand catre

obtinerea de competente generale necertificabile in trei profiluri: resurse naturale si protectia mediului, tehnic si servicii;

• Ciclul superior, care cuprinde clasele a XI-a si a-XII-a, conducand catre obtinerea nivelului 3 ISCED;

b) Ruta progresiva de profesionalizare denumita ruta profesionala care include:

14

Vezi STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE din perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti.


122

• Ciclul inferior, clasele a IX-a si a X-a, scoala de arte si meserii, ce permite obtinerea certificatului de calificare de nivel 1; Clasa a XI-a, anul de completare, ce permite obtinerea certificatului de calificare de nivel 2; aceasta clasa reprezinta in acelasi timp o pasarela catre urmatorul nivel de calificare;

• Ciclul superior, clasele a XII-a si a XIII-a, organizate in liceele tehnologice, ce permite obtinerea certificatului de calificare de nivel 3 si corespunzator nivelului 3 ISCED.

Liceul, cu durata de patru ani pentru invatamantul de zi si cinci ani

pentru invatamantul seral, este organizat pe trei filiere: teoretica, tehnologica si vocationala.

Filiera tehnologica este organizata pe 3 profiluri de formare profesionala care se relationeaza cu domeniile de formare profesionala:

- Profilul tehnic, ce include domeniile: mecanica, electric, electronica si automatizari, constructii, instalatii si lucrari publice, textile-pielarie, fabricarea produselor din lemn, productie media;

- Profilul servicii, ce include domeniile: turism si alimentatie, economic, comert;

- Profilul resurse naturale si protectia mediului, ce include domeniile: agricultura, silvicultura, protectia mediului, industrie alimentara.

In cadrul fiecarui profil se asigura pregatirea pentru diverse calificari

profesionale. Scoala de arte si meserii si anul de completare sunt structurate pe domenii si calificari profesionale.

Calificarile pentru care se asigura pregatirea profesionala prin

invatamant preuniversitar sunt aprobate prin Hotarare de Guvern in urma consultarii si cu partenerii sociali constituiti in Comitete sectoriale.

Atat unitatile de invatamant public cat si privat sunt supuse procesului de evaluare si acreditare a programelor de studiu si calificari profesionale in concordanta cu metodologia de asigurare a calitatii, conform careia unitatile de invatamant profesional si tehnic trebuie sa intocmeasca rapoarte anuale de autoevaluare si planuri anuale de imbunatatire ce fac obiectul auditului extern. Aceste metodologii au fost introduce in sistem incepand cu anul 2006.

Programul ”A Doua Sansa” reprezinta o initiativa a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii care vine in intampinarea unei probleme des intalnita in comunitatile defavorizate: existenta unui numar mare de persoane care au depasit varsta legala de scolarizare, fara insa a fi reusit sa participe complet sau deloc la propria lor educatie, la nivelul invatamantului obligatoriu.


123

In acest context, programul ”A Doua Sansa” ofera posibilitatea continuarii si finalizarii studiilor obligatorii fara a fi necesara intreruperea activitatii profesionale sau familiale (situatia programelor de ”A doua sansa” si alte programe de educatie a adultilor autorizate, derulate la nivelul Regiunii Sud-Est este prezentata in anexe, punctul A)15.

Programul este structurat pe doua nivele: A Doua Sansa – invatamant primar si A Doua Sansa – invatamant secundar inferior – acesta din urma avand si o componenta de pregatire profesionala.

Nu exista o limita superioara de varsta pentru cei care doresc sa se inscrie in acest program. Conditia este ca acestia sa fi depasit varsta legala pentru a fi incadrati (reincadrati) in invatamantul de masa. Pentru a stabili cat mai exact nivelul de cunostinte si competente al cursantilor, si a identifica, in consecinta, nevoile educationale ale acestora, inscrierea in program este urmata de organizarea unor interviuri individuale.

La terminarea cursurilor corespunzatoare invatamantului primar si, respectiv, invatamantului secundar inferior, cursantul beneficiaza de un Certificat de absolvire. In plus, in cazul in care a promovat si componenta de calificare profesionala aferenta programului A Doua Sansa invatamant secundar inferior, cursantul beneficiaza de un Certificat de calificare profesionala nivel 1 si Portofoliul personal pentru educatie permanenta.

Pe parcursul programului, cursantul primeste adeverinte pentru fiecare modul promovat. Pentru programul A Doua Sansa – invatamant secundar inferior este importanta promovarea anilor de studiu in baza numarului de credite acumulat. Intregul program este echivalat cu 60 de credite dintre care 30 de credite pentru educatia teoretica de baza si 30 de credite pentru pregatirea profesionala.

De asemenea, dat fiind faptul ca cei mai multi dintre cursantii A Doua Sansa provin din medii defavorizate, iar unii dintre ei se confrunta cu mari dificultati de ordin personal sau familial, componenta de consiliere reprezinta o prioritate in cadrul programului. Cadrele didactice care lucreaza in programul A Doua Sansa beneficiaza de cursuri de formare, in vederea insusirii atat a noilor tehnici de predare – invatare – evaluare, cat si a tehnicilor de consiliere si de educatie a adultilor.

A) SITUATIA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR LA NIVEL NATIONAL

Analiza situatiei educatiei si formarii a pornit de la pozitionarea

Romaniei, la nivelul anului 2007, in raport cu indicatorii Strategiei Lisabona:

15

Vezi, Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, Anexe educatie


124

INDICATORII STRATEGIEI LISABONA* ROMANIA

2007 (2000) MEDIA

UE 2007 TINTA UE

2010

Parasirea prematura a sistemului de educatie** 19,2% (22%) 14,8% Max. 10%

Ponderea populatiei de 22 de ani care a absolvit nivelul de invatamant secundar

superior 77,4% (76,1%) 78,1% Min. 85%

Ponderea elevilor de 15 ani care nu reusesc sa atinga nici macar nivelul cel mai scazut de

performanta (PISA 2006) 53,5% (40,3%) 24,1% 15%

Rata de crestere anuala a numarului de absolventi in domeniile matematica, stiinte si

tehnologie (2000-2006) 5,5% - realizat 4,4% 1,4%

Participarea adultilor la invatare pe parcursul intregii vieti

1,3% (0,9%) 9,7% 12,5%

* vezi “Raportul asupra progresului inregistrat in vederea atingerii obiectivelor Lisabona cu privire la Educatie si Formare, Indicatori si Tinte, 2008” - SEC(2008) 2293, Comisia Europeana;

**Indicatorul se refera la populatia de 18-24 de ani care a finalizat doar invatamantul secundar inferior (sau mai putin) si nu urmeaza nici o forma de educatie sau formare profesionala.

Speranta medie de viata scolara era in Romania (in 2006) de 15,6 ani fata de 17,2 ani in UE, iar proportia din populatia intre 15 si 64 de ani cuprinsa in invatamantul de toate gradele era de 47,5%.

In Romania, in anul scolar 2007-2008, populatia scolara cuprinsa in toate

nivelurile de educatie era distribuita pe regiuni de dezvoltare astfel: Nord –Est – 17,0%, Sud-Est – 11,6%, Sud-Muntenia – 12,6%, Sud-Vest Oltenia – 9,8%, Vest- 9%, Nord-Vest- 12,7%, Centru – 11,6% si Bucuresti-Ilfov - 15,7%.


125

Grafic nr. 33 – Populatia scolara la nivel national

Sursa: Starea Sociala si economica a Romaniei, INS

B) SITUATIA INVATAMANULUI PREUNIVERSITAR LA NIVELUL REGIUNII SUD – EST

• EVOLUTIA POPULATIEI SCOLARE LA NIVELUL REGIUNII SUD-EST

Analizand comparativ evolutia populatiei scolare la nivelul Regiunii

Sud - Est, pe niveluri de educatiei se constata scaderea numarului de elevi, in special in invatamantul gimnazial, primar si invatamantul profesional. In schimb numarul populatiei scolare la nivelul prescolar si liceal se mentine relativ constant, daca comparam anul scolar 2005-2006 cu anul scolar 2008-2009.


126

Grafic nr. 34 - Populatia scolara pe niveluri de educatie, la nivelul Regiunii Sud-Est

Evoluţia populaţiei şcolare în Regiunea Sud-Est

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

Nr.

de e

lvi

2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009

2005-2006 81654 121462 122313 97062 38116 5142

2006-2007 81933 118581 117738 97809 32614 4653

2007-2008 82535 111586 118160 97949 29035 5905

2008-2009 81811 111055 114342 96270 24330 6973

Prescolar Primar Gimnazial Liceal Profesional Postliceal si

de maistri

Sursa: INS – Anuare statistice pentru anii scolari 2005-2006, 2006-2007, 2007-2008 si Caiete

statistice pentru educatie pentru anul scolar 2008-2009. Nota: datele se refera la invatamantul public si privat la inceput de an scolar.

Analiza evolutiei populatiei scolare pe fiecare nivel de educatie, evidentiaza urmatoarele:

• In invatamantul prescolar, in perioada cuprinsa intre anii scolari 2005-2006 si 2007-2008 s-a inregistrat o usoara crestere a numarului de copii, dar in anul scolar 2008-2009 scaderea a fost semnificativa, ajungand aproape la valoarea din anul scolar 2005-2006;

• Invatamanul primar inregistreaza o scadere importanta a numarului de elevi (peste 10000) in anul scolar 2008-2009 comparativ cu situatia existenta la nivelul anului scolar 2005-2006. Scaderea reprezinta 8,6% din numarul de elevi cuprinsi in anul scolar 2005-2006;

• La invatamanul gimnazial se inregistreaza, in perioada analizata, o scadere de aproape 8000 elevi ceea ce reprezinta 6,5% din numarul de elevi cuprinsi in anul scolar 2005-2006;

• La invatamantul liceal, situatia este mai echilibrata, chiar daca tendinta este usor descrescatoare, nu sunt diferente semnificative de la un an scolar la altul;


127

• Invatamantul profesional inregistreaza o scadere spectaculoasa, de peste 13700 de elevi, de la 38116 elevi in anul scolar 2005 - 2006 la 24330 in anul scolar 2008 – 2009. Aceasta scadere reprezinta 36,2% din numarul de elevi cuprinti in anul scolar 2005-2006

• Invatamanutul postliceal si de maistri este singurul care a inregistrat o crestere a numarului de elevi in perioada analizata, de la 5148 elevi in 2005 – 2006, la 6973 elevi in 2008 – 2009, ceea ce reprezinta o crestere cu 35,6%.

• EVOLUTIA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

Evolutia cuprinderii in invatamantul profesional si tehnic in perioada cuprinsa intre anii scolari 2005-2006 si 2008-2009 arata o mentinere a ponderii IPT din totalul elevilor cuprinsi in liceu si invatamantul profesional intre 61,4% si 63,1%. Se constata insa ca in timp ce la liceul tehnologic ponderea a crescut de la 34,9% in 2004-2005 la 41,2% in 2008-2009, la invatamantul profesional aceasta a scazut de la 28,2% la 20,2%. In valori absolute, numarul elevilor cuprinsi in liceul tehnologic a crescut, in perioada analizata, cu peste 2500 in timp ce numarul celor cuprinsi in invatamantul profesional a scazut cu peste 14500.

Tabel nr. 58 - Evolutia scolarizarii in invatamantul liceal si invatamantul profesional in Regiunea Sud Est

Anul scolar

Invatamant liceal filiera tehnologica

Invatamant profesional

Total IPT

Invatamant liceal filiera

teoretica

Invatamant liceal filiera vocationala

Total liceal si

profesional

Ponderea IPT din

total

Ponderea invatamantului

liceal filiera tehnologica

Ponderea invatamantului

profesional

2005-

2006 47221 38116 85337 43308 6533 135178 63.1% 34.9% 28.2%

2006-

2007 49599 32614 82213 42094 6116 130423 63.0% 38.0% 25.0%

2007-

2008 51068 29035 80103 41212 5669 126984 63.1% 40.2% 22.9%

2008-

2009 49742 24330 74072 41250 5278 120600 61.4% 41.2% 20.2%

Sursa: INS Caiete statistice pentru educatie. Nota: datele se refera la invatamant public si privat la inceput de an scolar


128

Grafic nr. 35 - Evolutia ponderilor IPT

Evoluţia ponderilor IPT

63.1

%

63.0

%

63.1

%

61.4

%

34.9

%

38.0

%

40.2

%

41.2

%

28.2

%

25.0

%

22.9

%

20.2

%

0.0%

10.0%20.0%

30.0%

40.0%

50.0%60.0%

70.0%

2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009

Anul şcolar

Ponderea IPT din total

Ponderea învăţământului liceal filiera tehnologică

Ponderea învăţământului profesional

Analiza evolutiei intrarilor in IPT la invatamantul de zi, invatamant public, arata o serie de adaptari ale ofertei de formare profesionala initiala in concordanta cu recomandarile Planului Regional de Actiune pentru Invatamant (PRAI) pentru ponderile pe profiluri si domenii de formare profesionala.

Astfel, la liceul tehnologic, se constata urmatoarele evolutii, pe profiluri:

• La profilul tehnic numarul de elevi cuprinsi in clasa a IX-a a scazut cu peste 2100 in perioada cuprinsa intre anii scolari 2004-2005 si 2008-2009. Ponderea profilului tehnic a scazut de la 57,9% in anul scolar 2004-2005 la 46,5% in anul scolar 2008-2009;

• La profilul servicii, desi numarul de elevi cuprinsi in clasa a IX-a a ramas aproximativ constant, in jurul valorii de 2300 elevi, ponderea acestui profil a crescut in perioada analizata de la 24,9% la 32,2%;

• Profilul resurse naturale si protectia mediului a avut o evolutie fluctuanta a numarului de elevi cuprinsi in clasa a IX-a, intre 1650 elevi in anul scolar 2004-2005 si 1585 elevi in anul scolar 2008-2009. Ca pondere, profilul resurse naturale si protectia mediului a cunoscut o crestere continua, de la 17,2% in anul scolar 2004-2005 la 21,4% in anul scolar 2008-2009.

Situatia detaliata pe numarul de elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceul

tehnologic si la SAM, in ultimii cinci ani este prezentata in tabelul de mai jos.


129

Tabel nr. 59 - Distributia numarului de elevi pe profile si domenii de formare profesionala la clasa a IX-a liceu tehnologic si SAM, la nivelul Regiunii Sud –

Est

Specificatie An scolar

2004-2005 2005 -

2006

2006 -

2007

2007 -

2008 2008- 2009

A. Elevi cuprinsi in cl. IX SAM,

din care, pe domenii 15280 13336 10853 9642 7405

mecanica 4507 3494 2835 2422 2068

electromecanica 689 558 609 388 379

electronica automatizari 137 161 269 332 150

chimie industriala 132 143 106 77 34

materiale de constructii** 161 82 43 55 22

electric 1127 942 604 606 439

constructii,instalatii si

lucr.publice 1101 1094 874 850 613

agricultura 1408 1248 851 660 417

silvicultura 58 60 81 85 44

comert 474 710 815 979 665

turism si alimentatie 1667 1457 1475 1270 1135

ind. alimentara 981 1122 970 951 707

fabric.prod.din lemn 577 515 248 209 186

ind.textila si pielarie 1946 1540 897 610 420

tehnici poligrafice 25 0 0 0 0

estetica si igiena corpului

omenesc 290 210 176 148 126

B. Numar elevi cuprinsi in

clasa a IX-a,liceu–filiera

tehnologica, din care, pe

profiluri:

9595 7913 7175 6772 7423

-tehnic 5560 4259 3465 3160 3450

-servicii 2385 2337 2286 2269 2388

-resurse naturale si protectia

mediului 1650 1317 1424 1343 1585

Sursa: PRAI Sud Est 2009 – 2013, pe baza datelor furnizate de ISJ


130

Tabel nr. 60 - Ponderile numarul de elevi pe profile si domenii de formare profesionala la clasa a IX-a liceu tehnologic si SAM, la nivelul Regiunii Sud –

Est

An scolar

2004-2005 2005 -2006 2006 -2007 2007 -2008 2008- 2009

A. Total elevi cl. a IX-a SAM - ruta

progresiva din care, % pe domenii: 15280 13336 10853 9642 7405

mecanica 29.5 26.2 26.1 25.1 27.9

electromecanica 4.5 4.2 5.6 4.0 5.1

electronica automatizari 0.9 1.2 2.5 3.4 2.0

chimie industriala 0.9 1.1 1.0 0.8 0.5

materiale de constructii** 1.1 0.6 0.4 0.6 0.3

electric 7.4 7.1 5.6 6.3 5.9

constructi 7.2 8.2 8.1 8.8 8.3

agricultura 9.2 9.4 7.8 6.8 5.6

silvicultura 0.4 0.4 0.7 0.9 0.6

comert 3.1 5.3 7.5 10.2 9.0

turism si alimentatie 10.9 10.9 13.6 13.2 15.3

ind. alimentara 6.4 8.4 8.9 9.9 9.5

fabricarea produselor din lemn 3.8 3.9 2.3 2.2 2.5

Industrie textila si pielarie 12.7 11.5 8.3 6.3 5.7

tehnici poligrafice 0.2 0.0 0.0 0.0 0.0

estetica si igiena corpului omenesc 1.9 1.6 1.6 1.5 1.7

B. Total elevi cl. a IX-a Liceu tehnologic - ruta directa din care, % pe profile:

9595 7913 7175 6772 7423

-tehnic 57.9 53.8 48.3 46.7 46.5

-servicii 24.9 29.5 31.9 33.5 32.2

-resurse naturale si protectia

mediului

17.2 16.6 19.8 19.8 21.4

Sursa: PRAI Sud Est 2009 – 2013, pe baza datelor furnizate de ISJ


131

Grafic nr. 36 - Evolutia ponderilor elevilor cuprinsi in clasa a IX-a liceu tehnologic, pe profile, la nivelul Regiunii Sud – Est

Evoluţia ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IX-a,

liceu tehnologic, pe profiluri, în Regiunea Sud Est

57.953.8

48.3 46.7 46.5

24.929.5

31.9 33.5 32.2

17.2 16.619.8 19.8 21.4

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

2004-2005 2005 -2006 2006 -2007 2007 -2008 2008- 2009

%

-tehnic -servicii -resurse naturale şi protecţia mediului

In ceea ce priveste Scoala de Arte si Meserii, cuprinderea in clasa a IX-a a suferit modificari substantiale in ultimii cinci ani, in sensul diminuarii numarului total de elevi. Analizand situatia la nivel regional se constata ca cele mai importante modificari se intalnesc in cazul domeniilor:

- Turism si alimentatie – crestere a ponderii domeniului de la 10,9% in

2004-2005 la 15,3% in 2008-2009; - Comert – crestere a ponderii domeniului da la 3,1% in 2004-2005 la

9 % in 2008-2009; - Constructii - crestere a ponderii domeniului da la 7,2% in 2004-2005 la

8,3 % in 2008-2009; - Industrie alimentara - crestere a ponderii domeniului da la 6,4% in

2004-2005 la 9,5 % in 2008-2009; - Electronica si automatizari - crestere a ponderii domeniului da la 0,9%

in 2004-2005 la 2 % in 2008-2009; - Agricultura – scadere a ponderii domeniului da la 9,2% in 2004-2005 la

5,6 % in 2008-2009; - Industrie textila si pielarie - scadere a ponderii domeniului da la 12,7%

in 2004-2005 la 5,7 % in 2008-2009;


132

- Mecanica - scadere a ponderii domeniului da la 29,5% in 2004-2005 la 27,2 % in 2008-2009.

Grafic nr. 37 - Evolutia ponderilor elevilor cuprinsi in clasa a IX-a SAM, pe domenii de formare profesionala, la nivelul Regiunii Sud – Est

Evoluţia ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IXa- SAM, pe domenii de

formare profesională, în Regiunea Sud Est

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

chim

ie in

dust

riala

elect

ric

fabr

ic.p

rod.d

in le

mn

tehn

ici p

oligra

fice

2004-2005 2005 -2006 2006 -2007 2007 -2008 2008- 2009

• RATA ABANDONULUI IN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR

Rata abandonului scolar in invatamantul primar si gimnazial, la nivel national, a crescut de peste 3 ori in anul scolar 2006-2007 fata de 2000-2001. Comparativ cu anul scolar 2005-2006, rata abandonului scolar s-a situat in anul scolar 2006-2007 cu 0,2% mai mare. In aceeasi perioada s-a inregistrat o crestere cu 0,5% a ratei abandonului pentru nivelul secundar superior (liceal si profesional).


133

Grafic nr. 38 – Rata abandonului scolar in invatamantul primar si gimnazial, pe sexe si medii de rezidenta, in anul scolar 2006-2007

0,00% 0,50% 1,00% 1,50% 2,00% 2,50%

Rural

Urban

Masculin

Feminin

Total

1,80%

2,20%

2,20%

1,80%

2%

Rata abandonului scolar in invatamantul primar si

gimnazial

Sursa: Starea sociala si economica a Romaniei, Date Statistice, INS

In invatamantul primar si gimnazial nu exista diferente mari pe sexe ale

ratei abandonului (2,2% masculin, 1,8% feminin); in mediul rural aceasta este mai ridicata in invatamantul gimnazial decat in cel primar. Totodata in anul scolar 2006-2007, rata abandonului inregistrat in invatamantul primar si gimnazial in mediul rural a fost de 1,8%, in timp ce in urban a fost de 2,2%.

Anul scolar 2006-2007 s-a remarcat prin rate mari ale abandonului scolar urmatoarele regiuni de dezvoltare: pentru mediul urban regiunile Sud-Muntenia (2,7%) si Nord-Est (2,6%), iar pentru cel rural regiunea Vest(2,6%).

• ANALIZA RATEI ABANDONULUI SCOLAR LA NIVELUL REGIUNII SUD-EST

La nivelul Regiunii Sud-Est, rata abandonului scolar a inregistrat valori

diferite dupa cum urmeaza: • In invatamantul primar se observa o crestere a ratei abandonului

scolar in perioada 2004-2007 atat la nivel regional cat si la nivelul tuturor judetelor regiunii. De asemenea, se constata ca in toti anii, rata abandonului la nivelul regiunii este superioara mediei nationale.

- In judetele Braila, Buzau si Galati se inregistreaza rate ale abandonului scolar mia mici decat media regionala.

- Cele mai mari rate ale abandonului scolar le inregistreaza in anul scolar 2006-2007 judetele: Constanta, Vrancea si Tulcea, peste media regionala.


134

Tabel nr. 61 - Rata abandonului scolar in invatamantul primar, la nivelul Regiunii Sud-Est

Invatamantul

primar Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

Regiunea

Sud Est RO

2004-2005 1,6 1 1,7 1,1 1,6 2,1 1,5 1,3

2005-2006 1,5 1,2 2 1,1 2,2 2,2 1,7 1,5

2006-2007 1,6 1,3 2,6 1,2 2,2 2,4 1,9 1,7

Sursa: INS, Anuare statistice

• In invatamantul gimnazial, ca si in cazul invatamantului primar se constata o crestere a ratei abandonului in perioada analizata, la nivelul regiunii si al tuturor judetelor. In toti cei trei ani scolari analizati rata abandonului la nivel regional este superioara mediei nationale. Judetele cu rata a abandonului peste media regionala sunt: Braila, Constanta, Tulcea si Vrancea.

Tabel nr. 62 - Rata abandonului scolar in invatamantul gimnazial, la nivelul

Regiunii Sud-Est Invatamantul

gimnazial Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

Regiunea

Sud Est RO

2004-2005 2,6 1,7 2,5 1,5 1,9 3,3 2,2 2

2005-2006 2,3 2 2,7 1,5 3,7 3,2 2,4 2,1

2006-2007 2,3 1,8 3,5 1,8 3,5 3,7 2,7 2,3

Sursa: INS Anuare statistice

• In invatamatul liceal rata abandonului scolar a inregistrat la nivel regional, in perioada analizata, o crestere deosebita. Astfel, de la 2,2% in anul scolar 2004-2005 s-a ajuns la 3,8% in anul scolar 2006-2007. In ultimii doi ani scolari analizati rata la nivel regional a fost superioara mediei nationale. Judetele Braila, Constanta si Tulcea au inregistrat o crestere de peste 100% a ratei abandonului in perioada analizata. In anul scolar 2006-2007 au inregistrat rate sub media regionala doar judetele Buzau si Constanta.

Tabel nr. 63 - Rata abandonului scolar in invatamantul liceal, la nivelul Regiunii Sud-Est

Invatamantul

liceal Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

Regiunea

Sud Est RO

2004- 2005 2,4 1,5 1,5 3,2 1,7 3,6 2,2 2,3

2005-2006 5,2 2,6 2,5 2,6 2 4,3 3 2,7

2006-2007 5 2,6 3 4,4 3,6 5,3 3,8 3,3

Sursa: INS, Anuare statistice


135

• In invatamantul profesional se inregistreaza cele mai mari rate ale

abandonului scolar. La nivel regional ratele abandonului scolar sunt in toti cei trei ani scolari analizati in crestere si superioare mediei nationale. Toate judetele regiunii au inregistrat cresteri ale ratelor abandonului scolar in perioada analizata. Cu exceptia judetului Galati, toate celelalte judete au rate ale abandonului peste media regionala in anul scolar 2006-2007. Este de remarcat faptul ca in judetul Braila rata abandonului scolar aproape s-a triplat in cei trei ani scolari (de la 5,6% la 15,1%). Judetele cu cresteri semnificative ale ratei abandonului sunt Buzau (de la 5,3% la 9%), Constanta(de la 4,9% la 8%), Tulcea (de la 6,5% la 8,8%) si Vrancea (de la 10,9% la 13,9%)

Tabel nr. 64 - Rata abandonului scolar in invatamantul profesional, la nivelul Regiunii Sud-Est

Invatamantul

liceal Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

Regiunea

Sud Est RO

2004- 2005 5,6 5,3 4,9 5 6,5 10,9 5,9 5.5

2005-2006 11,6 6,8 7,8 8,3 9,3 6,8 8,3 7,4

2006-2007 15,1 9 8 5,6 8,8 13,9 9,3 8,2

Sursa: INS Anuare statistice

• In invatamantul postliceal (scoala postliceala si scoala de maistrii) ca si in cazul celorlalte niveluri de invatamant Regiunea Sud-Est inregistreaza rate ale abandonului scoalar peste mediile nationale in toti cei trei ani scolari analizati. Spre deosebire de celelate niveluri de invatamant la invatamantul postliceal s-a inregstrat o evolutie descrescatoare a ratei abandonului, in ultimul an scolar analizat, valoarea regionala apropiindu-se de cea nationala la 0,2 puncte procentuale (7,7% la nivel regional, fata de 7,5% la nivel national). Se constata mari decalaje intre judetele regiunii. Astfel, in timp ce in judetul Tulcea, ratele abandonului au avut variatii intre 0,2% si 2,6%, in judetul Braila aceste variatii au fost intre 7,1% si 20,3%. Judetele regiunii care au inregistrat o scadere a ratei in cei trei ani scolari sunt: Braila si Vrancea, in celelalte judete inregistrandu-se cresteri. In ultimul an scolar analizat judetele Buzau si Vrancea detin rate ale abandonului scolar peste media regionala.


136

Tabel nr. 65 - Rata abandonului scolar in invatamantul postliceal si de maistri, la nivelul Regiunii Sud-Est

Invatamantul

liceal

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea Regiunea

Sud Est

RO

2004- 2005 17,4 5,5 5,9 6 1,5 19.4 10,2 9,2

2005-2006 20,3 0,4 6,5 13,6 0,2 13,9 9,7 8,6

2006-2007 7,1 9,7 6,8 7,6 2,6 9,6 7,7 7,5

Sursa: INS - Anuare statistice

• RATA DE PARASIRE TIMPURIE A SISTEMULUI DE EDUCATIE DE CATRE TINERII CU VARSTA CUPRINSA IN INTERVALUL 18-24 ANI, DIN CARE IN TVET16

Indicatorul se raporteaza la tinerii din grup de varsta 18-24 de ani care au parasit sistemul de educatie, cu doar invatamantul secundar inferior sau mai putin (maxim ISCED 2) absolvit.

La nivel national valorile ratei de parasire timpurie, desi in scadere in ultimii ani, se mentin inca ridicate, peste valorile medii europene si de aproape 2 ori mai mari decat benchmark-ul european care prevede pentru anul 2010 o rata a abandonului scolar timpuriu de maxim 10% . Rata este superioara la populatia de sex masculin fata de cea de sex feminin.

Tabelul nr. 66 - Rata de parasire timpurie a sistemului educational – tineri 18-24 ani (%)

Rata de parasire timpurie*) a sistemului educational - tineri 18-24 ani

(%)

Romania UE-27

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2007

TOTAL 23,2 23,2 23,6 * 20,8 19,0 19,2 15,2

Masculin 24,3 24,7 24,9 * 21,4 19,1 19,2 17,2

Feminin 22,1 21,7 22,4 * 20,1 18,9 19,1 13,2

Sursa: Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu

16 Vezi - Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013


137

Conform datelor INS, Regiunea Sud-Est, cu toate progresele inregistrate in perioada 2002-2007, se plaseaza pe ultimul loc intre regiunile de dezvoltare ale Romaniei in ceea ce priveste rata de parasire timpurie a sistemului educational cu 23,7%.

Tabel nr.67 - Rata de parasire timpurie a sistemului educational a tinerilor (18-24 ani), in perioada 2002 - 2007

Rata de parasire timpurie a sistemului educational a tinerilor (18-24 ani)*), in perioada 2002 - 2007

- % -

TOTAL MASCULIN FEMININ URBAN RURAL

Total Romania 2002 22,9 23,7 22,1 10,3 40,7 2003 22,7 23,9 21,5 9,8 41,4 2004 23,4 24,9 21,8 11,5 40,6 2005 20,8 21,6 19,9 9,6 38,0 2006 19,3 19,6 19,0 8,7 36,1 2007 18,8 19,0 18,5 9,1 34,1

2. Sud-Est 2002 23,4 25,4 21,3 8,8 48,5 2003 22,8 24,2 21,3 9,1 46,7 2004 28,4 31,7 24,9 14,1 50,2 2005 25,8 27,2 24,4 13,1 47,0 2006 23,3 23,1 23,5 12,4 41,5 2007 23,7 24,9 22,4 13,3 41,1

*Proportia populatiei de 18-24 ani cu nivel de educdatie elementar (scazut) care nu urmeaza nicio forma de instruire in ultimele patru saptamanin precedente interviului, in total populatie de 18-24 ani

Sursa: INS - Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO)

Abandonul scolar reprezinta o problema grava cu care se confrunta societatea contemporana. Pentru a putea reduce numarul abandonurilor scolare un prim pas ar consta in identificarea si analizarea cauzelor ce conduc la acest fenomen:17

- Scolile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, saracie si

lipsa oportunitatilor de succes socio-profesional pentru absolventi. Lipsiti de motivatie, multi dintre elevii claselor gimnaziale renunta in primii ani de studiu, ramanand sa dea o mana de ajutor in gospodariile proprii sau, muncind ca zilieri la oameni mai avuti din sate. 17 ”Abandonul scolar in contextul societatii romanesti” – articol internet


138

Saracia comunitatilor din zonele defavorizate limiteaza posibilitatile parintilor de a oferi copiilor resursele necesare educatiei. Aceasta stare provoaca deseori, exploatarea copiilor prin munca de catre parinti.

Tendinta de a considera ca familiile din zonele defavorizate nu valorizeaza pozitiv importanta educatiei este superficiala. Lipsa interesului pentru scoala se explica prin presiunile de ordin economic, prin dezamagirile personale ale parintilor si prin lipsa de cultura a comunitatii care poate fi susceptibila fata de institutiile formale.

Aceste cauze ar putea fi eliminate prin orientarea fondurilor disponibile

spre scoli din asemenea zone, prin stabilirea unor legaturi cu centre de instruire existente, prin asigurarea unei infrastructuri care sa asigure transportul elevilor dar, si asigurarea hranei pentru elevi care au domiciliul la distante mari de scoala.

- Cultura de origine a elevilor – cercetarile din domeniul educational au

relevat faptul ca mediul socio-cultural de provenienta al elevilor este una dintre cele mai importante variabile in reusita sau esecul scolar si profesional al elevului. Este foarte importanta atitudinea familiei in raport cu scoala. Cunoasterea acestor atitudini si identificarea surselor de posibile tensiuni sau blocaje manifestate in raport cu cariera scolara a tinerilor constituie un factor important in prevenirea abandonurilor.

Climatul familial – are un rol hotarator in cauzele de abandon scolar. Astfel, dezorganizarea vietii de familie, consecinta a divortului, climatul familial conflictual si imoral, excesiv de permisiv, divergenta metodelor educative si lipsa de autoritate a parintilor, atitudinea rece, indiferenta sau dimpotriva, tiranica a acestora, sunt cateva aspecte care conduc spre abandonul scolar.

- Factor de natura sociala si economica – cum ar fi: crize politice, economice, sociale si morale, prabusirea sistemului de protectie sociala, confuzia sau absenta unor norme sau valori – sunt alte cauze care conduc la dezorientarea elevilor, indepartarea lor de mediul educational si in final – abandon scolar.

- Factorii de natura educationala – insubordonare fata de normele si regulile scolare, chiul, absenteism, repetentie, motivatii si interese slabe in raport cu scoala, greselile dascalilor (de atitudine si relationare, competenta profesionala, autoritate morala) – au si ei un rol important in aparitia fenomenului de abandon scolar.

- Anturajul – de proasta calitate debusoleaza elevii cu un psihic labil datorat unor carente din copilarie – dorinta de a scapa de sub tutela educationala sau familiala, dorinta de a capta obiecte, haine sau mancare


139

prin cai ocolite, necurate – sunt alte cauze pentru care elevul abandoneaza scoala.

Se impun masuri de prevenire a abandonului scolar:

� Psiho-pedagogice si psiho-sociologice, prin intermediul carora sunt cultivate relatii interpersonale adecvate pentru realizarea unei insertii socio-familiale pozitive;

� Socio-profesionale – ele decurg din masurile psiho-pedagogice si psihosociale, urmarind prevenirea riscurilor de abandon;

� Psihiatrice (depistarea precoce a minorilor cu diferite probleme caracteriale, comportamentale, emotionale, tendinte agresive);

� Juridico-sociale – aceste masuri permit cresterea gradului de influentare sociala prin popularizarea legilor si prin propaganda juridica, in general.

4.1.2. Invatamantul universitar Situatia invatamantului universitar este analizata in cadrul celei mai

recente strategii elaborate - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane, unde sunt punctate principalele problematici cu care se confrunta invatamantul superior romanesc.

O prima problema ar fi inexistenta unei evaluari de tip calitativ care sa evidentieze relevanta competentelor dobandite in raport cu cerintele reale de pe piata muncii si cu exigentele dezvoltarii durabile. In termeni strict cantitativi, rata de participare a absolventilor de invatamant secundar la invatamantul superior a crescut de la 27,7% in 2000-2001 la 44,8% in 2005-2006, dar faptul ca doar 11,7% din adultii din grupa de varsta intre 25 si 64 de ani sunt absolventi de invatamant superior (fata de 27,7% in SUA, 16,4% in Marea Britanie sau 15,4% in Franta) plaseaza Romania intr-o situatie dezavantajoasa fata de cerintele racordarii la societatea bazata pe cunoastere.

O imbunatatire substantiala a calitatii in invatamantul universitar si postuniversitar se asteapta in urma elaborarii si aplicarii Cadrului National al Calificarilor din Invatamantul Superior. Aceasta presupune introducerea unor criterii si practici transparente pentru definirea calificarilor si procedurilor de validare, dezvoltarea unor solutii informatice pentru managementul acestui proces, formarea unui contingent de evaluatori de calitate a proceselor didactice si a finalitatii acestuia in invatamantul superior. 18 18

Vezi Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030, pag. 72;


140

• INFRASTRUCTURA SISTEMULUI DE EDUCATIE In anul scolar 2007-2008, infrastructura sistemului national de educatie

cuprindea 106 institute de invatamant superior, in cadrul carora au functionat 631 facultati.

Graficul nr. 39 - Distributia institutelor de invatamant superior, pe forme de proprietate

Sursa: Starea sociala si economica a Romaniei, INSSE, 2006-2007

Dupa o perioada de extindere a retelei de unitati din invatamantul

superior particular, incepand cu anul universitar 2002-2003, numarul institutiilor din invatamantul superior se afla in scadere, fenomen generat, pe de o parte, de cerintele impuse pentru atestarea lor si, pe de alta parte, de diversificarea invatamantului public. Totusi, in anul universitar 2007-2008 s-au inregistrat 50 universitati si alte tipuri de institutii de invatamant superior private, cu 2 unitati mai mult decat in anul precedent.

Invatamantul superior a prezentat o distributie aproximativ echilibrata intre sistemul public si cel privat (52,8% public si 47,2% privat).

Din totalul de 907,4 mii studenti cuprinsi in invatamantul superior in anul universitar 2007 -2008, numai 0,2% erau inscrisi in invatamantul universitar de scurta durata (colegii), numarul acestora fiind de aproape noua ori mai mic decat in anul universitar precedent. Aceasta diminuare accentuata a survenit ca urmare a acceptarii Romaniei in spatiului european al invatamatului superior, care a determinat desfiintarea sau transformarea colegiilor in facultati cu durara de trei ani.


141

0200400600800

1000

Invatamant

superior de

lunga durata

Invatamant

superior de

scurta durata

772,6

12,9

905,9

1,5

2006-2007

2007-2008

Grafic nr. 40 - Numarul studentilor in invatamantul superior de lunga si de scurta durata


In anul universitar 2007 - 2008, structura pe grupe de specializari a studentilor inscrisi in invatamantul superior reflecta faptul ca cei mai multi studenti opteaza pentru studiul stiintelor economice (32,4%), universitar pedagogice (29,3%) si tehnice (19,7%). Situatia este cu totul diferita in invatamantul superior din sectorul privat, in care ponderea cea mai mare se inregistreaza la studentii inscrisi in invatamantul economic (44,3%), cel universitar (26,3%), precum si in invatamantul juridic (24,6%).

Grafic nr 41 – Specializari universitare in invatamantul de stat



142

Grafic nr 42 – Specializari universitare in invatamantul particular


• SITUATIA INVATAMANULUI UNIVERSITAR LA NIVELUL REGIUNII SUD – EST

La nivelul Regiunii Sud–Est infrastructura sistemului de educatie universitar nu este inca atat de bine dezvoltata, aceasta cuprinzand 7 Institutii de invatamant superior cu 54 facultati, ceea ce plaseaza Regiunea Sud-Est pe penultimul loc la nivel national, din acest punct de vedere.

Tabel nr.68 - Evolutia populatiei scolare din invatamantul superior, la nivelul Regiunii Sud-Est

REGIUNEA

SUD-EST/

AN

SCOLAR

TOTAL BRAILA BUZAU CONSTANTA VRANCEA GALATI TULCEA

2004-2005 47507 2274 528 28048 278 16379 -

2005-2006 51101 2142 401 29928 327 18303 -

2006-2007 55192 2310 291 32702 133 19757 -

2007-2008 62739 2412 206 38915 200 21006 -

Sursa: Statistici regionale, Directia Regionala de Statistica Braila, INS


143

Grafic nr. 43 - Evolutia populatiei scolare din invatamantul superior, la nivelul Regiunii Sud-Est

In anul universitar 2007 – 2008, situatia in Regiunea Sud–Est se prezenta conform tabelului de mai jos:

Tabel nr. 69 – Situatia invatamantului universitar, la nivelul Regiunii Sud-Est

Regiunea

Sud - Est

Institutii de

invatamant

superior

Facultati Studenti inscrisi Personal didactic

Total Din care

feminin

Total Din care

feminin

Braila - 3 2412 1366 39 23

Buzau - 1 206 198 - -

Constanta 5 30 38915 21195 1021 522

Galati 2 19 21006 12422 689 310

Tulcea - - - - - -

Vrancea - 1 200 190 - -

Total 7 54 62739 35371 1749 855

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2008, INS


144

Pe domenii fundamentale,19 cei mai multi studenti s-au inscris la specializari din domeniul Stiinte ingineresti (39,4%), Stiinte economice (24,5%), Sanatate (8,4%), Stiinte sociale si politice 7,3%, Stiinte umaniste 6%.

Grafic nr. 44 - Structura studentilor, nivel licenta, din Regiunea Sud-Est pe domenii fundamantale

Structura studenţilor, nivel licenţă, din Regiunea Sud-Est

pe domenii fundamentale

2,5%

39,4%

8,4%1,1% 2,8%

24,5%

7,3%

5,9%

0,5%6,0%

1,3% 0,3%

Ştiinţe exacte Ştiinţe ale naturii Ştiinţe umaniste

Teologie Ştiinţe juridice Ştiinţe sociale şi politice

Ştiinţe economice Arte Educaţie fizică şi sport

Ştiinţe agricole şi silvice Ştiinţe inginereşti Sănătate

Sursa: Anexa 3 – transmisa de universitatile din Regiunea Sud-Est

Comparativ cu anul universitar 2006-2007 se constata o diminuare cu 4,5% a ponderii absolventilor care au optat pentru domeniul Stiinte ingineresti.

Pentru specializari din domeniul Stiinte agricole si silvice au optat 1,3% dintre absolventii promotiei 2007 inscrisi in anul I (anul universitar 2007-2008).

La nivelul domeniilor pe care le putem considera relevante, dupa numarul de studenti inscrisi in anul intai, ponderea studentilor care sunt absolventi ai unui liceu tehnologic se prezinta astfel: Stiinte ingineresti

19

Vezi - Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag.120


145

63,15%, Stiinte economie 85%, Sanatate 14,3%, Stiinte sociale si politice 48,14%, Stiinte umaniste 26,6%.

64,4% dintre cei care au optat pentru domeniul Stiinte agricole si silvice sunt absolventi ai unui liceu tehnologic.

Grafic nr.45 – Structura studentilor din Regiunea Sud-Est dupa sex, pe domenii fundamentale

Structura studenŃilor din Regiunea Sud-Est după sex, pe domenii fundamentale

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Teologie

Arte Total

Masculin

Femei


Analizand structura pe genuri, se observa ca ponderea persoanelor de sex feminin este de 56% din total studenti. Se remarca prezenta studentelor in toate domeniile fundamentale, predominante fiind in domenii precum: Stiintele naturii, Sanatate, Stiinte umaniste, Stiintele sociale si politice. In domeniile Stiinte ingineresti si Educatie fizica si sport ponderea acestora este mai redusa.


146

Grafic nr.46 - Structura studentilor din regiunea Sud-Est pe domenii fundamentale, dupa mediul de rezidenta

Structura studenŃilor din Regiunea Sud-Est pe domenii fundamentale, după

mediul de rezidenŃă

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Teologie

Arte Total

Rural

Urban


Studentii, absolventi ai unui liceu tehnologic, au optat in ordine pentru domenii precum: Stiinte ingineresti, Stiinte economice, Stiinte sociale si politice, Stiinte juridice, Stiinte umaniste, Stiinte ale naturii, Sanatate, Stiinte agricole si silvice, Educatie fizica si sport, Stiinte exacte, Arte si Teologie.

Tabel nr. 70 - Repartitia studentilor absolventi ai liceului tehnologic, pe domenii fundamentale, la nivelul Regiunii Sud-Est, in anul universitar

2007-2008

Domeniul Nr. studenti absolventi

de liceu tehnologic - procente -

Stiinte exacte 14 0,8

Stiinte ale naturii 49 2,8

Stiinte umaniste 54 3,1

Teologie 2 0,1

Stiinte juridice 58 3,3

Stiinte sociale si politice 91 5,1

Stiinte economice 564 31,9

Arte 3 0,2


147

Educatie fizica si sport 18 1,0

Stiinte agricole si silvice 29 1,6

Stiinte ingineresti 845 47,7

Sanatate 41 2,3

TOTAL 1770 100,0

Sursa: Anexa 3 – Transmisa de universitatile din Regiunea Sud-Est, care au raspuns la adresa MECI

Grafic nr. 47 – Structura studentilor din anul I, dupa liceul absolvit Structura studenŃilor din anul I , după tipul liceului absolvit, la

nivelul Regiunii Sud-Est în anul universitar 2007-2008

52%

48%

Studenţi absolvenţi de liceu tehnologic Studenţi absolvenţi de alte licee

Sursa: Anexa 3 – transmisa de universitatile din Regiunea Sud-Est, care au raspuns la adresa MECI

In anul universitar 2007-2008, la nivelul Regiunii Sud-Est, 1770 de studenti (reprezentand 52%) din numarul total (3396) al studentilor anului I sunt absolventi de liceu tehnologic.


148

4,2 3,8

7,2 3,0

4,7

11,7

14,3

1,12,7

1,9

36,4

6,2

2,0

ŞtiinŃe exacte ŞtiinŃe ale naturii ŞtiinŃe umaniste

Teologie ŞtiinŃe juridice ŞtiinŃe sociale şi politice

ŞtiinŃe economice Arte EducaŃie fizică şi sport

ŞtiinŃe agricole şi silvice ŞtiinŃe inginereşti Sănătate – reglementate sectorial

Sănătate – Reglementate general

Grafic nr. 48 - Structura ofertei universitatilor de stat din Regiunea Sud-Est, pentru studii de licenta, pe domenii fundamantale, 2008-2009

Analizand structura ofertei pentru, anul universitar 2008-2009, specialistii care au elaborat Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-201320 au observat ca locurile in universitatile de stat au fost distribuite in ordine pe domenii fundamentale astfel: stiinte ingineresti 36,4%, Stiinte economice 14,3%, Stiinte sociale si politice 11,7%, Stiinte umaniste 7,2%

Se constata un numar redus de locuri repartizat domeniului Stiinte agricole si silvice (1,9%) ceea ce denota ca exista o atractie scazuta a tinerilor pentru acest domeniu, cu toate ca economia Regiunii Sud-Est are un pronuntat caracter agrar. Aceasta situatie este o consecinta a faptului ca predomina agricultura de subzistenta, faramitarea excesiva a suprafetelor agricole nu poate asigura resursele necesare desfasurarii unei agriculturi moderne.

Analizand prin comparatie oferta generala pentru studii de licenta existenta la nivel national cu oferta universitatilor din Regiunea Sud-Est remarcam ca la nivelul regiunii nu sunt acoperite toate domeniile de licenta

20 Vezi, Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag.119


149

(Oferta invatamantului superior din regiunea Sud-Est pentru anul universitar 2008-2009, este prezentata detaliat in anexe, punctul B).

In acest sens se impune o analiza pentru a stabili daca printre domeniile care nu se regasesc in oferta universitatilor se afla si domenii in care se resimte lipsa unor specialisti la nivel regional si de ce nu chiar national, mai ales daca avem in vedere necesitatea gestionarii de catre tara noastra a Instrumentelor Structurale (Fondul Social European, Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si Fondul de Coeziune), importante instrumente financiare ale Uniunii Europene, care sustin dezvoltarea regionala, precizeaza specialistii care au elaborat documentul mai sus amintit.

4.1.3. Invatarea pe tot parcursul vietii Educatia si formarea sunt extrem de importante pentru schimbarile

necesare la nivel economic si social. Posibilitatea de a avansa profesional si social necesita dobandirea de competentelor cheie de catre toate persoanele si dezvoltarea abilitatilor pe parcursul intregii vieti.

Comisia Europeana si Statele Membre au definit invatarea permanenta in cadrul Strategiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca, ca activitate intentionata de invatare realizata continuu, cu scopul imbunatatirii cunostintelor, deprinderilor si competentelor. Invatarea pe tot parcursul vietii reprezinta un continuu care incepe din primele zile de viata si dureaza pana la sfarsitul acesteia. Educatia de baza urmata de educatia si formarea profesionala initiala ar trebui sa inzestreze toti tinerii cu noile competente de baza cerute de o economie fondata pe cunoastere. De asemenea, o atitudine pozitiva fata de invatare si motivatia individuala pentru acest proces precum si varietatea posibilitatilor de a invata sunt factori care influenteaza in mod pozitiv invatarea pe tot parcursul vietii. Sistemele de educatie si formare trebuie astfel sa se adapteze la nevoile si cererile individului si nu invers.

Aceste initiative includ si cadrul general al competentelor cheie pe care fiecare cetatean ar trebui sa le dobandeasca pentru a reusi in societatea actuala, alaturi de Cadrul European al Calificarilor si documente de politica in domeniul invatamantului superior, formarea profesorilor si provocarea de a face sistemul de invatamant european eficient si echitabil.21

Cele opt competente cheie sunt: 1. Aptitudini si competente lingvistice (in limba materna); 2. Aptitudini si competente lingvistice (in limba materna); 3. Aptitudini si competente matematice; 4. Aptitudini si competente stiintifice si tehnologice; 5. Aptitudini si competente de invatare (learning to learn);

21

Vezi http://ec.europa.eu/education/at-a-glance/about141_en.htm;


150

6. Aptitudini si competente civice, interpersonale, interculturale si sociale; 7. Aptitudini si competente antreprenoriale; 8. Aptitudini si competente de exprimare culturala; Competentele sunt definite ca fiind o combinatie intre cunostinte,

abilitati si atitudini adecvate contextului si care sunt necesare tuturor indivizilor pentru dezvoltarea personala, participarea ca cetateni activi, incluziune sociala si munca.

Promovarea principiului educatiei permanente prin invatarea pe tot parcursul vietii reprezinta pentru Romania o directie de actiune prioritara, dat fiind decalajul reiesit din studiile efectuate in ceea ce priveste participarea la diferite forme de calificare, reciclare sau perfectionare profesionala (de peste 5 ori sub media UE)22

Rata de participare a adultilor intre 25 si 64 de ani la programe educationale se afla inca, in anul 2007, la un nivel extrem de scazut de 1,5% fata de 9,7% media UE si fata de 12,5% obiectivul - tinta de pentru anul 2010. De asemenea, acest nivel este inca departe de 7%- obiectivul - tinta national de stabilit pentru anul 2010.

Tabel nr. 71 - Procentul populatiei cuprinse intre 25-64 de ani, ce a participat la procesul de formare profesionala continua, la nivelul Romaniei

Tara 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ROMANIA 1,1 1,4 1,6 1,3 1,3 1,5

Sursa: Eurostat

Fata de numarul de participanti de 187 mii in anul 2004, la programe de calificare si reciclare profesionala se prevede ca, la nivelul anului 2015, efectivele sa ajunga la minimun 360 mii persoane, din care 160 mii femei; Ponderea elevilor sau studentilor sprijiniti in tranzitia de la scoala la viata activa care au obtinut un loc de munca sau au participat la cursuri ulterioare sa ajunga la 65%, iar numarul celor ce beneficiaza de serviciile de consiliere in cariera sa creasca de la circa 86 mii in 2005 la 400 mii in 2015.23

Interventia Fondului Social Europen prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, se va focaliza pe consolidarea si imbunatatirea functionarii sistemelor de educatie si formare profesionala initiale si continue si asigurarii unor sanse crescute de participare la educatie si formare de calitate.

De asemenea, in vederea imbunatatirii capitalului uman si acordarea de sprijin in vederea adaptarii la noul context, din Fondul European pentru 22

Vezi Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei,Orizonturi 2013-2020-2030, pag. 72; 23

Vezi Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030, pag. 73;


151

Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) prin Programul National de Dezvoltare Rurala este sustinuta formare profesionala continua in domeniul agriculturii, silviculturii si industriei alimentare.24

Pentru prima data in Romania in perioada aprilie 2007 - martie 2008 a

fost realizata Ancheta Privind Educatia Adultilor (AEDA). Grupul tinta s-a adresat rezidentilor adulti din Romania cu varsta cuprinsa intre 25 si 64 ani. In ancheta au fost incluse persoanele nascute in perioada 1 aprilie 1943 – 31 martie 1983.

• Educatia formala

In perioada aprilie 2007 - martie 2008, 431 mii persoane au participat la

educatia formala, dintre care 244 mii de femei (reprezentand 56,6%) si 187 mii barbati (reprezentand 43,4%). Rata de participare la activitati de educatie formala a populatiei de sex feminin raportata la populatia totala a fost de 4,1%, in timp ce rata de participare a barbatilor a fost de 3,2%.

Aceasta forma de educatie cuprinde totalitatea activitatilor si a actiunilor pedagogice desfasurate si proiectate institutional (in gradinite, scoli, licee, universitati, centre de perfectionare etc.), in cadrul sistemului de invatamant in mod planificat si organizat. Se realizeaza ’’in cadrul unui proces de instruire realizat cu rigurozitate in timp si spatiu: planuri, programe, manuale, cursuri^etc’’.

Analizand situatia la nivelul regiunilor de dezvoltare din Romania, situatia

se prezinta conform graficului de mai jos:

Grafic nr. 49 - Ratele de participare ale populatiei la educatia formala, pe regiuni de dezvoltare ale Romaniei

Sursa: Educatia Adultilor din Romania, Bucuresti 2008

24

Vezi Programul National de Reforme, pag. 59;


152

• Educatia nonformala Ratele de participare inregistrate pe regiuni sunt mai mari in cazul

educatiei non-formale decat in cazul celei formale. Acest lucru este explicabil prin distributia relativ omogena a furnizorilor de educatie non-formala in plan teritorial.

Educatia nonformala cuprinde ansamblul activitatilor si actiunilor care se

realizeaza intr-un cadru institutionalizat , constituindu-se ca „ o punte intre cunostiintele asimilate in timpul lectiilor si informatiile acumulate nonformal” ( Vaideanu 1998 ap Oprea)

Obiectivele educatiei nonformale sunt:

- largirea si completarea orizontului de cultura imbogatiind cunostiintele din anumite domenii;

- crearea conditiilor pentru desavarsirea profesionala; - alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate; - sa contribuie la recreerea si destinderea participantilor precum si la

petrecerea organizata a timpului liber; - asigurarea cadrului de exersare si cultivare a diferitelor inclinatii,

aptitudini, capacitati. Relatia dintre educatia formala si educatia nonformala este de complementaritale sub raportul continutului, al formelor de organizare si de realizare.

Grafic nr.50 - Ratele de participare ale populatiei la educatia non-formala, pe regiuni de dezvoltare ale Romaniei



153

38,7

9,1

11,1

13,4

21,4

27,8

15,9

14,5

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Vest

Sud-Vest

Bucuresti-Ilfov

Sud

Sud-Est

Nord-Est

Centru

Nord-Vest

• Educatia informala

Educatia informala are drept tinta dobandirea cunostintelor in scopuri private si profesionale care necesita un grad ridicat de interes, angajamanet si autocontrol. Educatia informala poate incepe prin citirea de documente si carti tehnice, la serviciu si acasa din cand in cand, pana se ajunge la pregatirea unei promovari pe piata fortei de munca a studiilor autodirijate in fiecare zi, timp de mai multe ore.

Distributia ratelor de participare la educatia informala, este prezentata in graficul de mai jos:

Grafic nr. 51 - Ratele de participare ale populatiei la educatia non-formala, pe regiuni de dezvoltare ale Romaniei


Participantii la diferite tipuri de instruire, in cazul educatiei informale, sunt

distribuiti relativ egal atata timp cat activitatile pot fi desfasurate la domiciliu. In schimb, vizitarea muzeelor insotiti de ghizi sau efectuare de excursii in anumite locuri vor fi, in special, restrictionate de frecventa anumitor oportunitati. Frecventa vizitelor la biblioteca depinde de oferta existenta in regiunea unde locuieste participantul.


154

Tabel nr. 72 - Numarul participantilor la educatia informala pe tipuri de instruire

Tipul de educatie informala

Numarul de

participanti

(mii participari)

Ponderea

participantilor

Total 5207 100,0

Invatand de la un membru al familiei, un prieten sau un

coleg 1061 20,4

Utilizand materiale diferite (carti, reviste de specialitate,

etc) 1235 23,7

Utilizand calculatorul 1232 23,7

De la televizor/radio/video 1288 24,7

In urma unor vizite la muzee sau excursii inj locuri

istorice/naturale/industriale 133 2,6

Frecventand centre de invatare (inclusiv biblioteci) 258 4,9


• Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) are rol consultativ in fundamentarea si promovarea politicilor si strategiilor de formare profesionala a adultilor.

CNFPA coordoneaza si controleaza la nivel national urmatoarele

activitati: a) autorizarea furnizorilor de formare profesionala, prin comisiile de

autorizare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti; b) elaborarea standardelor ocupationale; c) evaluarea si certificarea competentelor profesionale dobandite de adulti

prin formare profesionala continua.

Situatia Furnizorilor Autorizati de Formare Profesionala la nivelul Regiunii Sud Est se regaseste centralizata in tabelului de mai jos:


155

Tabelul nr.73 Furnizorilor Autorizati de Formare Profesionala

Judetul Numar programe

Braila 189

Buzau 199

Constanta 317

Galati 298

Tulcea 110

Vrancea 104

Total REGIUNE 1217

Sursa: www.cnfpa.ro/index.php?lang=ro&l=home_rnffpa/Registrul National al Furnizorilor Autorizati

4.2. PRINCIPALELE CONSTATARI DIN ANALIZA EVOLUTIEI LA NIVELUL OCUPATIILOR25

Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul profesional si tehnic liceal, invatamantul postliceal si invatamantul superior se regasesc in documentul Planul Regional de Actiune pentru Invatamant (PRAI) 2008-2013

a) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul profesional si tehnic liceal

25

Vezi, Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag.33


156

Tabelul nr.74 - Tendintele privind locurile de munca vacante, somerii inregistrati, someri absolventi precum si ocupatiile si grupele de ocupatii relevante prin numarul de

locuri de munca vacante (detaliat datele sunt prezentate in anexe, puctul C).

Domeniul de pregatire -ruta

prog.

Tendinta locuri munca

vacante

Tendinta someri

Diferenta locuri

vacante-someri (2008)

Tendinta someri

absolventi Ponderea somerilor

absolventi din total someri in

2008

Ocupatii / grupe de ocupatii

relevante (prin nr. de locuri de

munca vacante in cadrul

domeniului) Agricultura si Silvicultura

↓ Regiune, ↓ BR, CT,TL

↑ VN ≈GL, BZ

↓ Regiune ↓ BR, GL, VN,

TL ↑ BZ ≈ CT

(-) Regiune (-) BR, BZ, CT,

GL,TL (+) VN

↓ Regiune 27%(136 abs.)

Ocupatii cu locuri de munca ↑, somaj ↓, excedent

locuri de (+): Nu sunt

Silvicultura ↑ Regiune, ↓ BR, GL, TL ↑ BZ,CT, VN

↓ Regiune ↓ GL, TL

↑ BZ,CT,VN ≈BR

(+) Regiune (+) CT, BR

(-) BZ, TL, VN


Ocupatii cu locuri de munca ↑, somaj ↓, excedent

locuri de (+): . lucratori

forestieri (BR, CT

Constructii, instalatii si lucr.

publice

↑ Regiune, ↓ CT, GL

↑ BR, BZ, TL, VN

↓ Regiune ↓ BR, GL, TL,

VN, CT ↑BZ

(+) Regiune ( +) BR, BZ,

CT,TL (-) GL

( 0 ) VN

↓ Regiune 6,4% (72 abs.)

Ocupatii cu excedent

semnificativ de locuri munca:

- Zidari – BR, BZ, CT, TL

- Constructori in beton armat

si asimilati - BR, BZ, CT - Dulgheri –

BR, BZ, CT,TL - Parchetari,

linolisti, mozaicari si

faiantari – CT, TL

- Montatori de izolatii termice – BZ, CT, TL - Instalatori si montatori de

tevi – BR, BZ, CT, TL

- zugravi, tapetari,

lacuitori si vopsitori – BR,

CT, BZ, TL

Turism si ↓ Regiune, ↓ Regiune (+) Regiune ↓ Regiune Ocupatii cu


157

alimentatie ↓ BR, CT, GL, ↑TL, VN, BZ

↓ TL, BR, GL, VN

↑ CT, BZ

( +) BR, TL, VN (-) CT, BZ, GL

3%(74 abs.) excedent semnificativ

de locuri munca:

Ospatari si barmani – CT,

BZ, BR, TL Bucatari – BR,

CT, TL Brutari, Patiseri,

Cofetari – BR Comert ↓ Regiune,

↓ BR,CT, GL, ↑ BZ, TL, VN

↓ Regiune ↓ BR, Gl, TL,

VN ↑ BZ, CT (EFECT

SEZONIER)

(+) Regiune ( +) BR, BZ,

TL, VN (-) CT, GL

↓ Regiune 4% (102 abs.)



Vanzatori – BR, BZ, TL, VN

NB. Judetul Constanta

inregistreaza mari fluctuatii

sezoniere, deficit de locuri de munca, dar cu valori mari ale locurilor

vacante ( 750 in 2008)

Mecanica ↑ Regiune ↓ BR, GL

↑ BZ, CT, TL, VN

↓ Regiune ↓ BR, CT, GL,

TL ↑ BZ, VN

≈ CT

(+) Regiune (+) BR, CT, TL (-) BZ, GL, VN

↓ Regiune 5,6% (415 abs.)


semnificativ de locuri de munca (+): - Sudori si

debitori autogeni

(CT,BR, TL), (BZ deficit dar valori mari ale

locurilor vacante, 206 in

2008) - Constructori

montatori structuri

metalice (CT, BR, TL, ) (BZ

deficit dar valori mari ale

locurilor vacante, 458 in

2008) - Conducatori auto – toate

jud. - Prelucratori la masini unelte –

CT


158

- Tehnicieni si maistrii

mecanici - CT Electromecanica ↑ Regiune

↓ BR, GL ↑ BZ, CT, TL,

VN

↓ Regiune ↓ BR, CT, GL,TL, VN

↑ BZ

(+) Regiune (+) BR, CT,

TL,VN (-) BZ, GL




electromecanici montatori si reparatori de aparate - CT,

BR, TL Electronica si automatizari

↑ Regiune ↓ BR, GL

↑ BZ, CT, TL, VN

↓ Regiune ↓ BR, BZ, GL,

TL, VN ↑ CT

(+) Regiune (+) BR, BZ,TL (-) CT, GL, VN




Tehnicieni de echipamente pentru radio-

emisie, televiziune si

telecomunicatii - CT

Chimie industriala

↑ Regiune ↑ CT, BR, BZ

Valori nesemnificative

in restul jud.

↑ Regiune ↓ BR,

↑ BZ, CT Valori

nesemnificative in restul jud.

(-) Regiune (+) CT

(-) BR, BZ

Valori nesemnificative:

3 abs. someri in 2008.

Dispersie mare si valori

mici pe ocupatii in

jud. relevante: CT, BR, BZ

Materiale de constructii

↑ Regiune ↑ CT, TL, BZ

Valori nesemnificative

in restul jud.

↑ Regiune ↑ BZ Valori

nesemnificative in restul jud.

(+) Regiune (+) CT, TL

(-)BZ

Valori nesemnificative: 5 abs someri in

2008.



Operatori la cuptoarele si instalatiile de

obtinere a sticlei,

ceramicii si produselor refractare,

abrazive din carbune si

grafit – CT, TL Electric ↑ Regiune,

↑ BR, BZ, VN ↓ CT, GL, TL,

VN

↓ Regiune, ↓ BR, CT, GL,

TL ↑ BZ, VN

(+) Regiune, (+) BR, CT, TL (-) BZ, GL, VN


Ocupatii cu excedent de

locuri munca: - electricieni in constructii –

BR, CT - electricieni montatori si

reparatori linii electrice - BR, CT(BZ deficit dar valori mari

ale locurilor


159

vacante, 144 in 2008)

Industrie alimentara

↓ Regiune ↑ CT,BZ,VN ↓ BR, GL, TL

↓ Regiune ↓ BR,CT,

GL,TL, VN ↑ BZ

(-)Regiune, (+) BR, BZ,

CT, TL (-) GL

( 0 ) VN



locuri munca: - macelari si alti

lucratori in prelucrarea

carnii – BR, TL - operatori la

masinile si inst. de fabricare a

berii, vinurilor – CT, VN

Fabricarea produselor din

lemn

↓ Regiune ↑ BZ, TL ↓ Restul judetelor

↓ Regiune, ↑ BZ, TL, VN ↓ BR, CT, GL,

(+) Regiune, (-) VN

(+) Restul Judetelor



locuri munca: - lucratori in pregatirea si

tratarea lemnului – BR,

BZ, CT, GL Industrie textila

si pielarie ↓ Regiune

↑ BZ, TL, VN ↓ BR, CT, GL

↓ Regiune ↑ BZ, TL, VN ↓ BR, CT, GL

(-)Regiune, (+) BR ( 0 ) CT

(-) Restul Judetelor




- Operatori la masini si utilaje

pentru ind. confectiilor – BR, BZ, CT

- confectioneri - asamblator

articole textile – BR, BZ, CT,

GL, TL Estetica si

igiena corpului omenesc

valori nesemnificative




Tehnici poligrafice





Economic ↑ Regiune, ↑ BZ, GL, TL,

VN ↓ BR, CT,

↓ Regiune, ↑ BZ, CT

↓ BR, GL, TL, VN

(+) Regiune, (-) GL

(+) Restul Judetelor




Lucratori cu studii medii in

gestiunea economica si administrativa

+ functionari de birou– BR, GL,

TL, VN Protectia mediului





Sursa: Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013


160

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forta de munca pare sa fie dat de urmatoarele domenii (in ordinea numarului de locuri de munca vacante la nivel regional): mecanica, constructii, comert, turism si alimentatie, economic, electric.

Ocupatiile cele mai cerute de angajatori, cu crestere a locurilor de munca vacante in 2008 comparativ cu anul anterior si cu balanta pozitiva in ce priveste diferenta locuri de munca vacante-someri au fost inregistrate in domeniile:

- constructii instalatii si lucrari publice (4267 locuri de munca vacante in 2008, crestere in 2008 fata de 2007 a numarului de locuri de munca vacante cu 277, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, +3140);

- economic (1015 locuri de munca vacante in 2008, crestere in 2008 fata de 2007 a numarului de locuri de munca vacante cu 50, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, +213 );

- silvicultura (332 locuri de munca vacante in 2008, crestere in 2008 fata de 2007 a numarului de locuri de munca vacante cu 125, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, +142).

O serie de domenii de formare profesionala inregistreaza o balanta pozitiva in ce priveste diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008 dar au scaderi ale numarului de locuri de munca vacante fata de anul anterior:

- mecanica (9145 locuri de munca vacante in 2008, scadere a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 3941, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 5574);

- turism si alimentatie (2674 locuri de munca vacante in 2008, scadere a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 652, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 349);

- comert (3766 locuri de munca vacante in 2008, scadere a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 1358, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 1358);

- electric (761locuri de munca vacante in 2008, scadere a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 37, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 130);

- electronica si automatizari (668locuri de munca vacante in 2008, scadere a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 142, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 78);

- fabricarea produselor din lemn (509locuri de munca vacante in 2008, scadere a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 125, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 71);


161

Domenii de formare profesionala la care diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008 este negativa sunt:

- chimie industriala (diferenta locuri de munca vacante-someri este –64, dar cu o usoara crestere a locurilor de munca vacante de la 71 in 2007 la 104 in 2008);

- agricultura (diferenta locuri de munca vacante-someri este –379, si cu scadere a locurilor de munca vacante de la 487 in 2007 la 119 in 2008);

- industria alimentara (diferenta locuri de munca vacante-someri este –136, si cu scaderea locurilor de munca vacante de la 520 in 2007 la 475 in 2008)

- industria textila si pielarie (diferenta locuri de munca vacante-someri este –210, si cu scaderea locurilor de munca vacante de la 847 in 2007 la 605 in 2008)

- electromecanica (diferenta locuri de munca vacante-someri este –62, si cu scaderea locurilor de munca vacante de la 1205 in 2007 la 570 in 2008) Situatia privind somajul de start la nivelul regiunii Sud-Est

Se constata ca influenta absolventilor in totalul somerilor inregistrati este in scadere la toate domeniile de formare profesionala. Din analiza datelor rezulta ca influentele cele mai mari asupra somajului le-au avut, in anul 2008, domeniile de formare profesionala mecanica (415 absolventi inregistrati in somaj), electronica si automatizari (249 absolventi inregistrati in somaj), agricultura (163 absolventi inregistrati in somaj), industria alimentara (180 absolventi inregistrati in somaj), industria textila si pielarie (135 absolventi inregistrati in somaj), economic (130 absolventi inregistrati in somaj).

Comparand valorile absolute ale somerilor absolventi si numarul locurilor de munca vacante se observa ca numarul absolventilor este cu mult mai mic decat locurile vacante la toate domeniile. In acest context, cauzele pot fi identificate in nivelul de pregatire al absolventilor si/sau refuzul acestora de angajare pe locurile de munca vacante.

b) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul postliceal

Pentru scoala postliceala, domeniile cu dinamica pozitiva la nivel regional (tendinta de crestere a locurilor de munca si balanta pozitiva locuri de munca-someri) sunt: economic, servicii, sanatate si asistenta pedagogica, mecatronica si informatica. In domeniul economic cele mai solicitate ocupatii sunt : agenti in activitatea financiara si comerciala, agenti comerciali si mijlocitori de afaceri. In domeniul sanatate si asistenta


162

pedagogica se remarca cererea mare pentru asistenti medicali generalisti (468 locuri de munca vacante la nivel regional in 2008). In domeniul servicii cea mai solicitata ocupatie a fost in 2008 secretari si operatori la masini de scris si de calcul (263 locuri de munca vacante). In domeniul mecatronica si informatica, tehnicienii operatori echipamente de calcul au beneficiat de cele mai multe locuri de munca vacante in 2008 (165).

Domeniile: agricol si alimentar, constructii, electronica, energetica, industria lemnului, mecanica, protectia mediului, textile pielarie, transporturi inregistreaza in 2008 balanta negativa locuri de munca vacante – someri.

c) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul superior

Pentru invatamantul superior, dintre grupele de ocupatii cu numar semnificativ de locuri de munca vacante la nivel regional si cu balanta pozitiva locuri de munca-someri, se remarca, in ordinea numarului de locuri de munca vacante la nivel regional in 2008: specialisti in sistemul financiar si al asigurarilor (205 locuri de munca vacante fata de 32 someri), ingineri constructori (155 locuri de munca vacante fata de 38 someri), Specialisti in informatica (79 locuri de munca vacante fata de 19 someri), ingineri energeticieni si electricieni (69 locuri de munca vacante fata de 21 someri), ingineri electronisti (105 locuri de munca vacante fata de 72 someri), specialisti in administratia publica (132 locuri de munca vacante fata de 98 someri).

O serie de ocupatii inregistreaza balanta negativa locuri de munca-someri dar numarul de locuri de munca vacante este semnificativ: economisti (273 locuri de munca vacante fata de 291 someri), ingineri mecanici (226 locuri de munca vacante fata de 234 someri).

Ocupatiile: ingineri in industria textila si pielarie, ingineri in industria alimentara, ingineri in industria lemnului, ingineri agronomi, zootehnisti si silvici, inregistreaza balanta negativa locuri de munca-someri si o cerere foarte mica pe piata muncii regionala (numarul locurilor de munca vacante pentru fiecare ocupatie mentionata este sub 30).

Concluzii: Principala concluzie a specialistilor care au elaborat STRATEGIA

INTEGRATA DE DEZVOLATRE A RESURSELOR UMANE, ca urmare a analizei sistemului preuniversitar din Romania, este aceea ca, in ansamblul sau, sistemul nu reuseste sa aiba in momentul de fata o buna performanta in ceea ce priveste contributia sa la dezvoltarea resurselor umane din perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti. Progresele semnificative inregistrate sunt mai degraba sectoriale, dar multitudinea schimbarilor, ca si caracterul lor recent, nu au produs inca efectele pozitive scontate, de


163

ansamblu, asa cum o arata principalii indicatori. Criticile majore care se aduc sistemului de invatamant preuniversitar sunt legate de supraincarcarea programelor scolare, si de caracterul prea teoretic al celor invatate.

Pentru imbunatatirea calitatii actului educational, se recomanda in documentul mai sus amintit, dezvoltarea metodologiilor specifice de evaluare, monitorizarea participarii, absenteismului si a absolvirii, pregatirea expertilor in evaluare si acreditare, sprijinirea furnizorilor de servicii educationale si formare profesionala initiala.

Principalele concluzii formulate de catre specialistii care au elaborat si avizat PRAI in cadrul Consortiului regional al regiunii de dezvoltare Sud Est sunt:

Din analiza demografica - se apreciaza ca scaderile prognozate pentru totalul populatiei regiunii si mai ales scaderile prognozate pentru populatia cu varsta intre 0-14 ani va influenta structura retelei scolare prin concentrarea activitatilor si cresterea competitiei intre scoli. Se apreciaza ca intr-un mediu concurential tot mai pronuntat, unitatile scolare vor trebui sa puna accent pe calitate in formarea profesionala, certificata prin insertia socio-profesionala a absolventilor. Cresterea numarului populatiei cu varsta de 60 de ani si peste, se apreciaza ca va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistentei sociale si medicale, invatamantul fiind chemat sa raspunda prin oferta de formare la aceasta realitate, atat prin planurile de scolarizare cat si prin curriculum adaptat.

Din analiza mediului economic regional se apreciaza ca domeniile de formare profesionala initiala prioritare sunt: comert, turism si alimentatie, constructii, mecanica prin calificari ce se adreseaza industriei navale, agricultura si industria alimentara. Schimbarile tehnologice si organizationale produse la nivelul agentilor economici impun dezvoltarea parteneriatului dintre unitatile scolare IPT si agenti economici pentru adaptarea curriculum-ului, asigurarea conditiilor de desfasurare a instruirii practice si dezvoltarea formarii continue a cadrelor didactice prin stagii la agenti economici

Din analiza pietei muncii - Ponderea mare a populatiei somere din grupa 15-24 ani (30,39% din someri) cu diferente insemnate intre cele doua sexe se apreciaza ca trebuie sa fie obiect de analiza la nivel local si la nivelul parteneriatului scoala-angajatori-familie pentru identificarea cauzelor care au generat situatiile de somaj ridicat in randul acestei grupe de varsta (oferta educationala neadecvata cerintelor pietei muncii sau competentele scazute ale absolventilor in raport cu cerintele angajatorilor sau refuzul absolventilor pentru incadrare in anumite meserii sau pentru formare initiala in meserii cerute pe piata muncii) si adoptarea masurilor pentru diminuarea fenomenului.


164

Structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si nivele de instruire arata nevoia ca atat scoala cat si factorii responsabili trebuie sa actioneze pentru crearea conditiilor si a motivatiei in deplina egalitate a sanselor pentru continuarea studiilor de catre absolventii de gimnaziu si diminuarea in acest fel a procentului de populatie ocupata cu nivel de pregatire gimnazial. Astfel, populatia ocupata cu nivel de pregatire gimnazial si primar se ridica in 2007 la 28,5% din populatia ocupata. In acelasi sens, se apreciaza ca scolii ii revine si o importanta sarcina de a aborda forme de invatamant pentru adulti in conditiile in care cerintele ce se vor manifesta pe piata muncii si in viata economica odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana vor afecta si mai mult categoriile de populatie ocupata cu nivel de instruire primar, gimnazial si chiar profesional.

Din analiza educatiei si formarii profesionale initiale se apreciaza ca este necesara adoptarea masurilor de optimizare a ofertei de formare profesionala si de a gestionare a resurselor, inclusiv prin colaborarea in cadrul unor retele de scoli si/sau constituirea de consortii de scoli.

Se apreciaza ca sunt necesare o serie de masuri pentru dezvoltarea profesionala a personalului didactic din IPT trebuie sa vizeze competentele metodice (in raport cu noile cerinte si schimbarile introduse prin reformele din IPT) si actualizarea competentelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii si schimbarile organizationale din mediul economic.

Consolidarea structurilor consultative din IPT si cresterea rolului partenerilor sociali in planificarea ofertei si antrenarea sporita a acestora in procesele decizionale este o alta prioritate ce va trebui in continuare sustinuta prin masuri si actiuni concrete

Se subliniaza, de asemenea, necesitatea unor masuri vizand cresterea gradului de acoperire si a calitatii serviciilor de orientare si consiliere, cu privire la numarul de ore de consiliere/elev, numarul de elevi testati aptitudinal si consiliati pentru o decizie informata in alegerea carierei, respectiv a traseului de pregatire.

PRAI recomanda intensificarea eforturilor conjugate ale tuturor factorilor implicati pentru prevenirea abandonului in mod deosebit la SAM in special in mediul rural, comunitatile dezavantajate, zonele afectate de migrarea populatiei, etc. Nivelul scazut al competentelor cheie, constatat inca de la intrarea in sistemul de IPT, in special in ceea ce priveste o parte din elevii SAM - incepand cu competentele de baza “traditionale” (matematice, de comunicare, etc.) si continuand cu competentele de invatare, capacitatea de gandire critica si rezolvarea de probleme, de relationare interpersonala, etc. - necesita din partea scolilor un efort sporit avand in vedere: - invatarea centrata pe elev, urmarirea si incurajarea progresului individual; - programe remediale pentru elevii cu dificultati de invatare (in special cei din categorii defavorizate);


165

- facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.; Scolile din IPT sunt chemate sa contribuie activ la tinta adoptata ca

benchmark de UE care prevede ca in 2010 media in UE privind participarea la formarea continua sa fie de cel putin 12,5% din populatia adulta (grupa de varsta 25-64 ani). Scolile din IPT sunt chemate sa se implice activ in programele de „A doua sansa” - adresate prioritar grupurilor tinta dezavantajate, pentru ca, pe langa finalizarea educatiei de baza din cadrul invatamantului obligatoriu, se asigura si pregatirea pentru obtinerea unei calificari profesionale intr-un anumit domeniu.

Principalele concluzii in ceea ce priveste sistemul de invatamant universitar si invatarea pe parcursul intregii vieti sunt formulate de specialistii care au elaborat STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLATRE A RESURSELOR UMANE 26:

� Structurarea fragila a Centrelor de relatii cu mediul economic si de afaceri in vederea organizarii stagiilor de practica ale studentilor; pregatirea practica a studentilor este deficitara;

� Slaba dezvoltare a sistemului de consiliere si orientare pentru studenti; � Reelaborarea criteriilor si standardelor de performanta institutionala in

vederea evaluarii specializarilor universitare si a programelor de studii si a ierarhizarii lor;

� Sisteme de evaluare deficitare, in prezent, evaluarea studentilor fiind bazata aproape exclusiv pe examenul final;

� Pregatire de specialitate supradimensionata si pregatire psiho-pedagogica insuficienta, mai ales a absolventilor de invatamant superior care opteaza pentru cariera didactica;

� Punerea accentului pe unele performante utilizabile exclusiv in mediul academic si nu pe rezultate educationale aplicabile pe termen lung – transferul competentelor;

� Nu sunt realizate studii si analize de nevoi pentru calificarile propuse, pentru programele de specializare, atat la nivel de licenta, cat si masteral;

� Se preconizeaza un impact semnificativ al schimbarilor tehnologice asupra nevoii de instruire (pregatire) a salariatilor si in aceeasi masura, vor avea loc modificari in structura ocupationala si in continutul ocupatiilor datorate introducerii de noi tehnologii. In regiunile si sectoarele de activitate pentru care se estimeaza intensificari ale schimbarilor tehnologice, vor trebui organizate, prioritar, programe de pregatire in domeniul cunostintelor tehnice/tehnologice;

� Insuficienta participare la formare profesionala a angajatilor va determina in timp un deficit cronic de competente si/sau personal calificat, mai ales in sectoarele cu dezvoltare rapida.

26

Vezi STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLATRE A RESURSELOR UMANE, Aspecte problematice


166

CAPITOLUL V – INCLUZIUNE SOCIALA ”Inegalitatile sunt diferente ierarhice evitabile, nejustificabile din punct de

vedere moral.” Göran Therborn

In materie de integrare sociala, se pune accentul pe utilitatea educarii și formarii astfel incat sa se intrerupa transmiterea intergeneraționala a saraciei. Sunt avute in vedere , de altfel, principalele concluzii ale analizelor privind pensiile, serviciile de ingrijire medicala in general și cele de lunga durata in special, precum și regimurile de securitate sociala și se propun opțiuni pentru imbunatațirea acestora. Se considera esențial sa se vegheze pentru ca metoda deschisa de coordonare sa interacționeze in mod eficient cu strategia de la Lisabona revizuita.( http://europa.eu/generalreport/ro/2006/rg45.htm,

COM(2006) 62. )

S-a ajuns, in timp, la concluzia ca, un anumit model de dezvoltare economica imbinata cu o politica sociala a statului este cea mai concludenta dovada a promovarii egalitatii prin politici sociale si ca aceasta imbinare are ca efect nu numai scaderea conflictelor sociale ci si profitul economic si o mai buna pozitionare pe piata din punctul de vedere al competitivitatii.

In cadrul acestui capitol, ne-am propus, deci, sa analizam diferitele forme de manifestare a inegalitatii din punct de vedere sociologic cu toate nuantele conceptelor de diferenta si inegalitate: distantare, excludere (bariere care apar si fac aproape imposibil accesul la o viata mai buna pentru anumite grupuri), ierarhizare (treptele sociale structurate ierarhic) si in cele din urma exploatare.

Promovarea incluziunii sociale sau, cu alte cuvinte, lupta impotriva saraciei si excluziunii sociale, reprezinta un deziderat foarte important al Uniunii Europene si se realizeaza prin stabilirea unor obiective specifice comun acceptate de toate statele, prin implementarea unor planuri nationale de actiune prin care obiectivele sa fie atinse si prin dezvoltarea unui sistem de masurare si de raportare periodica a schimbarilor aparute.

Monitorizarea progreselor realizate de statele membre ale UE in reducerea acestui flagel se realizeaza cu ajutorul unui sistem de indicatori statistici de incluziune sociala, care permit masurarea intr-o maniera comparativa a evolutiei fenomenului.

La summitul de la Laeken din decembrie 2001, Consiliul European a aprobat o lista de 10 indicatori primari si 8 indicatori secundari pentru a oferi date statistice care sa permita descrierea diverselor aspecte legate de incluziunea sociala, aspecte ce apartin unor domenii importante, si anume: saracia monetara si inegalitatea, ocuparea, starea de sanatate si educatia.


167

Unul dintre indicatorii importanti ai acestui sistem de comensurare a incluziunii sociale este rata saraciei.

Oficiul de statistica al UE, Eurostat, a ales ca metoda de masurare a

saraciei metoda relativa, in principal pe baza a doua considerente27, si anume: scopul major al UE nu consta in asigurarea fiecarui cetatean a unui nivel minim de trai, ci in realizarea situatiei in care toti cetatenii Europei sa beneficieze de un nivel de prosperitate inalt care depinde in foarte mare masura de nivelul dezvoltarii economice si sociale a fiecarui stat. Cel de-al doilea considerent a fost faptul ca este deosebit de greu de definit un nivel minim standard de viata care sa fie unanim acceptat, in conditiile existentei inca a unor decalaje importante intre gradele de dezvoltare ale statelor ce compun Uniunea Europeana.

In calitate de stat membru al UE, Romania a aplicat metodologia de estimare a saraciei recomandata de EUROSTAT, in paralel cu dezvoltarea unui sistem national care se bazeaza insa pe metoda absoluta de estimare a saraciei.

Rata saraciei relative reprezinta ponderea persoanelor sarace (care

au un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decat pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile) in totalul populatiei.

Pe ansamblul tarii, in perioada 2005-2007 saracia relativa a inregistrat o rata aproximativ stabila, de 18%, cu o foarte usoara tenta de crestere (de 0,3 – 0,4 puncte procentuale) in anii 2006 si 2007 si apoi o scadere pana la nivelul anului de baza. Aceasta pseudo-stabilitate a ratei saraciei a avut loc in conditiile in care nivelul pragului saraciei a crescut continuu, de la 263 lei in anul 2005 la 459 lei in anul 2008, ca urmare a cresterii nominale a veniturilor totale disponibile.

Distributia ratelor de saracie pe regiuni de dezvoltare evidentiaza o polarizare pronuntata a saraciei, cele mai afectate regiuni de dezvoltare fiind Nord-Est, Sud-Est, Sud-Vest Oltenia si Sud-Muntenia, unde mai mult de 1/5 din populatie este formata din saraci (in cazul primelor doua regiuni, proportia saracilor este chiar mai mare – una din patru persoane).

27 Statistics in focus- Sărăcia monetară în noile state membre şi în ţările candidate, Eurostat, 2004


168

Grafic nr. 52. Rata saraciei pe regiuni de dezvoltare, in anul 2008

27,2

22,7

17,5

23,3

13,3

15,6

14,5

4,7

0 5 10 15 20 25 30

Bucuresti-Ilfov

Centru

Nord-Vest

Vest

Sud-Vest Oltenia

Sud Muntenia

Sud-Est

Nord-Est

%

18,2

media nationala

In regiunea Bucuresti–Ilfov fenomenul saraciei are cel mai redus impact (4,7% in anul 2008), dar si in cazul regiunii Vest se poate afirma ca saracia este relativ mai putin raspandita (13,3%). Din cele 8 regiuni de dezvoltare, 5 regiuni au rate de saracie inferioare ratei pe ansamblul tarii. In general, ierarhizarea regiunilor de dezvoltare in functie de rata de saracie, observata in anul 2008, se mentine in perioada 2005-2008, dar cu unele trasaturi si tendinte specifice interesante.

Tabelul nr.75. Evolutia ratei saraciei pe regiuni de dezvoltare, in perioada 2005 - 2008

Anul 2005

- procente -

Diferente (±) fata de anul 2005

- puncte procentuale -

2006 2007 2008

Nord - Est 24,5 + 0,8 + 1,7 + 2,7

Sud - Est 24,8 - 0,9 - 0,6 - 2,1

Sud - Muntenia 21,1 - 0,8 - 1,0 - 3,6

Sud - Vest Oltenia 20,6 + 2,4 + 2,4 + 2,7

Vest 10,4 + 1,1 0,0 + 2,9

Nord - Vest 15,0 + 1,4 + 1,6 + 0,6

Centru 14,9 + 0,8 + 0,5 - 0,4

Bucuresti - Ilfov 6,8 - 1,2 - 2,2 - 2,1


169

0

5

10

15

20

25

CEHIA SUEDIA SLOVACIA SLOVENIA DANEMARCA EU 27 LITUANIA ROMANIA ITALIA SPANIA LETONIA

%

Astfel, se constata situatia favorabila din regiunea Bucuresti–Ilfov, unde tendinta de scadere a ratei saraciei este constanta si evidenta. De asemenea, un trend descrescator clar conturat se remarca si in cazul regiunilor Sud–Muntenia si Sud-Est, unde scaderile ratei saraciei din anul 2008, fata de anul 2005, sunt cele mai mari (3,6 si respectiv 2,1 puncte procentuale). Merita insistat asupra situatiei din aceste regiuni, pentru ca ele fac parte din grupul celor care prezinta cele mai ridicate cote ale saraciei. In cazul regiunilor Nord-Est si Sud-Vest Oltenia cresterea continua a incidentei saraciei pare a fi o caracteristica pentru perioada analizata. O situatie mai aparte se observa la regiunea Vest, care, desi este una dintre cele despre care s-ar putea spune ca “sta ceva mai bine”, comparativ cu celelalte regiuni, totusi in anul 2008 prezinta cea mai mare crestere procentuala a ratei saraciei (+ 2,9 puncte procentuale fata de anul de baza).

In perioada analizata, o observatie generala este aceea ca pentru majoritatea regiunilor de dezvoltare, comparatia cu anul 2005 pune in evidenta mai pregnant influenta anului 2008. Acesta prezinta valorile relative cele mai ridicate in regiunile unde se mentin tendintele evolutive, pozitive sau negative, prefigurate in anii precedenti (Nord-Est, Sud-Est, Sud–Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest ), sau chiar schimba sensul tendintei conturate in primii 3 ani (Centru).

Grafic nr. 53. Rata saraciei in unele state membre ale Uniunii Europene,in anul 2007


170

In anul 2007, in Romania s-a inregistrat o rata a saraciei cu 3 puncte procentuale mai ridicata decat cea calculata pe ansamblul Uniunii Europene (ca medie a valorilor nationale, ponderate cu numarul populatiei din fiecare tara). Intr-o comparatie a valorilor nationale ale acestui indicator, Romania se incadreaza in esalonul superior, rate de saracie mai mari decat ale Romaniei inregistrandu-se in Letonia (21%), Grecia, Spania, Italia (20%). Tarile cu cele mai scazute rate au fost Cehia, Olanda (10%), Suedia, Slovacia (11%), Austria, Danemarca, Slovenia, Ungaria(12%).

Tabel nr.76 - Rata saraciei pe medii de rezidenta si regiuni de dezvoltare, in perioada 2005 – 2008

a) Estimari pe baza veniturilor totale disponibile (inclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodariei)

- % -

ANII

2005 2006 2007 2008

Total persoane 18,2 18,6 18,5 18,2

a) dupa mediul de rezidenta

Urban 10,2 9,6 9,2 8,6

Rural 28,0 29,6 29,9 29,8

b) dupa regiunea de dezvoltare

Nord - Est 24,5 25,3 26,2 27,2

Sud - Est 24,8 23,9 24,2 22,7

Sud - Muntenia 21,1 20,3 20,1 17,5

Sud – Vest Oltenia 20,6 23,0 23,0 23,3

Vest 10,4 11,5 10,4 13,3

Nord - Vest 15,0 16,4 16,6 15,6

Centru 14,9 15,7 15,4 14,5

Bucuresti - Ilfov 6,8 5,6 4,6 4,7


171

b) Estimari pe baza veniturilor banesti disponibile (exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodariei)

- % -

ANII

2005 2006 2007 2008

Total persoane 23,8 24,2 23,9 22,4

a) dupa mediul de rezidenta

Urban 9,7 10,2 10,0 9,1

Rural 41,0 41,4 41,0 38,6

b) dupa regiunea de dezvoltare

Nord - Est 33,6 33,7 34,3 34,5

Sud - Est 30,6 29,9 29,4 26,7

Sud - Muntenia 26,6 25,6 25,4 21,0

Sud – Vest Oltenia 32,2 33,6 33,5 32,4

Vest 14,6 16,3 14,9 16,0

Nord - Vest 21,0 22,2 22,1 18,8

Centru 17,3 18,8 17,9 16,8

Bucuresti - Ilfov 4,8 4,8 4,2 4,6

Pe regiuni de dezvoltare, cele mai scazute rate ale saraciei continua sa fie in regiunea Bucuresti-Ilfov si regiunea Vest, iar cele mai mari rate ale saraciei au fost in regiunea Nord-Est, urmata de Sud-Vest si Sud-Est.


172

Tabel nr.77 - Ratele de saracie relativa in perioada 2005 -2008, pe regiuni de dezvoltare

- in procente -

2005 2006 2007 2008

Nord-Est 20,9 19,4 14,5 27,2

Sud-Est 22,0 15,8 11,8 22,7

Sud 17,5 13,3 9,5 17,5

Sud-Vest 20,5 17,4 12,2 23,3

Vest 7,6 6,5 3,7 13,3

Nord-Vest 11,9 8,6 7,1 15,6

Centru 13,3 12,6 7,8 14,5

Bucuresti-Ilfov 4,8 5,3 1,9 4,7

Sursa: Estimari facute de Compartimentul social, Cancelaria Primului-Ministru, pe baza datelor furnizate de INS

Dinamica saraciei absolute pe medii de rezidenta:

• Populatia saraca continua sa fie concentrata in mediul rural inregistrand o valoare de 9,8% cu 7,5 puncte procentuale mai mare decat in mediul urban. Trebuie sa remarcam insa o scadere semnificativa a ratei saraciei absolute din mediul rural fata de anul 2007 cand se inregistra 15,8%.

• Un alt element ce trebuie mentionat se refera la faptul ca cea mai ridicata valoare a ratei saraciei absolute se inregistreaza in randul tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15 – 24 ani, si anume 8,4%.

• Analizand ratei saraciei absolute in functie de statutul ocupational se poate constata ca lucratorii pe cont propriu, atat cei din sectorul agricol cat si cei din sectorul non-agricol, inregistreaza cele mai ridicate valori si anume 15,8%, respectiv 13,7%. Pensionarii inregistrau un numar de 3,0%, salariatii 1,0%, iar somerii 13,1%.


173

Tabel nr.78 - Rata saraciei absolute( 2008)

Regiuni de dezvoltare

Nord - Est 8,5

Sud - Est 7,1

Sud - Muntenia 4,4

Sud – Vest Oltenia 7,9

Vest 3,4

Nord - Vest 5,7

Centru 5,2

Bucuresti - Ilfov 1,1

In acest context, descrierea saraciei relative, in care sarac este

considerat acel individ ale carui resurse, in principal monetare, nu ii permit atingerea unui anumit nivel de bunastare realizat de intreaga populatie din tara respectiva, se poate obtine doar utilizand nu un singur indicator, ci un set de indicatori, fiecare aducand un plus de informatie asupra dimensiunii, incidentei, profilului si gravitatii fenomenului saraciei din fiecare tara, facand posibila totodata si comparatia internationala.

Potrivit acestei metode de estimare se determina persoanele ale caror resurse sunt mai mici comparativ cu restul populatiei, ceea ce nu inseamna automat ca resursele acestor persoane nu le permit acoperirea unui nivel minim de trai (ceea ce ar presupune starea de saracie in acceptiunea cea mai simpla). Din acest motiv, la nivelul UE indicatorii privind saracia relativa sunt intitulati indicatori ,,ai riscului de saracie’’.

Metoda absoluta foloseste ca indicator de bunastare cheltuielile populatiei, spre deosebire de metoda relativa care utilizeaza pentru comparatie veniturile. In acceptia metodei absolute de evaluare, sarace sunt acele persoane care nu isi pot asigura un minimum de consum alimentar si nealimentar considerat acceptabil in societate la un moment dat. Se ia in considerare valoarea monetara a unui cos de alimente care sa asigure un consum caloric de 2550 calorii pe zi. La valoarea acestuia se adauga si valoarea unui minimum necesar de produse nealimentare si de servicii rezultand astfel valoarea pragului de saracie. Estimarea numarului persoanelor sarace prin aceasta metoda se face prin compararea cheltuielilor totale de consum pe adult echivalent aferente fiecarei persoane cu valoarea


174

pragului de saracie astfel determinat. Persoanele ale caror cheltuieli sunt mai mici decat pragul sunt considerate sarace28.

Guvernul Romaniei s-a angajat cu seriozitate in respectarea Agendei Lisabona relansata, motiv pentru care a elaborat Programul National de Reforma pentru perioada 2007-2010 (PNR) printr-un efort participativ al institutiilor implicate in procesul de identificare a prioritatilor nationale relevante, necesare continuarii si adancirii reformelor destinate atingerii obiectivelor de crestere economica si ocupare, anuntate pentru anul 2010 si reducerii decalajelor economice si sociale fata de media statelor membre UE.

Incluziunea sociala se afla pe agenda politica a Guvernului Romaniei. Abordarea strategica privind combaterea excluziunii sociale include orice forma de excluziune, sex, varsta, etnie, si se adreseaza cu prioritate spre identificarea celor mai vulnerabile persoane, grupuri, comunitati, etc. Rezolvarea problemelor acestora nu se poate face decat intr-un cadru integrat si care sa asigure interconectarea dintre dezvoltarea economica si sociala sunt interconectate.

Raspunsul multidimensional la o nevoia sociala se poate da numai printr-o coordonare a tuturor nivelelor implicate. Totodata, trebuie create structuri coerente si integrate astfel incat sa se faciliteze monitorizarea si evaluarea politicilor nationale de incluziune sociala.

In ultimul deceniu in Romania, modelul social european a evoluat in ultimul deceniu, avand la baza urmatoare axe prioritare de actiune: ►Orice persoana trebuie sa fie incurajata si sustinuta sa participe activ la viata sociala, economica si culturala; ►Orice persoana trebuie sa fie sustinuta pentru a avea un loc de munca de calitate, sa aiba acces la invatamant pe toata durata vietii si sa fie sustinuta pentru ca viata familiala cu cea profesionala sa se imbine armonios; ►Asigurarea unui nivel de venit capabil sa sustina un standard de viata adecvat; ►Asigurarea accesului la resurse suficiente, servicii, facilitati de ingrijiri adecvate pentru copil si pentru alte persoane dependente de familie; ►Fiecare copil trebuie sa creasca intr-o familie; ►Fiecare persoana cu handicap trebuie sa aiba acces la servicii sociale, la educatie, ocupare si formare in conformitate cu nevoile si gradul de handicap; ►Orice persoana cu handicap trebuie sa aiba acces egal in spatiile publice transport, institutii si totodata sa ii fie sprijinita in asigurarea unei vieti cat mai independente; ►Diversificarea formelor de suport destinate persoanelor varstnice astfel incat acestea sa fie sprijinite sa duca o viata independenta cat mai mult timp; ►Asigurarea unui venit adecvat din pensii acordate prin sistemul public persoanelor varstnice; 28 Descrierea detaliată a metodologiei de estimare a sărăciei relative este cuprinsă în capitolul 5 al lucrării.


175

►Dezvoltarea retelelor de ingrijire formala si informala

Evolutia societatii de-a lungul ultimilor ani a fost influentata de reformele economice care au generat profunde transformari pe piata muncii din Romania. Conditiile sociale au determinat reducerea sporului demografic natural si accentuarea migratiei temporare si definitive, ceea ce a condus la randul lor scaderea constanta a populatiei si implicit a populatiei active.

Principalele provocari pe termen scurt si mediu ale pietei muncii sunt: efectele procesului de restructurare economica, participarea redusa a tinerilor si a grupurilor vulnerabile pe piata muncii, rata de ocupare semnificativa in sectorul agriculturii si nivelul calitativ al resurselor umane.

In ceea ce priveste atingerea obiectivului propus masurile din domeniul politicilor de ocuparea fortei de munca au fost si sunt centrate pe stimularea ocuparii prin reducerea barierelor intampinate pentru a accesa un loc de munca, precum si prin cresterea nivelului de pregatire a resurselor umane, printr-o continua investitie in capitalul uman. Masurile propuse se adreseaza atat persoanelor care sunt in cautarea unui loc de munca, cat si celor care sunt angajate dar care ca urmare a procesului de formare continua, sunt in masura sa solicite locuri de munca mai bine platite.

De asemenea, politica romaneasca de incluziune sociala se bazeaza pe o abordare proactiva care are drept obiectiv cresterea generala a standardului de viata al populatiei si stimularea castigurilor obtinute din munca prin facilitarea ocuparii si promovarea politicilor incluzive cu adresabilitate catre toate grupurile vulnerabile. Masurile pe care autoritatile le sprijinirea persoanelor in varsta de peste 45 ani expuse riscului excluziunii sociale in vederea integrarii pe piata muncii; crearea de locuri de munca in mediul rural prin dezvoltarea industriilor si serviciilor; organizarea de cursuri gratuite de calificare si recalificare pentru cei care cauta un loc de munca; dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale de interes general.

Principalele masuri si actiuni in ceea ce priveste realizarea obiectivului prioritar „cresterea generala a standardului de viata al populatiei si stimularea castigurilor obtinute din munca prin facilitarea ocuparii si promovarea politicilor inclusive” au fost intreprinse de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Aceasta, prin programele de ocupare a fortei de munca a intreprins masuri in vederea: - prevenirii si reducerii somajului de lunga durata prin acordarea de alocatii pentru somerii care se incadreaza inainte de expirarea perioadei de indemnizare, - stimularea mobilitatii prin masuri de subventionare a fortei de munca angajata in programe de ocupare temporara; - reducerea somajului in randul tinerilor in varsta de pana la 25 ani prin aplicarea masurilor de stimulare a angajatorilor pentru incadrarea in munca a


176

absolventilor de invatamant, consiliere profesionala, cursuri de formare profesionala, consultanta pentru infiintarea de mici afaceri; - cresterii calitatii fortei de munca si perfectionarea profesionala continua, prin organizarea de cursuri si pentru persoanele care si-au intrerupt activitatea, astfel incat, la reluarea acesteia, sa-si poata indeplini atributiile de serviciu, iar pe de alta parte, diversificarea competentelor profesionale in scopul facilitarii integrarii acestor persoane pe piata muncii; - perfectionarii profesionale prin organizarea de cursuri si pentru persoanele care desfasoara activitati in mediul rural, pentru persoanele angajate, la cererea acestora sau la cererea angajatorului, sau pentru persoanele aflate in detentie care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de executare a pedepsei; - cresterea sanselor de angajare a persoanelor cu nevoi speciale prin masuri de stimulare a angajatorilor care incadreaza someri cu varste de peste 45 ani, persoane cu handicap, parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale; - asigurarea unui acompaniament personalizat tinerilor proveniti din institutii de ocrotire prin incheierea de contracte de solidaritate si identificarea de angajatori de insertie; - prelungirea vietii active prin masuri de stimulare a angajatorilor care incadreaza someri care mai au 3 ani pana la indeplinirea conditiilor pentru solicitarea pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate sau pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, conform legii; - dezvoltarea spiritului antreprenorial al persoanelor in cautare de loc de munca prin acordarea de servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri precum si prin acordarea de credite cu dobanda avantajoasa in vederea crearii de noi locuri de munca; - reducerea discrepantelor regionale privind raportul de ocupare si somaj prin cresterea potentialului de dezvoltare economica si de creare de locuri de munca la nivel local, inclusiv ca urmare a acordarii de credite in conditii avantajoase, promovarea sanselor egale si a eliminarii oricarei forme de discriminare; - asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, pe piata muncii

In conformitate cu RAPORTUL NATIONAL STRATEGIC PRIVIND

PROTECTIA SI INCLUZIUNEA SOCIALA (2008 – 2010), “Obiectivul central al Guvernului Romaniei, in ceea ce priveste domeniul incluziunii sociale se refera la continuarea eforturilor pentru dezvoltarea unei societati incluzive bazata pe acordarea de servicii de incluziune sociale integrate dezvoltate avand la baza o evaluare reala a nevoilor individului, prin dezvoltarea sectorului tertiar si prin asigurarea oportunitatilor egale pentru toti cu accent deosebit pentru persoanele vulnerabile.”


177

Raportul prezinta principalele provocari pentru urmatoarea perioada de raportare, respectiv 2008-2010, si stabileste un set de obiective prioritare, dupa cum urmeaza:

1. Cresterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate; 2. Promovarea politicilor familiale integrate prin promovarea unui pachet

de masuri eficiente de prestatii si servicii sociale; 3. Continuarea eforturilor pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale

cetatenilor de etnie roma. In vederea atingerii acestor obiective, sunt prezentate masuri concrete

care se vor realiza prin cooperarea si coordonarea tuturor actorilor, guvernamentali si ai societatii civile, care au responsabilitati in domeniul incluziunii sociale.

Serviciile sociale, componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta masuri de sprijin tintite asupra unor nevoi strict individualizate, avand drept rezultat solutionarea mai rapida si cu mai mare eficienta a situatiilor de risc social. Situatia actuala a sistemului de asistenta sociala se poate caracteriza printr-un cadru legislativ care favorizeaza incluziunea sociala si accesul la drepturile fundamentale, cum sunt: asistenta sociala, ocuparea, sanatatea, educatia etc.

Cu toate eforturile depuse, sistemul actual inregistreaza o serie de aspecte vulnerabile care trebuie remediate, precum:

• Dezvoltarea inegala la nivel local; • Multiplicarea de structuri institutionale cu atributii similare care

genereaza confuzii si produc o fragmentare a sistemului; • Lipsa mijloacelor necesare pentru a acoperi toate nevoile din domeniul

asistentei si al serviciilor sociale; • Incapacitatea sistemului actual de servicii sociale de a rezolva nevoile

persoanelor aflate in dificultate; • Existenta unui numar redus de organizatii neguvernamentale ca

principali furnizori ai acestor servicii.


178

SITUATIA INCLUZIUNII SOCIALE LA NIVEL NATIONAL

Se poate vorbi de mai multe grupuri sociale excluse in Romania;

intotdeauna dintre acestea fac parte persoanele cu handicap, rromii, copiii si tinerii, femeile, persoanele varstnice, somerii de lunga durata, locuitorii din mediul rural, in special cei din localitati mici si izolate etc.

In privinta ocuparii, segmentele sociale cele mai vulnerabile sunt: rromii, persoanele cu handicap, tinerii (in special cei care parasesc institutiile pentru copii si cei din mediul rural), femeile, persoanele iesite din detentie. Toti cei care pot si doresc sa munceasca sunt necesari pe piata muncii pentru a contribui la continuarea progresului inregistrat de economia romaneasca in toate domeniile de activitate.

In mod traditional, in Romania se acorda o atentie sporita urmatoarelor grupuri defavorizate: persoanele cu dizabilitati, tinerii ce parasesc centrele de plasament, populatia de etnie rroma, persoanele fara adapost (cersetori) si saracii. Fiecare dintre aceste grupuri are nevoile sale specifice si de aceea si interventiile trebuie sa fie tot specifice


179

Fenomenul excluziunii sociale afecteaza grupuri sociale care sunt supuse riscului de marginalizare sociala, in cadrul grupurilor vulnerabile fiind cuprinse, in special, urmatoarele categorii de persoane: copiii aflati in sistemul de stat de protectie a copilului, tinerii de peste 18 ani care parasesc sistemul de stat de protectie a copilului, familiile cu mai mult de 2 copii si cele monoparentale, populatia de etnie rroma, persoanele cu dizabilitati, persoanele eliberate din detentie. Toate aceste categorii defavorizate se confrunta cu numeroase probleme legate de integrarea lor sociala, determinate de discriminarea in ceea ce priveste accesul la educatie si, ulterior, pe piata muncii.

In cazul copiilor aflati in sistemul de protectie, problemele identificate vizeaza reintegrarea sociala a copiilor strazii cu toate aspectele secundare; delicventa juvenila; protectia copilului impotriva exploatarii prin munca; prevenirea emigratiei copiilor, protectia si repatrierea acestora. In ceea ce priveste tinerii de peste 18 ani care parasesc sistemul de stat de protectie a copilului, acestia se confrunta cu lipsa accesului la o locuinta si integrare redusa pe piata muncii, in special datorita lipsei calificarii profesionale adecvate.

Segmentul populatiei de etnie rroma se confrunta cu o gama variata de probleme cum ar fi: stoc educational scazut, lipsa de calificare si de experienta pe piata muncii, insuficienta participare la economia formala, numar mare de copii, lipsa locuintei sau conditii precare de locuit, lipsa actelor de identitate, stare de sanatate inferioara restului populatiei, lipsa proprietatii asupra pamantului pentru locuitorii de la tara.

Populatia rroma este victima unui adevarat cerc vicios: marginalizarea produsa de deficitul multiplu de conditii sustine prejudecati si atitudini discriminatorii care agraveaza excluziunea sociala, afecteaza participarea la educatie si reduce semnificativ sansele integrarii pe piata muncii.

In ceea ce priveste educatia29,la nivel national, 9% din tinerii adulti rromi (18-30 ani) sunt absolventi de liceu, iar 2% au studii superioare, in comparatie cu 41% din tinerii adulti ne-rromi, respectiv 27%. De asemenea, cel mai mare procent de analfabetism se inregistreaza tot in randul populatiei de etnie rroma si anume 28% din cei ce frecventeaza scoala primara dar nu au absolvit-o. Prezenta mediatorului scolar in comunitatile de rromi a contribuit la cresterea ratei de absolvire a scolii, precum si la cresterea numarului de copii inscrisi intr-o forma de invatamant.

Fenomenul de incluziune scolara a copiilor cu dizabilitati are inca dimensiuni reduse, in anul scolar 2003- 2004, in Romania, circa 30% din copiii cu dizabilitati (6-18 ani) fiind integrati in scoli publice, desi s-au promovat si masuri alternative de asigurare a accesului egal la educatie. 29

vezi “Raportul National Strategic privind Protectia Sociala si Incluziunea Sociala (2008-2010), pag.28.


180

Numarul de persoane cu dizabilitati ocupate este scazut, atat din cauza ofertei de locuri de munca care nu este in concordanta cu calificarile si nevoile persoanei cu dizabilitati, cat si a slabei pregatiri scolare si profesionale a acestora.

Se manifesta inca fenomene de discriminare la angajare pe motivul handicapului, iar accesul la mediul fizic si la informatie este redus. In ce priveste persoanele cu dizabilitati institutionalizate, rezultatele evaluarilor evidentiaza numarul insuficient de personal specializat si lipsa serviciilor sociale. Persoanele cu handicap grav neinstitutionalizate sunt asistate de asistenti personali pentru care nu exista programe suficiente de perfectionare la nivel national.

In ceea ce priveste familiile cu mai mult de 2 copii si cele monoparentale, ele reprezinta o alta categorie confruntata cu risc ridicat de saracie. Cu toate ca scaderea saraciei pentru familiile cu multi copii este vizibila incepand din 2003 (cu o diminuare de 6,1 puncte procentuale a riscului fata de anul 2002), aceasta categorie prezinta in continuare un risc major de marginalizare si excludere de la beneficiile participarii depline la viata economica si sociala.

Riscul excluziunii sociale se manifesta mai pregnant in randul femeilor decat al barbatilor, in toate etapele vietii, ca o reflectare a participarii lor scazute pe piata muncii. Acest risc de saracie este cu deosebire mai mare in randul femeilor varstnice si al parintilor singuri avand copii in intretinere, dintre acestia grupul predominant constituindu-l femeile.(SIDRU)

Analizele efectuate pe piata muncii releva existenta unor semnificative discrepante de gen. Astfel, in anul 2007, rata de ocupare a femeilor30 din grupa de varsta 15-64 ani a fost cu 18 pp mai scazuta decat cea a barbatilor, aceeasi discrepanta pastrandu-se si pe principalele grupe de varsta: 2 pp pentru 15-24 ani, 2 pp pentru 25-54 ani si 1 pp pentru 55-64. Salariul realizat de femeile din Romania (luandu-se in considerare populatia feminina salariata in toate ramurile economie nationale) a reprezentat 86,9% din cel al barbatilor, in anul 200631. Analiza repartizarii salariatilor pe grupe de salarii brute de baza realizate pe activitati ale economiei nationale in 2006, indica faptul ca 72,9% dintre femeile salariate au avut salariul sub salariul mediu brut, aceasta situatie fiind determinata de doua elemente: femeile sunt ocupate, cu precadere, in ramuri cu valoare adaugata scazuta si numarul femeilor este preponderent, mai ales, in zona salariilor mici.

30

vezi Institutul NaŃional de Statistica, Baze de date statistice, TEMPO-Online serii de timp 31

vezi Institutul NaŃional de Statistica, “Cercetarea statistica privind costul forŃei de munca in anul 2006”


181

5.1. ANALIZA SITUATIEI INCLUZIUNII SOCIALE LA NIVELUL REGIUNII SUD-EST

A. EGALITATEA DE GEN

Problematica egalitatii de gen si a nediscriminarii reprezinta concepte esentiale care guverneaza societatea in contextul actual, atat pe plan international, dar si comunitar. Din multitudinea de drepturi consacrate de-a lungul evolutiei normative, principiul egalitatii de gen se evidentiaza ca elemente armonizatoare ale jurisprudentei, manifestandu-se in general ca o "entitate suprastatala" ce impune statelor o afinitate spre egalitate, sub toate aspectele, in demersul de aplicare al legislatiei lor.

Egalitatea intre femei si barbati este un drept fundamental, o valoare comuna a Uniunii Europene si a Romaniei si o conditie necesara pentru realizarea obiectivelor europene si nationale de crestere economica, ocupare a fortei de munca si a coeziunii sociale. Cu toate ca inegalitatile inca exista, UE a facut progrese semnificative in ultimele decenii in realizarea egalitatii intre femei si barbati. Aceasta se datoreaza, in principal, legislatiei in domeniul antidiscriminarii, integrarii dimensiunii egalitatii de gen si masurilor specifice pentru avansarea femeilor. Aceste aspecte vizeaza accesul la ocuparea fortei de munca, egalitatea salariala, protectia maternitatii, concediul parental, de asigurari sociale si profesionale, securitatea sociala, sarcina probei in cazurile de discriminare si de auto-ocupare a fortei de munca.

Pentru a raspunde acestei problematici extrem de complexe si care are reverberatii in toate domeniile vietii sociale, politice, economice si culturale a fost necesara dezvoltarea unei Strategii coerente care sa raspunda nevoilor existente la nivel national.

Strategia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati pentru perioada 2010-2012 a fost creionata pentru a asigura o continuitate a politicilor din domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati dezvoltate pana in anul 2009 de catre Strategia Nationala pentru Egalitatea de sanse intre Femei si Barbati pentru perioada 2006-2009.

La o scurta analiza, contextul romanesc actual evidentiaza faptul ca problema discriminarii pe criteriul sex inca se mentine in sfera provocarilor cu care se confrunta societatea per ansamblu, existand o serie de diferente vizibile in ceea ce priveste accesul, participarea si implicarea femeilor si barbatilor la nivelul vietii sociale, politice, economice, a pietei muncii si vietii culturale.

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si tratament intre femei si barbati, republicata, legea speciala in materie, stabileste infiintarea Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati ca organ de


182

specialitate al administratiei publice centrale, care are ca principala atributie promovarea principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati in toate politicile si programele nationale. Pentru a raspunde obiectivului central care stabileste atingerea de facto a egalitatii intre femei si barbati la toate nivelurile, in cursul anului 2006 ANES a dezvoltat un document strategic in acest sens. Acest document a fost adoptat prin HG nr. 319 din 8 martie 2006 privind Strategia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati pentru perioada 2006-2009 si Planul General de Actiuni pentru Implementarea Strategiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati pentru perioada 2006-2009.

Aceasta Strategie a conturat o serie de directii de interventie, stabilind concomitent si obiective specifice care sa raspunda domeniilor propuse. Printre directiile de interventie stabilite se numara: cadrul legislativ, capacitatea institutionala, viata economica, viata sociala, participarea la luarea deciziei, roluri si stereotipuri de gen, monitorizarea si evaluarea Planului General de Actiuni pentru implementarea Strategiei pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati. Acestor directii de interventie le corespund o serie de obiective printre care – armonizarea legislatiei nationale cu cea internationala si in special cu cea europeana in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati; intarirea capacitatii institutionale a ANES; sprijinirea accesului egal al femeilor si barbatilor pe piata muncii; concilierea vietii de familie cu viata profesionala; facilitarea insertiei pe piata muncii a femeilor aflate in situatie sau risc de marginalizare; promovarea participarii egale a femeilor si barbatilor in comunitate, in familie si la procesul de luare a decizie; sustinerea masurilor de prevenire si combatere a traficului de persoane, a violentei de gen, a hartuirii sexuale; combaterea rolurilor si stereotipurilor de gen din invatamant, din cultura si mass-media si nu in ultimul rand abordarea integratoare a perspectivei de gen in programarea, elaborarea, implementarea si evaluarea tuturor politicilor publice.

Activitatile care au avut loc s-au concentrat pe problematica discriminarii bazate pe originea etnica, religie, varsta, sex, orientare sexuala si dizabilitati.

Unul dintre rezultatele pozitive in Romania a fost pozitionarea tarii noastre pe locul 7 din cele 27 de tari participante, la capitolul informarea cetatenilor cu privire la activitatile derulate , conform Eurobarometrului privind discriminarea pentru anul 2008 realizat de Comisia Europeana, la finalul campaniei.

Principiul platii egale pentru munca de valoare egala reprezinta o politica de gen introdusa in legislatia romaneasca in anul 2002, prin adoptarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si tratament intre femei si barbati, republicata: „prin munca de valoare egala se intelege activitatea remunerata care, in urma compararii, pe baza acelorasi indicatori si a acelorasi unitati de masura, cu o alta activitate, reflecta folosirea unor


183

cunostinte si deprinderi profesionale similare sau egale si depunerea unei cantitati egale ori similare de efort intelectual si/sau fizic”.

Aceasta reglementare a fost preluata si in Codul Muncii prin modificarile aduse acestui act in anul 2006.

Tratatul de infiintare a Comunitatilor Europene de la Roma din 1957 abordeaza in art.119, tema egalitatii de tratament, desi specific se limiteaza la domeniul remunerarii: „fiecare stat membru va garanta intr-o prima faza si va continua aplicarea principiului egalitatii de remunerare intre angajati si angajate pentru aceeasi munca^”.

De asemenea, reducerea diferentei de remunerare face parte dintre obiectivele Strategiei Europene de la Lisabona, din 2000 pentru ocupare si cresterea numarului de locuri de munca. In documentul european – Foaia de parcurs pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru 2006 -2010 mentioneaza faptul ca diferenta de remunerare intre femei si barbati persista in continuare, in ciuda implementarii politicilor europene de gen.

Una dintre modalitatile prin care poate fi atinsa egalitatea de facto intre femei si barbati este participarea echilibrata la activitatile economice care sa asigure autonomie si independenta financiara femeilor.

Diferenta de remunerare masoara diferenta relativa a remunerarilor orare brute medii ale femeilor si ale barbatilor per ansamblul economiei. Este unul dintre indicatorii structurali de monitorizare a strategiei europene pentru crestere economica si locuri de munca .

Exista situatii cand femeile sunt platite mai putin decat barbatii, in ciuda faptului ca fac acelasi tip de munca. Diferentele de remunerare intre femei si barbati pot, in parte, reflecta diferentele obiective pe planul caracteristicilor individuale (varsta, nivel de educatie, experienta dobandita), al fortei de munca (profesie, tipul contractului sau conditiile de munca) sau al intreprinderii (sectorul de activitate sau marimea). De exemplu, experienta conteaza, in general, mult pe piata muncii. Daca barbatii poseda, in medie, mai multa experienta decat femeile, nivelul lor de remunerare va fi, in medie, de asemenea, mai ridicat. Cu toate acestea, practici discriminatorii pot persista si afecta lucratorii pe motive de sex. Se intampla ca femeile sa fie mai putin remunerate decat barbatii, desi poseda un nivel de experienta echivalent, pentru aceeasi munca, ca un rezultat al unei discriminari deliberate.

Plata egala nu se refera exclusiv la veniturile salariale. Plata include de asemenea bonusurile, orele suplimentare, prima de vacanta, plata pentru zilele de concediu medical, primele, stimulentele sau pensiile ocupationale. Faptul ca diferenta de remunerare persista inseamna o mai mica valorizare sistematica a profesiilor si functiilor dominant feminine, in raport cu cele dominant masculine.

Pe de alta parte, diferenta de remunerare poate reflecta inegalitati care, de fapt, afecteaza in principal femeile in ceea ce priveste participarea lor pe


184

piata muncii. Acest aspect este relevant, de exemplu, in ceea ce priveste segregarea pietei muncii. Femeile se concentreaza intr-un numar mult mai restrans de sectoare si de profesii decat barbatii, sectoare si profesii care tind sa fie mai putin valorizate si mai putin remunerate decat acelea in care lucreaza dominant barbati.

Segregarea este consolidata de traditiile si stereotipurile care influenteaza, de exemplu, alegerea filierelor educationale, evaluarea si clasificarea profesiilor, dar si participarea la forta de munca, femeile fiind mai deschise pentru obtinerea unui program partial de lucru. Cu toate ca recurgerea la aceasta modalitate de munca poate reflecta preferinte personale si poate favoriza participarea femeilor pe piata muncii, diferenta intre femei si barbati subliniaza faptul ca acestia nu au aceeasi utilizare a timpului si ca ingrijirea membrilor de familie dependenti este, in mod esential, asumata de catre femei.

Absenta unor servicii de ingrijire a copiilor care sa fie accesibile, abordabile si de calitate consolideaza acest dezechilibru. In acelasi fel, recurgerea la concediul parental ramane o caracteristica dominant feminina. Aproape 40% dintre femei lucreaza in sectoarele sanatatii, educatiei sau administratiei publice, spre deosebire de doar 20% dintre barbati.

In ultimul raport al Comisiei Europene pentru anul 2009 cu privire la egalitatea de sanse intre femei si barbati s-a aratat ca media europeana a diferentei salariale intre cele doua sexe este de 17,4%, in mare parte datorita faptului ca de cele mai multe ori femeile ocupa in numar foarte mare locurile de munca sau pozitiile in interiorul companiilor considerate mai putin importante. tocmai din acest motiv, femeile au risc mai mare de a atinge pragul saraciei (32% - media europeana de risc de saracie pentru femei). totodata, Uniunea Europeana este pe cale de a revizui acquis-ul comunitar cu privire la diferenta salariala intre femei si barbati si a lansat o campanie de informare si constientizare cu privire la acest aspect. In Romania diferenta salariala intre femei si barbati a fost in anul 2007 de 12,7%, cu cea mai ridicata rata in industrie (28%).

In ciuda masurilor luate la nivel european pentru eliminarea discriminarii, mai sunt inca multe de facut. Doua treimi dintre europeni cred ca minoritatile si femeile sunt discriminate si ca numarul femeilor este preponderent mai ales in zona salariilor mici.


185

B. VICTIMELE VIOLENTEI IN FAMILIE

Tabel nr.79 - Evolutia cazurilor de violenta in familie raportate la nivelul regiunilor de dezvoltare in perioada 2005 - 2009 sem. I

Anul 2005

% Anul 2006

% Anul 2007

% Anul 2008

Anul 2009

sem.1

Regiunea Nord-Est 1981 -33% 1318 -18,4% 1076 +115,98% 2324 769

Regiunea Sud-Est 1862 +6,3% 1979 -21,27% 1558 -0,01% 1552 876

Regiunea Sud-Muntenia 1536 +30% 1997 -19% 1620 +43,95% 2332 1653

Regiunea Sud-Vest-Oltenia 474 +118% 1033 -7,45% 956 +28,24% 1226 755

Regiunea Vest 972 -26% 717 -4,32% 686 +4,37% 716 508

Regiunea Nord-Vest 602 +28% 772 +18,8% 917 +4,90% 962 619

Regiunea Centru 725 +14% 831 +41,75% 1178 -26,06% 871 1024

Regiunea Bucuresti-Ilfov 1385 -47,7% 725 +93,8% 796 +94,84 1551 182

Total Cazuri 9537 -1,73% 9372 -6,24% 8787 +31,26% 11534 6386

Articolul 13, introdus in Tratatul de la Amsterdam, ofera Comunitatii puteri specifice de a intreprinde actiuni de combatere a discriminarii pe criterii de sex, origine etnica sau rasiala, religie sau convingeri, dizabilitate, varsta sau orientare sexuala.

Desi legislatia care interzice discriminarea este absolut obligatorie, aceasta singura nu poate atinge obiectivul de creare a unei societati lipsite de discriminare.

Dezavantajele adanc inradacinate cu care se confrunta oamenii din cauza caracteristicilor personale ii impiedica sa participe si sa contribuie complet la toate nivelurile societatii.

De aceea, Comisia si-a stabilit urmatoarele obiective: ► sa amelioreze cunoasterea discriminarii ► sa creasca gradul de constientizare al populatiei cu privire la drepturile

lor, dar si la avantajele diversitatii


186

► sa sprijine agentii intermediari, precum ONG-urile, pertenerii sociali precum si organizatiile de egalitate sa-si imbunatateasca abilitatea de combatere a discriminarii

► sa sustina dezvoltarea politicilor de egalitate la nivel national si sa incurajeze schimbul de bune practici intre statele membre

► sa insiste asupra unei administrari a diversitatii orientate catre afaceri in cadrul raspunsului strategic la o societate, o baza de clienti, o structura a pietei si o forta de lucruri mai diversificate.

(http://europa.eu/generalreport/ro/2006/rg45.htm) (http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=781&langId=ro)

Depasind problema discriminarii, Comisia a dezvoltat de asemenea un Plan European de Actiune pentru persoanele cu Dizabilitati pentru perioada 2003 – 2010, vizand integrarea problemelor legate de dizabilitate in toate politicile CE relevante si imbunatatirea accesului la domeniile constructiilor, transportului si tehnologiei informatiilor si comunicarii.

C.TINERI CARE PROVIN DIN CENTRELE DE PLASAMENT

Tabel nr.80 - Numar tineri care provin din Centrele de Plasament

BR BZ GL VN TL CTA

Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate

2006 19 12 8 3 58 7 19 4 0 0 0 0

2007 18 11 1 - 37 4 21 3 13 1 0 0

2008 17 9 - 7 24 8 15 4 7 1 1 1

2009 14 3 - - 15 3 18 2 2 1 0 0

Putini dintre tinerii care provin din centrele de plasament, apeleaza la programele si serviciile oferite de Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, iar dintre acestia si mai putini isi gasesc loc pe piata muncii.Tinand cont de importanta gasirii unui loc de munca pentru tineri, in general si pentru cei din care provin din centrele de plasament, in special, procente de 12% nu pot fi suficiente


187

D.PERSOANELE CU DIZABILITATI

In domeniul protectiei persoanelor cu dizabilitati, eforturile s-au

concentrat pe elaborarea si implementarea politicilor privind protectia, integrarea si incluziunea sociala a acestei categorii de persoane. Principalul obiectiv spre care s-au indreptat toate eforturile l-a constituit crearea si dezvoltarea sistemului de servicii sociale comunitare care sa vina in sprijinul persoanelor cu handicap neinstitutionalizate, permitandu-le acestora sa-si traiasca ”cat mai independent propria viata”, fiind asistate de o retea de suport.

Prin adoptarea Strategiei nationale pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006-2013 "Sanse egale pentru persoanele cu handicap - catre o societate fara discriminari”, Guvernul si-a stabilit ca obiectiv general ”Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap ca cetateni activi in masura de a-si controla viata”, avand urmatoarele obiecte specifice: acordarea de sprijin pentru familiile care au in componenta persoane cu handicap, cresterea gradului de ocupare a persoanelor cu handicap pe piata muncii.

Strategia nationala pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006 - 2013, „Sanse egale pentru persoanele cu handicap - catre o societate fara discriminari” este dezvoltata si centrata pe persoana cu handicap, cetatean cu drepturi si obligatii depline. Scopul Strategiei este asigurarea exercitarii totale de catre persoanele cu handicap a drepturilor si libertatilor fundamentale, in vederea cresterii calitatii vietii acestora. In Strategie de arata ca „facilitarea accesului persoanelor cu handicap la noile tehnologii informationale si de comunicare creeaza premisele imbunatatirii perspectivelor de participare” [ANPH, 2006].

Strategia nationala pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006 - 2013 stabileste obiectivele prioritare de actiune pana in anul 2013 in domeniul protectiei persoanelor cu dizabilitati - primul fiind cel referitor la integrarea sociala: „Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap ca cetateni activi in masura de a-si controla viata”. Dintre masurile specifice le mentionam pe cele legate de accesibilizarea mediului informational:

• sprijinirea cercetarii, dezvoltarii si productiei de noi tehnologii de informare si comunicare si tehnologii asistive, adecvate persoanelor cu handicap;

• promovarea si implementarea conceptului Acces pentru toti pentru a impiedica crearea de noi bariere si aparitia unor noi surse de discriminare;

• asigurarea informatiilor despre problematica accesibilitatii pentru toti cei interesati;


188

• facilitarea accesului persoanelor cu handicap la noile tehnologii.

Grafic nr. 54. Distributia pe regiuni de dezvoltare a persoanelor cu

handicap la 30 iunie 2009

10

6.9

26

10

0.5

39

60

.81

5 65

.45

9 66

.40

2 79

.69

1 82

.11

5 94

.16

3

0 20.000 40.000 60.000 80.000 100.000 120.000

Sud Muntenia

Nord Est

Nord Vest

Sud Est

Centru

Sud Vest Oltenia

Vest

Bucuresti Ilfov

Ca pondere a persoanelor cu handicap pe regiuni de dezvoltare, la 30 iunie 2009 Regiunea de Sud Est se situeaza pe locul 5 din 8.

Grafic nr. 55. Ponderea persoanelor cu handicap pe regiuni de dezvoltare la 30 iunie 2009

SUD-VEST-OLTENIA 10,12%

CENTRU12,14%

SUD-EST 12,52%

NORD-VEST14,35%

NORD-EST15,32%

SUD-MUNTENIA16,30%

BUCURESTI-ILFOV9,27%

VEST9,98%


189

E. POPULATIA DE ETNIE RROMA

”O Roma si integralno importantno kotor katar I Europakiri civilizacija. `O Roma-beteder lendar si amare manusha so dzivdinena sine akate. E Europakiri buti ko prioriteto si te promovirinen i inkluzija taj i participacija e romenge ko bitna kotora e dzivdip askere sar ki ekonomija, ko butikeribe em ki shansa te anen pere odluke.” ”Romii sunt o parte integranta a civilizatiei europene. Majoritatea acestora ne sunt concetateni. Uniunea Europeana doreste sa promoveze integrarea completa a acestora in societate si participarea lor in economie, pe piata muncii, in viata culturala si la luarea deciziilor.”

Termenul ”rrom” include persoane care se considera rromi, tigani,

itineranti, manouche, ashkali, sinti, precum si alti termeni. Utilizarea generala a termenului rrom nu vizeaza in nici un caz sa minimizeze sau sa ignore marea diversitate in cadrul numeroaselor grupuri de rromi si a comunitatilor de care sunt legati. Acest termen nu doreste sa promoveze stereotipuri.

Rromii sunt una dintre cele mai mari minoritati etnice din UE, cu milioane de oameni traind in majoritatea statelor membre. Situatia lor este caracterizata printr-o discriminare persistenta si o excludere sociala extinsa. Rromii sunt amenintati de saracie si somaj. Sondajele de opinie europene si nationale arata ca multi cetateni europeni au opinii negative cu privire la acest grup, care sunt adesea bazate pe stereotipuri si prejudecati.

Institutiile europene si statele membre au o responsabilitate comuna de a imbunatati integrarea sociala a rromilor prin utilizarea tuturor instrumentelor si politicilor pentru care acestea au competenta respectiva.

D-na Rachel Lancry , oficial UE, de la Directia Dezvoltare Regionala a prezentat posibilitatile de finantare a activitatilor de antreprenoriat pentru romi, justificand focusarea pe acest domeniu prin ghidarea traditionala a Fondurilor Structurale pe grupurile dezavantajate, prin moto-ul doctrinei Strategiei de la Lisabona, dezvoltare si locuri de munca, prin discutiile avute de catre comisarii europeni cu personalitati precum dl. George Soros in urma carora s-a ajuns la concluzia ca romii sunt buni antreprenori, si prin experienta Institutului pentru o Societate Deschisa ce a finantat programe de sustinere de microintrepinderi in state din Europa Centrala si de Est. Astfel, desi mai exista bariere legate de accesarea finantarilor, de consultanta etc., nu se poate gasi un motiv plauzibil pentru care romii sa nu contribuie la activitati de creare a noi locuri de munca si deci la a contribui la dezvoltarea economica.


190

Uniunea Europeana dispune de un cadru legislativ puternic pentru combaterea discriminarii. Aceasta utilizeaza Fonduri Structurale europene si abordeaza problema discriminarii rromilor in actiunile de sensibilizare a populatiei. In plus, aceasta coordoneaza un numar de politici cheie care sunt in special relevante pentru integrarea rromilor, precum educatia, ocuparea fortei de munca si integrarea sociala.

Fondurile de dezvoltare regionale ale UE pot contribui la aceasta prin expertiza anterioara, micro-credite, accesul la sprijin si consultanta si cresterea constientizarii. Acest tipuri desprijin pot fi incluse in exercitiul financiar 2007-2013 prin includerea lor in programe, prin includerea referirii la grupul tinta romi si, o data aceasta realizata, prin aplicarea la programe de catre cei interesati. Concluzii: Romii au probleme dar au potential iar Fondurile de Dezvoltare regionala pot ajuta romii sa-si valorifice acest potential.

Populatia rroma este victima unui adevarat cerc vicios: marginalizarea produsa de deficitul multiplu de conditii sustine prejudecati si atitudini discriminatorii care agraveaza excluziunea sociala, afecteaza participarea la educatie si reduce semnificativ sansele integrarii pe piata muncii.

Segmentul populatiei de etnie rroma se confrunta cu o gama variata de probleme cum ar fi:

• Lipsa de calificare si de experienta pe piata muncii; • Insuficienta participare la economia formala; • Numar mare de copii; • Lipsa locuintei sau conditii precare de locuit; • Lipsa actelor de identitate; • Stare de sanatate inferioara restului populatiei; • Lipsa proprietatii asupra pamantului pentru locuitorii de la tara. Masurile speciale acordate in vederea integrarii pe piata muncii a

populatiei de etnie rroma au avut ca rezultat la nivelul anului 2007, integrarea unui numar de 15.987 persoane.

Bursa locurilor de munca pentru persoanele de etnie roma a fost organizata sub auspiciile Anului european al egalitatii de sanse pentru toti, in toate judetele tarii si in municipiul Bucuresti, la date diferite, multe locatii de desfasurare fiind chiar in comunitatile de rromi.

In scopul apropierii serviciilor sociale de beneficiarii din mediul rural si comunitatile de rromi, precum si a cresterii numarului persoanelor inregistrate in evidentele proprii, agentia a continuat actiunile de informare si oferire a serviciilor specifice, direct in cadrul comunitatilor de rromi, prin intermediul caravanelor Caravana ocuparii pentru rromi.


191

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Total persoane 2006

Nr. pers. angajate 2006

Total persoane 2007


Total persoane 2008


Total persoane 2009


Tabel nr. 89 – Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca

Numar persoane de etnie rroma aflate in evidenta AJOFM

BR BZ GL VN TL CTA

Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate

2006 1023 246 432 179 3943 81 1044 131 18 13 1990 453

2007 788 288 747 349 6136 115 730 176 162 52 2451 374

2008 1137 209 424 224 2932 130 595 196 375 169 2344 526

2009 1322 162 399 71 2780 90 805 74 277 65 1923 232

Sursa AJOFM-URILE din regiune

Asa cum arata datele, in ultimii doi ani, in patru dintre cele sase judete

ale Regiunii de Sud Est numarul persoanelor de etnie rroma aflate in evidenta AJOFM-urilor a crescut, ceea ce poate insemna ca acestia din urma au ales sa intre in evidentele agentiilor mai mult decat in anii anteriori. Se observa de asemenea ca numarul persoanelor angajate din randul rromilor variaza intre 2,0% si 72,2%, in ultimii patru ani, in toate cele sase judete ale regiunii. Concluzia este ca s-au facut demersuri si s-au intreprins masuri in vederea cresterii nivelului de ocupare in randul populatiei de etnie rroma dar ca mai sunt multe de facut.

Grafic nr. 58 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca


192

In cele din urma, avand in vedere ca aproximativ 10 milioane de rromi din Uniunea Europeana sunt afectati in mod disproportionat de discriminare, violenta, somaj, saracie, lipsa unei locuinte adecvate si standardele de sanatate, Consiliul a apelat la Comisie si statele membre pentru a promova politici eficiente de includere sociala. Desi competenta in acest domeniu apartine mai ales statelor membre, Comunitatea dispune de instrumente care pot fi utilizate in acest scop (Directiva 2000/ 43/CE, Fondurile Structurale si Metodele Deschise de Coordonare, intre altele in domeniile angajarii si includerii sociale).

Programele educationale privind rromii au fost continuate si extinse reusind atragerea si pregatirea resursei umane de etnie rrome in procesul educational, ca factor motivant si multiplicator pentru alte potentiale resurse umane si elevi rromi. In anul scolar 2006/2007 au fost inscrisi in sistemul de invatamant, la nivel national 250.000 de copii de etnie roma comparativ cu anul scolar 2003/2004, cand erau inscrisi un numar de 158.128 copii.

In ceea ce priveste educatia 40,9% din tinerii adulti rromi (18-30 ani) sunt absolventi de liceu, iar 2% au studii superioare, in comparatie cu 41% din tinerii adulti ne-rromi, respectiv 27%. De asemenea, cel mai mare procent de analfabetism se inregistreaza tot in randul populatiei de etnie rroma si anume 28% din cei ce frecventeaza scoala primara dar nu au absolvit-o. Prezenta mediatorului scolar in comunitatile de rromi a contribuit la cresterea ratei de absolvire a scolii, precum si la cresterea numarului de copii inscrisi intr-o forma de invatamant.

Tabel nr. 90 - POPULATIA DUPA ETNIE, la recensamantul

populatiei si al locuintelor, Martie 2002 ROMANIA REGIUNEA SUD EST

TOTAL 21680974 2848219 ROMANI 19399597 2712832 MAGHIARI 1431807 1747 RROMI 535140 48590 UCRAINIENI 61098 1609 GERMANI 59764 678 RUSI-LIPOVENI 35791 25464 TURCI 32098 27914 TATARI 23935 23423 SARBI 22561 57 SLOVACI 17226 47 BULGARI 8025 186 CROATI 6807 21 GRECI 6472 2875 EVREI 5785 321

Sursa:MMFPS,Buletin Statistic


193

Grafic nr. 59 - Populatia dupa etnie, la nivelul Regiunii Sud-Est

1747

48590

1609

678

25464

27914

23423

57

47

186

21

2875

321

MAGHIARI

RROMI

UCRAINIENI

GERMANI

RUSI-LIPOVENI

TURCI

TATARI

SARBI

SLOVACI

BULGARI

CROATI

GRECI

EVREI

Deceniul de Incluziune a Romilor 2005 – 2015 este o initiativa

internationala la care participa guvernele a 9 tari din Europa Centrala si de Est, organizatii internationale si reprezentanti ai societatii civile rome din 3 tarile membre in Deceniu. Deceniul isi propune ca, pe parcursul a zece ani (2005-2015), sa reduca semnificativ decalajele socio-economice existente intre minoritatea roma si restul societatii. Romania, prin Agentia Nationala pentru Romi, a fost prima tara, din cele 9 implicate in Deceniul de Incluziune a Romilor care a asigurat, in perioada 1 iulie 2005 - 1 iulie 2006, Presedintia Deceniului.

CONCLUZII

Gradul de ocupare a populatiei de romi din Romania este mult mai mic decat cel al populatiei la nivel national (47 % fata de 61,7 %); Ponderea casnicelor este de peste 4 ori mai mare in randul romilor decat la nivel national si arata slaba participare a femeii rome pe piata muncii; Mare parte din romi nu au ocupatie (13,2 %); Din totalul populatiei de romi ocupate aproximativ 2/3 il reprezinta barbatii (65 %) iar putin sub o treime dintre ei sunt salariati; 41,7 % din totalul populatiei sunt zilieri;


194

33,5 % dintre romi nu au nici o calificare, ( 14,3%) sunt agricultori si (4,6%) sunt zilieri. Calificarile moderne se intalnesc in 37,3% din cazuri iar cele traditionale in 10,3% din cazuri. (Sursa: „Romii din Romania”, ICCV, coord. M.Preda si C.Zamfir, 2002, Ed. Expert)

Ratiuni pentru Dezvoltarea Resursei Umane care provine din

comunitatile de romi Populatia de romi este una foarte tanara .Populatia de romi are o structura pe varste diferita de cea a populatiei la nivel national. Ea este foarte tanara, aproximativ 1/3 din total avand varsta sub 15 ani spre deosebire de populatia totala in care aproximativ o cincime are sub 15 ani. Aceasta situatie arata faptul ca in urmatorii ani un numar insemnat de tineri romi vor intra pe piata muncii, lipsa de calificare determinandu-i pe multi sa se indrepte spre munci “inferioare” din punct de vedere al remuneratiei sau prestigiului social.

Supra-reprezentare in randul Somerilor de Lunga Durata Ponderea somerilor inregistrati este scazuta in randul romilor, pe de o parte datorita faptului ca putini dintre acestia au finalizat scoala profesionala sau liceul si au lucrat cu carte de munca iar, pe de alta parte, pentru ca o mica parte dintre romi au fost salariati si si-au pierdut locul de munca devenind someri. In plus, multi dintre ei au depasit demult perioada ajutorului de somaj, devenind someri de lung termen, situatie in care nu apar in totalitate statisticile oficiale privind somajul.

Tabel nr. 91 - Someri dupa etnie si durata somajului (Recensamantul Populatiei 2002)

TOTAL / ETNIE DURATA SOMAJ

SUB 6 LUNI 6 - 9 LUNI 9 - 27 LUNI PESTE 27 LUNI ROMANI 20,68 21,27 25,15 32,89 MAGHIARI 25,62 20,84 25,39 28,16 ROMI 21,31 11,78 16,63 50,27 ALTELE 19,66 19,98 27,28 32,59 Este bine stiut ca accesul la educatie se afla in legatura directa cu nivelul de trai (in Romania aproximativ 90% dintre copiii aflati in afara sistemului de scolarizare provin din familii sarace sau foarte sarace). Alti factori determinanti in facilitarea accesului la educatie sunt legati de: vecinatate, gradul de cunoastere a limbii oficiale sau chiar etnia declarata. Nescolarizara pe ge Nescolarizarea pe generatiiN


195

F.PERSOANELE INFESTATE CU HIV / SIDA

”HIV NU SE VEDE, DAR EXISTA!” - SIDA este considerata malaria secolului. ► 25 de milioane de persoane din toata lumea au murit de SIDA de la

depistarea maladiei, in 1981, pana in prezent. ► 60 de milioane de oameni au fost infectati cu virusul HIV, de la aparitia

bolii pana astazi. ► 33,4 milioane de persoane sunt in prezent infectate cu virusul

imunodeficientei dobandite (HIV). ► 2,1 milioane de copii bolnavi de SIDA sau infectati HIV se aflau in

evidentele mondiale in 2008.

► La nivel mondial, SIDA este raspunzatoare de aproximativ 4% din numarul deceselor.

► In Romania, conform datelor Comisiei Nationale de lupta antiSIDA,

(www.cnlas.ro), la sfarsitul anului 2008 erau in evidenta 11 331 persoane seropozitive.

UNOPA(Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de

HIV / SIDA) a realizat o cercetare in randul angajatorilor din Romania cu privire la gradul de pregatire al acestora pentru integrarea profesionala a persoanelor seropozitive, in raport cu cerintele Codului de bune practici al Organizatiei Internationale a Muncii. Prezentarea raportului de cercetare realizat de UNOPA a pus in evidenta aspecte grave existente in cadrul unor practici, mentalitati care impiedica procesul integrarii sociale si profesionale a persoanelor seropozitive:

• Discrepanta enorma intre disponibilitatea de a angaja persoane seropozitive in contrast cu numarul de angajati seropozitivi propriu-zis, existenta in Romania in momentul de fata (raport 54:1);

• O proportie ingrijoratoare a institutiilor care percep persoanele seropozitive/cu handicap ca fiind neintegrabile din punct de vedere profesional - 40%;

• In Romania angajatorii nu cunosc specificul si legislatia privind persoanele seropozitive/cu handicap angajate (incadrarea intr-o categorie de handicap, facilitati pentru angajati si angajatori) - peste 75%;

• Discriminarea persoanelor seropozitive la locul de munca este in continuare la cote alarmante, in randul angajatorilor - 82%;

• Peste 80% dintre angajatorii din Romania nu au programe si proceduri destinate persoanelor cu handicap/seropozitive;


196

• Drepturile persoanelor seropozitive/cu handicap sunt incalcate grav fie prin necunoasterea legislatiei fie datorita mentalitatii (confidentialitate, solicitare de testare HIV abuziva, etc) – 73%;

• Lipsa de competenta si de formare a compartimentului de resurse umane la mai mult de trei sferturi dintre angajatori;

• Nevoia acuta de programe de informare si formare destinate angajatorilor dar si institutiilor din domeniu.

O parte importata a angajatorilor romani nu sunt pregatiti sa aiba

angajati seropozitivi, in sensul ca nu detin suficiente informatii referitoare la acesta problema, nu cunosc prevederile legislative pentru persoanele cu handicap si nu au proceduri stabilite pentru situatia in care o persoana cu handicap este discriminata la locul de munca. Solutia ar fi dezvoltarea de programe de informare si de formare a angajatorilor defasurate atat de institutii publice cat si de ONG-uri in parteneriat cu acestea.

Atitudinea angajatorilor fata de persoanele seropozitive face ca numarul celor care si-au dezvaluit diagnosticul la locul de munca sa fie foarte mic si indreptateste persoanele seropozitive sa nu isi dezvaluie in continuare diagnosticul, pentru a evita dicriminarea la locul de munca. Ar fi necesara introducerea unor standarde nationale minime obligatorii privind angajarea persoanelor cu handicap/seropozitive, pe care toti angajatorii sa le respecte.

Persoanele seropozitive nu isi cer de multe ori drepturile din teama de a nu fi discriminate. De cele mai multe ori persoanele seropozitive prefera sa nu isi dezvaluie diagnosticul la locul de munca si sa renunte la facilitatile de care ar putea beneficia, de teama ca vor fi discriminate. Desfasurarea de campanii de sensibilizare a angajatorilor vis –a –vis de problematica persoanelor seropozitive, ar putea fi o solutie.

A fost dezbatuta pe larg aceasta tema cu medicii de medicina muncii, iar concluzia a fost ca pentru domeniile in care acest lucru se recomanda, aceasta se face dat fiind tocmai riscul de transmitere sau de infectare ridicat. Chiar daca aceasta este perceputa diferit de catre persoanele seropozitive, rolul testului HIV la angajare nu este acela de a-i interzice accesul la acel loc de munca, ci acela de a se cunoaste starea de sanatate a angajatului in momentul angajarii, pentru a se recomanda „obligativitatea” respectarii precautiunilor universale, precum si de a se evita riscul de boala profesionala (daca infectia cu HIV se realizeaza la locul de munca). Singura persoana abilitata sa solicite testul HIV la angajare sau periodic este medicul de medicina muncii. S-a constat ca legislatia in domeniul medicinei muncii nu este respectata in Romania, multi angajatori inca solicita adeverite la angajare de la medicul de familie, sau multi angajatori solicita anumite analize medicale, desi nu au dreptul sa faca acest lucru. O solutie discutata in cadrul atelierului a fost organizarea unei campanii de advocacy pentru


197

revizuirea legislatiei si pentru informarea comunitatii cu privire la prevederile din legislatie.

Exista facilitati prevazute in legislatie pentru angajatorii care angajeaza persoane cu handicap dar nu sunt suficiente pentru a ca acestia sa opteze pentru angajarea persoanelor cu handicap/persoanelor seropozitive in locul platii catre bugetul de stat a sumelor aferente. Solutia ar putea fi desfasurarea de campanii de sensibilizare a angajatorilor vis –a –vis de problematica persoanelor seropozitive si implicarea ONG-urilor care activeaza in domeniu in elaborarea legislatiei pentru persoanele cu handicap/seropozitive.

Conform statisticilor, Romania este pe ultimul loc in lume in ceea ce priveste volumul si calitatea ingrijirilor destinate bolnavilor de SIDA . Anual, la noi in tara, cateva sute de persoane seropozitive sunt ucise de aceasta boala.

Conform Directiei de Sanatate Publica (DSP) Galati,in luna decembrie 2009, numarul celor care sunt tratati nu depaseste cifra de 300. „In evidenta noastra avem 273 de persoane ce sufera de HIV/ SIDA. Cu alte 65 de persoane am pierdut contactul, o parte dintre ei probabil decedand". In ultimul an, s-au inregistrat 10 imbonaviri. Din 1990, si pana in prezent, la nivelul judetului s-au inregistrat 300 de decese.

La Braila, in evidentele Directiei de Sanatate Publica (DSP) figureaza 105 persoane infectate cu HIV, din care doi sunt copii cu mame pozitive. Din totalul persoanelor cu HIV aproximativ 80 sunt in tratament. In anul 2009 au fost inregistrate sase noi cazuri cu HIV la adulti. Fata de anul trecut, cand erau inregistrate 100 de persoane infectate cu HIV, numarul bolnavilor a inregistrat o crestere usoara.

In judetul Buzau, sunt 180 de bolnavi cu HIV/ SIDA avand varste cuprinse intre cinci si 75 de ani. Acestia sunt bolnavii care se afla in evidenta Directiei de Sanatate Publica, insa exista un numar mai mare de persoane, care refuza sa vina la medic pentru tratament.

In judetul Vrancea, sunt 126 de persoane seropozitive.

Statisticile Directiei de Sanatate Publica Judeteana Constanta arata ca, in judet traiesc 1.066 de persoane seropozitive. In anul 2009 au fost depistate 37 de cazuri noi HIV/SIDA. Trei dintre persoanele diagnosticate au sub 13 ani. Tot in acest an, 1.061 de persoane au efectuat testul HIV.

Concluzia este ca desi campaniile de informare si constientizare au fost numeroase, acest lucru nu a fost suficient, deoarece si in anul 2009 s-au inregistrat peste 340 de noi cazuri de infectare cu sindromul imonudeficientei dobandite,la nivel national;se pare ca nici administrarea


198

schemelor de tratament nu a fost suficient de eficienta din moment ce inca se inregistreaza decese in randul persoanelor seropozitive.

Pe de alta parte, statisticile prezentate de Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protecie a Copilului arata astfel:

Problema persoanelor seropozitive in Romania este in continuare una

grava, nici pe departe rezolvata, desi exista demersuri, presiuni la nivelul institutiilor, opiniei publice, opiniei publice internationale. Diferenta inca zdrobitoare intre pervederile Codului OIM si practicile curente din Romania fac din persoana seropozitiva un condamnat, un neintegrat social, un neadaptat profesional, un purtator de stigmat supus discriminarilor. De aceea eforturile comunitatii in directia rezolvarii problemelor cu care se confrunta persoanele seropozitive sunt necesare, activitatile de advocacy si lobby in fata autoritatilor pentru aceasta trebuie sa continue.

G.PROTECTIA SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE In contextul european al reformarii si modernizarii sistemelor de pensii

din ultimii ani, Romania a adoptat un sistem bazat pe diversificarea surselor de obtinere a pensiilor, care sa determine siguranta financiara a persoanelor varstnice, micsorand riscurile generate de veniturile de inlocuire la batranete, prin implementarea pensiilor private. Anii 2005 – 2007, au fost decisivi pentru reforma, fiind stabilit cadrul legislativ care reglementeaza organizarea si functionarea entitatilor de pe piata pensiilor private precum si reglementarea si supravegherea prudentiala a administrarii acestor fonduri,

Tabel nr. 92 - SITUATIA PERSOANELOR CU HANDICAP INFECTATE CU SIDA SAU HIV LA 30 IUNIE 2009

Nr. NEINSTITUTIONALIZATI INSTITUTIONALIZATI TOTAL TOTAL crt. JUDETUL COPII ADULTI TOTAL COPII ADULTI TOTAL COPII ADULTI GENERAL 0 1 2 3 4 5 6 7 7=2+5 8=3+6 9=7+8

1 BRAILA 3 76 79 1 1 3 77 80 2 BUZAU 2 50 52 0 2 50 52 3 CONSTANTA 17 543 560 2 2 17 545 562 4 GALATI 21 211 232 1 1 21 212 233 5 TULCEA 0 9 9 0 0 9 9 6 VRANCEA 4 109 113 6 6 4 115 119

TOTAL GENERAL 47 872 1.045

10 10 47 1.008 1.055


199

prin adoptarea Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative si prin modificarea si completarea Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat

Implementarea sistemului privat de pensii, cu scopul asigurarii unor venituri suplimentare la varsta pensionarii care sa conduca, intr-un procent cat mai mare, la adecvarea si sustenabilitatea veniturilor din pensii va continua sa fie un obiectiv strategic. Atingerea unui asemenea obiectiv depinde de evolutia parametrilor care influenteaza acumularea activelor, cum ar fi: nivelul si dispersia acoperirii si contributiilor, precum si nivelul randamentelor.

Tabel nr. 93 - Numarul persoanelor ocupate si inactive la nivelul

Regiunii Sud-Est REGIUNEA SUD-EST/

GRUPE DE VARSTA

TOTAL POPULATIE

PERSOANE OCUPATE

PERSOANE INACTIVE

65 ani si peste 100% 15,2% 84,8% Masculin

65 ani si peste 100% 19,7% 80,3% Feminin 65 ani si peste 100% 11,9% 88,1%

Sursa: www.insse.ro/Statisticia teritoriala

Din distributia numarului de pesionari la nivelul Regiunii Sud-Est se

observa faptul ca cei mai multi pensionari se intalnesc in judetul Constanta (131631 persoane) iar la polul opus, din punct de vedere al numarului de pensionari este plasat judetul Tulcea (42660 persoane).

Tabel nr. 94 - Numarul mediu de pensionari si pensia medie

Sursa: www.insse.ro/Statisticia teritoriala

Regiunea/ Judete Numarul mediu de pensionari

(Total persoane)

Pensia medie (Total-lei/persoana)

SUD-EST 545510 653 Braila 79928 651 Buzau 106812 604

Constanta 131631 687 Galati 117969 719 Tulcea 42660 610

Vrancea 66510 581


200

H.SISTEMUL DE SANATATE

Sistem de sanatate a parcurs succesiv mai multe etape pentru consolidare si pentru cresterea performantelor, aceasta conducand la ameliorarea starii de sanatate a populatiei precum si la dezvoltarea capitalului uman.

De asemenea, este important ca prin toate programele ce se realizeaza sa se garanteze accesul tuturor cetatenilor la servicii de sanatate de calitate, iar aceasta nu se poate face decat prin imbunatatirea organizationala si prin continuarea legiferarii pachetului minim de servicii de servicii medicale, care intr-adevar sa acopere nevoile minime ale unei persoane pentru a avea o stare de sanatate buna.

Situatia la nivelul Regiunii Sud-Est difera de la un judet la altul, atat din punct de vedere al numarului de medici si personal medico-sanitar, cat si din punct de vedere al numarului de paturi din spitale.

In judetele Constanta si Galati se intalnesc cei mai multi medici si personal medico-sanitar, situatie ce poate fi explicata si prin numarului mare de cabinete particulare sau clinici private ce functioneaza la nivelul judetelor mai sus amintite. In judetele Tulcea si Vrancea numarul medicilor si al personalului medico-sanitar este mult mai mic, proportional atat cu numarul populatiei judetelor cat si cu gradul de dezvoltare economica.

In anul 2007, Programele nationale de sanatate s-au derulat in baza Hotararii Guvernului nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor nationale de sanatate si a Ordinului comun al ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale nr. 570/116/ 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea si finantarea programelor nationale de sanatate, responsabilitatile in monitorizarea si controlul acestora, detalierea pe subprograme si activitati, indicatorii specifici, unitatile sanitare prin care se deruleaza in anul 2007.32(SIDRU 2009-2020)

I.PROTECTIA SOCIALA A SOMERILOR

In Romania, protectia sociala a somerilor se realizeaza cu ajutorul bugetului asigurarilor de somaj. De asemenea, in scopul protectiei persoanelor aflate in somaj actioneaza o serie de organizatii nonguvernamentale care desfasoara programe cu finantare interna, externa sau mixta, vizand imbunatatirea conditiilor de viata ale somerilor.

Legislatia actuala in domeniul somajului reglementeaza o arie mai larga de probleme si obiective cum sunt: prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia (prin servicii de preconcediere), incadrarea si

32

Vezi, MINISTERUL SANATATII


201

reincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca, stimularea ocuparii fortei de munca si protectia persoanelor in cadrul asigurarilor pentru somaj.

Tablel nr. 95 - Cheltuieli cu protectia sociala a somerilor, in anul

2008 Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

Total 12885565 23542146 38116804 23166723 14356746 12751313

Indemnizatie de somaj (someri cu

experienta in munca)

4942670 8973268 21406375 10295385 5717928 5033550

Indemnizatie de somaj (someri fara

experienta in munca)

389653 795239 561651 702979 196552 278936

Cheltuieli pentru formarea

profesionala 305299 359353 225372 158784 279243 280521

Plata absolventilor

411579 1039761 600995 1214227 441548 477634

Plati pentru stimularea

somerilor care se angajeaza inainte

de expirarea perioadei de somaj

290938 158695 332959 552958 171555 113678


mobilitatii fortei de munca

61310 230010 22010 89890 50740 45010


angajatorilor care incadreaza someri

din categoria defavorizati

1637302 253621

1 809292 3093297 1475235 834233

Plati compensatorii

efectuate in cadrul programelor de restructurare, privatizare si

lichidare

94260 882573 1422416 140040 106849 561797


absolventilor 45224 97554 28026 85879 49512 55960


202

Combaterea marginalizarii

sociale 80705 47364 549990 37741 210668 73221

Alte cheltuieli 4626607 8422118 12167718 6795633 5556916 4896773

J. EDUCATIA INCLUZIVA

Fenomenul de incluziune scolara a copiilor cu dizabilitati are inca dimensiuni reduse, in anul scolar 2003- 2004 circa 30% din copiii cu dizabilitati (6-18 ani) fiind integrati in scoli publice, desi s-au promovat si masuri alternative de asigurare a accesului egal la educatie. In prezent numarul copiilor este in crestere, insa nu au fost identificate date care sa reflecte foarte clar aceasta tendinta.

Cresterea accesului la educatie pentru grupurile dezavantajate In ceea ce priveste grupurile dezavantajate analizele au indicat

urmatoarele aspecte: • Rata ridicata a abandonului scolar in special in randul populatiei de etnie

rroma, cu preponderenta in invatamantul obligatoriu; • Neparticiparea intr-un proces ridicat la invatamantul prescolar a copiilor

de etnie rroma si, in consecinta, inregistrarea unor rezultate scolare slabe in invatamantul primar

• Segregarea scolilor / claselor pe criterii etnice are efecte negative asupra calitatii educatiei din aceste scoli;

• Numarul redus al cadrelor didactice calificate in scolile din comunitatile cu populatie preponderent rroma;

• Manifestarea unei atitudini de neincredere a comunitatii rrome fata de scoala si teama de alterare a propriilor valori prin participarea copiilor la educatia promovata de institutiile scolare;

• Necesitatea formarii cadrelor didactice in domeniul educatiei incluzive si inexistenta unei strategii locale in domeniul educatiei pentru asigurarea accesului egal la educatie al copiilor rromi, ai copiilor cu CES (copiii cu nevoi speciale de educatie) sau al copiilor din comunitati dezavantajate socioeconomic. Problemele identificate au stat la baza idenficarii programelor privind

accesul la educatie pentru grupurile dezavantajate. Principalele actiuni avute in vedere in perioada urmatoare se refera la

dezvoltarea unui sistem de facilitati pentru copii expusi riscului abandonului scolar, precum si la asigurarea accesului copiilor la un sistem de educatie prescolara adecvat si de calitate. De asemenea, resursele vor fi orientate pe asigurarea conditiilor necesare pentru eliminarea abandonului scolar cel


203

putin pentru invatamantul gimnazial (vezi Raportul national strategic privind protectia sociala si incluziunea sociala 2008 – 2010, pag. 21)

La nivelul Uniunii Europene, principalele concluzii privind protectia si

incluziunea sociala sunt formulate in ”Raport comun privind protectia sociala si integrarea sociala 2008 – Integrare sociala, pensii, sanatate si ingrijire pe termen lung”

Astfel, conform documentului amintit: • Copiii raman in mod disproportionat la limita saraciei – abordarea

acestei provocari este necesara pentru a rupe transferul saraciei intre generatii.

• Rata scazuta de ocupare a fortei de munca in randul lucratorilor varstnici inseamna potential irosit si deficite la nivelul pensiilor – strategiile de imbatranire activa abordeaza aceste probleme.

• Pensiile de stat nu pot sustine populatia imbatranita. O mai buna coordonare si supraveghere a schemelor de pensii de stat si private asigura beneficii viitoare.

• Sistemele de sanatate moderne sunt in contradictie cu inegalitatile persistente in ceea ce priveste sanatatea – acestea sunt abordate prin masurile vizate, prin prevenire si printr-o acoperire mai mare.

• Cererea pentru asistenta pe termen lung este in crestere. Pentru a lua masuri in aceasta directie, sunt evaluate optiunile financiare impreuna cu o trecere la asistenta neinstitutionala si la o forta de munca mai buna.

K.MISIUNEA SISTEMULUI PENITENCIAR

Pentru a determina gradul in care sistemul penitenciar a reusit sa demonstreze ca activitatea acestuia este reglata de un concept de cultura organizationala bazat pe ideea de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate, respondentii unei cercetari de teren (realizata de catre purtatorii de cuvant ai unitatilor subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor) au fost rugati sa defineasca rolul asumat al sistemului penitenciar asa cum il percep acestia la ora actuala. Opinia dominanta (53,1%) este aceea ca rolul primar al sistemului penitenciar romanesc este acela de reinsertie sociala, in timp ce 12,4% dintre respondenti considera ca acesta are inca, in primul rand, un simplu rol custodial.

Peste 26% dintre respondenti au preferat o varianta de raspuns mai nuantata, opinand ca sistemul penitenciar si-a asumat in prezent atat un rol custodial cat si de reinsertie sociala.


204

Grafic nr.60

Deficitul de incredere in capacitatea actuala a sistemului penitenciar de a-si asuma un rol de natura sociala, care sa vizeze reintegrarea persoanelor private de libertate si ca aceasta neincredere nu este rezultanta unei simple probleme de imagine. Cel mai probabil exista cauze structurale care au determinat aceasta perceptie, cauze care tin fie de o colaborare deficitara intre societatea civila si penitenciare, fie de eforturi insuficiente ale sistemului penitenciar de a-si orienta activitatea catre reintegrarea persoanelor private de libertate, fie de neajunsuri institutionale sau de competenta la nivelul serviciilor de interventie psiho-sociala.

Strategia de Comunicare si Imagine a Administratiei Nationale a Penitenciarelor este subordonata principiilor de politica generale ale ANP, care indica faptul ca efortul prioritar al sistemului penitenciar este de natura sociala. Unul din aceste principii este cel al incurajarii si atitudinii proactive in raport cu participarea societatii civile la efortul de reinsertie sociala a persoanelor private de libertate. Pentru a crea un parteneriat dinamic si eficient cu ONGurile interesate de activitatea noastra, am considerat necesar sa aflam parerea acestora cu privire la diferite aspecte legale, de comunicare, institutionale, etc. de care depinde calitatea colaborarii noastre.

Vedem societatea civila ca partener si sursa in atragerea de expertiza si resurse financiare alternative, prin care putem impreuna rezolva probleme umanitare, de securitate si de integrare care privesc in mod direct comunitatile locale si societatea ca intreg, in conditiile in care perioada de detentie reprezinta doar o etapa in procesul mai amplu de reinsertie sociala a persoanelor private de libertate.


205

Tabel nr 96 - Numar persoane eliberate din penitenciar

BR BZ GL VN TL CTA

Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate Total

Nr pers

angajate

2006 9 1 - - 17 4 - - 0 0 8 0

2007 6 1 2 - 11 3 - - 1 0 0 0

2008 9 2 - - 2 2 - - 0 0 0 0

2009 5 - - - 5 0 - - 2 0 2 0

Asa cum arata datele, se fac eforturi in regiune pentru integrarea pe piata muncii a persoanelor iesite din penitenciar, in masura in care acestia apeleaza la serviciile oferite de Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de munca. Procentele in care acest lucru reuseste, variaza intre 0% (Buzau 2007) si 100 %,(Galati 2008).


206

CAPITOLUL VI PROGRAME SI SERVICII CONEXE

Servicii sociale

In 2001, prin Legea cadru nr. 705 privind sistemul national de asistenta sociala si legislatia secundara ulterioara, s-au pus bazele unui sistem complex al serviciilor de asistenta sociala. Implementarea acestui sistem este in curs de desfasurare. Dificultatile constituirii si consolidarii sistemului national de asistenta sociala au aparut si ca urmare a fragmentarii responsabilitatilor guvernamentale in domeniu.

In conformitate cu noua legislatie in domeniul asistentei sociale, serviciile publice de asistenta sociala sunt organizate la nivel judetean si local si sunt responsabile pentru implementarea politicilor de asistenta sociala in domeniul familiei, protectia copilului, persoanelor singure, varstnicilor, persoanelor cu dizabilitati si oricarei alte categorii de persoane care necesita asistenta.

Un aspect crucial al reformei sistemului il reprezinta plasarea serviciilor de asistenta sociala in responsabilitatea autoritatilor locale si judetene, nivelul guvernamental axandu-se pe politici si strategii si pe metode de monitorizare, evaluare si functii de control. Reforma in domeniul serviciilor sociale a fost in mod deosebit speciala, alocarea finantarii, administrarea si transmiterea responsabilitatilor pentru serviciile sociale catre nivelele inferioare de guvernare conducand la capacitati foarte limitate de implementare datorita lipsei mijloacelor financiare si a resurselor umane. Ca o consecinta, serviciile sociale furnizate acum sunt fragmentate si caracterizate de inechitate, datorita capacitatilor institutionale diferite in furnizarea lor.

A fost creat un cadru legal al cooperarii intre furnizorii de servicii sociale din sectorul public si cel privat, deschizandu-se astfel una dintre perspectivele importante de dezvoltare a asistentei sociale. Beneficiind atat de suportul organizatiilor occidentale, cat si de cel guvernamental, s-a dezvoltat rapid o retea de ONG-uri cu obiective in domeniul asistentei sociale. Unele dintre ele s-au dezvoltat, inclusiv cu sustinere din partea statului prin introducerea in 1998 (Legea nr.34 din 20 ianuarie) a programului de subventionare a asociatiilor si a fundatiilor care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala, obtinand un grad inalt de competenta important de valorificat in dezvoltarea ulterioara a sectorului, altele nu au supravietuit datorita lipsei de resurse.

Inca din 1990 s-a dezvoltat un sistem de formare universitara a specialistilor in asistenta sociala, ajungandu-se la ora actuala la aproximativ 15.000 de specialisti. Un numar deocamdata redus de specialisti astfel formati au fost atrasi in sistemul de asistenta sociala de la nivel judetean si local.


207

Reconstructia sistemului de servicii de asistenta sociala s-a caracterizat prin numeroase confuzii si intarzieri. Prima parte a tranzitiei s-a caracterizat printr-un decalaj intre componenta de suport financiar, cu un grad ridicat de eficacitate, si componenta de servicii sociale, sever subdezvoltata. Mult timp dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala a fost mai degraba haotica, centrata pe unele probleme sociale critice (copii abandonati, persoane cu handicap grav) si in mod special pe institutiile de asistenta sociala ignorandu-se aproape complet asistenta sociala in familie si in comunitate. De asemenea, activitatile de prevenire au fost slab dezvoltate datorita insuficientei sistemului institutional si tehnic. Zone mari sociale au fost lipsite de acoperire sau au fost insuficient acoperite: asistenta sociala pentru varstnici si pentru persoanele cu handicap, pentru victimele violentei, victime ale traficului de fiinte umane, pentru persoanele dependente de alcool si de droguri in ciuda initiativelor izolate ale unor ONG-uri pentru anumite comunitati.

Aspecte problematice

• Infrastructura deficitara pentru serviciile specializate (persoane cu handicap, bolnavi cronic etc.) si capacitate redusa de asistare in cadrul serviciilor acreditate (nr. de locuri).

• Desi au fost create premizele unei asistente incluzive si complementare, disfunctionalitatile de comunicare si conlucrare intre institutiile statului conduc la o eficienta foarte restransa a interventiilor.

• Procedurile si metodologiile mult prea complicate ingreuneaza implementarea politicilor si strategiilor, conducand si la o neincredere crescuta in serviciile oferite de institutiile statului.

• Se constata un numar foarte redus de specialisti, care sa aiba si competentele necesare, pentru a asista familia aflata in criza - unul dintre principalii factori ai abandonului scolar.

• Numarul de specialisti care sa realizeze diseminarea informatiilor specifice si a bunelor practici este departe de a fi multumitor.

• Salarizare nemotivanta si nivelul redus de formare profesionala a salariatilor de interventie directa din sistemul de asistenta sociala.

• Infiintarea de structuri parteneriale (comisii, grupuri de lucru, pacte) la comanda legislativa sau pentru satisfacerea cerintelor Uniunii Europene a condus la existenta unor structuri nefunctionale, datorita in principal absentei asumarii rolului propus (ownership) si a angajarii pro active (commitment), elemente fundamentele ale oricarei structuri parteneriale.

• Un sistem deficitar de finantare pentru ONG-urile active in domeniu, completat de o birocratie dusa la extrema in domeniul implementarii de


208

proiecte cu finantare nerambursabila, inclusiv prin schimbarea regulilor pe parcursul implementarii proiectelor.

Tabel nr 97 - ACTIVITATEA DE ACREDITARE A FUR1IZORILOR DE

SERVICII SOCIALE - 1 IA1UARIE - 30 IU1IE 2009

SUD EST 106 68 38 104 67 37

BRAILA 22 14 8 22 13 9

BUZAU 13 10 3 13 10 3

CONSTANTA 30 21 9 26 18 8

GALATI 31 17 14 31 17 14

TULCEA 4 3 1 4 3 1

VRANCEA 6 3 3 8 6 2

Sursa: Ministerul Muncii, Familiei Si Protectiei Sociale - Direcția Programe Incluziune Sociala

Tabel nr 98 - AUTORIZAREA I1GRIJITORILOR LA DOMICILIU - 1 IANUARIE - 30 IUNIE 2009

SUD EST 112

BRAILA 0

BUZAU 0

CONSTANTA 65

GALATI 7

TULCEA 21

VRANCEA 19

Sursa: Ministerul Muncii, Familiei Si Protectiei Sociale - Direcția Programe Incluziune Sociala Tabel nr 99 - NUMAR PROIECTE CU FINANTARE EXTERNA DEPUSE / DERULATE

DE DMPS SUD EST 1 0 1 BRAILA 0 0 0 BUZAU 0 0 0 CONSTANTA 0 0 0 GALATI 1 0 1 TULCEA 0 0 0 VRANCEA 0 0 0


209

In concordanta cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene, cu Strategia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca pentru perioada 2004-2010, Planul National de Reforma, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca deruleza programe si servicii conexe legate de incluziune si ocupare sociala, care raspund nevoilor pietei muncii aflata intr-o continua schimbare. In acest context, pe parcursul anului 2009, ANOFM si AJOFM-urile intensifica demersurile pentru atragerea de resurse atat din Bugetul Asigurarilor pentru Somaj cat si din Fondul Social European (POSDRU) pentru derularea acestor programe si servicii.

6.1.PROGRAME

Principalele programe derulate prin intermediul ANOFM legate de incluziune și ocupare sociala sunt:

6.1.1. PNAO (Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de munca)

6.1.2. Program de ocupare 2008 al A.N.O.F.M.

6.1.3. Program de formare 2008

6.1.4. Program pentru persoanele marginalizate social

6.1.1. PNAO 2006 (Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de munca) al treilea Plan National de Actiune pentru Ocupare are o abordare pragmatica a procesului de elaborare a politicilor privind piata muncii, cu un accent deosebit pe ameliorarea ocuparii din mediul rural si insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie rroma. Masurile de implementare a politicilor de ocupare au ca si scop cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, prin imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii si avand ca rezultat consolidarea coeziunii sociale si teritoriale in concordanta cu liniile directoare integrate.

Astfel, cu scopul realizarii unui impact efectiv al masurilor preconizate si pentru incurajarea modificarii structurii economice din mediul rural si multiplicarea oportunitatilor de angajare in sectorul servicii, au fost stabilite pentru anul 2006, urmatoarele Prioritati generale:

− Consolidarea capacitatilor institutionale existente la nivel national, regional si local;


210

− Ocuparea fortei de munca din mediul rural; − Insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie rroma; − Ameliorarea discrepantelor zonale si regionale si utilizarea cat mai

eficienta a fondurilor comunitare, in special a Fondului Social European.

6.1.2. Proiectarea programului a avut la baza urmatoarele documente strategice: Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008, Strategia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca pentru perioada 2004-2010, Planul National de Reforme, precum si obiectivele strategice ale Uniunii Europene in materie de ocupare.

Principalele Obiective generale ale Programului de ocupare a fortei de munca pentru anul 2008 sunt:

− Flexibilitatea pe piata muncii prin cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca;

− Promovarea incluziunii sociale si asigurarea protectiei si securitatii sociale la locul de munca;

Printre obiectivele specifice ale programului putem enumera in principal: − Combaterea efectelor somajului structural; − Incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile pe piata fortei de munca; − Grad ridicat de adaptabilitate a fortei de munca la cerintele pietei prin

stimularea mobilitatii profesionale si geografice a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca;

− Prelungirea vietii active; − Asigurarea egalitatii de sanse pe piata muncii.

6.1.3. Planul de formare profesionala 2008 vizeaza urmatoarele obiective:

- Facilitarea accesului tuturor categoriilor de persoane la formare profesionala in concordanta cu aptitudinile, aspiratiile profesionale si nevoile pietei muncii;

- Schimbarea calificarii pentru a corespunde cerintelor impuse de restructurarea economica, de mobilitatea sociala sau de modificari ale capacitatii de munca;

- Asigurarea unei rate de participare, la nivel national, usor crescuta fata de anul 2007, cand aceasta a fost de 12% , din stocul mediu de someri inregistrati la Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca Teritoriale;

- Cresterea gradului de calificare a capitalului uman pentru a deveni competitiv pe o piata concurentiala;

- Cresterea gradului de cuprindere in formare profesionala a persoanelor din mediul rural, atat in meserii corespunzatoare domeniului agricultura, cat si in meserii din ramuri conexe si servicii;


211

- Reinsertia in viata profesionala a grupurilor tinta defavorizate prin calificare-recalificare.

6.1.4. Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social 2008 urmareste aplicarea politicilor si strategiilor din domeniul ocuparii fortei de munca. Acest program este parte integranta a Programului de ocupare a fortei de munca pentru anul 2008, care la randul sau are ca baze de proiectie Strategia nationala pentru ocuparea fortei de munca 2004-2010, Strategia europeana in domeniul ocuparii, Strategia nationala de incluziune sociala a tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului 2006-2008 si rezultatele obtinute in urma implementarii Programului de ocupare a persoanelor marginalizate social in anul 2007.

Obiectivul general al Programului de ocupare a persoanelor marginalizate social este incluziunea sociala a tinerilor supusi riscului de marginalizare sociala prin asigurarea acompaniamentului social personalizat.

Obiectivele specifice ale Programului de ocupare a persoanelor marginalizate social pentru anul 2008 sunt:

− Reducerea riscului de marginalizare si excluziune sociala; − Pregatirea tinerilor marginalizati social in sistemul educatiei formale si

nonformale pentru viata sociala activa in comunitate; − Integrarea si participarea activa in comunitate a tinerilor marginalizati

social; − Asigurarea accesului la formare profesionala, adaptata la cerintele

pietei fortei de munca,in concordanta cu optiunile personale ale tinerilor;

− Reducerea somajului in randul tinerilor cu varste pana la 35 de ani din categoria persoanelor marginalizate sau supuse riscului de marginalizare, in randul carora se evidentiaza:

o Tineri proveniti din centrele de plasament si centrele de primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate si al organismelor private autorizate in domeniul protectiei copilului;

o Tineri singuri cu copii in intretinere; o Tineri familisti cu copii in intretinere; o Tineri familisti fara copii in intretinere; o Tineri familisti, care au executat pedepse private de libertate; o Alte categorii de tineri in dificultate.

− Armonizarea actiunilor intreprinse de institutiile publice, de comunitatile locale, de organizatiile patronale si sindicale si de reprezentantii sociatatii civile. Instumentul principal, prin care se asigura acompaniamentul personalizat pentru tinerii aflati in dificultate si confruntati cu riscul excluderii profesionale, este contractul de


212

solidaritate incheiat intre tineri si agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca. Prin acest tip de contract, agentiile se obliga sa acorde tinerilor servicii de mediere si consiliere profesionala, sa identifice angajatori de insertie si locuri de munca potrivite tinerilor care fac obiectul legii, sa-i plaseze pe locurile de munca identificate.

6.2. SERVICII

6.2.1.Destinate persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca

a) Servicii de preconcediere (conform art. 51 din legea 76/2002 actualizata)

In cazul unor restructurari ale activitatii, care pot conduce la modificari substantiale ale numarului si structurii profesionale a personalului, angajatorii au obligatia sa instiinteze Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca cu cel putin 30 de zile inaintea acordarii preavizelor prevazute de lege, in vederea adoptarii unor masuri pentru combaterea somajului si prevenirea efectelor sociale nefavorabile. In perioada preavizului, angajatii vor participa la serviciile de preconcediere realizate de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca.

Agentiile judetene, prin personalul propriu, pot derula urmatoarele activitati:

− Informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor si acordarea serviciilor de ocupare si de formare profesionala;

− Plasarea pe locurile de munca vacante, existente pe plan local; − Reorientarea profesionala in cadrul unei unitati sau prin cursuri de

formare de scurta durata; − Sondarea opiniei salariatilor si consilierea acestora cu privire la

masurile de combatere a somajului;

De aceste servicii de preconcediere pot beneficia, la cerere, si alte persoane amenintate de riscul de a deveni someri.

b) Informare si consiliere profesionala (conform art. 58 din legea 76/2002 actualizata si art. 5 (2) din legea 116/ 2002)

Informarea si consilierea profesionala constituie un ansamblu de servicii oferite persoanelor in cautarea unui loc de munca, in mod gratuit. Acestea sunt:


213

− Furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor; − Evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii

profesionale; − Dezvoltarea abilitatii si a increderii in sine a persoanelor aflate in

cautarea unui loc de munca in vederea luarii deciziei privind propria cariera;

− Instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca (prezentarea la interviu, intocmirea unui CV).

Informarea si consilierea profesionala se realizeaza de catre centre specializate organizate in cadrul Agentiilor pentru Ocuparea Fortei de Munca. Informarea privind piata muncii, stabilirea traseului profesional, evaluarea si autoevaluarea se realizeaza prin autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere individuala sau de grup oferite persoanelor in cautarea unui loc de munca sau in cadrul job-club-urilor organizate de Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca.

c) Medierea muncii (conform art. 59 din legea 76 /2002 actualizata si art. 5 (2) din legea 116/ 2002)

Serviciile de mediere a muncii reprezinta punerea in legatura a angajatorilor cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca. Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca trebuie sa identifice locurile de munca vacante, iar participarea la serviciile de mediere este obligatorie pentru somerii care beneficiaza de indemnizatie de somaj.

Serviciile de mediere constau in oferirea de informatii privind locurile de munca vacante si conditiile de ocupare a acestora, prin publicarea, afisarea acestora si organizarea de burse ale locurilor de munca, mediere electronica avand ca scop punerea automata in corespondenta a cererilor si ofertelor de locuri de munca prin intermediultehnicii de calcul, preselectia candidatilor corespunzator cerintelor locurilor de munca oferite si in concordanta cu pregatirea, aptitudinile, experienta si cu interesele acestora. Somerii care nu beneficiaza de indemnizatii de somaj trebuie sa depuna o cerere la agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca pentru a fi luati in evidenta in vederea medierii si, in cazul neincadrarii in munca, sa reinnoiasca cererea la 6 luni. ANOFM organizeaza in fiecare an o bursa generala a locurilor de munca si alte burse pentru grupuri tinta cum ar fi pentru absolventi, pentru persoanele de etnie rroma, pentru tinerii care parasesc sistemul de protectie a copilului.


214

SEMM (Serviciul Electronic de Mediere a Muncii) a fost extins in toata tara, www.semm.ro devenind unul dintre cele mai des accesate site-uri de mediere/intermediere de locuri de munca, rezultatele obtinute arata ca acesta se bucura de mare audienta, cu precadere in randul tinerilor si persoanelor din categoriile profesionale cu educatie informatica.

d) Cursuri de calificare si recalificare

Cursuri de formare profesionala (conform art. 63-66 din legea 76/2002 actualizata)

Persoanele in cautarea unui loc de munca pot participa la programe de formare profesionala, care sa le asigure cresterea si diversificarea competentelor profesionale in scopul asigurarii mobilitatii si reintegrarii pe piata muncii. Programele de formare profesionala asigura, conform legii, initierea, calificarea, recalificarea, perfectionarea si specializarea persoanelor in cautarea unui loc de munca.

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca organizeaza, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru someri. Structura serviciilor de calificare/recalificare porneste de la cursuri de meserii, pana la cursuri de perfectionare. De asemenea, sunt organizate si cursuri de initiere in termenii de baza ai economiei de piata sau cursuri de pregatire pentru crearea de intreprinderi mici.

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca prevede ca serviciile de formare profesionala se acorda, gratuit, urmatoarelor categorii de persoane, astfel:

− Au devenit someri (indemnizati sau neindemnizati); − Nu au putut ocupa loc de munca dupa absolvirea unei institutii de

invatamant sau dupa satisfacerea stagiului militar; − Ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea

acestuia; − Au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie

internationala, conform legii; − Cetateni straini sau apatrizi care au fost incadrati in munca sau au

realizat venituri in Romania,conform legii; − Nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea

din detentie.

Persoanele, care desfasoara activitati in mediul rural si nu realizeaza venituri lunare sau realizeaza venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta in vigoare si care sunt inregistrate la agentiile pentru ocuparea fortei de munca,beneficiaza, in mod gratuit, de servicii de formare


215

profesionala. Aceste servicii se asigura gratuit la cererea personelor angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, si pentru persoanele aflate in urmatoarele situatii:

− Au reluat activitatea ca urmare a incetarii concediului pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;

− Au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar; − Au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa

pensionarea pentru invaliditate; − Persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, in locuri de

detentie anume destinate, si care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de executare a pedepsei.

Cofinantarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a programelor de formare profesionala organizate de catre angajatori pentru salariatii proprii

O alta masura noua, cuprinsa in Legea nr. 107/2004, este cofinantarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a programelor de formare profesionala organizate de catre angajatori pentru salariatii proprii. In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza, in baza planului de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat. Angajatorii pot beneficia de cofinantare pentru derularea unui singur program de formare profesionala in cursul unui an. Suma se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj. Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor participante la programul de formare profesionala, pentru care s-a acordat cofinantarea, cel putin 3 ani de la data acordarii sumei.

e) Consultanta pentru inceperea unei afaceri (conform art.71 din legea76/2002 actualizata)

• Pentru someri

Consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri se acorda, la cerere, persoanelor in cautarea unui loc de munca, sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de consultanta. Aceste servicii pot fi realizate de agentiile pentru ocuparea


216

fortei de munca sau, dupa caz, de firme private, organizatii profesionale, fundatii si asociatii specializate in aceste domenii, cu care agentiile incheie contracte. Serviciile se acorda, gratuit, o singura data, pentru fiecare perioada in care persoanele beneficiaza de indemnizatii de somaj.

• Pentru studenti

Se acorda, in regim de gratuitate, servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri studentilor care solicita credite cu dobanda avantajoasa din bugetul asigurarilor pentru somaj. In acest fel, studentii beneficiaza de consultanta gratuita sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de consultanta.

f) Completarea veniturilor salariale (conform art. 72 din legea 76/2002 actualizata)

Persoanele care se angajeaza pentru program normal de lucru in perioada in care primesc indemnizatia de somaj beneficiaza, din momentul angajarii si pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa fie indemnizate, de o suma lunara, neimpozabila, reprezentand 30% din indemnizatia de somaj.

Persoanele mentionate beneficiaza de aceasta suma si in situatia in care, in perioada pentru care au dreptul la indemnizatia de somaj, le inceteaza raportul de munca sau de serviciu la primul angajator si se incadreaza la un alt angajator.

g) Incadrarea absolventilor de invatamant (conform art. 73 din legea 76/2002 actualizata)

Absolventii institutiilor de invatamant si absolventii scolilor speciale, in varsta de minimum 16 ani, inregistrati la Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca, in situatia in care se angajeaza cu program normal de lucru, pentru o perioada mai mare de 12 luni, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o prima de incadrare egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii.

Absolventii carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj si se angajeaza in perioada de acordare a indemnizatiei, in conditiile prevazute mai sus, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o suma egala cu indemnizatia de somaj la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, pana la expirarea perioadei de acordare a acesteia, daca nu s-ar fi angajat. Drepturile prevazute se acorda absolventilor care isi mentin raporturile de


217

munca sau de serviciu pentru o perioada de cel putin 12 luni de la data angajarii.

h) Stimularea mobilitatii fortei de munca (conform art. 74 din legea 76/2002 actualizata)

Persoanele care, in perioada in care primesc indemnizatia de somaj, se incadreaza in munca intr-o localitate aflata la peste 50 km de domiciliu, beneficiaza de o prima de incadrare, egala cu doua salarii minime brute pe tara, in vigoare la data acordarii.

Persoanele care, in perioada in care primesc indemnizatia de somaj,se incadreaza intr-o alta localitate si, astfel, isi schimba domiciliul, primesc o prima de instalare, egala cu de sapte ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la dat instalarii.

6.2.2.Servicii destinate angajatorilor

a) Programe de formare profesionala pentru proprii angajati (conf. art. 48 din Legea nr. 76/2002) In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza, in baza planului anual de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat.

Angajatorii pot beneficia de suma prevazuta pentru derularea unui singur program de formare profesionala in cursul unui an.

Suma prevazuta se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj, in limita de cel putin 15%, angajatorilor selectati anual de agentia pentru ocuparea fortei de munca.

Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor participante la programul de pregatire profesionala, pentru care s-a acordat suma prevazuta, cel putin 1 an de la data acordarii sumei. b) Subventionarea cheltuielilor cu forta de munca ce au ca scop ocuparea temporara a fortei de munca (conform art.78 din legea 76/2002 actualizata)


218

b1) Incadrarea absolventilor (conf. art.80 din Legea nr. 76/2002 actualizata) Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi ai unor institutii de invatamant sunt scutiti, pe o perioada de 12 luni, de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj, aferenta absolventilor incadrati, si primesc lunar, pe aceasta perioada, pentru fiecare absolvent: a) o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii; b) o suma egala cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant secundar superior sau invatamant postliceal; c) o suma egala cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant superior..

Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi din randul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele mentionate mai sus pe o perioada de 18 luni. Nu beneficiaza de aceste subventii angajatorii care au obligatia, potrivit legii, de a incadra in munca absolventi ai institutiilor de invatamant, pentru absolventii din aceasta categorie.

Conform art. 83 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, angajatorii care beneficiaza de aceste subventii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data incheierii.

Absolventii pot fi incadrati in conditiile art. 80 din Legea nr. 76/2002, o singura data pentru fiecare forma de invatamant, in termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.

In perioada celor 3 ani, absolventii pot urma o forma de pregatire profesionala, organizata de catre angajator, iar cheltuielile necesare pregatirii profesionale vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurarilor pentru somaj.

Conform art. 84 din Legea nr. 76/2002, angajatorii care, dupa indeplinirea obligatiei prevazute la art. 83 alin. (1), mentin raporturile de munca sau de serviciu cu absolventii incadrati, primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de munca sau de serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferenta contributiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane si virate, conform legii.

Ajutorul financiar prevazut poate fi acordat pe o perioada de cel mult 2 ani de la data indeplinirii obligatiei prevazute la art. 83 alin. (1).


219

Prin contributii sociale datorate de angajatori se intelege contributia de asigurari sociale, contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate si contributia de asigurari pentru somaj.Ajutorul financiar prevazut se vireaza, la cerere, din bugetul asigurarilor pentru somaj, angajatorilor care nu inregistreaza debite provenind din neplata contributiilor sociale, prin plata acestei sume, in termen de 90 de zile de la data aprobarii cererii. b2) Incadrarea somerilor in varsta de peste 45 de ani sau a somerilor care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale (conf. art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 actualizata)

Angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata someri in varsta de peste 45 de ani sau someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale sunt scutiti, pe o perioada de 12 luni, de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj, aferenta persoanelor incadrate din aceste categorii, si primesc lunar, pe aceasta perioada, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.

Conform art. 85 alin. (2) din Legea nr. 76/2002, de facilitatile prevazute, cu exceptia contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj, datorata de angajator pentru persoanele respective, beneficiaza si angajatorii care, in raport cu numarul de angajati, nu au obligatia, potrivit legii, de a incadra in munca persoane cu handicap, daca incadreaza in munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap si le mentin raporturile de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.

Angajatorii care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor mentionate, anterior termenului de 2 ani, sunt obligati sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca sumele incasate pentru fiecare persoana, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu. b3) Incadrarea somerilor care mai au 3 ani pana la pensie (conf. art. 85 alin. (5) din Legea nr. 76/2002 actualizata)

Angajatorii care incadreaza in munca, potrivit legii, someri care in termen de 3 ani de la data angajarii indeplinesc, conform legii, conditiile pentru a solicita pensia anticipata partiala sau de acordare a pensiei pentru limita de varsta, daca nu indeplinesc conditiile de a solicita pensia anticipata partiala, beneficiaza lunar, pe perioada angajarii, pana la data indeplinirii


220

conditiilor respective, de o suma egala valoarea indicatorului social de referinta in vigoare, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj. b4) Ocuparea temporara a fortei de munca (conf. art.78 din Legea nr. 76/2002 actualizata)

Pentru dezvoltarea comunitatilor locale, din bugetul asigurarilor pentru

somaj si din alte surse alocate conform legii, se pot subventiona cheltuielile cu forta de munca efectuate in cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporara a fortei de munca din randurile somerilor, pentru dezvoltarea comunitatilor locale.

Activitatile care pot fi subventionate sunt desfasurate de autoritati publice locale sau de angajatori in baza contractelor incheiate cu autoritatile administratiei publice locale cu respectarea reglementarilor in vigoare privind achizitiile publice.

Pentru acordarea subventiilor, Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca Judetene sau a municipiului Bucuresti vor incheia, dupa caz, cu autoritatile administratiei publice locale sau la solicitarea autoritatilor publice locale, conventii cu angajatorii persoanelor incadrate in munca din randul somerilor carora li s-au atribuit contracte cu respectarea reglementarilor in vigoare privind achizitiile publice.

Perioada de acordare a subventiilor mentionate este de cel mult 12 luni pentru fiecare persoana incadrata din randul somerilor, cu contract individual de munca pe perioada de cel mult 12 luni.

Cuantumul lunar al subventiei acordate pentru fiecare persoana incadrata cu contract individual de munca din randul somerilor este: a) in perioada 1 aprilie - 31 octombrie, 70% din valoarea indicatorului social de referinta; b) in perioada 1 noiembrie - 31 martie, valoarea indicatorului, la care se adauga contributiile de asigurari sociale datorate de angajatori, aferente acestuia.

c) Acordarea de credite avantajoase (conf. art. 86 din Legea nr. 76/2002 actualizata)

Pentru crearea de noi locuri de munca prin infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, credite in conditii avantajoase. c1) Creditele ANOFM au cea mai avantajoasa dobanda de pe piata


221

Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul locurilor de munca ce vor fi create, pentru o perioada de cel mult 3 ani, pentru investitii, inclusiv perioada de gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an pentru asigurarea productiei, cu o dobanda de 50% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.

In judetele in care rata medie anuala a somajului pe tara, comunicata de ANOFM, creditele se acorda in anul calendaristic urmator cu o dobanda de 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.

Beneficiarii de credite acordate in conditiile prevazute anterior, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

− Sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membrii cooperatori cu raporturi de munca sau de serviciu;

− Activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau in turism; − Pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create sa fie

incadrat personal provenind din randul somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca;

− Personalul incadrat in conditiile prevazute anterior sa fie mentinut in activitate cel putin 3 ani;

− Locurile de munca avute in vedre la acordarea de credite sa nu fie locuri de munca vacante;

− Somerii care se obliga sa infiinteze intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste asociatii familiale sau care desfasoara in mod independent o activitate economica im calitate de persoane fizice autorizate au prioritate la obtinerea creditelor in conditii avantajoase.

Pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de la capitolul ,,Imprumuturi”, fonduri nerambursabile, pentru activitati desfasurate in localitati care se confrunta cu fenomene de saracie si exclziune sociala din cauza nivelului ridicat al somajului.

Pentru acordarea de creditelor in conditii avantajoase sau a fondurilor nerambursabile prevazute la art.86 din legea 76/2002 actualizata, contributia beneficiarului trebuie sa fie de cel putin 25% din valoarea proiectului de fezabilitate depus.

Beneficiarii de credite sau de fonduri nerambursabile acordate au obligatia de a mentine locurile de munca nou-create pentru o perioada minima de 5 ani. c2) Credite cu dobanda subventionata pentru studenti Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca acorda credite cu


222

dobanda subventionata, respectiv 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, persoanelor in varsta de pana la 30 de ani, care au statut de student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o institutie de invatamant superior de stat sau particular, autorizata sau acreditata, in conditiile legii.

Creditele se acorda studentilor care infiinteaza si dezvolta individual sau impreuna cu alti studenti, intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale sau care desfasoara in mod independent o activitate economica in calitate de persoana fizica autorizata.

De asemenea, studentii beneficiaza de consultanta gratuita sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de consultanta.

d) Incadrarea elevilor si studentilor pe perioada vacantelor (conf. Legii nr. 72/2007) Angajatorul care incadreaza in munca elevi si studenti pe perioada vacantelor beneficiaza de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din salariul minim brut pe tara garantat in plata, pentru fiecare elev si student. Stimulentul financiar se acorda la cererea angajatorului din bugetul asigurarilor pentru somaj.

Perioada maxima de acordare a stimulentului financiar prevazut este de 60 de zile lucratoare intr-un an calendaristic.

e) Incadrarea tinerilor cu varste intre 16 si 25 de ani aflati in dificultate si confruntati cu riscul excluderii profesionale (conf. Legii nr.116/2002)

In scopul integrarii sau reintegrarii in munca a tinerilor cu varste intre 16 si 25 de ani aflati in dificultate si confruntati cu riscul excluderii profesionale, aceste categorii de persoane pot beneficia de plasare in munca la un angajator avizat de ANOFM, in baza unui contract de solidaritate.

In baza contractului de solidaritate angajatorul va incheia cu tanarul un contract individual de munca pe durata determinata, egala cu cea a contractului de solidaritate.

Angajatorii care incadreaza tineri in conditiile unui contract de solidaritate, vor incheia conventii cu ANOFM, prin care aceasta se angajeaza sa ramburseze lunar salariul de baza stabilit la data angajarii tinerilor, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu net pe economie, comunicat de Institutul National de Statistica.

Daca la data incetarii contractului de solidaritate angajatorii de insertie angajeaza tinerii prevazuti, cu contract individual de munca pe durata


223

nedeterminata, acestia beneficiaza, in baza aceleiasi conventii, de rambursarea lunara a unei sume, in cuantum de 50% din indemnizatia de somaj cuvenita conform legii, pe care tanarul beneficiar ar fi primit-o daca ar fi fost disponibilizat la acea data.

Suma prevazuta se acorda angajatorului pe o perioada de maximum 2 ani, pana la implinirea de catre angajat a varstei de 25 de ani.

In functie de suma prevazuta in bugetul asigurarilor pentru somaj ANOFM va incheia contracte de solidaritate cu tinerii, potrivit urmatoarelor prioritati: a) tineri proveniti din centrele de plasament si centrele de primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate si al organismelor private autorizate in domeniul protectiei copiilor; b) tineri singuri cu copii in intretinere; c) tineri familisti cu copii in intretinere; d) tineri familisti fara copii in intretinere; e) tineri familisti care au executat pedepse privative de libertate; f) alte categorii de tineri aflati in dificultate.

Daca ANOFM a incheiat contracte de solidaritate pentru toate persoanele aflate in evidenta acesteia in ultimele doua luni ale anului bugetar, in limita sumelor disponibile din bugetul asigurarilor pentru somaj, poate incheia suplimentar contracte de solidaritate si pentru alte persoane in varsta de pana la 35 de ani, cu respectarea prioritatilor prevazute la art. 10 din Legea nr. 76/2002.

f) Facilitati acordate angajatorilor (conf. art. 93 din Legea nr. 76/2002 actualizata)

Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul somerilor, pe care le mentin in activitate pe o perioada de cel putin 6 luni de la data angajarii, beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia datorata de angajator bugetului asigurarilor pentru somaj.

Reducerea contributiei se acorda incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 6 luni, si consta in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat in conditiile mentionate mai sus, din numarul mediu scriptic de personal incadrat cu contract individual de munca din anul respectiv.


224

Tabelul nr.100- Sinteza evolutiei numarului persoanelor incadrate prin

realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca

Masuri active

31 Martie 2009 31 Martie 2009

fata de 31 Martie 2008

Persoane Pondere in

total Persoane

(+/-) -%-

Total din care 62.903 100,00 -68.008 -51,95

Prin mediere din care: 50.887 80,90 -49.085 -49,10 - in locuri de munca vacante pe perioada nedeterminata

40.759 64,80 -31.252 -43,40

- in locuri de munca vacante pe perioada determinata

10.128 16,10 -17.833 -63,78

Prin servicii de informare si consiliere profesionala

10.631 16,90 -10.793 -50,38

Prin organizarea cursurilor de formare profesionala

4.061 6,46 -1.413 -25,81

Prin acordarea de alocatii pentru somerii care se incadreaza inainte de expirarea somajului

2.994 4,76 -1.936 -39,27

Din total, persoane incadrate prin subventionarea locurilor de munca

Someri avand peste 45 de ani sau intretinatori unici ai familiei monoparentale: din care

1.094 1,74 -3.923 -78,19

- someri avand peste 45 de ani 1.059 1,68 -3.818 -78,29 - intretinatori unici ai familiilor monoparentale

35 0,06 -105 -75,00

Someri care mai au 3 ani pana la pensie

11 0,02 -81 -88,04

Absolventi din care: 651 1,03 -1.900 -74,48 -absolventi ai ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii

40 0,06 -268 -87,01

-absolventi de invatamant secundar superior si invatamant postliceal

266 0,42 -861 -76,40

-absolventi de invatamant superior 345 0,55 -771 -69,09

Din total -absolventi beneficiari de prima de incadrare

1.112 1,77 -400 -26,46

-persoane cu handicap 6 0,01 -67 -91,78

Din total persoane incadrate:


225

Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 2(66)/2009, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

Tabelul nr.101 - Sinteza evolutiei numarului persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca

Prin stimularea mobilitatii fortei de munca

528 0,839 -231 -30,43

din care: Someri care se incadreaza intr-o localitate la distanta de peste 50 km. fata de domiciliu

115 0,182 -126 -52,28

Someri care se incadreaza in alta localitate cu schimbarea domiciliului

413 0,656 -105 -20,27

Prin acordarea de srvicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri

105 0,167 19 22,09

Prin ocuparea temporara a fotei de munca in lucrari publice de interes comunitar

454 0,722 -20.930 -97,88

Din care -incadrati pe o perioada de minimum 6 luni

43 0,000 -7.065 -100,00

Prin incheiere a de contracte de solidaritate, in baza Legii116/2002

47 0,075 -375 -88,86

Prin alte masuri active 166 0,264 18 12,16

Masuri active

31 Decembrie 2008 31 Decembrie 2008

fata de 31 Decembrie 2007

Persoane Pondere in

total Persoane

(+/-) -%-

Total din care 412.922 100,00 -93.882 -18,52

Prin mediere din care: 320.544 77,63 -71.338 -18,20 - in locuri de munca vacante pe perioada nedeterminata

244.995 59,33 -49.791 -16,89


75.549 18,30 -21.547 -22,19


66.265 16,05 3.399 5,41


19.561 4,74 -1.611 -7,61


18.782 4,55 -5.883 -23,85


226



18.356 4,45 -3.506 -16,04

- someri avand peste 45 de ani 17.844 4,32 -3.202 -15,21 - intretinatori unici ai familiilor monoparentale

512 0,12 -304 -37,25

Someri care mai au 3 ani pana la pensie

350 0,08 -143 -29,01

Absolventi din care: 10.809 2,62 -1.373 -11,27 -absolventi ai ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii

1.083 0,26 -541 -33,31


4.650 1,13 -762 14,08

-absolventi de invatamant superior 5.076 1,23 -70 -1,36


5.669 1,37 -375 -6,20

-persoane cu handicap 285 0,07 -1 -0,35

Din total persoane incadrate prin acordarea de credite:

din care, incadrare someri 403 0,10 -184 -31,35 -incadrati prin acordarea de credite 447 0,11 -432 -49,15 din care -cu dobanda de 25% din taxa oficiala a scontului stabilita de Banca Nationala a Romaniei

351 0,09 -411 -53,94

din care -prin Programul Social 351 0,09 -401 -53,32 din care Prin acordarea de credite pentru someri

32 0,01 30 1500,00

Prin acordarea de credite pentruinfiintare si dezvoltare IMM-uri

415 0,10 -462 -52,68

Din total persoane incadrate: Prin stimularea mobilitatii fortei de munca

2.636 0,64 -462 -14,91


1.098 0,27 -326 -22,89


1.538 0,37 -136 -8,12


227

Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 1(65)/2009, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

Tabelul nr. 102 - Sinteza evolutiei numarului persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca

Prin acordarea de servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri

593 0,14 12 2,07


35.321 8,55 -17.686 -33,37


8.707 2,11 -8.373 -49,02


1.229 0,30 -747 -37,80

Prin alte masuri active 584 0,14 -162 -21,72

Masuri active

31 Decembrie 2007 31 Decembrie 2007

fata de 31 Decembrie 2006

Persoane Pondere in

total Persoane

(+/-) -%-

Total din care 506.804 100,00 -2.323 -0,5

Prin mediere din care: 391.882 77,32 2.475 0,6 - in locuri de munca vacante pe perioada nedeterminata

294.786 58,17 12.003 4,2


97.096 19,16 -9.528 -8,9


62.866 12,40 42.193 204,1


21.172 4,18 2.184 11,5


24.665 4,87 -3.349 -12,0



21.862 4,31 539 2,5

- someri avand peste 45 de ani 21.046 4,15 712 3,5 - intretinatori unici ai familiilor monoparentale

816 0,16 -173 -17,5

Someri care mai au 3 ani pana la 493 0,10 -74 -13,1


228

pensie

Absolventi din care: 12.182 2,40 -4,232 -25,8 -absolventi ai ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii

1.624 0,32 -1.660 -50,5


5.412 1,07 -552 -9,3

-absolventi de invatamant superior 5.146 1,02 -2.020 -28,2


6.044 1,19 615 11,3

-persoane cu handicap 286 0,06 100 53,8

Din total persoane incadrate prin acordarea de credite:

Prin acordarea de credite IMM-urilor pentru crearea de noi locuri de munca

879 0,17 -1.139 -56,4

din care, incadrare someri 587 0,12 -647 -52,4 -incadrati prin acordarea de credite rambursabile

879 0,17 -1.139 -56,4

din care -cu dobanda de 25% din taxa oficiala a scontului stabilita de Banca Nationala a Romaniei

762 0,15 -581 -43,3

din care -prin Programul Social 752 0,15 -574 -43,3 -pentru studenti 10 0,00 -7 -41,2 din care Prin acordarea de credite pentru someri

2 0,00 -52 -96,3

Prin acordarea de credite pentru infiintare si dezvoltare IMM-uri

877 0,17 -1.087 -55,3

Din total persoane incadrate: Prin stimularea mobilitatii fortei de munca

3.098 0,61 -528 -14,6


1.424 0,28 -366 -20,4


1.674 0,33 -162 -8,8

Prin acordarea de servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri

581 0,11 -52 -8,2


53.007 10,46 -3.415 -6,1


229

Sursa:Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale nr.1(61)2008, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

Tabelul nr.103 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca, pe judete, sexe, medii si

grupe de varsta, la 31 Decembrie 2008

Regiune/ Judet

Total

Din care: Din total: Din total:

Femei Barbati Urban Rural Sub

25 de ani

25-34 ani

35-45 ani

Peste 45 ani

Sud-Est 46.070 19.240 26.830 24.997 21.073 8.282 10.326 12.306 15.156 Braila 6.413 2.239 4.174 4.074 2.339 1.360 1.546 1.626 1.881 Buzau 16.050 6.406 9.644 6.609 9.441 3.216 4.451 4.750 3.633 Constanta 7.992 4.850 3.142 5.588 2.404 622 1.238 2.200 3.932 Galati 6.686 2.276 4.410 4.396 2.290 1.329 1.518 1.539 2.300 Tulcea 5.628 2.204 3.424 2.637 2.991 950 858 1.373 2.447 Vrancea 3.301 1.265 2.036 1.693 1.608 805 715 818 963



Regiune/ Judet

Total



25 de ani

25-34 ani

35-45 ani

Peste 45 ani

Sud-Est 55.876 21.974 33.902 27.669 28.207 9.863 13.314 15.749 16.950 Braila 6.406 2.122 4.284 4.225 2.181 1.197 1.557 1.684 1.968 Buzau 24.934 9.268 15.666 8.784 16.150 4.693 6.766 7.754 5.721 Constanta 8.901 5.197 3.704 5.999 2.902 693 1.444 2.596 4.168 Galati 8.392 2.807 5.585 5243 3.149 1.723 2.042 1.890 2.737 Tulcea 3.606 1.283 2.323 1.571 2.035 629 726 892 1.359 Vrancea 3.637 1.297 2.340 1.847 1.790 928 779 933 997


17.080 3,37 7.901 86,1


1.976 0,39 271 15,9

Prin alte masuri active 746 0,15 132 21,5


230



Regiune/ Judet

Total



25 de ani

25-34 ani

35-45 ani

Peste 45 ani

Sud-Est 61.578 23.051 38.527 35.412 26.166 12.020 15.429 16.515 17.614 Braila 5.613 1772 3.841 3.525 2.088 783 1.268 1.619 1.943 Buzau 24.987 8.830 16.157 10.761 14.226 5.366 7.147 6.944 5.530 Constanta 11.495 6.199 5.296 8.371 3.124 1.069 1.874 3.624 4.928 Galati 13.306 4.152 9.154 9.784 3.522 3.270 3.897 2.852 3.287 Tulcea 3.130 1.000 2.130 1.365 1.765 536 587 773 1.234 Vrancea 3.047 1.098 1.949 1.606 1.441 996 656 703 692 Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul munciisiprotectieisociale1(65)/2009,1(61)/2008,1(57)/2007, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale


231

Tabelul nr.106 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului deOcupare a Fortei de Munca, pe judete si tipuri de masuri, la 31 Decembrie 2008

Regiune/Judet Total

din care:

Prin mediere,din

care:

din care:

Prin servicii de informare

Prin organizarea cursurilor de

formare profesionala

Prin acordarea de alocatii pentru somerii care se

incadreaza inainte de expirarea

somajului

in locuri de munca

vacante pe perioada

nedetrminata

in locuri de munca

vacante pe perioada

determinaa Sud-Est 46.070 37.296 26.894 10.402 2.465 2.149 1.779 Braila 6.413 5.637 4.314 1.323 379 318 354 Buzau 16.050 11.701 9.142 2.559 329 297 263 Constanta 7.992 7.316 4.566 2.750 565 388 543 Galati 6.686 6.370 4.270 2.100 64 642 215 Tulcea 5.628 2.971 2.359 612 1.022 232 206 Vrancea 3.301 3.301 2.243 1.058 106 272 198


232

Tabelul nr. 107 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului deOcupare a Fortei de Munca, pe judete si tipuri de masuri, la 31 Decembrie 2008

Regiune/Judet

Din total,persoane incadrate prin subventionarea locurilor de munca:

Someri avand peste 45 de ani

sau intretinatori

unici ai familiei monoparentale

Din care:

Someri care

mai au 3 ani

pana la pensie

Absolventi

Din care:

Din total, absolventi beneficiari de prima

de incadrare

Persoane cu

handicap


Intretinatori unici ai

familiilor monoparentale

Absolventi ai ciclului inferior al

liceului sau ai

scolilor de arte si meserii

Absolventi de

invatamant secundar superior

sau invatamant postliceal

Absolventi de

invatamant superior

Sud-Est 2.214 2.171 43 67 932 134 425 373 640 38 Braila 345 332 13 6 97 8 55 34 81 3 Buzau 490 490 - 8 217 33 133 51 189 3 Constanta 181 180 1 - 121 2 30 89 24 7 Galati 697 677 20 24 262 30 107 125 153 13 Tulcea 398 398 9 25 159 52 62 45 79 5 Vrancea 103 103 - 4 76 9 38 29 114 7


233

Tabelul nr. 108 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului deOcupare a Fortei de Munca, pe judete si tipuri de masuri, la 31 Decembrie 2008

Regiune/ Judet

Din total, persoane incadrate prin acordarea de credite:

Prin acordarea de credite IMM-urilor

pentru crearea de noi locuri de munca

Din care,

incadrare someri

din care: din care:

Incadrati prin

acordarea de credite

rambursabile

Cu dobanda de 50% di taxa

oficiala a scontului

stabilita de Banca

Nationala a Romaniei

Cu dobanda de 25% din taxa


stabilita de Banca

Nationala a Romaniei

din care: Prin

acordarea de

credite pentru someri

Prin acordarea de

credite pentru

infiintare si dezvoltare de IMM-uri

Prin Programul

Social

Pentru studenti

Sud-Est 55 46 55 25 30 30 - 4 51 Braila - - - - - - - - - Buzau 10 6 10 - 10 10 - 4 6 Constanta - - - - - - - - - Galati 20 15 20 - 20 20 - - 20 Tulcea 25 25 25 25 - - - - 25 Vrancea - - - - - - - - -


234

Regiune/Judet



Din care: Prin acordarea de servicii de

consultanta si asistenta pentru inceperea unei

activitati independente sau

pentru initierea unei afaceri

Prin ocuparea

temporara a fortei de munca in

lucrari publice de

interes comunitar

Din care, incadrati

pe o perioada

de minimum 6

luni

Prin incheierea de contracte de solidaritate,in

baza Legii116/2002

Prin alte

masuri active

Someri care se incadreaza

intr-o localitate la distanta de

peste 50 km. fata de

domiciliu

Someri care se

incadreaza in alta

localitate cu schimbarea domiciliului

Sud-Est 323 235 88 122 5.104 440 188 52 Braila 29 14 15 5 554 - 11 - Buzau 177 150 27 25 2.331 - 10 - Constanta 13 9 4 2 654 185 129 10 Galati 50 31 19 - 746 - 8 - Tulcea 22 5 17 10 425 191 10 39 Vrancea 32 26 6 80 394 64 20 3 Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 1(65)/2009, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale


235

Tabelul nr.109 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca, pe judete si tipuri de masuri, in anul 2007

Regiune/Judet Total

din care:

Prin mediere,din

care:

din care:

Prin servicii de informare



Prin acordarea de alocatii

pentru somerii care se

incadreaza inainte de expirarea somajului

in locuri de munca

vacante pe perioada

nedeterminata

in locuri de munca

vacante pe perioada

determinata

Sud-Est 55.876 43.964 30.797 13.167 3.283 2.363 2.547 Braila 6.406 5.428 4.014 1.414 1.196 406 387 Buzau 24.934 15.694 12.160 3.534 507 262 342 Constanta 8.901 8.047 4.597 3.450 282 574 714 Galati 8.392 8.167 5.498 2.669 268 404 583 Tulcea 3.606 2.991 2.209 782 952 468 356 Vrancea 3.637 3.637 2.319 1.318 78 249 165


236

Tabelul nr. 110 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca, pe judete si tipuri de masuri, in anul 2007

Regiune/Judet



sau intretinatori


Din care:

Someri care

mai au 3 ani

pana la pensie

Absolventi

Din care:


de incadrare

Persoane cu

handicap





liceului sau ai


Absolventi de



Absolventi de

invatamant superior

Sud-Est 1.938 1.887 51 69 900 137 408 355 640 56 Braila 273 263 10 9 100 10 52 38 66 4 Buzau 530 529 1 5 196 34 110 52 188 12 Constanta 148 144 4 2 114 6 29 79 69 2 Galati 558 537 21 35 288 35 120 133 167 20 Tulcea 267 255 12 10 96 33 39 24 36 5 Vrancea 162 159 3 8 106 19 58 29 114 13


237

Tabelul nr. 111 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca, pe judete si tipuri de masuri, in anul 2007

Regiune/Judet




Din care, incadrare

someri

din care: din care:

Incadrati prin acordarea de

credite rambursabile



stabilita de Banca Nationala

a Romaniei




a Romaniei

din care:

Prin acordarea de credite

pentru someri

Prin acordarea de credite pentru

infiintare si dezvoltare de

IMM-uri

Prin Programul

Social

Pentru studenti

Sud-Est 67 41 67 28 39 39 - - 67 Braila 5 5 5 - 5 5 - - 5 Buzau 22 18 22 - 22 22 - - 22 Constanta 0 - - - - - - - - Galati 12 9 12 - 12 12 - - 12 Tulcea 28 9 28 28 - - - - 28 Vrancea 0 - - - - - - - -


238

Regiune/Judet



Din care: Prin acordarea de servicii de

consultanta si asistenta pentru inceperea unei

activitati independente sau

pentru initierea unei afaceri

Prin ocuparea

temporara a fortei de munca in

lucrari publice de

interes comunitar

Din care, incadrati

pe o perioada

de minimum 6

luni


baza Legii116/2002

Prin alte

masuri active

Someri care se incadreaza

intr-o localitate la distanta de peste 50 km.

fata de domiciliu

Someri care se

incadreaza in alta

localitate cu

schimbarea domiciliului

Sud-Est 348 259 89 82 10.984 1.609 161 119 Braila 16 7 9 15 637 6 17 6 Buzau 227 200 27 25 6.922 558 2 - Constanta 13 8 5 5 1.259 676 91 16 Galati 43 24 19 4 1.320 158 4 19 Tulcea 22 3 19 5 420 126 30 47 Vrancea 27 17 10 28 426 85 17 31 Sursa:Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale nr.1(61)2008, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale


239

Tabelul nr 112 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca, pe judete si tipuri de masuri, in anul 2006

Regiune/Judet Total

din care:

Prin mediere,din

care:

din care: Prin servicii de

informare si consiliere

profesionala



Prin acordarea de alocatii pentru somerii care se

incadreaza inainte de expirarea

somajului

in locuri de munca

vacante pe perioada

nedeterminata

in locuri de munca

vacante pe perioada

determinata Sud-Est 61.578 48.185 33.004 15.181 1369 1.857 2.326 Braila 5.613 3.552 2.535 1.017 50 399 341 Buzau 24.987 16.509 12.479 4.030 582 291 394 Constanta 11.495 10.460 6.192 4.268 507 364 878 Tulcea 3.130 2.265 1.268 997 99 334 240 Vrancea 3.047 3.047 2.214 833 60 161 186

Regiune/ Judet



sau intretinatori


Din care:

Someri care

mai au 3 ani

pana la pensie

Absolventi

Din care:


de incadrare

Persoane cu

handicap





liceului sau ai


Absolventi de



Absolventi de

invatamant superior

Sud-Est 2000 1937 63 74 1553 388 547 618 753 23 Braila 214 209 5 7 169 39 73 57 103 4 Buzau 653 647 6 9 369 87 180 102 211 1 Constanta 227 221 6 - 293 68 51 174 53 0 Galati 433 408 25 28 396 86 136 174 207 3 Tulcea 318 302 16 20 190 83 53 54 58 10 Vrancea 155 150 5 10 136 25 54 57 121 5


240

Regiune/Judet




Din care, incadrare

someri

din care: din care:

Incadrati prin acordarea de

credite rambursabile




a Romaniei




a Romaniei

din care:

Prin acordarea de credite

pentru someri

Prin acordarea de credite pentru

infiintare si dezvoltare de

IMM-uri

Prin Programul

Social

Pentru studenti

Sud-Est 283 177 283 26 257 251 6 30 253 Braila 18 11 18 - 18 18 - - 18 Buzau 104 76 104 - 104 104 - - 104 Constanta - - - - - - - - - Galati 110 60 110 - 110 110 - - 110 Tulcea 51 30 51 26 25 19 6 30 21 Vrancea - - - - - - - - -

Regiune/Judet



Din care: Prin acordarea de

servicii de consultanta si asistenta pentru

inceperea unei activitati independente

sau pentru initierea unei afaceri

Prin ocuparea temporara a

fortei de munca in

lucrari publice de

interes comunitar

Din care, incadrati pe o perioada

de minimum 6 luni


baza Legii116/2002

Prin alte masuri active

Someri care se incadreaza intr-o

localitate la distanta de peste

50 km. fata de domiciliu

Someri care se

incadreaza in alta

localitate cu schimbarea domiciliului

Sud-Est 361 240 121 95 9736 622 201 32 Braila 26 7 19 15 1026 - 15 3 Buzau 223 188 35 37 5779 - 5 - Constanta 23 5 18 6 1424 383 146 7 Galati 32 17 15 5 488 - 7 22 Tulcea 27 3 24 6 614 239 13 - Vrancea 30 20 10 26 405 - 15 - Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale nr.1(57) 2007, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale


241

Tabelul nr.113 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca, pe judete si grupuri tinta, in anul 2008

Regiune/Judet

Someri de lunga durata Persoane

cu handicap

Rromi

Persoane eliberate

din detentie

Tineri care au parasit

sistemul de protectie a copilului

Cetateni straini

Persoane refugiate

Cu varsta sub 25

ani

Din care:femei

Cu varsta de 25 ani si peste

Din care:femei

Sud-Est 419 139 2.741 1.039 178 1.454 4 45 - - Braila 91 30 332 77 35 209 2 9 - - Buzau 161 39 915 262 39 224 - 7 - -

Constanta 114 51 1.398 665 9 526 - 1 - - Galati 21 12 36 18 36 130 2 6 - - Tulcea 6 1 24 8 20 169 - 1 - -

Vrancea 26 6 36 9 39 196 - 21 - - Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 1(65)/2009, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale


Regiune/Judet


cu handicap

Rromi

Persoane eliberate

din detentie

Tineri care au parasit sistemul

de protectie a copilului

Cetateni straini

Persoane refugiate

Cu varsta sub 25 ani

Din care:femei

Cu varsta de 25 ani si

peste

Din care:femei

Sud-Est 679 233 3.858 1.360 155 1.354 4 15 - - Braila 85 24 555 93 18 288 1 11 - - Buzau 349 98 1.643 448 21 349 - - - - Constanta 175 81 1.535 777 8 374 - - - - Galati 39 14 76 29 31 115 3 2 - - Tulcea 11 6 15 5 18 52 - 1 - - Vrancea 20 10 34 8 59 176 - 1 - - Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 1(61)/2008, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale


242


Regiune/Judet


cu handicap

Rromi

Persoane eliberate

din detentie

Tineri care au parasit

sistemul de protectie a copilului

Cetateni straini

Persoane refugiate

Cu varsta sub 25

ani

Din care:femei

Cu varsta de 25 ani si peste

Din care:femei

Sud-Est 1.012 316 5.357 1.747 101 1.109 5 50 - 2 Braila 54 14 760 143 10 246 1 12 - - Buzau 550 154 2.229 541 14 179 - 3 - - Constanta 262 107 1.948 955 3 453 - - - - Galati 131 35 354 91 10 81 4 4 - 2 Tulcea 1 1 13 5 29 19 - - - - Vrancea 14 5 53 12 35 131 - 31 - - Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 1(57)/2007, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale


243

Numarul persoanelor incadrate prin implementarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca al ANOFM a cunoscut o scadere in perioada 2006-2008, de la 412.922 in anul 2008, fata de 506.804 in 2007, respectiv 509.127 in anul 2006.

Acest fapt se datoreaza scaderii numarului mediu de someri la finele anului 2008 (362.429) comparativ cu anii anteriori 2007 (386.667), respectiv 2006 (484.698).

Procentual, din 2006 pana in 2008, numarul femeilor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca, a scazut cu 16,53%, iar cel al barbatilor s-a micsorat cu un procent de 30,36.

Numarul persoanelor din mediul urban incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca este in scadere cu 21,86% in 2007 si 29,41% in 2008 fata de 2006; in cazul persoanelor din mediul rural anul 2007 a adus o crestere a procentului de incadrare prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca cu 7,8%, pentru ca anul 2008 sa inregistreze o noua scadere cu 19,46%.

In structura pe grupe de varsta, pentru prima categorie – sub 25 ani – diferenta de incadrare prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca se remarca in sensul scaderii cu 17,94% in 2007 fata de 2006 si 31,09% in 2008 fata de acelasi an 2006.

Pentru categoria de varsta 25 – 34 ani, evolutia incadrarii prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca inregistreaza aceeasi tendinta de scadere – cu 13,7% in 2007 si 33,07% in 2008 fata de 2006. Pentru categoria 35 – 45 ani, anul 2007 aduce o scadere a numarului persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca cu 4,63% fata de 2006, in timp ce pentru anul 2008 acest procent devine de 25,48% fata de 2006.

Pentru cei cu varsta peste 45 de ani, anul 2007 nu a adus schimbari semnificative, in sensul ca diferentele inregistrate sunt de 3,76%, in scadere fata de 2006. Anul 2008 inregistreaza o scadere a numarului persoanelor incadrate prin Ocupare a Fortei de Munca cu 13,95% fata de 2006.

Comparand procentele cu care fiecare judet a contribuit la totalul persoanelor incadrate Ocupare a Fortei de Munca anual, observam ca judetul Buzau are contributia cea mai semnificativa in acest sens, urmat fiind de Constanta si Galati.

Analizand evolutia in ani a fiecarui judet, din perspectiva contributiei aduse la totalul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca se observa o fluctuatie in sensul ca pentru Braila, Tulcea, Vrancea se inregistreaza o crestere a procentului de participare, in timp ce pentru judetul Galati contributia e in scadere.


244

Structura pe tipuri de masuri active a Programului de Ocupare

Medierea muncii este masura cu ponderea cea mai mare 85,95% in totalul persoanelor ocupate in anul 2008 prin program, pe primul loc situandu-se judetul Vrancea cu un procent de 100% din total persoane incadrate la nivelul judetului si pe ultimul loc judetul Tulcea cu 52,78%. In anul 2008, din totalul persoanelor ocupate prin activitatea de mediere 72,10% au fost ocupate pe locuri de munca pe perioada nedeterminata iar 27,89% pe perioada determinata.

In anii 2007 si 2006, medierea muncii ramane masura cu cea mai mare pondere in totalul persoanelor ocupate prin program, respectiv de 78,68% in 2007 si 78,25% in 2006 la nivelul Regiunii Sud-Est.

Masura de informare si consiliere profesionala detine in 2008 o pondere de 5,35% din total persoane incadrate, mai mica fata de anul 2007 (5,87%) si mai mare comparativ cu anul 2006 (2,22%). Judetul cu ponderea cea mai mare este Tulcea cu un procent de 18,15% din total persoane incadrate la nivelul judetului in 2008 iar judetul cu ponderea cea mai mica este Galati cu un procent de numai 0,95%.

Ocuparea prin cursuri de formare profesionala este o masura activa ce detine in anul 2008, la nivel regional un procent de 4,66% din totalul realizarilor pe anul 2008. In total masura, ponderea cea mai mare in ceea ce priveste numarul persoanelor incadrate prin organizarea de cursuri de formare profesionala, o are judetul Galati (29,87%) si cea mai mica judetul Tulcea (10,79%).

Implementarea masurilor de stimulare a angajatorilor pentru incadrarea in munca a anumitor categorii nu prezinta fluctuatii mari in perioada raportata.

In anul 2008, a crescut numarul persoanelor ocupate din randul grupurilor tinta si anume:cu 6,87% numarul persoanelor de etnie rroma fata de 2007 si cu 23,72% fata de 2006, iar numarul persoanelor cu handicap cu12,92% % fata de 2007 si cu 43,25% fata de 2006.


245

CAPITOLUL VII – PROGNOZE

7.1. Prognoze macroeconomice – caracteristici generale

In ultimele decenii, prognoza si modelarea macroeconomica au dobandit

un rol din ce in ce mai important pentru elaborarea deciziilor de politica economica si a strategiilor de dezvoltare pe termen mediu si lung. Primele modele macroeconomice au fost realizate de doi economisti, ulterior deveniti laureati ai premiului Nobel pentru economie, respectiv de catre Tinbergen in 1939 si Klein in 1950.

Teoria moderna a prognozelor macroeconomice a stabilit o serie de principii si reguli generale, realizarea de prognoze economice a devenit o practica curenta in orice sistem economic, jucand un rol din ce in ce mai important pentru fundamentarea deciziilor si politicilor la nivel macroeconomic.

In general, prognoza economica include cel putin urmatoarele trei sectiuni:

- o privire de ansamblu asupra viitorului economiei, incluzand estimari cantitative pentru principalele variabile macroeconomice la diverse orizonturi de timp;

- o prezentare analitica, dar coerenta, totodata, a legaturilor dintre variabile, care include expunerea clara a ipotezelor si prezumtiilor considerate pentru prognoza, precum si o investigare a riscurilor care s-ar putea materializa daca unele dintre ele s-ar putea modifica devenind nefavorabile;

- o discutie a optiunilor implicate pentru utilizatorul prognozei. In privinta orizontului de timp, prognozele macroeconomice pot fi de mai multe feluri, dupa cum urmeaza:

- pe termen foarte scurt, de la ultimele observatii statistice pana la doua trimestre in viitor;

- pe termen scurt, de la sase luni la doi ani; - pe termen mediu, de regula considerat de la doi la cinci ani (uneori

10 ani); - pe termen lung, dincolo de un orizont de timp de cinci sau zece ani.

In privinta mecanismelor fundamentale, prognoza se bazeaza pe analiza datelor economice prin prisma teoriei economice, combinarea exacta a acestor doua laturi depinzand in final de orizontul de timp considerat:

- Pe termen scurt, variabilele de stoc sunt mai mult sau mai putin fixe. In consecinta, analiza se concentreaza asupra variabilelor de flux, cei mai multi specialisti folosind ipoteze si prezumtii relativ similare.

- Pe termen mediu, este de presupus ca structurile economice nu se schimba prea mult. Prin urmare, o abordare naturala consta in examinarea a ceea ce se intampla cand trendurile care sunt prognozate pentru un orizont de doi ani sunt prelungite (extrapolate).


246

- Pe termen lung, economistii pot presupune transformari structurale

substantiale. Cererea pentru prognoze porneste de la nevoia de a forma o privire educata si competenta asupra viitorului, inainte de luarea deciziilor. Apar insa doua constrangeri de baza:

- Intarzierile (Lags) – relatiile economice sunt complexe si impactul actiunilor initiate astazi pot sa nu se materializeze inca pentru ceva timp.

- Incertitudinea (Uncertainty) – viitorul este inerent incert. In legatura cu impactul prognozelor, acestea afecteaza comportamentul agentilor in doua feluri:

- Adaptare – agentii fie vor folosi o oportunitate fie vor incerca sa se protejeze impotriva consecintelor unui eveniment nedorit.

- Reactie – cand agentii pot influenta obiectul care este prognozat, ei ar putea actiona deja asupra lui. Relativ la relatia dintre prognoza si decidentii in materie de politici economice se impun urmatoarele precizari:

- Prognozele joaca un rol important (uneori chiar decisiv) in luarea deciziilor, cu toate ca acestea se pot abate semnificativ de la ceea ce prognozele sugereaza.

- Agentii pot atribui ponderi diferite obiectivelor de politica economica. - Decidentii trebuie sa aiba responsabilitate pentru actiunile lor, bazate

pe informatia oferita si pe propriile lor obiective. In general, exista patru tipuri de abordari cantitative care sunt utilizate in prognoza economica:

- metode subiective; - metode bazate pe indicatori cheie; - modele ale seriilor dinamice; - modele structurale.

In general, construirea unui model macroeconomic trebuie sa tina cont de trei provocari clare:

- sa incorporeze teorie suficient de bogata pentru a fi capabila sa analizeze o gama vasta de fapte economice, ramanand totusi tratabila, intern consistenta, coerenta si usor de inteles;

- sa acest model teoretic sa concorde cu datele cel putin la fel de bine ca un model anterior;

- sa faca modelul sigur, credibil si eficient in raport cu diversele ipoteze de prognoza si totodata adaptabil la impunerea unor judecati si ajustari rationale si a unor rute conditionate.


247

7.2. Prognoze macroeconomice in profil teritorial – aspecte metodologice

7.2.1. Prognoze teritoriale – prognoze nationale Modelele econometrice de estimare ca si modelele macroeconomice se

bazeaza – atat la nivelul economiei nationale, cat si in profil teritorial – pe serii de date statistice, care evidentiaza evolutia in timp a fenomenelor si proceselor economice si permit evaluarea tendintelor si caracteristicilor cu caracter relativ constant. La acestea se adauga prezumtii pentru evolutia viitoare rezultate din analize economice structurale precum si din evaluarea actiunii viitoare a factorilor de risc, precum comportamentul actorilor economici si noneconomici, contextul international, tehnologiile inclinatia spre consum sau investitii, etc.

Prognozele in profil teritorial prezinta, din acest punct de vedere, particularitatea ca evolutia locala trebuie sa se incadreze in evolutia generala a economiei nationale, chiar daca specificul zonal are o influenta importanta. Ca urmare, prognoza in profil teritorial (regional si judetean) se realizeaza in stransa corelatie cu prognoza nationala, ceea ce reduce caracterul discretionar in proiectarea unor indicatori. In esenta, prognozele in profil teritorial releva contributia unitatii teritoriale la dezvoltarea de ansamblu a economiei romanesti, dar nu reprezinta o simpla defalcare pe regiuni a indicatorilor macroeconomici.

Tocmai pentru a se realiza o armonizare intre potentialul zonal si cel national, prognozele regionale se realizeaza printr-o combinatie de metode, respectiv a metodei ascendente cu cea descendenta. Prin metoda ascendenta se porneste de la informatiile zonale si se proiecteaza in mod distinct indicatorii regiunii/judetului respectiv, iar prin metoda descendenta punctul de plecare il reprezinta prognoza macroeconomica (posibilitatile maxime de dezvoltare a economiei nationale)din care se defalca (in functie de potentialul zonal)valorile regionale si judetene pe baza unor chei de repartitie, stabilite, in principal, pe baza trendurilor anterioare.

Fiecare dintre metodele prezentate succint mai sus are avantajele, precum si dezavantajele sale. Avantajele ar putea fi: o apelare directa la sursele de date pertinente la nivel regional pentru metoda ascendenta, sau garantia coerentei numerice intre conturile nationale si cele regionale pentru cea de-a doua, caz in care dezavantajul ar fi furnizarea estimarilor care nu sunt calculate plecand de la date directe, ci prin intermediul unei chei de repartitie care trebuie corelata cu fenomenul analizat.

Practic, in elaborarea prognozei regionale s-au combinat metodele mentionate, mai ales ca din punct de vedere al bazei de date statistice exista doua impedimente majore, respectiv: inexistenta de date privind evolutia teritoriala a preturilor, ceea ce face ca evaluarea si prognoza cresterii economice pe regiuni sa aiba un grad mai mare de relativitate, precum si faptul


248

ca statistica regionala are o intarziere de 1-2 ani fata de cea nationala, ceea ce presupune estimari si pentru perioadele trecute.

Prognozele regionale sunt apoi verificate din punct de vedere al acuratetei prin incorporarea valorilor estimate pentru fiecare indicator in conturile si balantele regionale.

Conturile si balantele regionale reprezinta o versiune la nivel regional a conturilor si balantelor anuale si asigura corelarea dintre principalii indicatori macroeconomici. Conceptia metodologica este aceeasi si prin urmare metodologiile de realizare statistica a acestora devin metodologii de prognoza.

7.2.2. Metode de estimare a indicatorilor privind forta de munca Prognoza privind piata muncii ia in considerare pe de o parte evolutia

resurselor de munca (populatie, populatie in varsta de munca), iar pe de alta parte posibilitatile de dezvoltare economica a unei regiuni (produsul intern brut si structura activitatilor precum si eficienta utilizarii resurselor de munca).

Cererea de forta de munca, respectiv evolutia, respectiv evolutia ocuparii se prognozeaza ca rezultanta a combinarii resurselor de munca cu potentialul de crestere economica. Cererea de forta de munca se determina pe baza unei functii econometrice care ia in considerare structura si nivelul dezvoltarii economice pe de o parte, iar pe de alta parte cerinta cresterii productivitatii muncii. In fapt este vorba despre o functie de productie de tip Cobb-Douglas.

Pe langa utilizarea sa in constituirea si alocarea echilibrata a resurselor bugetare (in mod neinflationist, fara a creste probabilitatea unei politici fiscale prociclice), precum si pentu elaborarea regulilor de conducere a politicilor monetare, cadrul de analiza al outputului potential poate fi utilizat si la analiza si prognoza resurselor de crestere economica pe termen mediu si lung la nivel regional.

Un potential de crestere mai ridicat, dar avand ca determinant principal investitii mai mari, ar putea indica faptul ca pe termen mediu va fi nevoie de o suplimentare a resurselor de munca la nivelul acelei regiuni.

Dar utilizarea cea mai importanta este la programarea reducerii decalajelor dintre regiuni, intr-un interval de timp mediu sau lung prin alegerea setului optim de politici economice (in functie de ce componenta a cresterii se doreste a fi motorul: fie capitalul, fie forta de munca, fie productivitatea totala a factorilor).

Pe langa faptul ca outputul potential la nivel national nu este o marime observabila din punct de vedere statistic, acesta determinandu-se cu ajutorul unor marimi observabile si a unor legaturi dintre acestea, aceste marimi observabile nu au intotdeauna un corespondent la nivel regional (conturile nationale regionale pentru Romania prezinta produsul intern brut doar prin metoda resurselor, nu si prin metoda cheltuielilor).


249

Modelul este centrat pe functia de productie Cobb-Douglas, cu randamente constante la scala, iar pentru o regiune avem:

lnYi* = lnTFPi* + (1-α)lnKi* + αlnLFi* (1) iar la nivel national avem:

∑ ∑ ∑ ∑= = = =

+−+=8

1

8

1

8

1

8

1

*ln*ln)1(*ln*lni i i i

LFiKiTFPiYi αα (2)

Unde Y* reprezinta outputul potential; TFP* reprezinta trendul productivitatii totale a factorilor de productie; K* reprezinta stocul potential de capital; LF* reprezinta forta de munca potentiala, exprimata ca indicator statistic prin populatia ocupata; α reprezinta coeficientul functiei de productie; i reprezinta indicele regiunii de dezvoltare.

Imbunatatirea adusa consta din faptul ca outputul potential la nivel national calculat in acest fel are la baza pentru forta de munca potentiala si pentru trendul productivitatii totale a factorilor o regresie tip panel, in felul acesta numarul de observatii pe care indicatorul mentionat se bazeaza fiind considerabil mai mare.

Y* = TFP* + (1-α)K* + αLF* ≈ ≠ ≈ ≠

∑=

8

1

*lni

Yi = ∑=

8

1

*i

TFPi + (1-α)∑=

8

1

*i

Ki + α∑=

8

1

*i

LFi

In felul acesta rezulta un output potential obtinut printr-o mai buna

fundamentare a fortei de munca potentiale, printr-o econometrie proprie structurii reale observabile a fenomenului.

Y* = ∑=

8

1

*i

Yi - abordare top-down

Produsul intern brut la nivel national in preturi constante 1990 este distribuit la nivel regional folosind drept cheie de distributie structura PIB in preturi curente.

lnTFPi* = lnYi* - (1-α)lnKi* - αlnLFi* Productivitatea totala a factorilor se determina ca si in modelul national in

mod residual. Productivitatea totala a factorilor este partea de output care nu este explicata de cantitatea de inputuri utilizata in productie. Nivelul TFP arata cat de eficient si intensiv sunt utilizate inputurile in procesul de productie.

LF* = ∑=

8

1

*i

LFi - abordare bottom-up

Forta de munca potentiala se determina la nivel de regiune, in functie de urmatorii indicatori: populatia activa a regiunii, rata de ocupare a regiunii, populatia ocupata a regiunii, rata somajului regiunii.

LFi* = PAi (1- ui*), unde PAi este populatia activa a regiunii i iar ui* este rata naturala a somajului regiunii i.


250

K* = ∑=

8

1

*i

Ki - abordare top-down

Stocul de capital din modelul national este distribuit pe regiuni in functie de structura anuala a produsului intern brut curent realizat in regiune.

Dupa estimarea populatiei ocupate prin functia de productie, datele sunt armonizate in cadrul balantei fortei de munca regionale, in baza careia se estimeaza deficitul sau excedentul de ocupare.

Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) este conceputa ca o sursa importanta de informatii intercenzitare asupra fortei de munca; ancheta furnizeaza, intr-o maniera coerenta, date esentiale asupra principalelor segmente de populatie (activa – ocupata si in somaj – inactiva), cu numeroase posibilitati de corelare si structurare dupa caracteristici demo - socio – economice diverse, in conditii de comparabilitate internationala.

Balanta fortei de munca este o lucrare care se realizeaza pe baza informatiilor din mai multe surse de date: statistica demografica; cercetarea statistica privind costul fortei de munca; cercetarea statistica privind costul fortei de munca in gospodarii (AMIGO); surse administrative.

7.3. Evolutia pe termen mediu a pietei muncii in regiunea Sud – Est

7.3.1. Resursele de munca si utilizarea acestora La 1 ianuarie 2009 regiunea de dezvoltare Sud – Est (ce cuprinde

judetele: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea) avea o populatie de 2818,3 mii persoane, ceea ce reprezinta 13,1% din populatia totala a tarii. Ca numar de locuitori, regiunea ocupa locul trei pe tara. Ponderea populatiei urbane in total populatie este de 55,1% iar a celei rurale de 44,9%.

La 1 ianuarie 2008 regiunea concentra 13,4% din resursele de munca la nivel national si 13,3% din populatia in varsta de munca.

Conform datelor AMIGO distributia resurselor de munca in regiunea Sud – Est, se prezinta astfel:

Tabel nr. 116 - Resursele de munca in regiunea Sud-Est

2003 2008

Crestere 2008/2003

(%) Total populatie 2859 2839 -0,7% Populatia in varsta de munca (15-64 ani)

1993,7 1991,3 -0,1%

% in total populatie 69,7% 69,6% Populatia activa 1280,8 1245,5 -2,8%

% in total populatie 44,8% 43,5% Populatia inactiva 1106,1 1162,6 5,1%

% in total populatie 38,7% 40,6%


251

La nivelul anului 2008 populatia in varsta de munca reprezenta 69,6% din

totalul populatiei, nivel in usoara scadere (-0,1%) comparativ cu anul 2003. Analizand structura pe grupe de varsta a resursei fortei de munca in

regiunea Sud – Est, se constata ca ponderea cea mai ridicata o detine populatia de 25 – 54 de ani (63,2% din populatia in varsta de munca, respectiv 78,1% din populatia activa in varsta de munca) si a fost in crestere comparativ cu anul 2003.

Tabel nr.117 - Structura pe varste a resursei de forta de munca in regiunea Sud-Est

2003 2008

Nr. Structura Nr. Structura Populatia in varsta de munca 1993,7 100,0 1991,3 100,0

• Tineri (15-24 ani) 455,1 22,8 416,1 20,9 • Populatia (25-54

ani) 1068,0 53,6 1259,3 63,2

• Varstnici (55-64 ani)

470,6 23,6 315,9 15,9

Tabel nr.118 - Utilizarea resursei de munca in regiunea Sud-Est 2003 2008

Nr.

Pondere in populatia activa in varsta de

munca

Nr.

Pondere in populatia activa in varsta de

munca

Populatia activa in varsta de munca

1218,7 100,0 1191,1 100,0

• Tineri (15-24 ani) 156,6 12,8 128,1 10,8 • Populatia (25-54

ani) 826,8 67,8 930,6 78,1

• Varstnici (55-64 ani) 235,3 19,3 132,4 11,1 Comparativ cu anul 2003, grupele de varsta 15 – 24 ani si 55 – 64 ani au

fost in scadere, mai accentuata, in special, pentru grupa varstnicilor (7,7 respectiv 8,2 puncte procentuale).


252

7.3.2. Piata regionala in raport cu cea nationala In anul 2008, rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15 – 64

ani) in regiunea Sud – Est (59,8%) a fost in cu 6,1 puncte procentuale mai mare decat in anul 2003 dar continua sa se situeze sub cea la nivel national (62,8%), avand una dintre cele mai mici valori din tara, cele mai mari inregistrandu-se in regiunile Bucuresti - Ilfov (65,5%) si Sud Muntenia (65,9%).

In toate regiunile tarii, persoanele de sex masculin au detinut rate de activitate mai ridicate fata de cele de sex feminin, cele mai mari diferente inregistrandu-se in regiunea Sud – Est (22,2 puncte procentuale).

Tabel nr.119 - Ratele de participare la activitatea economica

2003 2008 ROMANIA – TOTAL

Rata de activitate a populatiei in varsta de munca

62,4% 62,9%

Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca

57,8% 59,0%

Rata somajului BIM 3.2% 5,8% REGIUNEA SUD-EST

Rata de activitate a populatiei in varsta de munca

53,7% 59,8%

Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca

46,3% 55,3%

Rata somajului BIM 3,7% 7,2% Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca, in regiunea Sud – Est a

fost de asemenea in crestere (cu 9 puncte procentuale) fata de anul 2003, ajungand la 55,3%, nivel inferior insa celui la nivel national (59%), ceea ce plaseaza regiunea pe ultima pozitie in topul national.

Din distributia populatiei ocupate civile pe regiuni se observa ca Regiunea Sud – Est contribuie cu 12,1% la ocuparea totala, cea mai mare pondere inregistrandu-se in regiunea Nord – Est (14,5%) si cea mai mica in regiunile Vest si Sud – Vest (10%).

Prin traditie, regiunea este o zona agricola cu o pondere a ocuparii in agricultura de 31,6% (peste media nationala de 28,2%). Serviciile detin 40,2% (serviciile comerciale 26,1% iar serviciile sociale 14,1%) iar industria si constructiile detin 28,2%.

Se remarca ponderea ridicata a populatiei ocupate in sectorul serviciilor in judetele Constanta si Galati (50,7%, respective 40,4%), datorita statiunilor turistice din lungul litoralului si prezentei porturilor Constanta si Mangalia, si respectiv Galati. Spre deosebire de acestea, in judetul Vrancea, aproximativ 44% din populatia ocupata lucreaza in agricultura.


253

Regiunea Sud – Est detine aproximativ 13,2% din numarul total de someri inregistrati iar rata somajului inregistrat la sfarsitul anului 2008, cu o valoare de 4,7% depaseste media tarii (4,4%) si plaseaza regiunea Sud - Est pe locul 5 din cele 8 regiuni ale tarii. Disponibilizarile din industria metalurgica (MITTAL GROUP) au determinat ca judetul Galati sa detina cea mai ridicata rata a somajului (6,6%), urmat de Buzau (5,6%), Braila, Tulcea si Vrancea (4,4%) si Constanta cu 3,1%.

Rata somajului BIM, in regiunea Sud – Est (7,2%), s-a situat peste cea la nivel national si a fost una dintre cele mai ridicate comparativ cu celelalte regiuni.

Castigul salarial mediu net, din regiunea Sud – Est (1160 lei in anul 2008) s-a situat sub media la nivel national (1280 lei), cele mai mari castiguri inregistrandu-se in judetele Constanta si Galati.

7.3.3. Evolutia pe termen mediu

Avand in vedere ca regiunea Sud – Est se caracterizeaza prin existenta

unor centre economice importante in municipiile resedinta de judet, precum si resursele naturale din zona, pentru perioada 2009 – 2012 se estimeaza ca, dupa iesirea din criza economica, isi va putea valorifica forta de munca existenta.

Astfel, dupa o scadere a populatiei ocupate civile in anul 2009 (cu circa 3,2%), incepand cu 2010 regiunea va inregistra cresteri usoare, in anul 2012 ea regasindu-se pe acelasi loc 5 in topul regiunilor.

Grafic nr.61

-4,0

-3,0

-2,0

-1,0

0,0

1,0

2,0

2008 2009 2010 2011 2012

-modificari procentuale -

Evolutia populatiei civile ocupate



254

Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2012 va fi de asemenea in scadere, cu 1,5%, la nivel national fiind estimata o crestere de 2%. Pentru regiunea Sud – Est s-a estimat o revenire a numarului mediu de salariati incepand cu anul 2011. In topul national, se estimeaza ca in anul 2012, Regiunea Sud - Est va ocupa acelasi loc 6 ca si in anii anteriori.

Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 6,2% in 2012 (fata de 4,7% in 2008), valoare superioara celei la nivel national (5,6%), regiunea pastrandu-si pozitia a 5-a.

In grafic se poate remarca faptul ca regiunea urmeaza atat tendinta celei la nivel national, dar cu o amplitudine mai mica.

Grafic nr.62

Castigul salarial mediu net va creste in perioada 2009 – 2012 cu un ritm mediu anual de 4,2%, ajungand la 1370 lei, cu circa 18% mai mare decat in anul 2008, nivel inferior celui la nivel national (1510 lei).

Grafic nr.63

3,5

4,0

4,5

5,0

5,5

6,0

6,5

7,0

7,5

8,0

2008 2009 2010 2011 2012

-% -



Castigul salarial mediu net

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

2008 2009 2010 2011 2012

- m

od

ific

ari

pro

ce

ntu

ale

-



255

7.4. Dezvoltarea economico–sociala a judetelor din regiunea Sud Est

7.4.1. Judetul Braila

7.4.1.1. Evolutii economice recente in judetul Braila

In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Braila a crescut intr-un ritm mediu de 2,8% apropiat de nivelul regional (2,7%) dar inferior celui national (6,2%). In ciuda cresterii din aceasta perioada, indicele de disparitate33 al produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala a scazut de la 84% in 1999 la 68,9% in anul 2008.

In structura produsului intern brut judetean agricultura are o pondere care depaseste 10% (sub media nationala care este mai mica de 10%). Industria se situeaza in jurul a 22% din PIB, iar constructiile participa cu 7-8% (niveluri apropiate de media nationala). Sectorul serviciilor depaseste usor 40% din PIB (nivel inferior mediei nationale – in jur de 50%).

Structura si ritmul de crestere economica s-au reflectat si in evolutia ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, Judetul Braila a avut constant rate de ocupare sub nivelul celor din regiunea Sud – Est cat si celor la nivel national, dar cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata peste nivelul acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu peste 8 pp sub media nationala (53,1% fata de 61,3%). In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin cresterea, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 3 pp si prin cresterea ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 3,6 pp.

Produsul intern brut al judetului Braila a crescut – in termeni reali – cu 6,7% fata de anul 2007 (locul 2 in regiune) fiind cu 0,4 pp sub media nationala (7,1%) si cu 0,1 pp sub cea regionala (6,8%). Cresterea produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din agricultura, constructii si servicii, industria avand o contributie negativa.

Judetul Braila genereaza 10,5% din produsul intern brut din regiunea Sud - Est, situandu-se pe locul 5 in cadrul regiunii.

Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Braila a fost de 4.385 euro, judetul Braila ocupand locul 4 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-un top national al judetelor se situeaza pe locul 31. Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Braila se situeaza la 68,9% din media nationala si la 82% din cea regionala.

Productia industriala din judetul Braila a inregistrat, in anul 2008, o diminuare de 0,9%, in timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie a crescut cu 8,4%.

In anul 2008 s-a inregistrat o crestere de 3% la exportul de bunuri FOB si de 6,2% la importul de bunuri CIF, rezultand un surplus al balantei comerciale

33 Indicii de disparitate au fost calculaţi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de judeţ (regiune) şi

produsul intern brut pe locuitor la nivel regional (naţional).


256

de 73,9 milioane euro. Judetul Braila are o contributie modesta in volumul comertului exterior al regiunii Sud – Est (reprezinta 6,7% din exporturile regiunii si 4% din importuri.

Din punct de vedere al resurselor de munca, la nivelul anului 2008 judetul Braila detinea pozitia a 5-a din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est cu o pondere de 12,8% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii anteriori.

De asemenea populatia ocupata a judetului Braila detine pozitia a 5-a cu (12,5%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara crestere comparativ cu anii anteriori.

Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a persoanelor ocupate in servicii (37,4% la 1 ianuarie 2008), de asemenea in crestere fata de anii anteriori.

In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Braila s-a majorat cu 1%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,6%, fata de cresterea cu 2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul economiei.

Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu circa 20% in primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Braila a fost peste media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv 12,7% pentru cel net).

In cadrul judetului cea mai insemnata crestere a castigului salarial mediu se regaseste in sectorul industrie si constructii si in servicii (circa 20% atat pentru brut, cat si pentru castigul net).

In anul 2008 rata somajului inregistrat a fost de 4,4%, pe locul doi in cadrul regiunii Sud – Est alaturi de alte doua judete (Tulcea si Vrancea).

La sfarsitul lunii iunie 2009 rata somajului inregistrat a fost de 6%, judetul plasandu-se pe locul 4 in cadrul regiunii.

Ocuparea potentiala Trecerea de la PIB potential calculat la nivel national la PIB potential

calculat la nivel regional si judetean necesita o serie de clarificari cu privire pe de o parte la semnificatia indicatorului iar pe de alta parte la metodologia de calcul. In primul rand, indicele preturilor de consum este un indicator statistic calculat doar la nivel national. Astfel, din perspectiva definitiei esentiale a PIB potential (acel nivel al outputului din economie care nu exercita presiuni inflationiste) atunci cand determinam potentialul regiunii sau judetului nu avem si o rata a inflatiei pentru care sa evaluam pozitia output-gap (inflationist sau recesionist). In al doilea rand, cu deosebire in cazul specific al Romaniei, exista o pronuntata discrepanta statistica la nivel regional si judetean, cu privire la echilibru extern, astfel ca din perspectiva celei de-a doua definitii a PIB potential (acel nivel al outputului din economie care asigura si un nivel sustenabil al contului curent34) se pot trage concluzii riscante pe baza analizei PIB potential la nivel regional si judetean. 34 Dobrescu, Emilian, Double-conditioned potential output, Journal of economic forecasting, Bucuresti, nr. 1, 2006


257

Avand in vedere limitarile de mai sus, rezulta doua concluzii cu privire conceptul de PIB potential la nivel teritorial si cu privire la metodologia de calcul. Din punct de vedere conceptual, PIB potential regional si judetean reprezinta o marime de echilibru, neobservabila, calculata „in orb”, in sensul ca trendul productivitatii totale a factorilor si trendul ratei somajului de echilibru, sunt presupuse a fi acele valori de echilibru care nu conduc la dezechilibre in economie la nivelul regiunii sau judetului si nici nu induc dezechilibre la nivelul economiei nationale. Prin urmare, potentialul astfel calculat poate fi utilizat ulterior la simulari cu privire la impactul diferitelor scenarii aferente politicilor de investitii asupra nivelului de ocupare din regiune sau judet.

Din punct de vedere al metodologiei de calcul, exista doua metode de determinare a PIB potential la nivel regional sau judetean: defalcarea PIB potential la nivel national pe regiuni sau judete, utilizand chei de distributie, si o abordate de tip bottom-up, prin evaluari si determinari la nivel de regiune sau judet35.

In lucrare, vom prezenta cea de-a doua abordare, cu studiul de caz pentru judetul Braila.

Din analiza perioadei 1999-2008, se observa o crestere constanta a PIB potential, pe fondul unei cresteri modeste a populatiei ocupate si a unei reduceri a ratei somajului mai pronuntate doar in ultima parte a intervalului.

Tabel nr. 120 - Evolutia PIB si ocuparii in judetul Braila

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

PIB

- milioane lei, preturi curente

2093.3 2598 3373 3618.5 4156 4808.2 5852.1

- crestere reala - % 7.2 0.6 12.4 -4.3 3.9 2.6 6.7

- milioane lei preturi 1999

834.0 839.0 943.0 902.5 937.6 962.0 1026.5

Populatia ocupata mii persoane*

127.7 124.2 121.8 126.1 127.9 132.2 132.3

Rata somajului %* 9.9% 8.5% 8.7% 6.8% 5.4% 3.9% 4.4%

35 Neagu, Marian, PIB potenŃial la nivel regional, Prezent şi perspective – buletin trimestrial al Comisiei NaŃionale de Prognoză, nr. 2, 2008


258

Evolutia principalilor factori de crestere economica potentiala pentru judetul braila fost urmatoarea:

• Investitiile36: s-au majorat de la 155 miliarde lei in 1999 (preturi curente) la 1189 miliarde lei in 2008 (preturi curente), insa pe fondul unei rate a investitiilor brute aproximativ constante (de la 19,6% din PIB in 1999 la 20,3% in 2008). Rezulta o crestere cu 50% a stocului de capital in preturi 1999 si un coeficient aproximativ constant al capitalului in jurul valorii de 2;

• Populatia ocupata a crescut de la 128,8 mii persoane la 132,3 mii persoane, cu o reducere a ratei somajului de la 18,8% in anul 1999 la 4,4% in 2008, rezultand o ocupare potentiala medie anuala de 129,8 mii persoane;

• TFP, calculat sub forma reziduala, a crescut in logaritm, cu doar 9,7%, valoare plauzibila prin prisma stagnarii coeficientului capitalului.

Grafic nr.64

PIB potential si PIB efectiv pentru judetul Braila

(miliarde lei preturi curente)

650

700

750

800

850

900

950

1000

1050

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

PIB efectiv PIB potential

Cadrul prezentat a fost utilizat pentru realizarea a doua simulari, respectiv

care este evolutia ocuparii in judetul Braila daca rata investitiei brute este cea la nivelul si regiunii sau cea medie la nivelul economiei nationale.

Astfel, pentru rata de investitie bruta regionala populatia ocupata medie anuala pentru judetul Braila ar fi fost de 142,9 mii persoane (fata de 129,5 mii persoane cat a fost populatia ocupata medie efectiva), iar pentru rata de investitie bruta a economiei nationale populatia ocupata medie anuala a judetului ar fi fost de 152,1 mii persoane.

36 Se utilizează investiŃiile brute în economie, întrucât la nivel regional nu există disponibile date cu privire in Formarea brută de capital fix.


259

Grafic nr.65

Scenarii privind evolutia populatiei ocupate pentru judetul

Braila (mii persoane)

100.0

110.0

120.0

130.0

140.0

150.0

160.0

170.0

180.0

190.0

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

- Ocuparea efectiva - Ocupare (RI regionala) - Ocupare (RI nationala)

7.4.1.2. Perspective de dezvoltare Pentru perioada 2009 - 2012 ritmul mediu anual de crestere al produsului

intern brut judetean va fi de 0,5%, nivel egal cu media nationala (0,5%), dar superior celei regionale (0,6%), judetul Braila ocupand locul 4 in cadrul regiunii Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice. Intr-o ierarhie nationala judetul Braila se situeaza in prima jumatate (locul 16). Dupa declinul din anul 2009 (-4,2%), economia judetului Braila isi va relua cresterea incepand cu 2010 (0,3%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul ca economia judetului Braila urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile Regiunii Sud - Est si cu cele nationale, numai ca amplitudinea fenomenului este usor diferita.


260

Grafic nr.66

Evolutia produsului intern brut

-5

-1

3

7

2008 2009 2010 2011 2012

- m

odific

ari procentu

ale

-

Total tara Regiunea Sud - Es t Braila

Evolutia produsului intern brut va influenta si nivelul produsului intern brut pe locuitor. Astfel, in anul 2009 produsul intern brut pe locuitor se va reduce cu 9,5% fata de anul 2008, ajungand la un nivel de 3993 euro si se va situa atat sub nivelul national (5839 euro), cat si sub cel regional (4892 euro). Acesta va ajunge la 5233 de euro, cu 1172 euro sub media regionala (6405 euro) si cu 2377 de euro sub nivelul national (7610 euro). In ceea ce priveste pozitia pe care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, judetul Braila se mentine, la nivelul orizontului de prognoza, pe locul 3 in cadrul regiunii Sud – Est, urcand un loc fata de anul 2008 si pe locul 30 in topul national.

Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Braila se va situa, in anul 2012 la 68,8% din nivelul national si la 81,7% din media regionala.

In ceea ce priveste contributia judetului Braila la realizarea produsului intern brut judetean, pe perioada de prognoza, ponderea acestuia se va mentine la 10,5%, situandu-se pe pozitia a 4-a in cadrul Regiunii Sud – Est.

Piata muncii in judetul Braila Dupa o scadere a populatiei ocupate civile in anul 2009 (cu circa 2,5%),

incepand cu 2010 judetul va inregistra cresteri usoare, in anul 2012 judetul regasindu-se pe acelasi loc 5 in cadrul regiunii si pe locul 33 in topul national al judetelor.


261

Grafic nr.67


-4,0

-3,0

-2,0

-1,0

0,0

1,0

2,0

2008 2009 2010 2011 2012

- m

od

ific

ari

pro

cen

tuale

-

Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Braila

Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2012 va fi de asemenea in

scadere, cu 0,8% (scadere inferioara celei la nivel de regiune, de 1,5%), la nivel national fiind estimata o crestere de 2%. S-a estimat o revenire a numarului mediu de salariati incepand cu anul 2011.

In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2012, judetul Braila va ocupa acelasi loc 26 ca si in anii anteriori.

Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 5,3% in 2012 (fata de 4,4% in 2008), valoare inferioara atat celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,2%) cat si celei la nivel national (5,6%)

In grafic se poate remarca faptul ca judetul urmeaza atat tendinta regiunii Sud - Est cat si a celei la nivel national, dar cu o amplitudine mai mica.


262

Grafic nr.68


3,5

4,0

4,5

5,0

5,5

6,0

6,5

7,0

7,5

8,0

2008 2009 2010 2011 2012

- %

-


In cadrul regiunii, judetul Braila se va situa pe locul 4 iar in topul national

se estimeaza ca va ocupa pozitia a 12-a alaturi de Prahova si Satu Mare. Castigul salarial mediu net va creste in perioada 2009 – 2012 cu un ritm

mediu anual de 4,4%, ajungand la 1235 lei, cu circa 19% mai mare decat in anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1370 lei), cat si celui national (1510 lei).

Grafic nr.69


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

2008 2009 2010 2011 2012

- m

od

ific

ari

pro

cen

tuale

-



263

7.4.2. Judetul Buzau

7.4.2.1. Evolutii economice recente in judetul Buzau

In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Buzau a crescut intr-un ritm mediu de 3,8% superior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui national (6,2%). In ciuda cresterii din aceasta perioada, indicele de disparitate37 al produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala a scazut de la 79,9% in 1999 la 66,5% in anul 2008.

In structura produsului intern brut judetean agricultura are o pondere care depaseste 10% (peste media nationala care este mai mica de 10%). Industria se situeaza in jurul a 24% din PIB (nivel apropiat de media nationala), iar constructiile participa cu aproximativ 6% la formarea PIB. Sectorul serviciilor reprezinta 43-45% din PIB (nivel inferior mediei nationale – in jur de 50%).

Structura si ritmul de crestere economica s-au reflectat si in evolutia ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, judetul Buzau a avut rate de ocupare sub nivelul celor din regiunea Sud – Est dar superioare celor la nivel national, si cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata sub nivelul acestora.

In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin cresterea, intre 2006 si 2008, a ratei de ocupare cu 1,6 pp si prin cresterea ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 0,8 pp.

Produsul intern brut al judetului Buzau a crescut – in termeni reali – cu 5,5% fata de anul 2007 (locul 5 in regiune) fiind cu 1,6 pp sub media nationala (7,1%) si cu 1,3 pp sub cea regionala (6,8%). Cresterea produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din agricultura, constructii si servicii, industria avand o contributie negativa.

Judetul Buzau genereaza 13,6% din produsul intern brut din regiunea Sud - Est, situandu-se pe locul 3 in cadrul regiunii.

Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Buzau a fost de 4.230 euro, ocupand locul 5 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-un top national al judetelor se situeaza pe locul 32. Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Buzau se situeaza la 66,5% din media nationala si la 79,1% din cea regionala.

Productia industriala din judetul Buzau a inregistrat, in anul 2008, o diminuare de 10,7%, in timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie a crescut cu 3%.

In anul 2008 s-a inregistrat o crestere de 12,8% la exportul de bunuri FOB si de 24,9% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei comerciale de 83,5 milioane euro. Judetul Buzau are o contributie modesta in volumul

37 Indicii de disparitate au fost calculaŃi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de judeŃ (regiune) şi produsul intern brut pe

locuitor la nivel regional (naŃional).


264

comertului exterior al regiunii Sud – Est (reprezinta 6,4% din exporturile regiunii si 6,5% din importuri).

Din punct de vedere al resurselor de munca, la nivelul anului 2008 judetul Buzau detinea pozitia a 3-a din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est cu o pondere de 16,1% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii anteriori.

De asemenea populatia ocupata a judetului Buzau detine pozitia a 3-a cu (17,2%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara crestere comparativ cu anii anteriori.

Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a persoanelor ocupate in agricultura (40,7% la 1 ianuarie 2008), dar in scadere fata de anii anteriori.

In judet isi desfasoara activitatea diverse societati comerciale cu profil agricol care profita de calitatea deosebita a stratului fertil (in zona de campie se cultiva grau, porumb, floarea-soarelui, sfecla furajera, sfecla de zahar si legume, in zonele de deal exista plantatii importante de pomi fructiferi iar pe colinele insorite se afla podgorii renumite, unde se cultiva soiuri de calitate).

De asemenea judetul Buzau are un potential important privitor la cercetarea stiintifica in agricultura.

In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Buzau s-a majorat cu 1,1%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,4%, fata de cresterea cu 2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul economiei.

Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu peste 11% in primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Buzau a fost sub media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv 12,7% pentru cel net).

In cadrul judetului cea mai insemnata crestere a castigului salarial mediu se regaseste in sectorul industrie si constructii si in servicii (circa 11 - 12% atat pentru brut, cat si pentru castigul net).

In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Buzau, a fost de 5,6%, in cadrul regiunii Sud – Est, fiind urmat doar de judetul Galati, cu o rata de 6,6%.

La sfarsitul lunii iunie 2009 rata somajului inregistrat a fost de 7,3%, judetul plasandu-se tot pe locul 5 in cadrul regiunii.


intern brut judetean va fi de 1,4%, nivel usor superior mediei nationale (1,3%) si egal cu cea regionala (1,4%), judetul Buzau ocupand locul 3 in cadrul regiunii Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice. Intr-o ierarhie nationala judetul Buzau se situeaza in prima jumatate.

Dupa declinul din anul 2009 (-3,8%), economia judetului Buzau isi va relua cresterea incepand cu 2010 (0,2%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul


265

ca economia judetului Buzau urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile Regiunii Sud - Est si cu cele nationale, numai ca amplitudinea fenomenului este usor diferita.

Grafic nr.70


-5

-1

3

7

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

cen

tua

le -

Total tara Regiunea Sud - Est Buzau

Evolutia produsului intern brut va influenta si nivelul produsului intern brut pe locuitor. Astfel, in anul 2009 produsul intern brut pe locuitor se va reduce cu 8,5% fata de anul 2008, ajungand la un nivel de 3870 euro si se va situa atat sub nivelul national (5839 euro), cat si sub cel regional (4892 euro). Acesta va ajunge, in anul 2013, la 5612 de euro, cu 1511 euro sub media regionala (7123 euro) si cu 2825 de euro sub nivelul national (8437 euro). In ceea ce priveste pozitia pe care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, judetul Buzau se mentine, la nivelul orizontului de prognoza, pe locul 5 in cadrul regiunii Sud – Est si pe locul 32 in topul national.

Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Buzau se va situa, in anul 2013 la 66,5% din nivelul national si la 78,8% din media regionala.

In ceea ce priveste contributia judetului Buzau la realizarea produsului intern brut judetean, pe perioada de prognoza, ponderea acestuia se va mentine la 13,6%, situandu-se pe pozitia a 3-a in cadrul Regiunii Sud – Est.

Dupa o scadere a populatiei ocupate civile in anul 2009 (cu circa 2,0%), incepand cu 2010 judetul va inregistra cresteri usoare, in anul 2013 judetul regasindu-se pe acelasi loc 5 in cadrul regiunii si pe locul 20 in topul national al judetelor.


266

Grafic nr.71


-4,0

-3,0

-2,0

-1,0

0,0

1,0

2,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

odific

ari pro

centu

ale

-

Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Buzau

Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2013 va fi de asemenea

in usoara crestere, cu 0,6%, la nivel de regiune estimandu-se o scadere de 0,1%, iar la nivel national o crestere de 4,2%. S-a estimat o revenire a numarului mediu de salariati incepand cu anul 2011.

In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Buzau va ocupa acelasi loc 21 ca si in anii anteriori.

Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 5,8% in 2013 (fata de 5,6% in 2008), valoare inferioara celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%) si superioara celei la nivel national (5,4%)



267

Grafic nr.72

In cadrul regiunii, judetul Buzau se va situa pe locul 4 iar in topul national se estimeaza ca va ocupa pozitia a 17-a alaturi de Tulcea, Maramures si Harghita.

Castigul salarial mediu net va creste in perioada 2009 – 2013 cu un ritm mediu anual de 4,4%, ajungand la 1386 lei, cu circa 24% mai mare decat in anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1441 lei), cat si celui national (1592 lei).

Grafic nr.73


3,5

4,0

4,5

5,0

5,5

6,0

6,5

7,0

7,5

8,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- %

-



0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

ce

ntu

ale

-



268

7.4.3. Judetul Constanta

7.4.3.1. Evolutii economice recente in judetul Constanta

In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Constanta a crescut intr-

un ritm mediu de 3,4% superior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui national (6,2%). Judetul Constanta are un nivel al produsului intern brut pe locuitor superiore mediei nationale. Indicele de disparitate38 al produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala a crescut usor, in 1999 acesta depasea cu 24,3% nivelul national, iar in 2008 se situa cu 29,2% peste acesta.

Structura produsului intern brut judetean prezinta unele particularitati comparativ cu celelalte judete din regiune. Agricultura judetului Constanta are cea mai mica pondere in PIB comparativ cu celelalte judete din regiune, aceasta variind intre 5-9% (media nationala fiind, de asemenea, mai mica de 10%) in functie de evolutia productiei agricole dependenta de conditiile climaterice. Industria se situeaza in jurul a 25% din PIB, iar constructiile participa cu peste 10% la formarea PIB. Sectorul serviciilor reprezinta peste 45% din PIB (nivel inferior mediei nationale – in jur de 50%), in cadrul acestora detasandu-se ponderea de circa 30% din PIB a grupei „Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor, si a bunurilor personale si de uz gospodaresc, hoteluri si restaurante, transporturi, depozitare si comunicatii”, dat fiind specificul acestui judet in ceea ce priveste turismul si transportul (fluvial, aerian, maritim, rutier, feroviar).

Structura si ritmul de crestere economica s-au reflectat si in evolutia ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, Judetul Constanta a avut constant rate de ocupare peste nivelul celor din regiunea Sud – Est si sub celor la nivel national si cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata peste nivelul acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu peste 3,5 pp sub media nationala (57,8% fata de 61,3%). In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin cresterea, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 3,9 pp si prin cresterea ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 1,4 pp.

Produsul intern brut al judetului Constanta a crescut – in termeni reali – cu 8,4% fata de anul 2007 (primul loc in regiune) fiind cu 1,3 pp peste media nationala (7,1%) si cu 1,6 pp superioara celei regionale (6,8%). Cresterea produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din toate sectoarele de activitate.

Judetul Constanta are cea mai mare contributie la formarea produsului intern brut regional (39,3%), la mai mult de 10 pp distanta de urmatorul clasat (judetul Galati cu 18,6%).

Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Constanta a fost de 8222, ocupand locul 1 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-un top national al

38 Indicii de disparitate au fost calculaŃi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de judeŃ (regiune) şi produsul intern brut pe locuitor la nivel regional (naŃional).


269

judetelor se situeaza pe locul 4. Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Constanta depaseste nivelul national cu 29,2%, iar media regionala cu 53,8%.

Productia industriala din judetul Constanta a inregistrat, in anul 2008, o crestere de 11,7%, in timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie s-a majorat 15,6%.

In anul 2008 s-a inregistrat o crestere de 43,2% la exportul de bunuri FOB si de 32,3% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei comerciale de 1047,4 milioane euro. Prin judetul Constanta se deruleaza cea mai mare parte a schimburilor comerciale din regiunea Sud – Est, reprezentand 46,4% din exporturile regiunii si 54,5% din importuri).

Din punct de vedere al resurselor de munca, la nivelul anului 2008 judetul Constanta detinea prima pozitie din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est cu o pondere de 26,6% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii anteriori.

De asemenea populatia ocupata a judetului Constanta detine prima pozitie cu (28,7%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara crestere comparativ cu anii anteriori.

Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a persoanelor ocupate in servicii (50,7% la 1 ianuarie 2008), in usoara crestere fata de anii anteriori. ). Datorita pozitiei geografice in judet se regasesc toate tipurile de transporturi (naval, feroviar, rutier, aerian), litoralul romanesc al Marii Negre constituie o zona turistica de mare interes si nu in ultimul rand judetul detine si importante vestigii istorice si parcuri arheologice.

In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Constanta s-a majorat cu 1,3%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,3%, fata de cresterea cu 2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul economiei.

Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu circa 15% in primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Constanta a fost peste media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv 12,7% pentru cel net).

In cadrul judetului cea mai insemnata crestere a castigului salarial mediu se regaseste in sectorul agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit (peste 22,5% atat pentru brut, cat si pentru castigul net).

In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Constanta, a fost de 3,1%, cea mai mica rata in cadrul regiunii Sud – Est.

La sfarsitul lunii iunie 2009 rata somajului inregistrat a fost de 3,8%, judetul plasandu-se tot pe primul loc in cadrul regiunii.


intern brut judetean va fi de 1,9%, nivel usor superior atat mediei nationale


270

(1,3%), cat si celei regionale (1,4%), judetul Constanta ocupand primul loc in cadrul regiunii Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice. Intr-o ierarhie nationala judetul Constanta se situeaza in primele 10 locuri.

Dupa declinul din anul 2009 (-2,7%), economia judetului Constanta isi va relua cresterea incepand cu 2010 (0,5%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul ca economia judetului Constanta urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile Regiunii Sud - Est si cu cele nationale, numai ca amplitudinea fenomenului este usor diferita (sporul anual al cresterii economice judetene este superior atat nivelului national, cat si celui regional).

Grafic nr.74


-5

-1

3

7

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

odif

icari procentu

ale

-

Total tara Regiunea Sud - Est Constanta

Evolutia produsului intern brut va influenta si nivelul produsului intern brut pe locuitor. Astfel, in anul 2009 produsul intern brut pe locuitor se va reduce cu 6,9% fata de anul 2008, ajungand la un nivel de 7658 euro si se va situa atat peste nivelul national (5839 euro), cat si peste cel regional (4892 euro). Acesta va ajunge, in anul 2013, la 11.192 de euro, cu 4069 euro peste media regionala (7123 euro) si cu 2755 de euro peste nivelul national (8437 euro). In ceea ce priveste pozitia pe care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, judetul Constanta se mentine, la nivelul orizontului de prognoza, pe locul 1 in cadrul regiunii Sud – Est si pe locul 4 in topul national.

Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Constanta va depasi, in anul 2013, cu 32,7% nivelul national si cu 57,1% media regionala.


271

In ceea ce priveste contributia judetului Constanta la realizarea produsului intern brut judetean, aceasta va spori usor pe perioada de prognoza, ponderea acestuia ajungand in 2013 la 40,2%, ramanand principalul furnizor de produs intern brut al regiunii Sud – Est.

Dupa o scadere a populatiei ocupate civile in anul 2009 (cu circa 1,0%), incepand cu 2010 judetul va inregistra cresteri usoare, in anul 2013 judetul regasindu-se pe acelasi loc 1 in cadrul regiunii si pe locul 4 - 5 in topul national al judetelor.

Grafic nr.75

Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2013 va fi de asemenea in usoara crestere, cu 4,3%, la nivel de regiune estimandu-se o scadere de 0,1%, iar la nivel national o crestere de 4,2%. S-a estimat o revenire a numarului mediu de salariati incepand cu anul 2010.

In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Constanta va ocupa acelasi loc 4 ca si in anii anteriori.

Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 3,9% in 2013 (fata de 3,1% in 2008), valoare inferioara celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%) cat si celei la nivel national (5,4%)

In grafic se poate remarca faptul ca judetul urmeaza atat tendinta regiunii Sud - Est cat si a celei la nivel national, dar la un nivel mult mai mic.


-4,0

-3,0

-2,0

-1,0

0,0

1,0

2,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

cen

tual

e -

Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Constanta


272

Grafic nr.76

In cadrul regiunii, judetul Constanta se va situa tot pe locul 1 iar in topul national se estimeaza ca isi va imbunatati pozitia si se va situa pe locul 5.

Castigul salarial mediu net va creste in perioada 2009 – 2013 cu un ritm mediu anual de 4,3%, ajungand la 1569 lei, cu circa 23% mai mare decat in anul 2008, nivel superior atat celui regional (1441 lei), cat si celui national (1592 lei).

Grafic nr.77


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

ce

ntu

ale

-



2,5

3,5

4,5

5,5

6,5

7,5

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- %

-



273

7.4.4. Judetul Galati

7.4.4.1. Evolutii economice recente in judetul Galati

In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Galati a crescut intr-un ritm mediu de numai 1,1%, inferior atat nivelului regional (2,7%), cat si celui national (6,2%). Indicele de disparitate39 al produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala a scazut de la 87,5% in 1999 la 72% in anul 2008.

In structura produsului intern brut judetean agricultura are o pondere care depaseste 10% (peste media nationala care este mai mica de 10%). Industria se situeaza in jurul a 24% din PIB, iar constructiile participa cu circa 10% (niveluri apropiate de media nationala). Sectorul serviciilor reprezinta in jur de 43% din PIB (nivel inferior mediei nationale – in jur de 50%).

Structura si ritmul de crestere economica s-au reflectat si in evolutia ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, Judetul Galati a avut constant rate de ocupare sub nivelul celor din regiunea Sud – Est cat si celor la nivel national, dar cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata peste nivelul acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu 11,3 pp sub media nationala (50% fata de 61,3%). In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin cresterea usoara, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 0,4 pp si prin cresterea ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 2,2 pp.

Produsul intern brut al judetului Galati a crescut – in termeni reali – cu 6,2% fata de anul 2007 (locul 3 in regiune) fiind cu 0,9 pp sub media nationala (7,1%) si cu 0,6 pp sub cea regionala (6,8%). Cresterea produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din agricultura, constructii si servicii, industria avand o contributie negativa.

Judetul Galati genereaza 18,6% din produsul intern brut din regiunea Sud - Est, situandu-se pe locul 2 in cadrul regiunii.

Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Galati a fost de 4.583 euro, ocupand locul 2 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-un top national al judetelor se situeaza pe locul 27. Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Galati se situeaza la 72% din media nationala si la 85,7% din cea regionala.

Productia industriala din judetul Galati a inregistrat, in anul 2008, o reducere accentuata de 22,7%, iar volumul cifrei de afaceri din industrie s-a diminuat cu 9,2%.

In anul 2008 s-a inregistrat o reducere de 10,1% la exportul de bunuri FOB si o crestere 9,2% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei comerciale de 268,4 milioane euro. Judetul Galati ocupa locul 2 in cadrul regiunii Sud – Est, dupa judetul Constanta cu 31% din exporturile regiunii si 29% din importuri, la mare distanta de urmatorul clasat.



274

Din punct de vedere al resurselor de munca, la nivelul anului 2008 judetul Galati detinea pozitia a 2-a din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est cu o pondere de 22,2% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii anteriori.

De asemenea populatia ocupata a judetului Galati detine pozitia a 2-a cu (19,5%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara scadere comparativ cu anii anteriori.

Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a persoanelor ocupate in servicii (40,4% la 1 ianuarie 2008), in crestere fata de anii anteriori, datorita apropierii de litoral si prezentei portului Galati.

De asemenea economia judetului are un pronuntat caracter industrial – agrar, ponderea ocuparii in aceste sectoare fiind de aproximativ 30%.

In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Galati s-a majorat cu 1%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,5%, fata de cresterea cu 2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul economiei.

Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu circa 13% in primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Galati a fost apropiata de media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv 12,7% pentru cel net).

In cadrul judetului cea mai insemnata crestere a castigului salarial mediu se regaseste in sectorul agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit (circa 40 - 42% atat pentru brut, cat si pentru castigul net).

In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Galati, a fost de 6,6%, pe ultimul loc in cadrul regiunii Sud – Est.

La sfarsitul lunii iunie 2009 rata somajului inregistrat a fost de 9,1%, judetul pastrandu-si ultimul loc in cadrul regiunii.


intern brut judetean va fi de 1,5%, nivel superior atat mediei nationale (1,3%), cat si celei regionale (1,4%), judetul Galati ocupand locul 2 in cadrul regiunii Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice.

Dupa declinul din anul 2009 (-4%), economia judetului Galati isi va relua cresterea incepand cu 2010 (0,3%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul ca economia judetului Galati urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile Regiunii Sud - Est si cu cele nationale, numai ca amplitudinea fenomenului este usor diferita.


275

Grafic nr.78


-5

-1

3

7

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

cen

tua

le -

Total tara Regiunea Sud - Est Galati

Evolutia produsului intern brut va influenta si nivelul produsului intern brut pe locuitor. Astfel, in anul 2009 produsul intern brut pe locuitor se va reduce cu 8,8% fata de anul 2008, ajungand la un nivel de 4179 euro si se va situa atat sub nivelul national (5839 euro), cat si sub cel regional (4892 euro). Acesta va ajunge, in anul 2013, la 6076 de euro, cu 1047 euro sub media regionala (7123 euro) si cu 2361 de euro sub nivelul national (8437 euro). In ceea ce priveste pozitia pe care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, judetul Galati va ocupa, la nivelul orizontului de prognoza, pe locul 2 in cadrul regiunii Sud – Est si pe locul 26 in topul national (urcand un loc fata de anul 2008).

Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Galati se va situa, in anul 2013 la 72% din nivelul national si la 83.5% din media regionala.

In ceea ce priveste contributia judetului Galati la realizarea produsului intern brut judetean, pe perioada de prognoza, ponderea acestuia se va mentine la 18,6%, situandu-se pe pozitia a 2-a in cadrul Regiunii Sud – Est.



276

Grafic nr.79


-6,0

-5,0

-4,0

-3,0

-2,0

-1,0

0,0

1,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

cen

tual

e -

Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Galati

Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2013 va fi in usoara scadere, cu 0,1%, aceeasi scadere estimandu-se si la nivel de regiune, pentru nivelul national estimandu-se o crestere de 4,2%.

In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Galati va ocupa locul 16 in usoara cadere fata de anii anteriori.

Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 9,4% in 2013 (fata de 6,6% in 2008), valoare superioara atat celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%) cat si celei la nivel national (5,4%)

In grafic se poate remarca faptul ca judetul urmeaza atat tendinta regiunii Sud - Est cat si a celei la nivel national, dar cu o amplitudine mult mai mare.


277

Grafic nr.80


4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

10,0

11,0

12,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- %

-


In cadrul regiunii, judetul Galati se va situa pe ultimul loc iar in topul

national se estimeaza ca se va situa de asemenea la finalul clasamentului. Castigul salarial mediu net va creste in perioada 2009 – 2013 cu un ritm

mediu anual de 4,2%, ajungand la 1470 lei, cu circa 23% mai mare decat in anul 2008, nivel superior celui regional (1441 lei), dar inferior celui national (1592 lei).

Grafic nr.81


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

ce

ntu

ale

-



278

7.4.5. Judetul Tulcea

7.4.5.1. Evolutii economice recente in judetul Tulcea

In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Tulcea a crescut intr-un

ritm mediu de 3,5% superior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui national (6,2%). Indicele de disparitate40 al produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala se situeaza in anul 2008 (69,9%) aproape la acelasi nivel cu cel cu cel din 1999 (69,5%), desi in interiorul intervalului au fost fluctuatii cu un nivel maxim in 2004 (82,6%) si unul minim in 2000 (66,7%).

In structura produsului intern brut judetean agricultura are o pondere care variaza intre 15-20% (peste media nationala care este mai mica de 10%), in functie de fluctuatiile productiei agricole. Industria se situeaza in jurul a 24% din PIB, iar constructiile participa cu pana la 6%. Sectorul serviciilor reprezinta 43-44% din PIB (nivel inferior mediei nationale – in jur de 50%).

Structura si ritmul de crestere economica s-au reflectat si in evolutia ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, judetul Tulcea a avut constant rate de ocupare sub nivelul celor din regiunea Sud – Est cat si celor la nivel national; si ponderea salariatilor in populatia ocupata a avut de asemenea valori sub nivelul acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu 7,9 pp sub media nationala (53,4% fata de 61,3%). In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin scaderea usoara, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 1 pp si prin cresterea ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 1,9 pp.

Produsul intern brut al judetului Tulcea a crescut, in anul 2008 – in termeni reali – cu 4% fata de anul 2007 (locul 6 in regiune) fiind cu 3,1 pp sub media nationala (7,1%) si cu 2,8 pp sub cea regionala (6,8%). Cresterea produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din agricultura, constructii si servicii, industria avand o contributie negativa.

Judetul Tulcea participa cu 7,4% la formarea produsului intern brut din regiunea Sud - Est, situandu-se pe locul 6 in cadrul regiunii.

Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Tulcea a fost, in anul 2008, de 4.450 euro, ocupand locul 3 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-un top national al judetelor se situeaza pe locul 30. Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Tulcea se situeaza la 69,9% din media nationala si la 83,2% din cea regionala.

Productia industriala din judetul Tulcea a inregistrat, in anul 2008, o diminuare de 9,3%, in timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie a crescut cu 7,8%.

In anul 2008 s-a inregistrat o crestere de 15,4% la exportul de bunuri FOB si de 15,3% la importul de bunuri CIF, rezultand un surplus al balantei comerciale de 76,2 milioane euro. Judetul Tulcea are o contributie modesta in



279

volumul comertului exterior al regiunii Sud – Est (reprezinta 6,3% din exporturile regiunii si 3,6% din importuri).

Din punct de vedere al resurselor de munca, la nivelul anului 2008 judetul Tulcea detinea ultimul loc din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est cu o pondere de 9,1% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii anteriori.

De asemenea populatia ocupata a judetului Tulcea detine pozitia a 6-a cu (8,3%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara scadere comparativ cu anii anteriori.

Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a persoanelor ocupate in servicii (37,5% la 1 ianuarie 2008), in crestere fata de anii anteriori si in agricultura vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit (36,2% la 1 ianuarie 2008), in usoara scadere fata de anii anteriori, agricultura continuand sa reprezinte principala ramura a economiei judetului. Judetul Tulcea dispune de un potential ridicat pentru dezvoltarea pisciculturii si acvaculturii.

In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Tulcea s-a majorat cu 0,2%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,3%, fata de cresterea cu 2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul economiei.

Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu peste 9% in primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Tulcea a fost sub media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv 12,7% pentru cel net).

In cadrul judetului cea mai insemnata crestere a castigului salarial mediu se regaseste in sectorul serviciilor (peste 12% atat pentru brut, cat si pentru castigul net).

In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Tulcea, a fost de 4,4%,

pe locul doi in cadrul regiunii Sud – Est alaturi de alte doua judete (Braila si Vrancea).

La sfarsitul lunii iunie 2009 rata somajului inregistrat a fost de 5,9%, ocupand locul 5 in cadrul regiunii.


intern brut judetean va fi de numai 0,5%, nivel inferior mediei nationale (1,3%) si celei regionale (1,4%), judetul Tulcea ocupand locul 5 in cadrul regiunii Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice.

Pentru economia judetului Tulcea urmeaza doi ani de recesiune, cu diminuarea produsului intern brut cu 6,3% in 2009 si cu 0,1% in 2010, dupa care in 2011 este prevazuta reluarea cresterii economice. Din graficul de mai jos se observa evolutia diferita pentru economia judetului Tulcea comparativ cu


280

cea regionala, dar si cu cea nationala (o evolutie viitoare inferioara economiei nationale si regionale).

Grafic nr.82


-7

-3

1

5

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

cen

tua

le -

Total tara Regiunea Sud - Est Tulcea

Evolutia produsului intern brut va influenta si nivelul produsului intern brut pe locuitor. Astfel, in anul 2009 produsul intern brut pe locuitor se va reduce cu 11% fata de anul 2008, ajungand la un nivel de 3960 euro si se va situa atat sub nivelul national (5839 euro), cat si sub cel regional (4892 euro). Acesta va ajunge, in anul 2013, la 5739 de euro, cu 1384 euro sub media regionala (7123 euro) si cu 2698 de euro sub nivelul national (8437 euro). In ceea ce priveste pozitia pe care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, judetul Tulcea va ocupa, la nivelul orizontului de prognoza, pe locul 4 in cadrul regiunii Sud – Est si pe locul 31 in topul national.

Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Tulcea se va situa, in anul 2013 la 68% din nivelul national si la 80,6% din media regionala.

In ceea ce priveste contributia judetului Tulcea la realizarea produsului intern brut judetean, la sfarsitul orizontului de prognoza ponderea acestuia se va fi de 7%, situandu-se pe ultima pozitie in cadrul Regiunii Sud – Est.

Dupa o scadere a populatiei ocupate civile in anul 2009 (cu circa 6%), incepand cu 2010 judetul va inregistra cresteri usoare, in anul 2013 judetul regasindu-se pe acelasi loc 6 in cadrul regiunii si pe ultimul loc in topul national al judetelor.


281

Grafic nr.83


-6,5

-5,5

-4,5

-3,5

-2,5

-1,5

-0,5

0,5

1,5

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

cen

tual

e -

Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Tulcea

Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2013 va fi in scadere, cu 2,8%, superioara celei la nivel de regiune (0,1%), pentru nivelul national estimandu-se o crestere de 4,2%.

In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Tulcea se va clasa tot printre ultimele locuri.

Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 5,7% in 2013 (fata de 4,4% in 2008), valoare inferioara celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%) si superioara celei la nivel national (5,4%).

In grafic se poate remarca faptul ca judetul urmeaza atat tendinta regiunii Sud - Est cat si a celei la nivel national.


282

Grafic nr.84


4,0

4,5

5,0

5,5

6,0

6,5

7,0

7,5

8,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- %

-


In cadrul regiunii, judetul Tulcea se va situa pe locul 5 iar in topul national se estimeaza ca se va situa in jurul pozitiei 17.

Castigul salarial mediu net va creste in perioada 2009 – 2013 cu un ritm mediu anual de 4,5%, ajungand la 1355 lei, cu circa 25% mai mare decat in anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1441 lei) cat si celui national (1592 lei).

Grafic nr.85


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

ce

ntu

ale

-



283

7.4.6. Judetul Vrancea

7.4.6.1. Evolutii economice recente in judetul Vrancea

In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Vrancea a crescut intr-un

ritm mediu de 2,1% inferior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui national (6,2%). In ciuda cresterii din aceasta perioada, indicele de disparitate41 al produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala a inregistrat o reducere accentuata de la 81,8%% in 1999 la 64,4% in anul 2008.

In structura produsului intern brut judetean agricultura are o pondere care variaza intre 15-20% (peste media nationala care este mai mica de 10%), in functie de fluctuatiile productiei agricole. Industria are o pondere mai mica de 20%, iar constructiile reprezinta pana la 5% din PIB (ambele ramuri detin ponderi sub media nationala). Sectorul serviciilor reprezinta in jur de 48% din PIB, nivel apropiat mediei nationale.

Structura si ritmul de crestere economica s-au reflectat si in evolutia ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, judetul Vrancea a avut constant rate de ocupare peste nivelul celor din regiunea Sud – Est dar sub al celor la nivel national, dar cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata sub nivelul acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu 1,9 pp sub media nationala (59,4% fata de 61,3%). In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin scaderea usoara, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 0,5 pp si prin cresterea ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 3,3 pp.

In anul 2008, produsul intern brut al judetului Vrancea a crescut – in termeni reali – cu 5,9% fata de anul 2007 (locul 4 in regiune) fiind cu 1,2 pp sub media nationala (7,1%) si cu 0,9 pp sub cea regionala (6,8%). Cresterea produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din agricultura, constructii si servicii, industria avand o contributie negativa.

Judetul Vrancea genereaza 10,6% din produsul intern brut din regiunea Sud - Est, situandu-se pe locul 4 in cadrul regiunii.

Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Vrancea a fost de 4.097 euro, ocupand locul 6 in cadrul Regiunii Sud – Est, iar intr-un top national al judetelor se situeaza pe locul 34. Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Vrancea se situeaza la 64,4% din media nationala si la 76,6% din cea regionala.

Productia industriala din judetul Vrancea a inregistrat, in anul 2008, o diminuare de 5,1%, in timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie a crescut cu 4,2%.

In anul 2008 s-a inregistrat o scadere de 6,3% la exportul de bunuri FOB si o crestere de 3,3% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei comerciale de 1,5 milioane euro. Judetul Vrancea are cea mai mica participare



284

in volumul comertului exterior al regiunii Sud – Est (reprezinta 3,2% din exporturile regiunii si 2,6% din importuri).

Din punct de vedere al resurselor de munca, la nivelul anului 2008 judetul Vrancea detinea pozitia a 4-a din cele 6 judete ale regiunii Sud – Est cu o pondere de 13,3% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii anteriori.

De asemenea populatia ocupata a judetului Vrancea detine pozitia a 4-a cu (13,7%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara scadere comparativ cu anii anteriori.

Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a persoanelor ocupate in agricultura (43,7% la 1 ianuarie 2008), nivel datorat zonelor intinse de podgorii si pepiniere pentru vita de vie, Vrancea fiind cea mai mare zona viticola, ca productie si suprafata din Romania.

Serviciile detin si ele o pondere insemnata in totalul ocuparii (32,4% la 1 ianuarie 2008), nivel in crestere comparativ cu anii anteriori, judetul dispunand de un potential balneo - turistic variat si atragator.

In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Vrancea s-a majorat cu 1,5%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,4%, fata de cresterea cu 2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul economiei.

Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu circa 12% in primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Vrancea a fost apropiata de media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv 12,7% pentru cel net).

In cadrul judetului cea mai insemnata crestere a castigului salarial mediu se regaseste in sectorul serviciilor (circa 14% atat pentru brut, cat si pentru castigul net).

In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Vrancea, a fost de 4,4%, pe locul doi in cadrul regiunii Sud – Est alaturi de alte doua judete (Braila si Tulcea).

La sfarsitul lunii iunie 2009 rata somajului inregistrat a fost de 5,7%, judetul pastrandu-si acelasi loc 2 in cadrul regiunii.


intern brut judetean va fi de numai 0,4%, nivel inferior mediei nationale (1,3%), dar si celei regionale (1,4%), judetul Vrancea avand cel mai scazut ritm mediu anual de crestere din regiunea Sud – Est, dar si din intreaga economie, fapt datorat si contractiei semnificative a produsului intern brut in anul 2009.

Pentru economia judetului Vrancea urmeaza doi ani de recesiune, cu diminuarea produsului intern brut cu 7,1% in 2009 si cu 0,6% in 2010, dupa care in 2011 este prevazuta reluarea cresterii economice. Din graficul de mai


285

jos se observa evolutia diferita pentru economia judetului Vrancea comparativ cu cea regionala, dar si cu cea nationala (o evolutie viitoare inferioara economiei nationale si regionale).

Grafic nr.86


-7

-3

1

5

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

cen

tua

le -

Total tara Regiunea Sud - Es t Vrancea

Evolutia produsului intern brut va influenta si nivelul produsului intern brut pe locuitor. Astfel, in anul 2009 produsul intern brut pe locuitor se va reduce cu 11,2% fata de anul 2008, ajungand la un nivel de 3639 euro si se va situa atat sub nivelul national (5839 euro), cat si sub cel regional (4892 euro). Acesta va ajunge, in anul 2013, la 5216 de euro, cu 1907 euro sub media regionala (7123 euro) si cu 3221 de euro sub nivelul national (8437 euro). In ceea ce priveste pozitia pe care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, judetul Vrancea se mentine, la nivelul orizontului de prognoza, pe locul 6 in cadrul regiunii Sud – Est si pe locul 35 in topul national.

Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul Vrancea se va situa, in anul 2013 la 61,8% din nivelul national si la 73,2% din media regionala.

In ceea ce priveste contributia judetului Vrancea la realizarea produsului intern brut judetean, la sfarsitul perioadei de prognoza se va situa la 10,1%, situandu-se pe pozitia a 5-a in cadrul Regiunii Sud – Est.



286

Grafic nr.87


-5,5

-4,5

-3,5

-2,5

-1,5

-0,5

0,5

1,5

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

cen

tual

e -

Total tara Regiunea Sud - Est Judetul Vrancea

Numarul mediu de salariati in perioada 2009 – 2013 va fi in usoara scadere, cu circa 0,3%, scadere estimandu-se si la nivel de regiune (cu 0,1%), iar pentru nivelul national o crestere de 4,2%.

In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Vrancea va ocupa locul 32, aceeasi pozitie ca si in anii anteriori.

Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 4,9% in 2013 (fata de 4,4% in 2008), valoare inferioara atat celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%) cat si celei la nivel national (5,4%).



287

Grafic nr.88


4,0

4,5

5,0

5,5

6,0

6,5

7,0

7,5

8,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- %

-


In cadrul regiunii, judetul Vrancea se va situa pe acelasi loc 2 ca si in anii anteriori iar in topul national se estimeaza ca se va situa pe locul 10.

Castigul salarial mediu net va creste in perioada 2009 – 2013 cu un ritm mediu anual de 5,2%, ajungand la 1307 lei, cu circa 29% mai mare decat in anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1441 lei) cat si celui national (1592 lei).

Grafic nr.89


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

2008 2009 2010 2011 2012 2013

- m

od

ific

ari

pro

ce

ntu

ale

-



288

Capitolul VIII STRATEGIA REGIONALA PENTRU OCUPAREA

FORTEI DE MUNCA OBIECTIV GENERAL

Cresterea investitiilor in capitalul uman al Regiunii Sud – Est, pentru asigurarea unei forte de munca cu un nivel de calificare ridicat, competitiva si dinamica, capabila sa se adapteze la cerintele unei piete a muncii flexibila si incluziva, sustinuta de parteneriate eficiente. PRIORITATI

Prioritatea 1 - DEZVOLTAREA MASURILOR ACTIVE PENTRU OCUPAREA SOMERILOR

(Linia directoare integrata in care se incadreaza: LD 21) Masura 1. – Dezvoltarea programelor de asistenta in vederea cautarii unui loc de munca si orientare pe piata muncii –dezvoltarea programelor de informare si consiliere privind cariera; –dezvoltarea programelor de mediere pe piata muncii, inclusiv organizarea de actiuni (bursa locurilor de munca). Indicatori de impact: -cresterea numarului de locuri de munca ocupate prin activitatea de mediere; -cresterea numarului de locuri de munca ocupate prin activitatea de informare si consiliere. Indicatori de realizare: -numar programe derulate. Indicatori de rezultat: -numar someri angajati in urma activitatilor de mediere, informare si consiliere; -numar someri care au participat la activitatea de mediere, informare si consiliere. Institutii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 1:

� O.N.G.-urile � A.J.O.F.M.-urile, � CAMERELE de COMERT si INDUSTRIE, � ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE,


289

� AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, din regiune. Masura 2. - Dezvoltarea programelor de formare continua pe tot parcursul vietii - dezvoltarea programelor de calificare/recalificare/ perfectionare; - dezvoltarea programelor de educatie antreprenoriala; - sprijinirea dezvoltarii afacerilor proprii; - implicarea partenerilor sociali in promovarea formarii continue. Indicatori de impact: - cresterea numarului de someri inclusi in programe; - cresterea numarului de locuri de munca create in urma dezvoltarii afacerilor proprii; - numar firme infiintate in anul n, care continua sa fie active in anul n+2; - cresterea numarului de angajatori care acceseaza programe de formare continua a somerilor. Indicatori de realizare: - numarul de cursuri realizate (calificare/recalificare/perfectionare, antreprenoriat, dezvoltarea unei afaceri proprii, tehnici de management etc.). Indicatori de rezultat: - numar someri care participa la programe; - numar someri angajati; - numar firme infiintate. Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 2:

� O.N.G.-urile � I.S.J.-urile � A.J.O.F.M.-urile, � UNIVERSITATILE, � CASA CORPULUI DIDACTIC, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, � CAMERELE de COMERT si INDUSTRIE, � ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE, � FURNIZORII DE FORMARE PROFESIONALA, din regiune.

Masura 3. Dezvoltarea programelor de ocupare pentru mediul rural - dezvoltare de programe pentru cresterea autoocuparii; - dezvoltare de programe pentru sprijinirea dezvoltarii activitatilor productive si de servicii cu specific local (produse specifice zonei locale);


290

- dezvoltarea programelor pentru certificarea competentelor dobandite informal si nonformal; - dezvoltare parteneriate pentru atragere de capital in mediul rural. Indicatori de impact: - cresterea numarului de someri din mediul rural, inclusi in programe; - dezvoltarea centrelor de consultanta in mediul rural pentru cresterea autoocuparii si acordarea de sprijin pentru dezvoltarea activitatilor productive si a serviciilor. Indicatori de realizare: - numar cursuri realizate (calificare/recalificare /perfectionare, antreprenoriat); - numar centre, care acorda consultanta, infiintate. Indicatori de rezultat: - numar someri din mediul rural care participa la programe; - numar someri din mediul rural, angajati; - numar centre de consultanta functionale; - numar someri care au obtinut certificat de atestare a competentelor. Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 3:

� I.S.J.-urile � A.J.O.F.M.-urile, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, � ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE, � FURNIZORII DE FORMARE PROFESIONALA, din regiune.

Prioritatea 2 - PROMOVAREA UNEI MAI MARI FLEXIBILITATI CONCOMITENT CU CRESTEREA SIGURANTEI LOCURILOR DE

MUNCA (Linia directoare integrata in care se incadreaza: LD 21) Masura 1. Cresterea flexibilitatii si mobilitatii fortei de munca –promovarea, dezvoltarea si diseminarea de modele inovative si flexibile de organizare a ocuparii la nivel local si regional; –promovarea parteneriatelor sindicate-patronate la nivel local/regional pe domenii si sectoare de activitate; –promovarea programelor de formare pe sectoare de activitate. Indicatori de impact: - cresterea numarului de firme/angajati care participa la programe;


291

- cresterea numarului de firme care dezvolta programe de formare profesionala. Indicatori de realizare: -numar cursuri realizate; -numar programe care dezvolta modele inovative/flexibile de organizare a ocuparii la nivel local si regional; -numar structuri parteneriale care identifica/promoveaza programe vizand promovarea si mobilitatea fortei de munca. Indicatori de rezultat: - numar persoane care au participat la cursurile de instruire; - numar cursuri care dezvolta modele inovative/flexibile. Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 1:

� O.N.G.-urile, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, � ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE, � FURNIZORII DE FORMARE PROFESIONALA, � DIRECTIILE GENERALE de ASISTENTA SOCIALA si PROTECTIE a

COPILULUI, din regiune. Masura 2. – Cresterea sigurantei locurilor de munca -adaptarea competentelor angajatilor la cerintele locurilor de munca prin promovarea formarii continue; -dezvoltarea competentelor manageriale la toate nivelele; -promovarea parteneriatelor sindicate-patronate la nivel local/regional pe domenii si sectoare de activitate; -dezvoltarea programelor adresate angajatorilor pentru dezvoltarea competentelor angajatilor. Indicatori de impact: - cresterea numarului de firme/angajati care participa la programe; - cresterea numarului de firme care dezvolta programe de formare continua. Indicatori de realizare: - numar cursuri pentru dezvoltarea competentelor manageriale; - numar cursuri pentru dezvoltarea competentelor angajatilor.


292

Indicatori de rezultat: - numar angajati care participa la cursuri de instruire; - numar manageri care au participat la cursuri; - numar parteneriate functionale. Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 2:

� O.N.G.-urile � UNIVERSITATILE, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, � ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE, � DIRECTIILE GENERALE de ASISTENTA SOCIALA si PROTECTIE a

COPILULUI, din regiune.

Prioritatea 3 - ASIGURAREA UNEI PIETE A MUNCII INCLUSIVE

(Linia directoare integrata in care se incadreaza: LD 19) Masura 1. - Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor cu rol de sprijinire a persoanelor dezavantajate – promovarea si dezvoltarea procedurilor si programelor pentru imbunatatirea capacitatii institutiilor; – cresterea transparentei si eficientei activitatii institutiilor si organizatiilor cu rol de sprijinire a persoanelor dezavantajate; –dezvoltarea competitivitatii profesionale ale personalului care furnizeaza servicii catre persoane dezavantajate (cu nevoi speciale). Indicatori de impact: - cresterea calitatii serviciilor acordate de personalul angajat al institutiilor si organizatiilor; - cresterea nr. de organizatii care dezvolta programe de ocupare/formare profesionala/asistenta sociala pentru persoanele dezavantajate. Indicatori de realizare: - numar programe implementate pentru cresterea competentelor angajatilor din sistemul serviciilor sociale; - numar organizatii autorizate care deruleaza programe specifice. Indicatori de rezultat: - numar persoane instruite, care furnizeaza servicii in domeniul social catre persoanele dezavantajate.


293

Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 1: � O.N.G.-urile, � I.S.J.-urile, � A.J.O.F.M.-urile, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, � AGENTIA NATIONALA PENTRU ROMI, � DIRECTII GENERALE de ASISTENTA SOCIALA si PROTECTIE a

COPILULUI, din regiune. Masura 2 – Dezvoltarea programelor pentru facilitarea insertiei profesionale a persoanelor dezavantajate -dezvoltarea programelor de informare si consiliere pentru persoane si angajatori; -promovarea programelor de formare specifice; -dezvoltarea de programe ce ofera facilitati si sprijin persoanelor dezavantajate; -dezvoltarea programelor pentru certificarea competentelor dobandite informal si nonformal. Indicatori de impact: - cresterea numarului de persoane dezavantajate incluse in programe in domeniul asistentei sociale; - cresterea gradului de ocupare in randul persoanelor dezavantajate; - cresterea numarului de firme care introduc facilitati pentru angajatii din grupuri dezavantajate. Indicatori de realizare: - numar programe implementate pentru sprijinirea persoanelor dezavantajate. Indicatori de rezultat: -numar persoane apartinand grupurilor dezavantajate care au participat la cursuri de instruire; -numar persoane apartinand grupurilor dezavantajate care au obtinut certificat de atestare a competentelor; -numar persoane aflate in pericol de excluziune sociala integrate pe piata muncii. Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 2:

� O.N.G.-urile � I.S.J.-urile � A.J.O.F.M.-urile, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE,


294

� ADMINISTRATIA NATIONALA a PENITENCIARELOR si INSTITUTIILE SUBORDONATE

� DIRECTIILE GENERALE de ASISTENTA SOCIALA si PROTECTIE a COPILULUI, din regiune.

Masura 3. Promovarea abordarilor integrate a activitatilor de munca cu viata privata - promovarea actiunilor pentru cresterea participarii femeilor si reducerea diferentelor intre sexe privind ocuparea; - dezvoltarea programelor de oferire de facilitati de ingrijire a copilului; - dezvoltarea programelor de asistenta sociala si medicala persoanelor cu nevoi speciale; - dezvoltarea strategiilor si programelor de formare cu parcursuri de ocupare pentru tineri; - campanii de promovare a oportunitatilor egale pe piata munci cu atentie deosebita asupra reintegrarii in societate a grupurilor vulnerabile. Indicatori de impact: - cresterea numarului femeilor pe piata muncii si prevenirea tendintei de discriminare salariala; - cresterea gradului de ocupare a tinerilor. Indicatori de realizare: - numar campanii de promovare a oportunitatilor egale pe piata muncii; - numar programe care abordeaza integrat activitatea de munca cu viata privata. Indicatori de rezultat: - numar femei/tineri angajati; - numar persoane instruite, care furnizeaza servicii in domeniul asistentei sociale si medicale persoanelor cu nevoi speciale. Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 3:

� O.N.G.-urile � UNIVERSITATILE, � ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, din regiune.


295

Prioritatea 4 - ADAPTAREA SISTEMELOR DE INVATAMANT SI FORMARE PROFESIONALA LA CERINTELE PIETEI MUNCII

(Linia directoare integrata in care se incadreaza: LD 21) Masura 1. – Adaptarea ofertei educationale a furnizorilor de formare profesionala initiala si continua la cerintele pietei muncii − dezvoltarea curriculum-ului in parteneriat cu agentii economici; − dezvoltarea programelor de tranzitie de la scoala la locul de munca; − dezvoltarea programelor de formare continua a cadrelor didactice/

formatorilor in concordanta cu noul curriculum; − dezvoltarea programelor de formare a cadrelor didactice/ formatori pentru

implementarea sistemului de asigurare a calitatii; − dezvoltarea programelor de consiliere si orientare pentru elevi; − dezvoltarea programelor de educatie antreprenoriala pentru elevi; − dezvoltarea retelelor scolare la nivel local si regional; − dezvoltarea capacitatii furnizorilor de instruire si formare pentru a raspunde

cerintelor pietei muncii actuale. Indicatori de impact: - cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii; - cresterea gradului de ocupare a tinerilor. Indicatori de realizare: - numar programe destinate adaptarii ofertei educationale la cerintele pietei muncii. Indicatori de rezultat: - numar elevi inclusi in programe; - numar cadre didactice/formatori inclusi in programe. Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 1:

� O.N.G.-urile � I.S.J.-urile � UNIVERSITATILE, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, � ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE, � FURNIZORII DE FORMARE PROFESIONALA, din regiune.


296

Masura 2 – Cresterea capacitatii institutiilor de invatamant si a structurilor parteneriale locale si regionale de anticipare a schimbarilor socioeconomice si de planificare. − dezvoltarea programelor de formare continua a structurilor parteneriale; − studii privind piata muncii; − elaborarea de strategii de dezvoltare locale si regionale. Indicatori de impact: - cresterea capacitatii institutiilor de invatamant. Indicatori de realizare: - numar programe desfasurate. Indicatori de rezultat: - numar studii privind piata muncii elaborate; - numar strategii elaborate. Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 2:

� O.N.G.-urile � I.S.J.-urile � UNIVERSITATILE, � ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, din regiune.

Masura 3 – Cresterea egalitatii sanselor de acces la educatie si formare profesionala initiala − dezvoltarea unitatilor de invatamant ca masura de crestere a capacitatii

acestora de absorbtie a elevilor pe zone de dezvoltare; − dezvoltarea de programe de sprijinire a absolventilor de gimnaziu din mediul

rural pentru acces la invatamantul oferit de licee si grupuri scolare din localitati invecinate;

− dezvoltarea de programe pentru sprijinirea elevilor cu cerinte educationale speciale.

Indicatori de impact: - cresterea egalitatii de sanse. Indicatori de realizare: - numar programe desfasurate pentru asigurarea accesului la educatie si formare profesionala.


297

Indicatori de rezultat: - numar absolventi de gimnaziu inclusi in programe; - numar elevi cu cerinte educationale speciale inclusi in programe. Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 3:

� O.N.G.-uri � I.S.J.-uri � UNIVERSITATI, � AUTORITATI PUBLICE LOCALE, � ORGANIZATII SINDICALE si PATRONALE, � DIRECTIILE GENERALE de ASISTENTA SOCIALA si PROTECTIE a

COPILULUI, din regiune. Masura 4 – Cresterea gradului de cuprindere in educatie si ridicarea nivelului de pregatire in perspectiva unei economii bazata pe cunoastere − promovarea pachetelor de actiuni pentru reducerea abandonului scolar la

toate nivelurile de educatie si formare profesionala; − dezvoltarea pachetelor de actiuni pentru cresterea ponderii absolventilor cu

nivel de educatie 3 ISCED; − dezvoltarea invatamantului deschis la distanta; − dezvoltarea programelor de tip „a doua sansa”. Indicatori de impact: - cresterea nivelului de pregatire; - cresterea gradului de participare la educatie si invatamant. Indicatori de realizare: - numar programe desfasurate. Indicatori de rezultat: - numar elevi inclusi in programe; - rata abandonului scolar. Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 2:

� O.N.G.-urile � I.S.J.-urile � UNIVERSITATILE, � ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, din regiune.


298

Prioritatea 5 - DEZVOLTAREA CAPACITATII INSTITUTIILOR SI ORGANIZATIILOR PIETEI MUNCII (Linia directoare integrata in care se incadreaza: L20 si L 23) Masura 1. – Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor pietei muncii − promovarea si dezvoltarea procedurilor si programelor institutiilor si

organizatiilor pietei muncii, in vederea imbunatatirii capacitatii de anticipare si absorbtie a schimbarilor economice si sociale la nivel local si regional;

− cresterea transparentei activitatii institutiilor si organizatiilor pietei muncii; − cresterea capacitatii de stocare, analiza si prognoza a informatiilor privind

piata muncii. Indicatori de impact: - cresterea ofertei institutiilor care ofera servicii pe piata muncii (programe, numar de cursuri etc.) si calitatea acestor servicii; - cresterea gradului de satisfacere calitativa si in timp util a cererii de forta de munca la nivel local/judetean/regional. Indicatori de realizare: - numar cursuri de instruire realizate pentru angajatii institutiilor care ofera servicii pe piata muncii; - realizarea unei structuri la nivel regional care sa aiba atributii exclusive in realizarea de analize, prognoze privind necesarul de forta de munca. Indicatori de rezultat: - numar agentii de ocupare care ofera servicii de tip „self-service”; - numar angajati din institutiile care ofera servicii pe piata muncii care au participat la cursuri de instruire; - baza de date functionala (site, nr. studii elaborate, nr. publicatii). Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 1:

� O.N.G.-urile � A.J.O.F.M.-urile, � UNIVERSITATI, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, � DIRECTIA REGIONALA DE STATISTICA , � ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE, � FURNIZORII DE FORMARE PROFESIONALA,


299

� FURNIZORII DE SERVICII DE OCUPARE AUTORIZATI, din regiune. Masura 2. Dezvoltarea parteneriatelor intre institutiile si organizatiile pietei muncii. − dezvoltarea si compatibilizarea interinstitutionala a sistemelor de gestionare a

bazei de date; − promovarea si dezvoltarea parteneriatelor pentru cresterea ocuparii. Indicatori de impact: - cresterea gradului de diseminare a informatiilor reale privind piata muncii; - cresterea gradului de expertiza a partenerilor sociali in domeniul pietei muncii; - cresterea numarului de structuri (public si/sau privat) care sa beneficieze de informatii directe referitoare la piata muncii la nivel local/judetean/regional. Indicatori de realizare: - numar programe destinate imbunatatirii educatiei dialogului social; - crearea unei baze de date la nivel regional in domeniul pietei muncii. Indicatori de rezultat: - numar parteneriate functionale in domeniul pietei muncii; - baza de date functionala la nivel regional; - numarul structurilor active din domeniul pietei muncii care furnizeaza informatii si acceseaza baza de date interinstitutionala; - numar participanti la programele destinate imbunatatirii educatiei dialogului social. Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 2:

� O.N.G.-urile � I.S.J.-urile � A.J.O.F.M.-urile, � UNIVERSITATILE, � ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE, � AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, din regiune. � DIRECTIA REGIONALA DE STATISTICA REGIUNEA SUD EST.


300

BIBLIOGRAFIE

1. Angelescu,Coralia, Ileana Stanescu – ”Economie Politica – Elemente fundamentale”, Ed. Oscar Print, ^., pg 187 – 201

2. Avramescu,Tiberiu Cristian, Cristina Florentina Balban, Emilia Ungureanu – ”Macroeconomie – Sinteze teoretice si aplicatii”, Ed. Bibliotheca, Targoviste, ^., Cap 6 - Piata muncii , Cap 7 – Ocuparea si Somajul

3. Capanu, I., Wagner, P., Mitrut C. – ”Sistemul Conturilor Nationale si Agregate Macroeconomice”, Ed.All, Bucuresti, 1994

4. Chivu, Marian – ”Piata Muncii: Stiudiu Statistic”, Ed Independenta Economica, Pitesti 2007;

5. Ciucur, Dumitru, Ilie Gavrila, Constantin Popescu – ”Economie – Manual Universitar”, Editia a doua, Ed Economica, pg 291 – 306

6. Simon, Ilie – ”Civilizatia Salariului”, Ed. Eficient, Bucuresti, 1997, pg 25 - 55

7. Stefan, Gheorghe – ”Economia de Piata – legitati si mecanisme”, Ed. ^, pg 63- 88

8. Voineagu, Vergil, Silvia Pisica – ”Tribuna Economica” – Nr An XIX nr. 19 (14 mai 2008), Evolutia pietei muncii, pg 28 – 31

9. ABC-ul fondurilor structurale, Campania Informare pentru integrarea 2006, Ministerul Integrarii Europene;

10. Academia Romana, Societatea Romana de Statistica, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta – ”Cunoaste Romania – membra a Uniunii Europene”, Ed Economica, Cap 13 – Cresterea Economica si dezvoltare durabila (Prof Univ dr Vergil Voineagu), Cap 14 –Piata Muncii (Drd Gabriela Deacu), pg 185 – 228

11. Analiza masurilor anti-criza ale Guvernului Romaniei dupa 6 luni de guvernare;

12. Brosura ”Infocariera”, CJAP Braila, 2008; 13. Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii și protecției sociale

2(66)/2009 14. Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii și protecției sociale



1(57)/2007 17. Cadrul strategic national de referinta 2007-2013;


301

18. Comunicare a Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor - Un cadru strategic actualizat pentru cooperare europeana in domeniul educației și formarii profesionale - Bruxelles, 16.12.2008, COM(2008) 865 final;

19. Comunicarea Comisiei catre Consiliul European – Raport strategic cu privire la Strategia de la Lisabona reinnoita pentru crestere si locuri de munca: lansarea noului ciclu (2008-2010). In pas cu schimbarea PARTEA I, Bruxelles, 11.12.2007, COM(2007) 803 final;

20. Comunicarea Comisiei catre Consiliul European, “Lucrand impreuna pentru crestere economica si locuri de munca. Un nou start pentru Strategia Lisabona” - COM(2005) 24);

21. Comunicarea Comisiei Europene catre Parlamentul Europei, Consiliul Europei, Comitetul Economic si Social Al Europei si Comitetul Regiunilor, “Un cadru strategic actualizat pentru cooperare europeana in educatie si formare” - com(2008);

22. Educatia Adultilor in Romania, Programul PHARE 2005, proiectul ”Dezvoltarea Statisticii sociale” Europe Aid/123274/D/SER/RO/017-553.3.07.01, BUCURESTI 2008;

23. Forta de munca in Romania: Ocupare si somaj - Ancheta fortei de munca in gospodarii (AMIGO), anii 2005, 2006, 2007, 2008, institutul National de Statistica;

24. Ghid pentru realizarea Planurilor Regionale de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala;

25. Hotarare nr.399 din 19/04/2001 (Hotarare 399/2001) privind concentrarea fondurilor PHARE 2001 - componenta coeziune economica si sociala - si a fondurilor de cofinantare corespunzatoare de la bugetul de stat, in zone de restructurare industriala cu potential de crestere economica (Publicat in Monitorul Oficial nr. 230 din 07/05/2001)

26. Institutul National de Statistica – ”Coordonate ale nivelului de trai in Romania, Veniturile si consumul populatiei in anul 2008, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;

27. Institutul National de Statistica – ”Intreprinderi mici si mijlocii in economia romaneasca in anul 2007”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;

28. Institutul National de Statistica – ”Anuarul Statistic al Romaniei 2008, serii de timp 1990 – 2007”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;

29. Institutul National de Statistica – ”Anuarul Statistic al regiunilor din Romania, 2008

30. Institutul National de Statistica – ”Conditiile de viata ale populatiei din Romania”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;

31. Institutul National de Statistica – ”Forta de munca in Romania : Ocupare si Somaj – anul 2008”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;


302

32. Institutul National de Statistica – ”Proiectarea populatiei Romaniei pe regiuni de dezvoltare la orizontul anului 2050”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;

33. Institutul National de Statistica – ”Repere economice si sociale : Statistica Teritoriala”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;

34. Institutul National de Statistica – ”Rezultate si performante ale intreprinderilor din comert si servicii”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;

35. Institutul National de Statistica – ”Rezultate si performante ale intreprinderilor din industrie si constructii”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;

36. Institutul National de Statistica – ”Starea sociala si economica a Romaniei (2006 si 2007)”, Ed. ”Revista Romana de Statistica”, 2009;

37. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2008/ C115/01; 38. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, DECIZIA CONSILIULUI din 15 iulie

2008 privind liniile directoare ale politicilor de ocupare a fortei de munca ale statelor membre (2008/618/CE);

39. Lege nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale 40. Lege nr. 72/2007 privind stimularea incadrarii in munca a elevilor si

studentilor 41. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea

ocuparii fortei de munca 42. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale 43. Paper of the 4th international Conference on Apllied Statistics -

Specialised publication of the National Institute of Statistics CNSIS, code no 601, category B+, Special issue of Romanian Statistical Review, Bucharest, 2008

44. Planul de Dezvoltare Regionala,Regiunea Sud - Est 45. Planul National de Dezvoltare 2007-2013; 46. Planul Regional de Actiune pentru Dezvoltarea Invatamantului Profesional

si Tehnic, Regiunea Sud – Est, 2007 47. Programul National de Reforme, 2007; 48. Raportul national strategic privind protectia sociala si incluziunea sociala

(2008 – 2010); 49. Reglementari europene in domeniul ocuparii fortei de munca 50. Rolul profesorului in dezvoltarea competentelor de invatare permanenta

ale elevilor - institutul de stiinte ale educatiei laboratorul consiliere si invatare permanenta, 2008;

Si formarii profesionale - Observatorul national al ocuparii si formarii profesionale a fortei de munca, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Directia Programe si Strategii Forta de Munca;

51. Starea Sociala si Economica a Romaniei 2006 Si 2007- Date Statistice – Ins;


303

52. Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane din perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti 2009-2020;

53. Strategia Naționala Pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, Orizonturi 2013 – 2020 -2030;

54. Surse administrative – Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Sud - Est, ISJ

55. www.adrse.ro 56. www.anofm.ro/ 57. www.insse.ro 58. www.mmuncii.ro 59. www.mmuncii.ro/ro/buletin-statistic-190-view.html


304

Anexe :

Tabel nr. 3 - Populatia Regiunii de Dezvoltare Sud-Est pe sexe si medii in anii 2007 si 2008 (1 iulie)

Ani Total Masculin Feminin Urban Rural

Regiunea Sud-Est

2007 2830430 1387958 1442472 1564967 1265463

2008 2819565 1381110 1438455 1553115 1266450 Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, la 1 iulie 2008

Tabel nr. 4 - Populatia Regiunii Sud-Est pe judete si pe medii in anul 2008 (1 iulie)

Regiunea/Judetul Urban Rural

Val.abs. % Val.abs. % Sud-Est 1553115 55.1 1266450 44.9

Braila 235478 65.0 126874 35.0 Buzau 198949 41.0 285775 59.0

Constanta 504462 70.0 215841 30.0 Galati 344971 56.4 266619 43.6 Tulcea 122209 49.1 126813 50.9

Vrancea 147046 37.6 244528 62.4 Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, la 1 iulie 2008


305

Tabel nr. 5 - Populatia pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est, in perioada 2000-2008 (1 iulie)

Regiunea Sud-Est

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Variatia 2008-2000

Braila 385749 385066 375898 374318 371749 370428 367661 365628 362352 -23397

Buzau 504540 503451 500160 498085 495878 494052 490981 488763 484724 -19816

Constanta 746041 746908 713783 713563 713825 715148 716576 718330 720303 -25738

Galati 644077 643253 626277 622936 621161 620500 617979 614449 611590 -32487

Tulcea 262692 262124 255816 254455 253419 252485 251614 250641 249022 -13670

Vrancea 391220 391322 396002 395330 394286 393766 393023 392619 391574 354 Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, 1 iulie 2008


306

Tabel nr. 6 - Varsta medie a populatiei Regiunii Sud-Est, in anul 2008

Regiunea/Judetele Total Masculin Feminin

ROMANIA 39.4 37.9 40.8 Regiunea Sud-Est 39.1 37.7 40.5

Braila 40.8 39.2 42.4 Buzau 41.1 39.4 42.7

Constanta 38.5 37.2 39.7 Galati 38.7 37.5 39.9 Tulcea 39.0 37.8 40.2

Vrancea 39.6 38.1 40.9 Sursa: Calcule din datele INS, Populatia Romaniei pe localitati, 1 ianuarie 2009

Tabel nr.7 - Raportul de dependenta demografica si indicele de imbatranire demografica, in anul 2008

Regiunea/Judetele Indicele de imbatranire

demografica Raportul de dependenta

demografica ROMANIA 98 430 Regiunea Sud-Est 99 423 Braila 122 432 Buzau 121 491 Constanta 83 375 Galati 88 405 Tulcea 90 396 Vrancea 103 471

Sursa: Calcule din datele INS, Populatia Romaniei pe localitati, 1 ianuarie 2009

Tabel nr. 8 - Rata natalitatii in Regiunea Sud-Est in anul 2008

Regiunea/Judetul Total Urban Rural

ROMANIA 10.3 10.3 10.4 Regiunea Sud-Est 10.0 9.5 10.5 Braila 8.4 7.6 9.9 Buzau 9.5 10.1 9.1 Constanta 11.6 10.7 13.7 Galati 9.5 8.6 10.7 Tulcea 9.4 9.6 9.2 Vrancea 10.2 9.8 10.3

Sursa: INS, Natalitatea in anul 2008


307

Tabel nr. 9 - Speranta de viata la nastere si la 60 ani in perioada 2006-2008, in Regiunea Sud-Est

Regiunea /Judetul Speranta de viata la:

0 ani 60 ani ROMANIA 73.03 18.96 Regiunea Sud-Est 72.92 19.03 Braila 73.01 19.06 Buzau 73.09 19.33 Constanta 72.22 18.60 Galati 72.77 18.90 Tulcea 72.12 19.39 Vrancea 73.87 19.84

Sursa: INS, Speranta de viata, 2008

Tabel nr. 10 - Miscarea migratorie externa a populatieie in Regiunea Sud-Est

Regiunea / Judetul

Soldul migratiei externe: Rate la 1000 locuitori: Total Masculin Feminin Sositi Plecati Sold

ROMANIA 1291 2972 -1681 0.47 0.41 +0.06 Regiunea Sud-

Est -8 212 -220 0.31 0.31 0.00

Braila -41 -1 -40 0.15 0.26 -0.11 Buzau -32 -1 -31 0.10 0.17 -0.07

Constanta 94 125 -31 0.47 0.34 +0.13 Galati -90 11 -101 0.29 0.44 -0.15 Tulcea -5 14 -19 0.23 0.25 -0.02

Vrancea 66 64 2 0.48 0.32 +0.17 Sursa: INS, Migratia externa 2008

Tabel nr. 12 - Structura produsului intern brut in anul 2006

- % din PIB - Industrie Agricultura Constructii Servicii

Regiunea Sud-Est 10.1 23.7 8.9 45.3 Braila 13.7 22.3 8.3 43.8 Buzau 12.6 24.3 6.1 45.0 Constanta 5.5 25.5 10.9 46.1 Galati 10.6 23.6 10.2 43.6 Tulcea 13.9 24.1 6.2 43.9 Vrancea 16.0 18.1 5.6 48.4



308

Tabel nr. 19 - Resursele de munca pe sexe, pe judete

- in mii persoane-

SEXE REGIUNEA / JUDETUL ANUL 2005 ANUL 2006 ANUL 2007

Total Regiunea Sud Est 1865,1 1858,8 1847,3

Braila 238,9 237,6 235,6 Buzau 302,8 300,4 297,4 Constanta 491,5 492 490,6 Galati 414,9 412,2 409,7 Tulcea 170,3 169,9 168 Vrancea 246,7 246,7 246

Masculin Regiunea Sud Est 959,4 962,7 955 Braila 122,6 122,7 121,4 Buzau 157,7 157,6 155,7 Constanta 249,1 250,8 249,9 Galati 214,8 215 213,1 Tulcea 88,1 88,6 87,4 Vrancea 127,1 128 127,5

Feminin Regiunea Sud Est 905,7 896,1 892,3 Braila 116,3 114,9 114,2 Buzau 1145,1 142,8 141,7 Constanta 242,4 241,2 240,7 Galati 200,1 197,2 196,6 Tulcea 82,2 81,3 80,6 Vrancea 119,6 118,7 118,5

Sursa: Balanta fortei de munca ianuarie 2008, INS

Tabel nr. 20 - Rata de activitate a resurselor de munca

LOCALITATE / AN 2005 2006 2007

Regiunea Sud Est 58,9 59,0 59,8 Masculin 60,9 61,1 62,7 Feminin 56,7 56,8 56,8

Judetul BRAILA 56,6 56,9 58,4 Masculin 56,0 56,6 59,1 Feminin 57,4 57,3 57,5

Judetul BUZAU 64,4 64,7 64,7 Masculin 64,2 63,5 66,3 Feminin 64,6 66,2 63,0

Judetul CONSTANTA 61,8 62,6 63,9 Masculin 68,4 70,6 71,5 Feminin 55,1 54,2 56,1


309

Judetul GALATI 53,7 53,1 53,5 Masculin 57,1 55,6 57,6 Feminin 50,1 50,4 49,0

Judetul TULCEA 54,7 54,3 54,5 Masculin 54,7 54,6 53,9 Feminin 54,6 53,9 55,2

Judetul VRANCEA 60,2 60,2 61,3 Masculin 58,0 57,4 59,1 Feminin 62,5 63,2 63,6

Sursa:” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO, 2006, 2007, 2008

Tabel nr. 24 - Rata de activitate a populatiei active, la nivelul Regiunii de Sud Est

(arata ponderea populatiei active in totalul populatiei).

Regiunea Sud-Est Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Trim. I anul 2008

Trim. I anul 2009

RATA DE ACTIVITATE - calculata pentru populatia in varsta de munca (15-64 ani) Total 59,6 62,2 60,1 59,8 58,3 59,9 Masculin 69,4 71,6 70,1 70,9 69,4 69,6 Feminin 49,8 52,7 50,0 48,7 47,2 50,2 Urban 58,5 61,9 59,6 59,3 59,2 61,5 Rural 61,3 62,7 60,8 60,6 57,0 57,7 RATA DE ACTIVITATE –calculata pentru populatia in varsta de munca de 15 ani si peste Total 51,7 53,8 52,3 51,7 50,3 51,2 Masculin 61,5 63,5 62,7 62,8 61,4 61,1 Feminin 42,3 44,6 42,5 41,3 39,8 41,9 Urban 51,3 54,2 52,1 51,6 51,5 53,3 Rural 52,2 53,3 52,7 51,9 48,8 48,5 Sursa: :” Ancheta fortei de munca in gospodarii” AMIGO,2005- 2009

Tabel nr. 27 - Populatia ocupata pe sexe si medii

Populatia ocupata(15 ani si peste)

2005 2006 2007 2008 Trim I 2008

Trim I 2009


1147 1182 1155 1155 1112 1134

Masculin 660 674 671 676 654 651 Feminin 487 508 484 480 458 483 Urban 633 660 638 640 636 649 Rural 514 522 517 516 476 485


310

Tabel nr. 41 - Rata somajului BIM pe sexe si nivele de educatie, 2005-2009

2005 2006 2007 2008 TRIM I 2008 TRIM I 2009

Su

pe

rio

r

Me

diu

Sc

azu

t

Su

pe

rio

r

Me

diu

Sc

azu

t

Su

pe

rio

r

Me

diu

Sc

azu

t

Su

pe

rio

r

Me

diu

Sc

azu

t

Su

pe

rio

r

Me

diu

Sc

azu

t

Su

pe

rio

r

Me

diu

Sc

azu

t

Total Sud Est 3,6 8,4 8,4 4,1 9,5 9,7 4,4 9,1 8,7 3,2 7,4 8,5 2,1 8,5 10,0 4,0 8,1 9,3

Masculin 3,0 8,9 9,7 3,0 9,7

11,7

3,8 9,0 9,7 3,3 7,7 10,4 2,7 9,2 10,9 6,1 8,2 11,1

Feminin 4,2 7,6 6,7 5,2 9,2 7,5 5,2 9,1 7,5 3,2 6,9 5,8 1,6 7,4 8,8 2,4 8,0 6,8


311

Grafic nr. 33 - Rata somajului inregistrat in Regiunea Sud Est, pe judete 2005-2008

2005 2006 2007 2008 Braila 6,8 5,4 3,9 4,4 Masculin 8,6 7,1 4,8 5,3 Feminin 4,8 3,7 2,8 3,4

2005 2006 2007 2008 Buzau 7,4 7,5 5,5 5,6 Masculin 8,4 8,6 5,8 5,6 Feminin 6,4 6,3 5,1 5,7


312

4,7

3,3

2,31,9

6,8

5,75

4,7

5,6

4,3

3,53,1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2005 2006 2007 2008

masculin

feminin

CONSTANȚA

8,8

7,8

5,8

6,9

7,7

6,4

5,66,3

8,3

7,2

5,7

6,6

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2005 2006 2007 2008

masculin

feminin

GALAȚI

2005 2006 2007 2008 Constanta 5,6 4,3 3,5 3,1 Masculin 4,7 3,3 2,3 1,9 Feminin 6,8 5,7 5,0 4,7

2005 2006 2007 2008 Galati 8,3 7,2 5,7 6,6 Masculin 8,8 7,8 5,8 6,9 Feminin 7,7 6,4 5,6 6,3


313

55,3

4,5

5,3

2,9 2,9 3

3,64 4,1

3,8

4,4

0

1

2

3

4

5

6

2005 2006 2007 2008

masculin

feminin

VRANCEA

2005 2006 2007 2008 Tulcea 6,0 6,7 3,8 4,4 Masculin 7,0 5,6 4,2 4,7 Feminin 4,8 3,7 3,4 4,0

2005 2006 2007 2008 Vrancea 4,0 4,1 3,8 4,4 Masculin 5,0 5,3 4,5 5,3 Feminin 2,9 2,9 3,0 3,6


314

Anexa 1 – Cap IV - EDUCATIE SI INVATAMANT

A) Programele de ”A doua sansa” si alte programe de educatie a adultilor autorizate, derulate la nivelul regiunii Sud-Est (datele sunt preluate din Anexele Planului Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013)

Programe de a 2-a sansa derulate in anul scolar 2007/2008

Judetul Scoala Nr.

programe derulate

Nr. participanti

Tipul programului( cu profesionalizare

sau fara)

Buzau

Gr. Sc. Transporturi CF Buzau

A II-a sansa in

invatamantul

secundar inferior

20

Scoala cu clasele I-VIII nr. 3 Rm Sarat

Recuperare Scolara

12

TOTAL

Sursa ISJ


315

Programe de a 2-a sansa derulate in anul scolar 2007/2008 Judet Scoala Nr. programe derulate Nr.

participanti Tip program (cu profesionalizare

sau fara)

Constanta Sc. 5 Constanta 2 15 fara

Sc. 14 Constanta 2 14 fara



Sc. 3 Medgidia 2 15 fara

SC 4 Medgidia 2 10 fara

Sc 2 Medgidia 2 13 fara

Sc 1 Mangalia 1 16 fara

Sc Mircea Voda 2 12 fara

Sc Dumbraveni 2 15 fara

Sc Cuza Voda 1 17 fara

Sc Castelu 2 13 fara

SAM Baneasa 1 15 fara

SAM Galita 2 12 fara

L.T I Cotovu Harsova 2 16 fara

GRS Ovidiu 1 14 fara

GRS Cobadin 1 12 fara

TOTAL 29 240

Nota. Profesionalizarea se va derula incepand cu anul scolar 2008-2009

Sursa ISJ


Judetul Scoala Nr. programe

derulate Nr.

participanti Tipul programului( cu profesionalizare sau

fara)

GALATI

Scoala nr. 15 “Elena Cuza” Galati

2 43 Primar

2 37 Secundar inferior -Lucrator finisor pentru constructii

Scoala nr. 2 “Gh. Petrascu” Tecuci

2 31 Primar

SAM Grivita 1 15 Primar

Scoala Gimnaziala Frumusita 2 22 Primar

Scoala Gimnaziala nr. 3 Ivesti 3 53 Primar

SAM nr. 2 Liesti 3 70 Primar

Scoala Gimnaziala nr. 1 Barcea

2 31 Primar

Scoala Gimnaziala nr. 18 Galati

2 15 Primar

SAM nr. 4 Tecuci 2 27 Primar

Scoala Gimnaziala nr. 7 Tecuci

1 19 Primar

4 39 Secundar inferior - Lucrator lacatuserie mecanica structuri

Scoala Gimnaziala Toflea 6 88 Primar


316

SAM nr. 1 Ivesti 2 21 Secundar inferior -Lucrator lacatuserie mecanica structuri

Scoala Gimnaziala Munteni 3 77 Primar

SAM Cosmesti 2 12 Primar

SAM Buciumeni 1 7 Primar

1 12 Secundar inferior -Lucrator in tricotaje - confectii

Grupul Sc. T. Vladimirescu 1 9 Primar

TOTAL 42 632


Judetul Scoala Nr. programe derulate

Nr. participanti Tipul programului( cu profesionalizare

sau fara)

Tulcea Scoala nr.1 Macin 1 10 fara profesionalizare

Scoala Sarighiol de deal

3 54 1 cu profesionalizare

Scoala Ceatalchioi 1 14 cu profesionalizare

Grupul Scolar Isaccea

1 10 cu profesionalizare

Scoala cu clasele I-VIII Casimcea

1 10 fara profesionalizare

TOTAL Sursa ISJ


Judetul Scoala Nr. programe

derulate Nr.

participanti

Tipul programului( cu profesionalizare

sau fara)

Vrancea TOTAL

Sursa ISJ

Alte programe de educatie a adultilor autorizate (ex. CISCO, etc.)

Judetul Scoala Denumirea

programului

Nr. programe derulate

Nr. participanti

Vrancea

Sursa ISJ, situatia la data de 1 martie 2008


317



programului


Nr. participanti

Tulcea




programului Nr. programe

derulate Nr. participanti

GALATI Nu exista



Judet Scoala Denumirea programului Nr.

programe derulate

Nr. participanti

Constanta 1.COLEGIUL TEHNIC TOMIS CCNA 1-4 IT Essentials II

1 20

2.GRUP SCOLAR INDUSTRIAL DE ELECTROTEHNICA SI TELECOMUNICATII

CCNA1 CCNA2 CCNA3 CCNA4

4 60

3. COLEGIUL ECONOMIC MANGALIA cursuri de initiere informatica 1 35

Str. OITUZ nr. 20 Mangalia, jud. Constanta cursuri pentru obtinerea permisului ECDL 1 15

4. Grupul Scolar Industrial „Ion Banescu” Mangalia cursuri pentru obtinerea permisului ECDL 1 20

5. Colegiul Tehnic Vasile Parvan Constanta cursuri pentru obtinerea permisului ECDL 1 15

6. Colegiul Tehnic Pontica Constanta cursuri pentru obtinerea permisului ECDL 1 15

7. Grup Scolar Carsium Harsova cursuri pentru obtinerea permisului ECDL 1 15 8.GRS Lazar Edeleanu Edeleanu Navodari cursuri pentru obtinerea permisului ECDL 1 15

8. Grup Scolar I.N Roman Constanta cursuri pentru obtinerea permisului ECDL 1 32

9. Colegiul Tehnic Tomis Constanta cursuri pentru obtinerea permisului ECDL 1 30



318



programului


Nr. participanti

Buzau Nu exista




programului


Nr. participanti

Braila

Grupul Scolar Industrial " Anghel

Saligny'Academie Regionala CISCO

TVET_SE7

Training formatori regionali

1 2

Certificare instructori

Academii locale 1 28


B) OFERTA INVATAMANTULUI SUPERIOR DIN REGIUNE PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2008-2009 (datele sunt preluate din Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013)

Pentru anul universitar 2007-2008 si-au prezentat oferta pentru studii

de licenta un numar de 10 universitati (4 de stat si 6 particulare), care au in total un numar de 44 de facultati. Principalele centre universitare din regiune fiind la Constanta si Galati.42

Astfel, la Constanta functioneaza, in sectorul de stat, Universitatea Ovidius (15 Facultati), Universitatea Maritima (2 Facultati), Academia Navala Militara Mircea cel Batran (2 Facultati), cu specializari diverse (vezi Anexa, Tabelul nr.2). In Galati se afla UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” cu urmatoarele facultati:

• Facultatea de Mecanica cu specializarile: - Masini si echipamente termice - Utilaje si instalatii de proces - Masini si sisteme hidraulice si pneumatice - Inginerie mecanica - Tehnologia constructiilor de masini - Utilajul si tehnologia sudarii

42

Vezi - Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag. 116


319

- Masini si sisteme de productie - Roboti industriali - Mecatronica - Ingineria si protectia mediului in industrie - Inginerie economica industriala • Facultatea de Constructii Navale • Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor • Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor cu specializarile: - Ingineria produselor alimentare (IPA) - Controlul si expertizarea produselor alimentare (CEPA) - Pescuit, acvacultura si industrializarea pestelui (PAIP) - Inginerie si management in alimentatie publica si agroturism

(IMAPA) - Biotehnologii pentru industria alimentara (BIA) - Cadastru (C) - Ecologie si protectia mediului (EPM) • Facultatea de Medicina si Farmacie cu specializarile: - Medicina - Farmacie - Asistenta medicala generala • Facultatea de Stiinte cu specializarile: - Matematica, Fizica, Chimie si Informatica. • Facultatea de Litere, Istorie si Teologie, cu specializarile: - Limba si literatura romana - limba si literatura engleza - Limba si literatura romana - limba si literatura franceza - Limba si literatura engleza - limba si literatura romana - Limba si literatura franceza - limba si literatura romana - Limba si literatura engleza - limba si literatura franceza - Limba si literatura franceza - limba si literatura engleza - Istorie - Filosofie - Istorie – Filosofie - Istorie – Engleza - Teologie – Litere - Teologie – Engleza

• Facultatea de Educatie Fizica si Sport cu specializarile: - Educatie fizica si sport - Kinetoterapie - Educatie fizica si management

• Facultatea de Stiinte Economice cu specializarile:


320

- Management - Marketing - Economie - Administrarea afacerilor - Economie si afaceri internationale - Statistica si informatica economica - Finante - Contabilitate - Geografie

• Facultatea de Drept cu specializarile: - Administratie publica - Drept

• Facultatea de Inginerie Electrica si Electronica cu specializarile: - Telecomunicatii - Electronica - Actionari Electrice - Actionari Electrice (in limba franceza) - Electromecanica.

• Facultatea de Inginerie Mecanica Braila cu specializarile: - Agricultura - Inginerie economica in constructii - Ingineria sistemelor biotehnice si ecologice - Utilaje tehnologice pentru constructii - Echipamente pentru procese industriale.

In judetele din regiune au fost infiintate dupa 1989 numeroase

facultati care apartin invatamantului privat. In Galati functioneaza UNIVERSITATEA “DANUBIUS” Galati, avand 4 facultati:

• Facultatea de Drept – Specializare Drept • Facultatea de Stiinte Economice cu specializarile:

– Finante si banci – Administrarea afacerilor – Contabilitate si informatica de gestiune

• Facultatea de Stiinte ale Comunicarii – Specializare Comunicare sociala si relatii publice

• Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene – Specializarea Relatii internationale si studii europene


321

In Braila functioneaza: UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRANCOVEANU” Pitesti – Filiala Braila avand 2 facultati:

• Facultatea de Management Marketing in Afaceri Economice care are 1.160 studenti, cu specializarile:

- Management - Contabilitate si informatica de gestiune - Finante - banci - Economie agroalimentara

• Facultatea Stiinte Administrative si ale Comunicarii care are 300 studenti, cu specializarile:

- Jurnalism - Asistenta sociala - Administratie publica

UNIVERSITATEA ECOLOGICA- Centrul de inscriere si educatie universitara Braila

• Facultatea de Drept • Facultatea de Ecologie • Facultatea de Psihologie si Stiinte Cognitive • Facultatea de Stiinte ale Comunicarii • Facultatea de Management

In Constanta functioneaza: Universitatea „ANDREI SAGUNA”

• Facultatea de Drept si Stiinte Administrative • Facultatea de Stiintele Comunicarii si Stiinte Politice • Facultatea de Psihologie • Facultatea de Stiinte Economice

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”, avand 2 facultati: • Facultatea de Drept si Administratie Publica, cu specializarile:

- Drept - Administratie Publica

• Facultatea de Management Financiar – Contabil, cu specializarile: - Contabilitate si informatica de gestiune - Finante - banci - Management

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir • Facultatea de Management Turistic si Comercial Constanta cu

specializarea: - Management turistic si comercial


322

In Tulcea functioneaza Universitatea Ecologica Bucuresti, Grupele de studiu Tulcea cu facultatile: Facultatea de Management, Facultatea de Drept, Facultatea de Ecologie. Toate institutiile de invatamant superior din regiune au relatii de colaborare cu universitati din strainatate.

In Buzau functioneaza Universitatea „George Baritiu” cu Facultatea Stiinte Economice si Universitatea „Spiru Haret” functionand cu 12 specializari la Centrul Teritorial Buzau

Universitatilor de stat din Regiunea Sud-Est pentru invatamantul universitar de licenta le-au fost repartizate in total 3209 locuri de la buget, din care 30 locuri pentru rromi.


323

C) PRINCIPALELE CONSTATARI DIN ANALIZA EVOLUTIEI LA NIVELUL OCUPATIILOR (datele sunt preluate din Anexele Planului Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013)

d) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul profesional si tehnic liceal

``

STRUCTURA COMPARATIVA SOMAJ - LOCURI DE MUNCA RELEVANTE PENTRU ;COALA PROFESIONALA SI LICEU TEHNOLOGIC

Sursa: AJOFM

NOTA:

1) Selectie din COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania - sursa: www.mmssf.ro/website/ro/COR.jsp). Criteriul de selectie utilizat: relevanta in raport cu calficarile din nomenclatorul de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic (IPT), pana la nivelul de detaliere din COR (grupa minora/grupa de baza/ocupatie) minim necesar pentru departajerea in functie de domeniul de pregatire/profilul relevant.

2) Corespondenta cu nomenclatorul de calificare din IPT este orientativa, in limitele posibilitatii de asociere in plan ocupational a unor calificari din IPT in raport cu grupele/ocupatiile respective din COR, pe fiecare din cele doua rute de pregatire. N.B.: de obicei o calificare permite practicarea unei game mai largi de ocupatii.

3), 4) Datele privind somajul/locurile de munca vacante reprezinta suma intrarilor in somaj, repectiv suma locurilor de munca comunicate vacante la AJOFM in anul respectiv

Jud.

Co

d C

OR

1)

Gru

pa

/ ocu

pat

ia (

den

um

ire)

Relevanta pentr

u IPT2)

SOMAJ3) LOCURI DE MUNCA vacante4) Ponderea locurilor de munca vacante

TIN

TE

PR

AI 2

008

TIN

TE

PR

AI 2

009

Oferta 2009/2010

Tin

te P

RA

I in

val

ori

ab

solu

te a

pro

x.

Arg

um

ente

pen

tru

tin

tele

PR

AI 2

009

Domeniul de

pregatire

Total someri Absolventi someri LOCURI DE MUNCA vacante

Nr.

locu

ri

%

2003

2004

2005

2006

2007 2008

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2003

2004

2005

2006

2007 2008

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Total general 34191

24409

25352

23191

27261

18863

4284

3272

3791

2113

2003

1755

27809

30549

27624

28826

32192

25316

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

16464

100%


324


325


326


327

e) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul postliceal

REGIUNEA SUD EST STRUCTURA COMPARATIVA SOMAJ - LOCURI DE MUNCA - OCUPATII RELEVANTE PENTRU SCOALA POSTLICEALA

Sursa: AJOFM NOTA: 1) Selectie din COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania - sursa: www.mmssf.ro/website/ro/COR.jsp). Criteriul de selectie utilizat: relevanta in raport cu calficarile din nomenclatorul de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic (IPT), pana la nivelul de detaliere din COR (grupa minora/grupa de baza/ocupatie) minim necesar pentru departajerea domeniul de pregatire/profilul relevant. 2) Corespondenta cu nomenclatorul de calificare din IPT este orientativa, in limitele posibilitatii de asociere in plan ocupational a unor calificari din IPT in raport cu grupele/ocuparespective din COR, pe fiecare din cele doua rute de pregatire. N.B.: de obicei o calificare permite practicarea unei game mai largi de ocupatii. 3), 4) Datele privind somajul/locurile de munca vacante reprezinta suma intrarilor in somaj, repectiv suma locurilor de munca comunicate vacante la AJOFM in anul respectiv

Jud. Cod COR1)

Grupa / ocupatia (denumire)

Relevanta pentru IPT2) SOMAJ3)

Domeniul -grupe specializ. la sc.postliceala

Total someri Din care absolventi

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2003

Agricol si alimentar Total 226 282 212 252 155 245 97 170 178 155 64 157 6

Constructii, instalatii, arhitectura si sistematizare Total

120 99 94 83 58 51 38 22 12 19 14 32 78

Economic Total 457 232 310 477 466 265 37 20 37 32 57 44 1043

Electronica Total 117 247 268 225 162 113 56 172 177 189 99 67 58

Energetica Total 13 22 9 14 28 20 4 50 35 3 13 18 4

Industria lemnului Total 21 46 62 57 18 28 20 33 33 25 29 12 25

Mecanica Total 433 499 453 373 267 338 91 201 212 144 146 207 123

Mecatronica si informatica Total

297 355 276 255 144 174 41 134 82 82 57 115 136

Prot. mediului Total 234 221 203 228 124 86 20 72 68 91 38 130 67

Sanatate si asistenta pedagogica Total

1331 1219 805 984 815 672 175 489 261 164 100 148 550

Servicii Total 661 524 530 473 573 397 50 72 69 41 44 71 373

Textile - pielarie Total 8 7 23 43 47 67 3 4 14 30 34 50 2

Transporturi Total 296 235 175 147 100 93 28 10 35 28 5 2 112

Turism Total 25 34 33 20 25 0 4 5 17 4 11 2 7

Grand Total 4239 4022 3453 3631 2982 2549 664 1454 1230 1007 711 1055 2584


328


329


330

f) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul superior

REGIUNEA SUD EST

STRUCTURA COMPARATIVA SOMAJ - LOCURI DE MUNCA / OCUPATII RELEVANTE PENTRU INVATAMANTUL SUPERIOR

Sursa: AJOFM

NOTA:

1) Selectie din COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania - sursa: www.mmssf.ro/website/ro/COR.jsp).

2), 3) Datele privind somajul/locurile de munca vacante reprezinta suma intrarilor in somaj, repectiv suma locurilor de munca comunicate vacante la AJOFM in anul respectiv

Jud.

Cod COR

1) Grupa / ocupatia (denumire)

Inv. sup

.

SOMAJ2) LOCURI DE MUNCA vacante3)

Total Din care absolventi

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Specialisti in informatica Total 66 40 62 56 35 19 32 18 26 10 10 4 125 69 100 102 87 79

Alti specialisti in invatamant Total 2 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 5 0 0 2 2 2

Juristi Total 223 117 121 101 127 78 129 79 70 36 50 54 112 67 91 93 120 110

Scriitori si artisti creatori, interpreti si asimilati Total 46 30 47 46 66 38 17 9 24 19 22 20 51 68 35 40 60 61

Cercetatori si asistenti de cercetare in stiinte fizice si chimice Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cercetatori si asistenti de cercetare in matematica si statistica Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in stiinte tehnice Total

24 13 23 16 12 12 9 3 10 2 0 4 15 10 13 27 7 7

Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in domeniile textile, pielarie, industrie alimentara Total

11 5 5 0 3 2 4 2 1 0 3 0 0 1 2 5 1 6

Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in domeniul lemnului si materialelor oxidice Total

2 2 0 3 3 5 0 1 0 0 1 4 3 1 5 2 3 1

Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in stiintele vietii Total

36 18 25 33 22 13 3 2 5 5 6 8 5 16 15 23 11 17

Cercetatori si asistenti de cercetare in medicina Total 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 0 0


331

Cercetatori si asistenti de cercetare in stiinte economice, sociale si umanistice Total

8 4 2 7 5 2 2 1 0 1 1 2 4 2 4 10 6 1

Fizicieni si astronomi Total 3 2 7 5 2 5 0 0 5 5 0 2 1 1 0 2 2 0

Meteorologi Total 0 0 0 0 0 5 0 0 0 0 0 5 1 0 0 0 0 0

Chimisti Total 22 23 20 20 8 18 6 8 10 6 5 9 5 18 17 21 11 6

Geologi, geofizicieni Total 7 4 4 8 5 5 1 0 3 0 1 1 5 5 2 8 5 5

Matematicieni si asimilati Total 1 0 0 2 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 2 0 4

Specialisti statisticieni Total 3 4 3 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 4 5 0 1 1

Arhitecti in urbanistica si amenajarea teritoriului Total 4 3 3 3 2 2 1 1 2 2 0 0 6 5 4 11 6 11

Ingineri constructori Total

132

123

110

102

68 38 8 6 16 14 11 9 205

271

317

279

205

155

Ingineri energeticieni si electricieni Total 30 31 31 32 17 21 9 4 12 21 5 5 18 87 87 61 33 69

Ingineri electronisti in transporturi, posta si telecomunicatii Total

158

167

138

137

89 72 40 74 55 44 22 29 91 113

177

162

151

105

Ingineri mecanici Total

590

462

380

445

323

234

137

118

97 82 37 30 477

387

465

500

401

226

Ingineri petrolisti, petrochimisti si in chimia industriala Total 24 22 25 59 42 30 7 6 4 29 13 9 11 18 15 46 97 32

Ingineri minieri si metalurgisti Total

117

115

76 69 59 52 28 28 19 29 3 2 55 34 40 38 29 27

Ingineri geodezi, cartografi si topografi Total 6 5 5 6 14 3 2 4 1 4 8 2 7 9 9 16 19 3

Arhitecti, ingineri si asimilati neclasificati in grupele de baza anterioare Total

0 3 0 0 2 0 0 1 0 0 0 0 1 4 5 0 7 1

Ingineri in industria textila si pielarie Total 24 18 17 19 27 15 4 0 0 3 3 1 31 40 40 57 8 13

Ingineri in industria alimentara Total

153

134

112

81 63 59 67 66 62 42 21 25 70 65 75 67 34 32

Ingineri in industria lemnului Total 5 21 18 4 12 10 2 2 3 0 0 1 14 23 20 4 9 3

Ingineri in industria sticlei, ceramicii si materialelor de constructii (materiale oxidice) Total

7 5 6 6 3 5 0 1 0 2 0 0 3 4 9 6 1 9

Ingineri in industria celulozei si hartiei Total 2 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 1 0

Ingineri agronomi, zootehnisti si silvici Total 68 46 46 28 27 18 12 5 4 8 5 6 41 59 35 32 36 29

Medici medicina generala Total 21 73 49 74 52 79 7 67 39 68 54 108 16 14 42 43 33 37

Medici stomatologi Total 1 12 18 15 11 22 1 8 9 6 11 25 3 5 10 22 18 8

Medici veterinari Total 19 12 13 19 11 14 8 5 7 14 2 9 14 5 13 17 21 9

Farmacisti Total 18 13 12 10 4 2 9 4 4 4 2 2 23 23 27 20 8 12

Medici si asimilati, neclasificati in grupele de baza anterioare Total 59 37 31 45 22 38 34 21 19 13 6 14 15 23 20 39 36 18

Profesori universitari, conferentiari, lectori, asistenti si asimilati ocupati in invatamantul superior Total

2 0 0 0 0 2 1 0 0 0 0 0 11 1 1 0 0 0

Profesori in invatamantul liceal, postliceal, profesional si de maistri Total

203

131

145

138

104

98 69 86 97 121

92 78 7 20 6 5 8 14


332

Profesori in invatamantul gimnazial Total

432

229

181

188

137

155

69 47 49 72 36 57 25 93 67 23 51 60

Profesori in invatamantul primar Total

133

56 44 26 44 28 5 13 13 4 1 1 3 25 8 2 6 0

Profesori in invatamantul prescolar Total 18 12 5 6 1 10 2 1 0 2 0 1 1 2 0 1 1 0

Profesori specializati pentru recuperarea si educarea persoanelor cu handicap Total

2 1 0 2 3 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

Specialisti in sistemul financiar Total 34 52 37 38 41 27 1 8 2 4 7 5 142 96 63 110 117 138

Specialisti in domeniul bancar Total 0 0 0 59 51 91 0 0 0 35 36 106 0 0 0 25 32 52

Specialisti in domeniul asigurarilor Total 0 0 0 5 6 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 11 44 67

Specialisti cu functii administrative si comerciale, neclasificati in grupele de baza anterioare Total

12 35 61 42 24 15 7 9 14 5 1 7 12 58 78 73 52 40

Economisti (exclusiv specialisti statisticieni si cei din sistemul financiar-bancar) Total

532

540

473

433

229

291

277

306

264

201

157

208

437

428

483

435

379

273

Sociologi, antropologi, geografi si asimilati Total 10 20 16 24 2 28 9 17 15 21 4 28 3 1 0 3 2 2

Filozofi, istorici si specialisti in stiinte politice Total 2 7 5 14 8 3 0 6 4 11 4 4 0 0 0 1 0 0

Lingvisti, traducatori si interpreti Total 33 13 30 25 8 14 17 4 19 10 7 15 19 14 22 18 16 9

Psihologi Total 5 23 17 32 13 38 3 15 12 18 17 44 13 17 9 21 19 15

Specialisti in activitatea sociala Total 41 3 4 16 5 14 7 1 0 0 6 11 1 5 1 11 15 11

Specialisti in administratia publica Total 17 34 67 46 82 98 7 18 38 14 24 78 32 116 61 156 233 132

Cercetatori si asistenti de cercetare in informatica Total 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 1 0 0

Cercetatori si asistenti de cercetare in domeniul financiar bancar Total 1 1 3 0 1 1 0 0 3 0 0 0 1 0 0 1 0 0

Cercetatori si asistenti de cercetare in domeniul stiintelor juridice Total

2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Grand Total 3376

2723

2497

2547

1896

1836

1053

1075

1037

987 695 1034

2144

2332

2500

2654

2444

1913


333

Anexa 2 - Cap V - INCLUZIUNE SOCIALA

In conformitate cu actele normative precizate mai sus, in anul 2007, structura programelor nationale de sanatate a fost urmatoarea:

• Programul national de profilaxie; • Programul national de sanatate mintala; • Programul national de diabet si alte boli de nutritie; • Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule; • Programul national de tratament in strainatate; • Programul national de asistenta comunitara si actiuni pentru sanatate; • Programul national al rezervei Ministerului Sanatatii Publice; • Programul national privind evaluarea starii de sanatate a populatiei in asistenta medicala primara.

Programele nationale de sanatate au fost elaborate si derulate in mod distinct sau in comun de catre Ministerul Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Resursele financiare pentru finantarea programelor nationale de sanatate au provent de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice si din transferurile din bugetul Ministerului Sanatatii Publice catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.


334

Grafic nr. 56. Harta institutiilor de protectie sociala a persoanelor adulte cu handicap – 30 iunie 2009


335

Grafic nr. 57. Harta unitatilor protejate autorizate la 30 iunie 2009


336

Tabel.nr. 81 - Numar persoane cu handicap aflate in evidenta AJOFM

BR BZ GL VN TL CTA

Total Nr. pers angajate Total

Nr pers angajate Total




Nr pers angajate

2006 19 10 280 14 108 10 113 35 20 5 73 3

2007 43 18 48 21 130 31 88 58 24 18 54 8

2008 48 35 1 39 106 36 66 39 48 20 46 9

2009 48 18 10 10 167 22 46 18 44 3 78 12


337

Tabel nr. 82 – Clasificarea judetelor dupa numarul persoanelor cu handicap la 30.06.2009

Nr. Crt.

JUDETUL

Gra

d h

an

dic

ap

Ca

teg

ori

e v

irs

ta

TOTAL NEINSTITUTIONALIZATI

TOTAL INSTITUTIONALIZATI

TOTAL GENERAL ROMANIA

PO

PU

LA

TIA

RE

GIU

NE

A S

UD

ES

T

PO

ND

ER

EA

PE

RS

OA

NE

LO

R C

U

HA

ND

ICA

P D

IN J

UD

ET

IN

TO

TA

L

PE

RS

OA

NE

CU

HA

ND

ICA

P

RO

MA

NIA

PO

ND

ER

EA

PE

RS

OA

NE

LO

R C

U

HA

ND

ICA

P D

IN J

UD

ET

IN

TO

TA

L

PO

PU

LA

TIE

JU

DE

T

RA

NG

UL

PE

RS

OA

NE

LO

R C

U

HA

ND

ICA

P D

IN J

UD

ET

IN

TO

TA

L

PE

RS

OA

NE

CU

HA

ND

ICA

P

RO

MA

NIA

RA

NG

UL

PE

RS

OA

NE

LO

R C

U

HA

ND

ICA

P D

IN J

UD

ET

IN

TO

TA

L

PO

PU

LA

TIE

JU

DE

T

COPII ADULTI TOTAL COPII ADULTI TOTAL COPII ADULTI GENERAL

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 (14) 17 (15)

9 BRAILA I+II+III+IV C+A 886 8.832 9.718 0 134 134 886 8.966 9.852 361.414 1,50% 2,73% 33 28

11 BUZAU I+II+III+IV C+A 1.365 11.812 13.177 0 130 130 1.365 11.942 13.307 483.988 2,03% 2,75% 22 26

15 CONSTANTA I+II+III+IV C+A 1.479 13.179 14.658 0 607 607 1.479 13.786 15.265 721.896 2,33% 2,11% 18 39

19 GALATI I+II+III+IV C+A 1.180 9.294 10.474 0 42 42 1.180 9.336 10.516 611.040 1,60% 1,72% 30 41

39 TULCEA I+II+III+IV C+A 475 8.751 9.226 0 474 474 475 9.225 9.700 248.367 1,48% 3,91% 35 9

42 VRANCEA I+II+III+IV C+A 1.168 21.923 23.091 0 384 384 1.168 22.307 23.475 391.641 3,58% 5,99% 5 1

43 TOTAL GENERAL I+II+III+IV C+A 6.553 73.791 80.344 0 1.771 1.771 6.553 75.562 82.115 2.818.34

6 100,00% 3,05% Romania Judete

Sursa: INS 2009 C: COPII; A: ADULTI; PH: PERSOANE CU HANDICAP I GRAV

II ACCENTUAT III MEDIU IV USOR


338

Tabel nr 83

NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP, PE GRADE DE HANDICAP



LA 30 IUNIE 2009 LA 30 IUNIE 2009 LA 30 IUNIE 2009

JUDETUL

COPII NEINSTITUTIO

NALIZATI

ADULTI NEINSTITUTIO

NALIZATI

TOTAL NEINSTITUTIO

NALIZATI

COPII INSTITUTION

ALIZATI

ADULTI INSTITUTION

ALIZATI

TOTAL INSTITUTION

ALIZATI

TOTAL COPII NEINSTITUTIO

NALIZATI SI INSTITUTION

ALIZATI

TOTAL ADULTI

NEINSTITUTIONALIZATI SI INSTITUTION

ALIZATI

TOTAL NEINSTITUTIO

NALIZATI SI INSTITUTION

ALIZATI

GR

AD

H

AN

DIC

AP

GR

AV

(I)

AC

CE

NT

UA

T (

II)

ME

DIU

(III)

US

OR

(IV

)

TO

TA

L

GR

AV

(I)

AC

CE

NT

UA

T (

II)

ME

DIU

(III)

US

OR

(IV

)

TO

TA

L

GR

AV

(I)

AC

CE

NT

UA

T (

II)

ME

DIU

(III)

US

OR

(IV

)

TO

TA

L

GR

AV

(I)

AC

CE

NT

UA

T (

II)

ME

DIU

(III)

US

OR

(IV

)

TO

TA

L

GR

AV

(I)

AC

CE

NT

UA

T (

II)

ME

DIU

(III)

US

OR

(IV

)

TO

TA

L

GR

AV

(I)

AC

CE

NT

UA

T (

II)

ME

DIU

(III)

US

OR

(IV

)

TO

TA

L

GR

AV

(I)

AC

CE

NT

UA

T (

II)

ME

DIU

(III)

US

OR

(IV

)

TO

TA

L

GR

AV

(I)

AC

CE

NT

UA

T (

II)

ME

DIU

(III)

US

OR

(IV

)

TO

TA

L

GR

AV

(I)

AC

CE

NT

UA

T (

II)

ME

DIU

(III)

US

OR

(IV

)

TO

TA

L

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

BR

AIL

A

483

206

197

0

886

3.0

11

4.9

75

701

145

8.8

32

3.4

94

5.1

81

898

145

9.7

18

0

0

0

0

0

73

59

0

2

134

73

59

0

2

134

483

206

197

0

886

3.0

84

5.0

34

701

147

8.9

66

3.5

67

5.2

40

898

147

9.8

52

BU

ZA

U

662

280

423

0

1.3

65

3.6

07

7.5

01

692

12

11.8

12

4.2

69

7.7

81

1.1

15

12

13.1

77

0

0

0

0

0

27

28

75

0

130

27

28

75

0

130

662

280

423

0

1.3

65

3.6

34

7.5

29

767

12

11.9

42

4.2

96

7.8

09

1.1

90

12

13.3

07


339

CO

NS

TA

NT

A

1.1

29

224

126

0

1.4

79

3.5

99

8.0

84

1.4

96

0

13.1

79

4.7

28

8.3

08

1.6

22

0

14.6

58

0

0

0

0

0

332

254

2

19

607

332

254

2

19

607

1.1

29

224

126

0

1.4

79

3.9

31

8.3

38

1.4

98

19

13.7

86

5.0

60

8.5

62

1.6

24

19

15.2

65

GA

LA

TI

691

206

282

1

1.1

80

2.9

84

4.7

69

1.5

38

3

9.2

94

3.6

75

4.9

75

1.8

20

4

10.4

74

0

0

0

0

0

40

2

0

0

42

40

2

0

0

42

691

206

282

1

1.1

80

3.0

24

4.7

71

1.5

38

3

9.3

36

3.7

15

4.9

77

1.8

20

4

10.5

16

TU

LC

EA

257

139

79

0

475

2.2

36

5.1

52

1.2

69

94

8.7

51

2.4

93

5.2

91

1.3

48

94

9.2

26

0

0

0

0

0

158

296

20

0

474

158

296

20

0

474

257

139

79

0

475

2.3

94

5.4

48

1.2

89

94

9.2

25

2.6

51

5.5

87

1.3

68

94

9.7

00

VR

AN

CE

A

480

348

338

2

1.1

68

5.1

68

14.1

89

2.5

64

2

21.9

23

5.6

48

14.5

37

2.9

02

4

23.0

91

0

0

0

0

0

157

170

57

0

384

157

170

57

0

384

480

348

338

2

1.1

68

5.3

25

14.3

59

2.6

21

2

22.3

07

5.8

05

14.7

07

2.9

59

4

23.4

75


340

Tabel nr 84

Nr. crt.

JUDETUL CATEGORIA FIZIC SOMATIC AUDITIV VIZUAL MENTAL PSIHIC ASOCIAT HIV / SIDA BOLI RARE SURDO-CECITATE SOCIAL TOTAL

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

1 BRAILA TOTAL

NEINSTITUTIONALIZATI, din care:

2.435 1.355 203 2.251 2.441 398 548 79 8 0

9.718

1 BRAILA NEINSTITUTIONALIZATI

COPII 104 78 13 41 335 2 310 3 0 0

886

1 BRAILA NEINSTITUTIONALIZATI

ADULTI 2.331 1.277 190 2.210 2.106 396 238 76 8 0

8.832

1 BRAILA TOTAL

INSTITUTIONALIZATI, din care:

2 2 2 7 88 30 0 1 0 0 2 134

1 BRAILA INSTITUTIONALIZATI

COPII 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 BRAILA INSTITUTIONALIZATI

ADULTI 2 2 2 7 88 30 0 1 0 0 2 134

1 BRAILA TOTAL JUDET, din care: 2.437 1.357 205 2.258 2.529 428 548 80 8 0 2 9.852

1 BRAILA COPII 104 78 13 41 335 2 310 3 0 0 0 886

1 BRAILA ADULTI 2.333 1.279 192 2.217 2.194 426 238 77 8 0 2 8.966

2 BUZAU TOTAL


2.514 1.917 426 3.333 1.832 1.627 1.469 52 7 0

13.177

2 BUZAU NEINSTITUTIONALIZATI

COPII 209 229 37 94 379 12 397 2 6 0

1.365

2 BUZAU NEINSTITUTIONALIZATI

ADULTI 2.305 1.688 389 3.239 1.453 1.615 1.072 50 1 0

11.812

2 BUZAU TOTAL


4 0 0 3 104 10 8 0 1 0 0 130

2 BUZAU INSTITUTIONALIZATI

COPII 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 BUZAU INSTITUTIONALIZATI

ADULTI 4 0 0 3 104 10 8 0 1 0 0 130

2 BUZAU TOTAL JUDET, din care: 2.518 1.917 426 3.336 1.936 1.637 1.477 52 8 0 0 13.307

2 BUZAU COPII 209 229 37 94 379 12 397 2 6 0 0 1.365


341

2 BUZAU ADULTI 2.309 1.688 389 3.242 1.557 1.625 1.080 50 2 0 0 11.942

3 CONSTANTA TOTAL


2.325 3.413 668 1.865 2.281 2.386 903 560 253 4

14.658

3 CONSTANTA NEINSTITUTIONALIZATI

COPII 67 239 32 51 483 438 146 17 4 2

1.479

3 CONSTANTA NEINSTITUTIONALIZATI

ADULTI 2.258 3.174 636 1.814 1.798 1.948 757 543 249 2

13.179

3 CONSTANTA TOTAL


15 13 0 4 298 124 38 2 0 0 113 607

3 CONSTANTA INSTITUTIONALIZATI

COPII 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3 CONSTANTA INSTITUTIONALIZATI

ADULTI 15 13 0 4 298 124 38 2 0 0 113 607

3 CONSTANTA TOTAL JUDET, din care: 2.340 3.426 668 1.869 2.579 2.510 941 562 253 4 113 15.265

3 CONSTANTA COPII 67 239 32 51 483 438 146 17 4 2 0 1.479

3 CONSTANTA ADULTI 2.273 3.187 636 1.818 2.096 2.072 795 545 249 2 113 13.786

4 GALATI TOTAL


3.157 1.826 111 1.570 1.830 509 827 232 2 410

10.474

4 GALATI NEINSTITUTIONALIZATI

COPII 371 193 41 108 323 117 6 21 0 0

1.180

4 GALATI NEINSTITUTIONALIZATI

ADULTI 2.786 1.633 70 1.462 1.507 392 821 211 2 410

9.294

4 GALATI TOTAL


0 0 0 0 0 0 41 1 0 0 0 42

4 GALATI INSTITUTIONALIZATI

COPII 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 GALATI INSTITUTIONALIZATI

ADULTI 0 0 0 0 0 0 41 1 0 0 0 42

4 GALATI TOTAL JUDET, din care: 3.157 1.826 111 1.570 1.830 509 868 233 2 410 0 10.516

4 GALATI COPII 371 193 41 108 323 117 6 21 0 0 0 1.180

4 GALATI ADULTI 2.786 1.633 70 1.462 1.507 392 862 212 2 410 0 9.336

5 TULCEA TOTAL


1.461 2.011 201 2.236 1.244 947 1.076 9 40 1

9.226

5 TULCEA NEINSTITUTIONALIZATI

COPII 24 173 21 24 108 51 33 0 40 1

475

5 TULCEA NEINSTITUTIONALIZATI

ADULTI 1.437 1.838 180 2.212 1.136 896 1.043 9 0 0

8.751

5 TULCEA TOTAL


54 5 0 8 152 195 43 0 0 0 17 474


342

SURSA: DIRECTIILE GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI

5 TULCEA INSTITUTIONALIZATI

COPII 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5 TULCEA INSTITUTIONALIZATI

ADULTI 54 5 0 8 152 195 43 0 0 0 17 474

5 TULCEA TOTAL JUDET, din care: 1.515 2.016 201 2.244 1.396 1.142 1.119 9 40 1 17 9.700

5 TULCEA COPII 24 173 21 24 108 51 33 0 40 1 0 475

5 TULCEA ADULTI 1.491 1.843 180 2.220 1.288 1.091 1.086 9 0 0 17 9.225

6 VRANCEA TOTAL


6.799 4.712 393 2.671 2.295 2.497 3.578 113 29 4

23.091

6 VRANCEA NEINSTITUTIONALIZATI

COPII 40 265 9 82 236 109 423 4 0 0

1.168

6 VRANCEA NEINSTITUTIONALIZATI

ADULTI 6.759 4.447 384 2.589 2.059 2.388 3.155 109 29 4

21.923

6 VRANCEA TOTAL


16 9 12 7 255 66 8 6 0 0 5 384

6 VRANCEA INSTITUTIONALIZATI

COPII 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6 VRANCEA INSTITUTIONALIZATI

ADULTI 16 9 12 7 255 66 8 6 0 0 5 384

6 VRANCEA TOTAL JUDET, din care: 6.815 4.721 405 2.678 2.550 2.563 3.586 119 29 4 5 23.475

6 VRANCEA COPII 40 265 9 82 236 109 423 4 0 0 0 1.168

6 VRANCEA ADULTI 6.775 4.456 396 2.596 2.314 2.454 3.163 115 29 4 5 22.307


343

Tabel nr 85

NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP ANGAJATE IN MUNCA, PE JUDETE, LA 30 IUNIE 2009

JUDETUL TOTAL,

din care:

FIZIC SOMATIC AUDITIV VIZUAL MENTAL PSIHIC ASOCIAT HIV / SIDA

BOLI RARE

SURDOCECITATE

BRAILA 320 84 114 38 45 24 7 5 3 0 0 BUZAU 340 94 115 48 39 2 18 23 1 0 0

CONSTANTA 577 158 165 88 96 10 28 20 8 4 0 GALATI 375 116 87 9 50 7 3 15 7 0 81 TULCEA 525 87 227 42 114 5 23 25 2 0 0

VRANCEA 715 202 260 48 60 4 22 115 0 3 1 TOTA

GENERAL 2.852 741 968 273 404 52 101 203 21 7 82


344

Tabel nr.86

PERSOANE CU HANDICAP PE REGIUNI DE DEZVOLTARE, JUDETE, COPII SI ADULTI NEINSTITUTIONALIZATI SI INSTITUTIONALIZATI LA 30.06.2009

Nr.

Crt

.

JU

DE

TU

L /

Z

ON

A G

EO

GR

AF

ICA

Gra

d h

an

dic

ap

Cate

go

rie

vir

sta

TOTAL NEINSTITUTION

ALIZATI

TOTAL INSTITUTIONA

LIZATI


PO

PU

LA

TIA

R

OM

AN

IEI

PONDEREA PERSOANEL

OR CU HANDICAP DIN JUDET IN TOTAL

PERSOANE CU

HANDICAP ROMANIA

PONDEREA PERSOANEL


POPULATIE JUDET/REGI

UNE

RANGUL PERSOANEL


PERSOANE CU

HANDICAP ROMANIA

RANGUL PERSOANE

LOR CU HANDICAP DIN JUDET IN TOTAL

POPULATIE JUDET

CO

PII

AD

UL

TI

TO

TA

L

CO

PII

AD

UL

TI

TO

TA

L

CO

PII

AD

UL

TI

GE

NE

RA

L

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 (14) 17 (15)

SUD-EST

6.553

73.791

80.344

0 1.77

1 1.77

1 6.553

75.562

82.115

2.818.346

12,52% 2,91%

1 BRAILA I+II+III+IV

C+A

886 8.83

2 9.71

8 0 134 134

886

8.966

9.852

361.414

1,50% 2,73% 33 28

2 BUZAU I+II+III+IV

C+A

1.365

11.812

13.177

0 130 130 1.365

11.942

13.307

483.988

2,03% 2,75% 22 26

3 CONSTANTA

I+II+III+IV

C+A

1.479

13.179

14.658

0 607 607 1.479

13.786

15.265

721.896

2,33% 2,11% 18 39

4 GALATI I+II+III+IV

C+A

1.180

9.294

10.474

0 42 42 1.180

9.336

10.516

611.040

1,60% 1,72% 30 41

5 TULCE

A I+II+III+IV

C+A

475 8.75

1 9.22

6 0 474 474

475

9.225

9.700

248.367

1,48% 3,91% 35 9

6 VRANC

EA I+II+III+IV

C+A

1.168

21.923

23.091

0 384 384 1.168

22.307

23.475

391.641

3,58% 5,99% 5 1


345

Tabel nr.87 PERSOANE CU HANDICAP PE REGIUNI DE DEZVOLTARE, JUDETE, COPII SI ADULTI NEINSTITUTIONALIZATI SI

INSTITUTIONALIZATI LA 30.06.2009

JUDETUL /

ZONA GEOGRA

FICA

Grad handicap

Categorie

virsta

TOTAL NEINSTITUTIONALI

ZATI

TOTAL INSTITUTIONALIZA

TI


POPULATIA

ROMANIEI

PONDEREA

PERSOANELOR CU

HANDICAP DIN JUDET IN TOTAL

PERSOANE CU

HANDICAP ROMANIA

PONDEREA PERSOANE


POPULATIE JUDET/REG

IUNE

RANGUL PERSOANE


PERSOANE CU

HANDICAP ROMANIA

RANGUL PERSOANE

LOR CU HANDICAP DIN JUDET IN TOTAL POPULATIE JUDET

COPII

ADULTI

TOTAL

COPII

ADULTI

TOTAL

COPII

ADULTI

GENERAL

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 (14) 17 (15)

SUD-EST

6.553

73.791

80.344

0 1.771 1.77

1 6.55

3 75.56

2 82.115

2.818.346

12,52% 2,91%

BRAILA I+II+III

+IV C+A 886 8.832

9.718

0 134 134 886 8.966 9.852 361.414 1,50% 2,73% 33 28

BUZAU I+II+III

+IV C+A

1.365

11.812

13.177

0 130 130 1.36

5 11.94

2 13.307 483.988 2,03% 2,75% 22 26

CONSTANTA

I+II+III+IV

C+A 1.47

9 13.17

9 14.658

0 607 607 1.47

9 13.78

6 15.265 721.896 2,33% 2,11% 18 39

GALATI I+II+III

+IV C+A

1.180

9.294 10.474

0 42 42 1.18

0 9.336 10.516 611.040 1,60% 1,72% 30 41

TULCEA I+II+III

+IV C+A 475 8.751

9.226

0 474 474 475 9.225 9.700 248.367 1,48% 3,91% 35 9

VRANCEA

I+II+III+IV

C+A 1.16

8 21.92

3 23.091

0 384 384 1.16

8 22.30

7 23.475 391.641 3,58% 5,99% 5 1


346

Tabel nr.88

TOTAL CENTRE 357 REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE - DE ZI, PUBLICE, AFLATE IN SUBORDINEA

DGASPC din total, PE GRUPE DE VIRSTA, IN TOTAL

JUDETUL LOCALITATEA NR

. C

EN

TR

E

TIP

C

EN

TR

U

initi

ale

0-4

an

i

5-9

an

i

10-1

4 a

ni

15-1

7 a

ni

(co

pil

)

18-1

9 a

ni

(ad

ult

)

20-2

4 a

ni

25-2

9 a

ni

30-3

4 a

ni

35-3

9 a

ni

40-4

4 a

ni

45-4

9 a

ni

50-5

4 a

ni

55-5

9 a

ni

60-6

4 a

ni

65-6

9 a

ni

70-7

4 a

ni

75-7

9 a

ni

80-8

4 a

ni

85 a

ni

si

peste

TO

TA

L

ANPH TOTAL JUDETE 357 23

37

35

83

323

2.4

10

2.0

02

1.7

69

1.4

24

1.1

76

951

1.3

82

1.3

61

1.1

42

1.1

77

1.2

16

1.0

57

854

686

19.1

08

BRAILA TOTAL JUDET 6 0 0 0 0 17 59 25 15 7 3 3 3 4 6 2 2 5 6 5 162

BRAILA BARAGANU CIA 0 0 0 0 6 34 8 8 3 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 62

BRAILA BRAILA CIA 0 0 0 0 7 13 2 2 1 2 2 2 3 6 2 2 5 6 5 60

BRAILA BRAILA CZ 0 0 0 0 0 2 3 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8

BRAILA BRAILA (ELPIDA) CZ 0 0 0 0 3 2 10 4 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20

BRAILA MOVILA MIRESII LP 0 0 0 0 1 2 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6

BRAILA MAXINENI LP 0 0 0 0 0 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6

BUZAU TOTAL JUDET 5 0 0 0 0 0 25 61 26 3 2 0 1 1 3 1 2 4 0 1 130

BUZAU RM.SARAT CITO 0 0 0 0 0 20 50 18 2 2 0 1 1 3 1 2 4 0 1 105

BUZAU BUZAU CRSP 0 0 0 0 0 5 4 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10

BUZAU RM. SARAT "LP 1" LP 0 0 0 0 0 0 0 3 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4




347

CONSTANTA TOTAL JUDET 10 0 0 0 0 5 86 71 56 37 34 39 58 37 35 46 31 32 26 14 607

CONSTANTA POARTA ALBA CIA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 4 9 5 21 14 22 15 9 100

CONSTANTA TECHIRGHIOL CPRRPH 0 0 0 0 1 13 46 25 4 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 93

CONSTANTA NAVODARI CRRN 0 0 0 0 2 47 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 50

CONSTANTA TECHIRGHIOL CRRN 0 0 0 0 2 15 12 24 27 28 32 40 23 25 13 11 5 5 3 265

CONSTANTA LAZU 1 com. AGIGEA (COMPLEX LOCUINTE PROTEJATE - 2LP) LP 0 0 0 0 0 2 4 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8

CONSTANTA LAZU 2 com. AGIGEA (COMPLEX LOCUINTE PROTEJATE - 2LP) LP 0 0 0 0 0 4 3 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8

CONSTANTA TECHIRGHIOL 1 - (2 LP) LP 0 0 0 0 0 0 2 3 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8

CONSTANTA TECHIRGHIOL 2 - (2 LP) LP 0 0 0 0 0 5 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8

CONSTANTA NEGRU VODA CIA 0 0 0 0 0 0 1 0 2 4 3 9 5 5 11 6 5 6 2 59

CONSTANTA NEGRU VODA - CASA AURELIA LP 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 2 4 0 0 0 0 0 0 0 8

GALATI TOTAL JUDET 2 0 0 0 0 2 38 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 42

GALATI GALATI CRRPH 0 0 0 0 1 31 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 34

GALATI GALATI LP 0 0 0 0 1 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8

TULCEA TOTAL JUDET 7 0 0 0 0 11 73 49 50 42 38 44 37 44 25 28 27 14 5 3 490

TULCEA BABADAG CIA 0 0 0 0 0 6 3 9 8 6 7 15 20 13 23 21 12 3 3 149

TULCEA BABADAG "DUMBRAVA" in reparatie RK CIA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TULCEA BABADAG CRRN 0 0 0 0 4 10 14 12 19 20 25 21 14 12 4 3 1 1 0 160

TULCEA HORIA CRRN 0 0 0 0 7 8 19 10 5 2 1 0 2 0 0 1 0 0 0 55

TULCEA ZEBIL 1 CRRN 0 0 0 0 0 31 5 11 5 4 4 0 0 0 0 0 0 0 0 60

TULCEA ZEBIL 2 CRRN 0 0 0 0 0 18 8 8 4 2 5 1 1 0 1 1 0 1 0 50

TULCEA BABADAG CSRNTA 0 0 0 0 0 0 0 0 1 4 2 0 7 0 0 1 1 0 0 16

VRANCEA TOTAL JUDET 12 0 0 0 0 11 48 14 74 83 40 34 21 16 8 11 7 7 13 3 390

VRANCEA MAICANESTI CIA 0 0 0 0 0 0 0 1 4 3 1 5 4 3 10 5 7 11 3 57

VRANCEA ODOBESTI CIA 0 0 0 0 0 1 1 6 9 1 17 5 6 4 0 0 0 0 0 50

VRANCEA ODOBESTI CITO 0 0 0 0 0 2 5 32 39 24 11 9 3 0 0 0 0 0 0 125

VRANCEA JARISTEA CRRN 0 0 0 0 0 2 3 9 6 1 3 0 0 0 0 0 0 0 0 24

VRANCEA COTESTI CRRN 0 0 0 0 6 17 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24

VRANCEA MAICANESTI CRRN 0 0 0 0 5 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 14

VRANCEA ODOBESTI CRRPH 0 0 0 0 0 2 3 19 17 8 0 0 1 0 0 0 0 0 0 50

VRANCEA MAICANESTI CRSP 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 2 0 5


348

VRANCEA ODOBESTI CSRNTA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2 1 1 0 0 0 0 6

VRANCEA ODOBESTI "CASA ANCA" LP 0 0 0 0 0 0 1 2 4 1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 10

VRANCEA ODOBESTI "CASA CLARA" LP 0 0 0 0 0 0 0 4 4 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10

VRANCEA GOLESTI - SF. MARIA LP 0 0 0 0 0 14 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 15


349

Tabel nr.121 - Evolutia principalilor indicatori economico-sociali

in regiunea SUD – EST

- modificari procentuale -

Total

regiune Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

2005

Cresterea reala a PIB -1,8 -4,3 -8,3 6,0 -5,6 -6,0 -6,0

PIB / Locuitor - euro 3185 2696 2504 4816 2873 2751 2309

Populatia ocupata civila la sfarsitul anului 0,6 3,5 -0,8 0,7 -0,1 1,0 0,6

Numarul mediu de salariati 0,9 5,4 -2,7 -1,4 1,8 4,8 3,5

Rata somajului inregistrat - % 6,4 6,8 7,4 5,6 8,3 6,0 4,0

Castigul salarial mediu net lunar – lei/salariat 702 622 639 780 735 652 632

Castigul salarial mediu net lunar 20,5 16,6 21,4 24,8 18,5 15,6 19,5

2006

Cresterea reala a PIB 6,0 3,9 7,6 6,2 0,2 8,8 14,7


Populatia ocupata civila la sfarsitul anului 0,7 1,4 -0,3 2,6 -0,7 0,3 -0,1


350

Total


Numarul mediu de salariati 1,4 1,4 0,2 2,7 0,8 2,8 -0,4




2007



Populatia ocupata civila la sfarsitul anului 2,0 3,4 1,1 2,8 1,7 0,2 1,8

Numarul mediu de salariati 2,9 4,2 3,1 2,9 1,3 -0,8 7,5




2008



Populatia ocupata civila la sfarsitul anului 0,1 0,1 -0,3 0,1 0,1 0,1 0,1


351

Total


Numarul mediu de salariati 1,1 1,0 1,1 1,3 1,0 0,2 1,5




2009

Cresterea reala a PIB -4,0 -4,2 -3,8 -2,7 -4,0 -6,3 -7,1


Populatia ocupata civila la sfarsitul anului -3,2 -2,5 -2,0 -1,0 -5,5 -6,0 -4,5

Numarul mediu de salariati -2,9 -2,2 -1,8 -0,5 -6,4 -5,8 -3,3




2010

Cresterea reala a PIB 0,2 0,3 0,2 0,5 0,3 -0,1 -0,6




352

Total


Numarul mediu de salariati -0,2 -0,2 -0,1 0,8 -2,0 -0,2 -0,1




2011








2012





353

Total







354

Tabel nr.122 - Produsul intern brut in Regiunea Sud - Est si judetul Braila

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

PIB

Regiunea Sud - Est

- milioane lei, preturi curente 38508,7 45574,9 55522,4 58561,7 62735,6 67692,7 73588,9

- crestere reala - % 6,0 5,0 6,8 -4,0 0,2 2,6 3,8

- PIB/locuitor - euro 3850 4825 5347 4892 5314 5795 6405

Judetul Braila

- milioane lei, preturi curente 4156,0 4808,2 5852,1 6160,7 6602,9 7128,0 7726,8

- crestere reala - % 3,9 2,6 6,7 -4,2 0,3 2,7 3,5

- PIB/locuitor - euro 3207 3940 4385 3993 4342 4742 5233

Valoarea adaugata bruta pe ramuri

Regiunea Sud - Est

- milioane lei, preturi curente

VAB in industrie 9126,6 10383,7 11789,8 11247,4 11676,2 12502,1 13626,4

VAB in agricultura 3900,6 3245,6 4547,5 4676,4 4905,6 5233,0 5602,1

VAB in constructii 3419,4 4918,6 6940,7 7869,0 8758,2 9751,2 10870,7

VAB in servicii 17451 21592,4 25929,6 28333,9 30591,9 33001,9 35747,0


355

- crestere reala - %

VAB in industrie 3,2 2,7 -1,5 -11,0 -3,5 1,0 3,0

VAB in agricultura 1,0 -20,5 22,6 -3,5 0,8 3,0 3,9

VAB in constructii 32,7 33,0 24,2 3,0 4,1 6,3 7,1

VAB in servicii 4,5 7,3 4,8 -2,0 0,8 2,3 3,1


356

Tabel nr.123 - Evolutia economiei Judetului Braila in primele 6 luni 2009

Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iun 2009/ 6 luni 2009/

2008 2009 2009 2009 2009 2009 2009 Dec 2008 6 luni 2008

1. Efectivul salariatilor la sfarsitul perioadei

- persoane 80070 80041 79345 78752 78275 77740 77223 -2847 -2064

- crestere 0,0% -0,9% -0,7% -0,6% -0,7% -0,7% -3,6% -2,6%

2. Castigul salarial mediu brut

Total judet

- lei 1606 1558 1563 1592 1587 1572 1589 -17 268

- crestere -3,0% 0,3% 1,9% -0,3% -0,9% 1,1% -1,1% 20,4%

Agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit

- lei 1499 1323 1305 1328 1386 1360 1404 -95 163

- crestere -11,7% -1,4% 1,8% 4,4% -1,9% 3,2% -6,3% 13,4%

Industrie si constructii

- lei 1414 1349 1325 1345 1410 1339 1392 -22 228

- crestere -4,6% -1,8% 1,5% 4,8% -5,0% 4,0% -1,6% 20,0%

Servicii


357

- lei 1796 1776 1809 1843 1765 1800 1780 -16 300

- crestere -1,1% 1,9% 1,9% -4,2% 2,0% -1,1% -0,9% 20,1%

3. Castigul salarial mediu net

Total judet

- lei 1201 1161 1151 1176 1177 1168 1175 -26 192

- crestere -3,3% -0,9% 2,2% 0,1% -0,8% 0,6% -2,2% 19,6%

Agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit

- lei 1124 993 971 989 1030 1012 1045 -79 111

- crestere -11,7% -2,22% 1,85% 4,15% -1,75% 3,26% -7,0% 12,2%

Industrie si constructii

- lei 1080 1031 1004 1017 1065 1018 1058 -22 171

- crestere -4,5% -2,62% 1,29% 4,72% -4,41% 3,93% -2,0% 19,7%

Servicii

- lei 1321 1299 1305 1338 1291 1317 1291 -30 209

- crestere -1,7% 0,46% 2,53% -3,51% 2,01% -1,97% -2,3% 19,0%


358

Tabel nr.124 - Evolutia somajului judetului Braila in primele 6 luni 2009

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

2009 2009 2009 2009 2009 2009

4. Numarul somerilor inregistrati, la sfarsitul perioadei

Total judet

- persoane 6514 7266 7869 7639 7864 8217

- crestere

Barbati

- persoane 4194 4647 5038 4877 4964 5124

- crestere

Femei

- persoane 2320 2619 2831 2762 2900 3093

- crestere

5. Rata somajului inregistrat, la sfarsitul perioadei - %

Total judet 4,7% 5,3% 5,7% 5,6% 5,7% 6,0%

- barbati 5,8% 6,5% 7,0% 6,8% 6,9% 7,1%

- femei 3,5% 4,0% 4,3% 4,2% 4,4% 4,7%


359

Tabel nr.125 - Castiguri salariale medii lunare

- modificare procentuala fata de anul anterior -

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Castig salarial mediu brut lunar - lei / salariat

SUD - EST 194 286 422 519 646 785 906 1078 1271 1531 1593 1648 1719 1807

Braila 162 240 354 438 555 701 797 945 1103 1347 1406 1453 1521 1599

Castig salarial mediu brut lunar - %

SUD - EST 38,2 47,5 47,7 23,1 24,4 21,6 15,4 19,0 17,9 20,5 4,1 3,4 4,3 5,1

Braila 35,3 48,2 47,5 23,8 26,6 26,4 13,6 18,6 16,7 22,1 4,4 3,4 4,7 5,1

Castig salarial mediu net lunar - lei / salariat

SUD - EST 153,4 217 303 373 477 583 702 817 963 1160 1207 1249 1303 1370

Braila 131 187 261 323 418 534 622 730 852 1040 1086 1123 1175 1235

Castig salarial mediu net lunar - %

SUD - EST 39,6 41,4 39,5 23,1 28,1 22,1 20,5 16,4 17,9 20,4 4,1 3,4 4,3 5,1

Braila 36,2 42,5 39,3 24,0 29,3 27,7 16,6 17,4 16,7 22,1 4,4 3,4 4,7 5,1

Sursa: 1999 - 2007, INS, Statistica teritoriala

2008 -2012, prognoza CNP


360

Tabel nr.126 - Ocupare si somaj

- modificare procentuala fata de anul anterior-

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Populatia la 1 iulie - mii persoane

SUD - EST 2936,6 2934,3 2932,1 2867,9 2858,7 2850,3 2846,4 2837,8 2830,4 2819,6 2810,0 2802,0 2793,0 2787

Braila 387,1 385,7 385,1 375,9 374,3 371,7 370,4 367,7 365,6 362,4 359,5 356,2 353,4 349,8

Populatia la 1 iulie - %

SUD - EST -0,1 -0,1 -2,2 -0,3 -0,3 -0,1 -0,3 -0,3 -0,4 -0,3 -0,3 -0,3 -0,2

Braila -0,3 -0,2 -2,4 -0,4 -0,7 -0,4 -0,7 -0,6 -0,9 -0,8 -0,9 -0,8 -1,0

Populatia activa civila la sfarsitul anului –

mii persoane

SUD - EST 1237,6 1230,4 1187,5 1135,2 1111,9 1097,3 1098,6

1097,

0 1105,1 1105,1 1093,0 1089,7 1089,7 1091,9

Braila 157,1 170,3 146,7 141,8 135,8 133,4 135,3 135,2 137,5 137,0 136,1 150,0 133,9 135,8

Populatia activa civila la sfarsitul anului - %

SUD - EST -1,2 -0,6 -3,5 -4,4 -2,1 -1,3 0,1 -0,1 0,7 0,0 -1,1 -0,3 0,0 0,2

Braila -2,5 8,4 -13,9 -3,3 -4,2 -1,8 1,4 -0,1 1,7 -0,4 -0,6 10,2 -10,7 1,4

Populatia ocupata civila la sfarsitul anului - mii persoane


361

SUD - EST 1073,9 1090,6 1070,7 1022,1 1022,2 1021,7 1028,2 1035,8 1056,5 1057,7 1023,6 1025,7 1028,7 1031,6

Braila 128,8 144,2 129,7 127,7 124,2 121,8 126,1 127,9 132,2 132,3 129,0 129,3 129,6 129,9

Populatia ocupata civila la sfarsitul

anului - %

SUD - EST -3,0 1,6 -1,8 -4,5 0,0 0,0 0,6 0,7 2,0 0,1 -3,2 0,2 0,3 0,3

Braila -3,4 12,0 -10,1 -1,5 -2,7 -1,9 3,5 1,4 3,4 0,1 -2,5 0,2 0,2 0,2

Populatia ocupata civila medie -

mii

personae

SUD - EST - 1071,7 1089,5 1047,8 1018,9 1009,2 1009,7 1014,5 1027,4 1031,5 1005,7 1004,7 1006,7 1009,7

Braila - 129,8 132,6 128,4 125,6 121,2 124,3 125,2 128,1 130,0 127,0 126,8 128,4 129,6

Populatia ocupata civila medie -

%

SUD - EST - - 1,7 -3,8 -2,8 -1,0 0,0 0,5 1,3 0,4 -2,5 -0,1 0,2 0,3

Braila - - 2,2 -3,2 -2,2 -3,5 2,6 0,7 2,3 1,5 -2,3 -0,2 1,2 1,0

Numarul mediu de salariati - mii

persoane

SUD – EST 612,5 565,4 571,5 551,9 546,0 546,1 551,2 559,1 575,3 581,6 564,8 563,6 565,3 572,7


362

Braila 77,8 72,8 74,1 72,5 72,4 68,8 72,5 73,5 76,6 77,4 75,7 75,6 75,8 76,8

Numarul mediu de salariati - %

SUD - EST -7,9 -7,7 1,1 -3,4 -1,1 0,0 0,9 1,4 2,9 1,1 -2,9 -0,2 0,3 1,3

Braila -10,3 -6,5 1,8 -2,2 -0,1 -5,0 5,4 1,4 4,2 1,0 -2,2 -0,2 0,3 1,3

Someri - mii persoane

SUD - EST 163,7 139,7 116,8 113,1 89,7 75,6 70,4 61,3 48,6 51,7 81,3 77,4 70,8 67,7

Braila 28,3 26,1 17,0 14,1 11,6 11,6 9,2 7,3 5,3 6,0 8,3 9,0 7,5 7,2

Someri - %

SUD - EST 12,0 -14,7 -16,4 -3,2 -20,7 -15,7 -6,9 -12,9 -20,7 6,4 57,3 -4,9 -8,5 -4,4

Braila 2,2 -7,8 -34,9 -17,1 -17,7 0,0 -21,1 -20,0 -27,6 13,7 37,7 8,4 -16,7 -4,0

Rata somajului - %

SUD - EST 13,2 11,4 9,8 10,0 8,1 6,9 6,4 5,6 4,4 4,7 7,4 7,1 6,5 6,2

Braila 18 15,3 11,6 10,0 8,5 8,7 6,8 5,4 3,9 4,4 6,1 6,0 5,6 5,3

Sursa: 1999 - 2007, INS, Balanta fortei de munca

2008 -2012, prognoza CNP


363

Glosar

ACIS - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

AM - Autoritatea de Management

ANC - Autoritatea Nationala pentru Calificari

ANOFM - Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

AP - Axa Prioritara

CD - Cercetare-Dezvoltare

CDI - Cercetare, Dezvoltare si Inovare

CDL - Curriculum in Dezvoltare Locala

CE - Comisia Europeana

CES - Cerinte Educationale Speciale

CNC - Cadrul National al Calificarilor

CNCIS - Cadrul National al Calificarilor in Invatamantul Superior

CNFPA - Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor

DMI - Domeniu Major de Interventie

DRU - Dezvoltarea Resurselor Umane

EFP - Educatie si Formare Profesionala

FC - Fondul de Coeziune

FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala

FPC - Formare Profesionala Continua

FSE - Fondul Social European

IMM - Intreprinderi Mici si Mijlocii

IPT - Invatamant Profesional si Tehnic


364

ISCO - Clasificare Internationala Standard a Ocupatiilor

MAO - Masuri Active de Ocupare

MECT - Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

MIMMCTPL - Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale

MMFES - Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

OI - Organism Intermediar

ONG - Organizatie Non–Guvernamentala

PhD - Doctorat

PLAI - Planul Local de Actiune privind Invatamantul Profesional si Tehnic

PO - Program Operational

POS - Programul Operational Sectorial

POS CCE - Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice

POS DRU - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

PRAI - Planul Regional de Actiune pentru Dezvoltarea Invatamantul Profesional si Tehnic

RU - Resurse Umane

SLD - Somaj de lunga durata

SPO - Serviciul Public de Ocupare

TI - Tehnologia Informatiei

TIC - Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor

UE - Uniunea Europeana


365

CUPRINS Prefata ..........................................................................................................2

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ...................................................................5

1.1. Importanta reviziuirii PRAO.^^^^^^^^^^^^^^^^^^6

1.2. Viziunea strategica ......................................ț.......................................6

1.2.1. Cadrul European.........................................................................6

1.2.2. Cadrul National........................................................................12

1.3. Strategia Dezvoltarii Durabile.............................................................19

1.4. Tinta strategica...................................................................................23

CAPITOLUL 2. CADRUL REGIONAL.........................................................24

2.1. Profilul geografic si administrativ.......................................................24

2.1.1. Caracteristici geografice............................................................24

2.1.2. Structura administrativa...........................................................25

2.2. Aspecte demografice.........................................................................26

CAPITOLUL 3. PIATA MUNCII...................................................................35

3.1. Profilul economic regional..................................................................35

3.1.1. Structura produsului intern brut pe ramuri...................................35

3.1.2. Evolutia cifrei de afaceri a unitatilor locale active ......................38

3.1.3 Evolutia soldul investitiilor straine directe.....................................41

3.1.4 Investitiile brute ale unitatilor locale active...................................42

3.1.5 Evolutia numarului unitatilor locale active....................................44

3.1.6 Produsul intern brut – disparitati in cadrul Regiunii Sud – Est..47

3.2. Analiza pietei muncii din Regiunea Sud – Est...................................49

3.2.1. Analiza populatiei in varsta de munca^^^^^^^.^^^..53 3.2.2. Analiza populatiei active^^^^^^^^^^^^^^...^..55

3.2.3. Analiza ocuparii fortei de munca din Regiunea Sud – Est^.^63


366

3.2.3.1. Analiza populatiei ocupate pe sexe si medii^^^^^^.^65 3.2.3.2. Analiza ocuparii dupa nivelul de instruire, statut profesional,categorii de ocupatii si forma de proprietate a locului de munca^^^..^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^..^..68

3.2.3.3. Analiza structurii populatiei ocupate pe ramuri si sectoare ale economiei nationale^^^^.^..^^^^^^^^^^^^^^80

3.2.3.4. Rate de ocupare la nivel national^^^^^^..^^^^^83

3.2.3.5. Rate de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est^^^^..^^85

3.3. Somajul.^^^^^^^.^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^89

3.3.1. Evolutia populatiei active, a populatiei ocupate si a somerilor BIM in Regiunea Sud – Est^^^^^^^^^^^^^^^^^^89

3.3.2. Someri BIM^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^90

3.3.3. Somerii inregistrati^^^^^^^^^^^^^^^^^^^95

3.3.4. Rata somajului inregistrat la nivelul national comparativ cu Regiunea Sud – Est^^^^^^^^^^..^^^^^^^^^^^..105

3.3.5 Somajul de lunga durata^^^^^^^^^^^^^^^^108

3.4 Populatia iesita din somaj ^^^^^^^.^^^^^^^^^.^^..117

3.5 Populatia inactiva ^^^^^^^^^^^.^..^^^^.....................119

CAPITOLUL 4. EDUCATIE SI INVATAMANT^^^^^^^^^^...^121

4.1. Sistemul de invatamant^^^^^^^^^^..^^^^^^^^^..121

4.1.1.Invatamantul preuniversitar^^^^^^^^^^^^^^^121

4.1.2.Invatamantul universitar^^^^^^^^^^^^^^^^..139

4.1.3. Invatarea pe tot parcursul vietii^^^^^^^^^^^^^.149

CAPITOLUL 5. INCLUZIUNEA SOCIALA^^^^^^^^^^^^..^166

5.1. Analiza situatiei incluziunii sociale la nivelul Regiunii Sud-Est^..^^.181

CAPITOLUL 6. PROGRAME SI SERVICII CONEXE^^^^^^^^...206

6.1 Programe^^^^^^^.^^^^^..^^^^^^^^^^^^^..209


367

6.1.1. PNAO (Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de munca)^^^^^^^^^^^^^^^^^^^..^^^^^^^.209

6.1.2. Program de ocupare 2008 al A.N.O.F.M^^^^^^^^^210

6.1.3. Program de formare 2008^^^^^^^^^^^^^^^.210

6.1.4. Program pentru persoanele marginalizate social^^^..^^211

6.2. Servicii^^^^^^^..^^^^^^^^^^^^^^^^^^.^..212

6.2.1.Destinate persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca^212

6.2.2.Servicii destinate angajatorilor^^^^^^^^^^^^^...217

CAPITOLUL VII – PROGNOZE^^^^^^^^^^^^^^^^^^245

7.1. Prognoze macroeconomice – caracteristici generale^^^^..^^^245

7.2. Prognoze macroeconomice in profil teritorial, aspecte

metodologice................................................................................................247

7.2.1. Prognoze teritoriale – prognoze nationale^^^^^^^^..247

7.2.2. Metode de estimare a indicatorilor privind forta de munca^...248

7.3. Evoluţia pe termen mediu a pieţei muncii în regiunea Sud – Est..........250

7.3.1. Resursele de muncă şi utilizarea acestora..............................250

7.3.2. Piaţa regională în raport cu cea naţională................................252

7.3.3. Evoluţia pe termen mediu^^^^^^^^.^..^^^^^^253

7.4. Dezvoltarea economico–socială a judeţelor din regiunea Sud Est^....255

7.4.1. Judeţul Brăila^^^^^^^^^^^^^^^^^^..^^.255

7.4.1.1. Evoluţii economice recente în judeţul Brăila^^.^^^..^.255

7.4.1.2. Perspective de dezvoltare^^^^^^^^^^^^^^..259

7.4.2. Judeţul Buzău^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^..263

7.4.2.1. Evoluţii economice recente în judeţul Buzău^^.^^^..^263


368

7.4.2.2. Perspective de dezvoltare^^^^^^^^.^^^^^^.^.264

7.4.3. Judeţul Constanţa^^^^^^^^^^^^^^^.^^^...^268

7.4.3.1. Evoluţii economice recente în judeţul Constanţa^^^..^...^268

7.4.3.2. Perspective de dezvoltare.........................................................269

7.4.4. Judeţul Galaţi^^^^^^^^^^^^^^^..^^^^^.^.273

7.4.4.1. Evoluţii economice recente în judeţul Galaţi^^^..^^..^^.273


7.4.5. Judeţul Tulcea..............................................................................278

7.4.5.1. Evoluţii economice recente în judeţul Tulcea............................278


7.4.6. Judeţul Vrancea^^..^^^^^^^^^^^^.^^^^^^283

7.4.6.1. Evoluţii economice recente în judeţul Vrancea^^.^^^..^.283


CAPITOLUL VIII – STRATEGIA REGIONALA PENTRU OCUPAREA

FORTEI DE MUNCA^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^.288

Bibliografie................................................................................................300

ANEXE^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^...^^304

GLOSAR^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^....^364


369

PRAO SUD-EST 2009-2011 2009 - 2011 STP SE... · 2010-07-08 · PRAO SUD-EST 2009-2011 3 sectoare cu...

Documents

Transcript of PRAO SUD-EST 2009-2011 2009 - 2011 STP SE... · 2010-07-08 · PRAO SUD-EST 2009-2011 3 sectoare cu...