practica Nura.doc

31
Prezentarea generală a societății SC NUR COM SRL Scurt istoric al societății comerciale SC NUR COM SRL I. Denumirea societății comerciale Numele societății comerciale este: SC NUR COM SRL II. Localizarea societății comerciale Sediul social al societății SC NUR COM SRL este in Ploiesti, Strada Plăieșilor nr 4, județul Prahova. III. Forma de proprietate a societății comerciale Din anul 1995, forma juridică a societății este aceea de societate comercială cu raspundere limitată. Societatea comercială ”NUR COM SRL” este persoana juridică română, aceasta desfașurându-și activitatea în conformitate cu legile și reglementările în vigoare. Ca persoană juridică, societatea este titulară de drepturi și obligații. Această societate răspunde față de terți cu întreg patrimoniul, iar asociații răspund în limitele aportului subscris la capitalul social. SC NUR COM SRL este înregistrată la Registrul Comerțului Ploiești cu numărul de ordine j29/1079/1995. 1

Transcript of practica Nura.doc

Page 1: practica Nura.doc

Prezentarea generală a societății SC NUR COM SRL

Scurt istoric al societății comerciale SC NUR COM SRL

I. Denumirea societății comerciale

Numele societății comerciale este: SC NUR COM SRL

II. Localizarea societății comerciale

Sediul social al societății SC NUR COM SRL este in Ploiesti, Strada Plăieșilor nr 4,

județul Prahova.

III. Forma de proprietate a societății comerciale

Din anul 1995, forma juridică a societății este aceea de societate comercială cu raspundere

limitată. Societatea comercială ”NUR COM SRL” este persoana juridică română, aceasta

desfașurându-și activitatea în conformitate cu legile și reglementările în vigoare. Ca persoană

juridică, societatea este titulară de drepturi și obligații. Această societate răspunde față de terți

cu întreg patrimoniul, iar asociații răspund în limitele aportului subscris la capitalul social.

SC NUR COM SRL este înregistrată la Registrul Comerțului Ploiești cu numărul de

ordine j29/1079/1995.

SC NUR COM SRL are capitalul social subscris vărsat, este de 740.000 lei divizat în 74

părți sociale indivizibile, numerotate de la 1 la 74 în valoare de 10.000 lei fiecare, în întregime

subscrise de asociați.

Aportul societăților este:

-Raisour Dia-Addin are un aport de 370.000 lei, respectiv părți sociale de la 1 la 37,

reprezentând o participare la beneficii și pierderi de 50%;

-Raisour Adriana are un aport de 370.000 lei, reprezentând părțile sociale de la 38 la 74

inclusiv, reprezentând o participare la beneficii și pierderi de 50%.

Părțile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

1

Page 2: practica Nura.doc

IV. Prezentarea activității desfașurate și oraganizarea acesteia

Obiectul de activitate al societății comerciale, principalele produse și

servicii oferite

Domeniul principal de activitate al societății este 463 – ” Comerț cu ridicata al produselor

alimentare, al băuturilor și tutunului”, activitatea principală fiind 4638- ”Comerțul cu

ridicata specializat al altor alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște”.

Repartizarea cifrei de afaceri, pe principalele produse și servicii, realizată în anii 2009-

2011, este prezentată conform tabelului si graficelor de mai jos:

Tabel nr. 1

2011 2010 2009

CIFRA DE

AFACERI total

din care:

6.141.068 5.872.426 5.765.784

1 Costul bunurilor

vândute și al

serviciilor

prestate

5.719.553 5.412.311 5.304.670

2 Rezultatul brut

aferent cifrei de

afaceri nete

421.515 511.215 461.115

3 Rezultatul din

exploatare

55.563 519.625 468.406

2

Page 3: practica Nura.doc

Structura cifrei de afaceri în anul 2011

Structura cifrei de afaceri în anul 2010

3

Page 4: practica Nura.doc

Structura cifrei de afaceri în anul 2009

4

Page 5: practica Nura.doc

Informații privind salariații, directorii și administratorii

Numărul mediu de salariați aferent perioadei 01.01.2011-31.12.2011 a fost de 14.

5

Page 6: practica Nura.doc

Structura salariaților în perioada 2009-2011 se prezintă astfel:

12 luni 2011 12 luni 2010 12 luni

2009

Directori executivi 2 2

2

Salariați cu studii superioare 1 1 1

Vânzatori 6 4

4

Șoferi 3 3

3

Lucrător gestionar depozit 2 1

1

Salariile plătite până la data de 31 decembrie 2011 au fost în sumă de 134.716 lei.

Toți angajații societății beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege, societatea plătind

în numele propriilor săi angajați asigurările de sănătate, fondul de șomaj și către sistemul de

pensii public și privat.

SC NUR COM SRL este administrată de 2 membri.

V. Poziția comercială a societății

SC NUR COM SRL se situează pe locul 2 în top afaceri județul Prahova 2011. Societatea

întreține o bună colaborare cu instituțiile de stat din județul Prahova și din alte județe:

Penitenciare, Direcții Generale de Asistență Socială si Protecția Copilului din județele

Prahova și Dâmbovița, Administrații Serviicii Sociale Comunitare Ploiești, București, Centrul

de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Călinești județul Prahova, Centrul de Îngrijire și

Asistență pentru persoane adulte cu handicap Mislea, Spitalul Județean de Urgență Ploiești,

6

Page 7: practica Nura.doc

Spitalul Municipal Moreni, Centrul de Integrare prin Terapie Ocupațională pentru persoane

adule cu handicap Tătărăi, Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza București etc.

Creșterea cifrei de afaceri de la an la an, are ca principal element această colaborare cu

toate instituțiile mai sus menționate.

VI. Evoluția activității pe baza principalilor indicatori economico-

financiari

Tabel nr. 2

INDICATORI 2011 2010 2009 UM

Cifra de afaceri 6.141.068 5.872.426 5.765.785 lei

Rezultat net 308.138 134.127 319.918 lei

Nr mediu personal 14 11 11 -

Capital social 740.000 740.000 100.200 lei

VII. Analiza echilibrului financiar pe baza structurii patrimoniale

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv analiza ponderii diferitelor elemente

patrimoniale și a schimbărilor intervenite în situația mijloacelor și surselor, determinate de

activitatea desfășurată în cursul exercițiului.

VIII. Analiza activelor

Tabel nr 3 -lei-

Elemente de bilanț 2011 2010 2009

7

Page 8: practica Nura.doc

A

Active imobilizate 301,175 333,394 394,194

Imobilizări necorporale

Ct.201+ct.203+ct.205+ct.2071+ct.208+ct.233+ct.234

-ct.280-ct.290-ct.2933

0 741 4509

Imobilizări corporale

Ct.211+ct.212+ct.213+ct.214+ct.231+ct.232-ct.281-

ct.291-ct.2931

182,862 228,109 291.082

Imobilizări financiare

Ct.261+ct.263+ct.265+ct.267-ct.296

118,313 104,544 95.603

B

Active circulante total, din care: 1,964,040 1,999,094 1.220.874

- stocuri

ct.301+302+303+308+331+332+341+345+346+/-

348+351+354+356+357+358+368+/-368+371+/-

378+381+/-388-391-392-393-394-395-396-397-

398+4091-4428

710,652 840,455 540.832

- creanțe

ct.267-

296+4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382

+

441+4424+4428+444+445+446+447+4482+451+453

+

456+4582+461+473-491-495-496+5187

1,139,753 923,893 317.510

- casa și conturi la bănci 113,635 234,746 362.532

8

Page 9: practica Nura.doc

ct.5112+512+531+532+541+542

Activele imobilizate înregistrează o scădere în perioada analizată.

Activele circulante înregistrează o evoluție crescătoare constantă, determinată în special

de creșterea stocurilor.

Tabel nr 4

-%-

INDICATOR Formula 2011 2010 2009

A Rata activelor imobilizate

(Rai)

Rai = Active imobilizate * 100

Activ total

28.66 31.67 44.71

Rata imobilizărilor

corporale (Ric)

Ric = Imobilizări corporale*100

Activ total

17.40 21.67 33.27

Rata imobilizărilor

financiare (Rif)

Rif = Imobilizări financiare * 100

Activ total

11.26 9.93 10.93

B Rata activelor circulante Rac = Active circulante * 100 186.90 189.92 139.54

9

Page 10: practica Nura.doc

(Rac)

Activ total

Rata stocurilor (Rs) Rs = Stocuri * 100

Activ total

67.63 79.85 61.81

Rata creanțelor comerciale

(Rc)

Rc = Creanțe comerciale* 100

Activ total

108.46 87.77 36.29

Rata disponibilităților (Rd) Rd = Disponibilități*100

Activ total

10.81 22.30 41.43

Rata activelor imobilizate măsoară importanța relativă a activelor pe termen lung în

totalul activelor întreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilității financiare a

firmei în măsura în care evidențiază componența de capital investit în active fixe.

Dimensiunea acestui indicator este influențată atât de factorii generali care afectează structura

activului, cât și de politicile contabile ale întreprinderii.

Se observă, analizând datele din tabelul de mai sus, o scădere a ratei activelor imobilizate în

anul 2010 față de 2009 și tot o scădere a acestei rate în anul 2011 față de 2010.

Rata imobilizărilor necorporale reflectă ponderea unor active precum brevete,

licențe, mărci, fond comercial în cadrul patrimoniulu întreprinderii. Această rată are un nivel

foarte scăzut ca urmare a ponderii foarte mici deținută de imobilizările necorporale în totalul

bilanțier al societății studiate.

Rata imobilizărilor corporale măsoară ponderea capitalurilor fixe corporale în

cadrul activelor întreprinderii.

Nivelul acestei rate este normal pentru domeniul de activitate în care activează societatea.

Rata imobilizărilor financiare evidențiază dimensiunea legăturilor și relațiilor

strategice și financiare pe care o anumită întreprindere le are cu alte entități economice în

vederea obținerii efectelor de sinergie sau susținere a creșterii externe.

10

Page 11: practica Nura.doc

În 2011 această rată a atins o valoare în creștere față de valoarea atinsă în anul 2009 și 2010.

Rata activelor circulante reflectă ponderea activelor circulante în totalul activelor

întreprinderii, fiind o măsură a flexibilității financiare, care evidențiază importanța relativă a

activelor ușor de transformat în bani.

Ca urmare a conținutului diferit al componentelor activelor circulante, calculăm următoarele

rate:

Rata stocurilor înregistrează în mod normal niveluri ridicate în cazul întreprinderilor

cu activitate de producție și ciclu lung de fabricație, precum și în cazul firmelor de distribuție

care prin specificul activității înregistrează un volum ridicat al stocurilor.

Rata creanțelor evidențiază importanța relativă a portofoliului de creanțe comerciale

în patrimoniul întreprinderii. Această rată este influențată de specificul activității, de puterea

de negociere a întreprinderii cu partenerii comerciali din amonte (care determină perioada de

efectuare a plăților de către clienți) , dar și de managementul întreprinderii.

Această rată a crescut semnificativ în 2011 față de 2010 și 2009.

Rata disponibilităților bănești și a plasamentelor denumită și rata netă de

asigurare cu disponibil, reprezintă ponderea disponibilităților și activelor asimilate acestora în

total active, fiind o măsură a lichidității interne a întreprinderii. Deși unii sunt de părere că un

nivel al indicatorului este de 1-2%, puterea acestei rate trebuie privită cu circumscripție

deoarece disponibilitățile cresc de la o perioadă la alta.

IX. Analiza surselor de finanțare

Tabel nr 5

-lei- -%-

Elemente de bilanț 2011 2010 2009

Total PASIV din care: 2.265.841 2.334.571 1.617.556

Datorii curente 1.215.021 1.281.998 742.602

11

Page 12: practica Nura.doc

Datorii pe termen lung 0 0 0

Total datorii 1.215.021 1.281.998 742.602

Total capitaluri proprii, din care: 1.050.820 1.052.573 874.954

- capital social 740.000 740.000 100.200

- rezerve 172.000 172.000 172.000

- rezultatul exercițiului

financiar la sfârșitul anului

2510 178.274 328.745

Repartizarea profitului 308.138 134.127 445.837

Tabel nr 6

- %-

INDICATOR Formula 2011 2010 2009

Rata stabilității

financiare (Rsf)

Rsf = Capitaluri permanente *100

Pasiv total

46.38 45.09 54.09

Rata autonomiei

financiare globale (Rafg)

Rafg= Capitaluri proprii *100

Pasiv total

46.38 45.09 54.09

Rata de îndatorare

globală (Rig)

Rig= Datorii totale *100

Pasiv total

53.62 54.91 45.91

Rata stabilității financiare reprezintă rata de structură patrimonială din categoria

ratelor de structură a pasivului. Această rată a înregitrat o scădere în 2010 față de 2009, însă,

în 2011 s-a înregistrat o creștere a acestei rate față de 2010, pe fondul creșterii datoriilor pe

termen scurt într-un ritm inferior capitalurilor permanente.

Rata autonomiei globale reflectă ponderea surselor proprii în totalul surselor de

finanțare. Această rată arată gradul de independență financiară a societății.

12

Page 13: practica Nura.doc

Rata autonomiei globale a atins în anul 2009 un nivel de 54.09%, după care a scăzut la

45.09% în 2010, iar în 2011 a crescut până la 46.38%, aspect considerat favorabil. Se observă

că pe tot intervalul de timp considerat, rata a depășit nivelul minim de 30-40% și a avut nivele

ridicate, ceea ce atestă o bună autonomie financiară.

Rata de îndatorare globală măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul

firmei. Arată în ce măsură sursele împrumutate și atrase participă la finanțarea activității.

A crescut în 2010 de la 45.91% (nivel atins în 2009), la 54.91%, datorită creșterii datoriilor pe

termen scurt. În 2011 rata a înregistrat o scădere, atingând nivelul de 53.62%.

X. Analiza patrimoniului (activului) net Patrimoniul net reflectă activele întreprinderii negrevate de datorii. Acesta exprimă

averea acționarilor stabilită pe baza bilanțului patrimonial.Patrimoniul net este echivalentul

activului net contabil (formă de evaluare patrimonială a firmei).

Patrimoniul net se poate determina astfel:

1. ca diferență între activul total și datoriile exprimate (exprimare materială a

patrimoniului net)

2. ca sumă a elementelor capitalului propriu

Activul ner contabil la SC NUR COM SRL se prezintă conform tabelului de mai jos:

Tabel nr 7

-lei-

INDICATOR 2011 2010 2009

Total elemente de

activ

2.265.215 2.332.488 1.612.068

Datorii totale 1.215.021 1.281.998 742.602

13

Page 14: practica Nura.doc

Activ net (Total

activ-Datorii totale)

1.050.194 1.050.490 869.466

Din evoluția activului net, putem observa o creștere în perioada 2009-2010, evoluție

înregistrată datorită creșterii activului total, concomitent cu creșterea datoriilor totale.

X. Analiza echilibrului financiar pe baza abordării funționale

Concepţia funcţională a bilanţului consideră bilanţul ca pe un ansamblu de stocuri de

utilizări şi resurse, ceea ce permite analiza activităţii pe cicluri de operaţiuni, luând în

considerare rolul fiecăruia în funcţionarea întreprinderii. Prezentarea funcţională a bilanţului

evidenţiază aspectele financiar structurale şi legăturile cu gestiunea previzională, adaptându-

se mai bine cerinţelor managerilor din întreprindere.

Analiza bilanţului funcţional nu are ca scop să inventarieze averea şi angajamentele

întreprinderii, ci identificarea nevoilor acesteia, în continuă schimbare şi a modului de alocare

a surselor de finanţare pe diferite cicluri, răspunzând în acest fel cerinţelor analizei dinamice.

Echilibrul financiar exprimă egalitatea și corelațiile dintre necesarul de resurse financiare

și posibilitățile colectare a acestor resurse. Acest echilibru este asigurat de modul cum este

utilizat patrimoniul întreprinderii.

XI. Analiza corelației dintre fondul de rulment net global, necesar de

fond de rulment și trezorerie netă

Principalii indicatori utilizați în analiza echilibrului financiar sunt:

-fondul de rulment (FR);

-necesarul de fond de rulment (NFR);

-trezoreria netă (TN).

14

Page 15: practica Nura.doc

Fondul de rulment reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în urma

acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru

finanţarea activelor curente. Practic, fondul de rulment net este partea din capitalul permanent

care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete ce este afectată finanţării ciclului de exploatare. El

apare ca o marjă de siguranţă pe care şi-o procură şeful întreprinderii pentru a face faţă

nevoilor sale de finanţare izvorâte din exploatare.

Necesarul de fond de rulment urmăreşte mărimea utilizărilor şi a resurselor din care se

compune. În acest mod se poate realiza un diagnostic asupra echilibrului financiar parţial

rezultat din acoperirea nevoilor temporare ale întreprinderii şi a influenţei asupra trezoreriei.

În esență, acesta reflectă activele circulante de natura stocurilor și creanțelor nefinanțate pe

seama obligațiilor pe termen scurt.

Trezoreria netă

În cadrul teoriei echilibrului financiar, diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de

fond de rulment reprezintă trezorerie netă (TN). Trezoreria netă este expresia cea mai

concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente. Ea reprezintă disponibilităţile băneşti

rămase la dispoziţia firmei rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu

financiar. Reprezintă excedentul de lichidităţi rămase după acoperirea excedentului de nevoi

ciclice (rămase neacoperite) de către excedentul de resurse permanente.

Trezoreria, la nivelul unei societăți, este imaginea disponibilităţilor monetare şi a

plasamentelor, pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi a plăţilor,

respectiv din plasarea excedentului monetar. Încasările şi plăţile efectuate reflectă operaţiunile

pe care le realizează întreprinderea fiind de altfel, fie operaţiuni de intrare de trezorerie, fie

operaţiuni de ieşire de trezorerie.

Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat în tabelul de mai jos:

Tabelul nr 8

Elemente de bilanț 2011 2010 2009

ACTIV

NEVOI PERMANENTE 301.175 333.394 391.194

15

Page 16: practica Nura.doc

Active necorporale 0 741 4.509

Active corporale 182.862 228.109 291.082

Active financiare 118.313 104.544 95.603

NEVOI TEMPORARE 1.964.040 1.999.094 1.220.874

Stocuri 710.652 840.455 540.832

Creanțe 1.139.753 923.893 317.510

Disponibilități 113.635 234.746 362.532

PASIV

CAPITALURI PERMANENTE 1.222.648 1.224.401 1.046.782

Capital social 740.000 740.000 100.200

Rezerve din reevaluare 0 0 0

Rezerve 172.000 172.000 172.000

Rezultatul exercițiului 2510 178.274 328.745

Repartizarea profitului 308.138 134.127 445.837

Datorii pe termen lung 0 0 0

Fond de rulment (FR) 438.825 406.606 -290.994

Fond de rulment propriu (FRP) 438.825 406.606 -290.994

Necesar de fond de rulment

(NFR)

635.384 482.350 115.740

Trezorerie netă (TN) -196.559 -75.744 -406734

Fond de rulment = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung) –

Nevoi permanente

Fond de rulment propriu = Capitaluri proprii – Nevoi permanente

Nevoia de fond de rulment = Nevoi temporare (exclusiv disponibilitățile) – Resurse

temporare (exclusiv credite bancare pe tremen scurt)

Trezoreria netă = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment

16

Page 17: practica Nura.doc

Tabel nr 9

INDICATOR Formula de

calcul

2011 2010 2009

Rata de finanțare a necesarului de

fond de rulment

NFR/FR 144.79 118.63 -39.77

Ponderea fondului de rulment în

pasivul total

FR/Pt 35.89 33.21 -27.80

Ponderea necesarului de fond de

rulment în activul total

NFR/At 210.97 144.68 29.59

Fondul de rulment a înregistrat în perioada 2010-2011 valori pozitive și crescătoare, ceea

ce înseamnă că înregistrează un excedent de active circulante asupra datoriilor pe termen

scurt. Creșterea fondului de rulment în 2011 față de 2010, se datorează creșterii capitalurilor

proprii, într-o proporție mai mare decât activele imobilizate.

Spre deosebire de perioada 2010-2011, în perioada 2009-2010, fondul de rulment

înregistrează o valoare negativă și descrescătoare, datorită faptului că o parte a datoriilor pe

termen scurt au fost utilizate pentru procurarea imobilizărilor fixe. În această situație sunt

previzibile dificultăţi în ceea ce priveşte echilibrul financiar, respectiv solvabilitatea. În acest

caz se impun intervenţii corectoare: accelerarea încasărilor, încetinirea plăţilor, apelarea la

împrumuturi pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment înregistrează valori pozitive și crescătoare pe toată perioada

analizată, ca urmare a încercării societății de a obține câștiguri suplimentare pe termen scurt

prin plasarea disponibilităților temporar constituite în investiții financiare pe termen scurt.

Trezoreria netă înregistrează valori negative pe toată perioada, evidenţiind faptul că

firma se confruntă în această perioadă cu un dezechilibru financiar global (surplusul de

resurse permanente nu a reuşit să acopere surplusul de nevoi ciclice), respectiv un deficit

monetar care trebuie acoperit prin contractarea de noi credite pe termen scurt, pentru

gestiunea financiară punându-se problema negocierii celui mai redus cost de procurare a

acestor credite.

17

Page 18: practica Nura.doc

Analizând datele de mai sus, putem observa o situație financiară buna a societății, existând

suficient capital de lucru în raport cu necesitățile.

XII. Analiza corelației creanțe-obligații în sistemul echilibrului

financiar

Creanțele reflectă angajamente contractate de anumiți parteneri ai firmei, cum sunt

clienții, ale căror termene de plată au o scadență ulterioară livrării bunurilor și serviciilor,

precum și debitorii firmei, în calitate de beneficiari ai unor împrumuturi pe care le vor

rambursa ulterior împreună cu dobânda aferentă acestora. Din punct de vedere contabil,

creanțele sunt formate din clienți, furnizori-debitori, creanțe privind personalul și asigurările

sociale, alte creanțe privind statul și instituțiile publice, debitori diverși etc.

Obligațiile (datoriile nefinanciare pe tremen scurt) reprezintă surse de finanțare atrase pe o

perioadă mai mică de 1 an,excluzând creditele bancare. Acestea conțin datoriile către

furnizori, personal, stat, acționari, avansuri de la clienți etc.

Creanțele și obligațiile sunt principalele elemente care influențează fluxurile bănești ale

întreprinderii. În consecință, acestea trebuie analizate corelat din punct de vedere al sumelor și

al termenelor de încasare și de plată.

Pentru stabilirea echilibrului financiar al întreprinderii trebuie cercetat în primul rând

evoluția creanțelor și obligațiilor, în raport cu cifra de afaceri, pentru a pune în evidență

raportul dintre imobilizările capitalului firmei și cel care privește folosirea surselor atrase.

Tabel nr 1

-lei-

INDICATOR 2011 2010 2009

RON RON RON

Cifra de afaceri 6.141.068 5.872.426 5.765.785

Creanțe 1.259.318 1.003.231 390.907

Obligații 1.215.021 1.281.998 742.602

18

Page 19: practica Nura.doc

Raportul

creanțe/obligații

1.04 0.78 0.53

În anul 2011 raportul dintre creanțe și obligații este supraunitar, iar acest fapt influențează

negativ trezoreria societății.

Tabel 11

INDICATOR Formula de calcul 2011 2010 2009

Durata de încasare a

creanțelor

Sold mediu al creanțelor/Cifra

de afaceri*365

67.74 57.42 20.10

Durata de folosire a surselor

atrase

Sold mediu al obligațiilor/Cifra

de afaceri*365

72.22 79.68 47.01

Număr zile de stocare Stoc mediu/Cifra de

afaceri*365

42.24 52.24 34.24

Viteza de rotație a activelor

totale

Cifra de afaceri/Total active 5.84 5.58 6.59

Se observă o creștere a duratei de încasare a creanțelor pe toata perioada, cât și a duratei

de folosire a surselor atrase, în anul 2010 față de anul 2009.

Durata de încasare a creanțelor, nu se situează în limitele considerate normale, pâna în 30

zile, acest indicator depășind acest prag de 30 zile în perioada 2010-2011, fluxul de

disponibilități fiind influențat negativ.

În anul 2011 observăm o creștere a vitezei de rotații a activelor față de 2010. Are loc

neachitarea furnizorilor la termen, firma confruntându-se cu dificultăți de plată, fapt ce

influențează negativ trezoreria netă disponibilă, societatea fiind nevoită să atragă noi surse

pentru a acoperi golurile de trezorerie.

XIII. Analiza corelației cifra de afaceri – rentabilitate – echilibru

financiar

19

Page 20: practica Nura.doc

Corelația cifra de afaceri – rentabilitate este pusă în evidență de pragul de rentabilitate:

determinarea volumului minim al vânzărilor (CA) ce trebuie realizat pentru ca firma să

înregistreze profit și necesită departajarea cheltuielilor operaționale în fixe și variabile.

Corelația cifra de afaceri – echilibru financiar: volumul de activitate comensurat prin cifra

de afaceri influențează direct mărimea necesarului de fond de rulment (capitalul de lucru) și,

prin aceasta, echilibrul financiar al firmei.

Corelația rentabilitate – echilibru financiar: capacitatea firmei de a obține profit

influențează mărimea capitalurilor proprii (contribuind la creșterea rezervelor, a fondurilor

proprii) și implicit valoarea fondului de rulment a societății.

Nevoia de fond de rulment este principala componentă a echilibrului financiar, indicator a

cărei mărime este dependentă în mod direct de cifra de afaceri.

Dacă nu intervin modificări importante în structura resurselor și nevoilor stabile, această

interdependență a nevoii de fond de rulment cu cifra de afaceri previzionată, prezintă o

stabilitate care permite societății să realizeze o previziune pertinentă a echilibrului funcțional.

Pe de-o parte, echilibrul financiar al unei societăți trebuie să evidențieze cu ajutorul

ratelor de finanțare, modul de asigurare, de alocare și de utilizare a resurselor financiare, pe de

alta parte, rezultatele economico-financiare obținute în urma activității desfașurate de către

entitatea economică.

Tabel 12

INDICATORI 2011 2010 2009

Cifra de afaceri 6.141.068 5.872.426 5.765.785

Rezultat net al

exercițiului

2510 178.274 328.745

Fond de rulment (FR) 438.825 406.606 -290.994

Necesar de fond de

rulment (NFR)

635.384 482.350 115.740

Trezorerie netă (TN) -196.559 -75.744 -406734

Corelația cifra de afaceri – echilibru financiar se prezintă, conform graficului următor:

20

Page 21: practica Nura.doc

Evoluția cifrei de afaceri este în creștere, pe când cea a necesarului de fond de rulment a scăzut.

Capitalul de lucru = working capital și se determină ca diferență între activele curente (mai

puțin disponibilitățile bănești) și pasivele curente.

Capital de lucru = (Stocuri + Creanțe) – Pasive curente

Activele curente sunt bunuri și valori care participă la un singur circuit economic, fiind

deținute pe termen scurt (mai mic de un an) de către societate. Această categorie de active este

importantă pentru finanțarea curentă a activității unei companii (stocuri, creanțe).

Pasivele curente se pot lichida într-un termen de mai puțin de un an de zile. Acestea includ

plăți precum salarii, conturi, taxe și facturi neachitate, venituri viitoare când se fac ajustări,

fracțiuni din bondurile pe termen lung cate trebuiesc plătite în anul curent, obligații pe termen

scurt (ex: din achiziționarea de echipamente), și altele.

21

Page 22: practica Nura.doc

La SC NUR COM SRL situația se prezintă conform tabelului de mai jos:

Tabel nr 13

INDICATOR 2011 2010 2009 UM

Active curente 2.265.215 2.332.488 1.612.068 lei

Active imobilizate 301,175 333,394 394,194 lei

Credite de pe termen scurt 1.215.021 1.281.998 742.602 lei

Capitaluri proprii 1.050.820 1.052.573 874.954 lei

TOTAL capitaluri proprii și

datorii

2.265.841 2.334.571 1.617.556 lei

Cifra de afaceri 6.141.068 5.872.426 5.765.785 lei

Profit net operațional 308.138 134.127 445.837 lei

Cheltuieli cu dobânzile 2510 178.274 328.745 lei

Profit înainte de taxe 26.543 230.731 399.118 lei

Impozit pe profit 24.033 52.457 70.373 lei

Rezultat net 2510 178.274 328.745 lei

Raport CA/Active curente 2.71 2,52 3.58 -

Se constată o scădere mare a profitului net în 2010 față de 2009, dar în 2011 acesta crește

față de anul precedent, ceea ce a determinat o dinamică favorabilă și a trezoreriei nete.

Activele curente au crescut de la an la an, cifra de afaceri a crescut și ea pe parcursul celor

3 ani analizați în același ritm cu activele curente, raportul acestora menținându-se în jurul

valorii 2.

22